[pic] | COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE |

Bruxelles, 10.9.2009

COM(2009) 471 final

C OMUNICARE A COMISIEI

Finalizarea SEPA: foaie de parcurs pentru 2009-2012

CUPRINS

COMUNICARE A COMISIEI Finalizarea SEPA: foaie de parcurs pentru 2009-2012 1

COMUNICARE A COMISIEI Finalizarea SEPA: foaie de parcurs pentru 2009-2012 3

1. Introducere 3

2. Prioritățile foii de parcurs a SEPA 5

2.1. Prioritatea 1: încurajarea migrării 5

a) Un rol activ al autorităților publice 5

b) Monitorizarea eficientă a migrării 6

c) Necesitatea stabilirii unei date limită pentru migrare 7

2.2. Prioritatea 2: creșterea gradului de informare și promovarea produselor SEPA 7

a) Creșterea gradului de informare cu privire la SEPA 7

b) Promovarea produselor SEPA 8

2.3. Prioritatea 3: crearea unui cadru juridic solid și consolidarea conformității SEPA 8

a) Finalizarea cadrului juridic al SEPA 9

b) Aspecte legate de concurență 9

c) Aspecte legate de conformitate 10

2.4. Prioritatea 4: promovarea inovării 11

a) Plățile prin telefon mobil (m-payments) și plățile electronice(e-payments) 11

b) Facturarea electronică 11

2.5. Prioritatea 5: asigurarea standardizării, interoperabilității și securității necesare 12

2.6. Prioritatea 6: clarificarea și ameliorarea guvernanței proiectului SEPA 13

a) Guvernanța actuală a SEPA 13

b) Provocările pentru guvernanța SEPA la nivelul UE 14

3. Concluzii 15

COMUNICARE A COMISIEI

Finalizarea SEPA: foaie de parcurs pentru 2009-2012

(Text cu relevanță pentru SEE)

INTRODUCERE

Succesul zonei unice de plăți în euro (SEPA) necesită angajamentul ferm al tuturor actorilor implicați. Consiliul European al Plăților (EPC), organismul de decizie și de coordonare al sectorului bancar european în materie de plăți, a finalizat cu succes schemele de transfer credit SEPA ( SEPA Credit Transfers , SCT) și de debitare directă SEPA ( SEPA Direct Debits , SDD) și lucrează în prezent la elaborarea standardelor pentru carduri, dar migrarea la SEPA este încă lentă. În mai 2009, după aproape un an și jumătate de la lansarea SCT, numai 3,9% din transferurile credit erau efectuate conform standardelor SEPA[1]. În contextul economic actual dificil, este posibil ca întreprinderile să ezite să investească, cu toate că sectorul serviciilor bancare de retail și de plăți continuă să reprezinte o sursă stabilă de venituri cu creștere constantă. Piețele integrate ale plăților reprezintă un element cheie al viitorului acestor bănci datorită omniprezenței lor în societățile noastre moderne.

Scăderea entuziasmului băncilor ar putea fi accentuată de nesiguranța care planează asupra unor aspecte principale ale proiectului. Deși SEPA este în primul rând un proiect determinat de piață, unele incertitudini pot fi soluționate numai cu ajutorul autorităților publice. În prezent este necesară acțiunea tuturor părților interesate.

În concluziile din 10 februarie 2009[2], Consiliul ECOFIN „ recunoaște faptul că actuala criză financiară și încetinire economică oferă ocazia unei eficiențe sporite și a unor economii de costuri, necesitând astfel un angajament mai puternic față de proiect din partea tuturor celor implicați și invită Comisia, BCE și Eurosistemul să își continue rolul în ceea ce privește identificarea acțiunilor necesare pentru realizarea cu succes a acestuia”.

Prezenta foaie de parcurs oferă un cadru de acțiune pentru finalizarea implementării și reprezintă un răspuns la Comunicarea Comisiei către Consiliul European de primăvară din 4 martie 2009 în care Comisia a anunțat că va prezenta, până la jumătatea anului 2009, propuneri care să garanteze realizarea pe deplin a avantajelor oferite de o zonă unică de plăți în euro[3].

Comisia și Banca Centrală Europeană împărtășesc o viziune comună asupra SEPA[4], iar prezenta foaie de parcurs reflectă strânsa cooperare dintre BCE și Comisie cu privire la evoluția sa viitoare. În cel de-al șaselea raport de etapă privind SEPA, Eurosistemul a identificat și sarcini concrete pentru garantarea implementării și a migrării la SEPA. Aceste două documente sunt complementare.

Prezenta foaie de parcurs vizează în primul rând statele membre care au adoptat moneda euro. Totuși, cele mai multe state membre care nu au adoptat moneda euro depun în prezent eforturi pentru a deveni membri ai zonei euro, această monedă deținând deja un rol important în relațiilor lor comerciale. Este, prin urmare, important ca statele membre care nu au adoptat moneda euro să se simtă, la rândul lor, vizate de prezenta foaie de parcurs, chiar dacă în cazul lor migrarea la SEPA se realizează într-un ritm mai lent.

PRIORITățILE FOII DE PARCURS A SEPA

PREZENTA FOAIE DE PARCURS IDENTIFICă ACțIUNILE CARE TREBUIE FINALIZATE DE TOATE PăRțILE INTERESATE (AUTORITățILE UE șI NAțIONALE, SECTORUL șI UTILIZATORII) ÎN URMăTORII TREI ANI, GRUPATE ÎN FUNCțIE DE șASE PRIORITățI:

1. încurajarea migrării;

2. creșterea gradului de informare și promovarea produselor SEPA;

3. crearea unui cadru juridic solid și garantarea conformității;

4. promovarea inovării;

5. garantarea standardizării și a interoperabilității; și

6. clarificarea și ameliorarea guvernanței proiectului SEPA.

Prioritatea 1: încurajarea migrării

Migrarea debutează odată cu apariția pe piață a primelor produse SEPA și se încheie atunci când produsele SEPA au înlocuit produsele și standardele de plată naționale corespondente.

Pe durata migrării, sectorul va utiliza în paralel sistemul SEPA și vechiul sistem, ceea ce va fi costisitor atât pentru bănci cât și pentru clienți. Prin urmare, migrarea nu trebuie să dureze mai mult decât este cu adevărat nevoie. Avantajele substanțiale oferite de SEPA se vor materializa numai în contextul unei migrări rapide și al unui angajament activ atât din partea cererii, cât și a ofertei[5].

Deși este de la sine înțeles că băncile trebuie să pună la dispoziție produse SEPA de înaltă calitate, pentru o migrare rapidă trebuie îndeplinite o serie de condiții suplimentare, prezentate mai jos.

a) Un rol activ al autorităților publice

Având în vedere că reprezintă aproape 50% din PIB-ul UE și că este responsabil de aproximativ 20% din totalul plăților fără numerar efectuate, sectorul public trebuie să joace un rol fundamental în migrarea la SEPA. Împreună cu alți actori majori precum întreprinderile de utilitate publică, telecomunicațiile și asigurătorii, autoritățile publice pot constitui masa critică necesară pentru accelerarea migrării.

Printr-o migrare rapidă, administrațiile publice pot beneficia de o procedură simplificată pentru plățile în euro, de o concurență mai intensă și de posibilitatea de a alege dintr-un număr sporit de furnizori de servicii de plată ale căror prețuri ar reflecta economiile de scară realizate în procesarea plăților. SEPA trebuie, de asemenea, integrată în proiectele în curs din domeniul guvernării electronice (e-government). Aceasta depinde însă de furnizarea de produse SEPA de înaltă calitate și competitive de către sector.

Autoritățile publice trebuie să elaboreze planuri naționale de migrare integrate și sincronizate, care să demonstreze voința lor de a atinge rapid masa critică și de a impulsiona procesul migrării. Angajamentul lor politic față de SEPA trebuie să se reflecte la nivel european.

Acțiuni | Actori | Termen limită |

Elaborarea planurilor naționale de migrare pentru administrațiile publice[6] | Statele membre | Octombrie 2009 |

Migrarea administrațiilor publice naționale la standardele, produsele și serviciile SEPA | Statele membre | Sfârșitul anului 2010 |

Migrarea instituțiilor europene la standardele, produsele și serviciile SEPA | Comisia/alte instituții europene | Iunie 2010[7] |

b) Monitorizarea eficientă a migrării

Pentru a anticipa și a soluționa eventualele probleme legate de migrare, este necesară o evaluare periodică și clară a situației. În concluziile sale din 22 ianuarie 2008, Consiliul ECOFIN a invitat Comisia, în cooperare cu BCE, să întocmească un raport anual privind progresele înregistrate în procesul de migrare la SEPA, „care să includă, în cazul în care este relevant, prețurile instrumentelor SEPA, intensificarea concurenței în interiorul zonei SEPA, precum și alte evoluții legate de SEPA, la sfârșitul fiecărui an până la realizarea cu succes a migrării unei majorități suficiente de instrumente de plată, sau cel puțin la sfârșitul anilor 2008, 2009 și 2010”[8].

În vederea monitorizării impactului SEPA asupra consumatorilor, în 2007 a fost inițiat un studiu de analiză comparativă care va permite comparația cu rezultatele studiilor viitoare, realizate după ce produsele SEPA vor fi pe deplin disponibile. În cazul în care SEPA va conduce la evoluții negative ale prețurilor care nu sunt legate de alți factori, cum ar fi trecerea de la o tarifare ridicată și opacă la una mai scăzută și transparentă ca rezultat al implementării Directivei serviciilor de plăți (PSD), Comisia este pregătită să adopte măsuri adecvate de remediere.

Migrarea administrațiilor publice va fi, de asemenea, monitorizată îndeaproape prin intermediul unui tablou de bord[9] al Comisiei care va evalua, pe baza unor indicatori preciși, progresul realizat de administrațiile publice naționale în acest domeniu.

Acțiune | Actori | Termen limită |

Raport anual privind progresele înregistrate în procesul de migrare la SEPA, adresat Consiliului ECOFIN | Comisia, în cooperare cu BCE | Următorul raport: 2009 |

Rapoarte de etapă ale Eurosistemului cu privire la SEPA | Eurosistem | La intervale regulate (ultimul raport datează din noiembrie 2008) |

Publicarea indicatorilor SEPA | BCE | Pe toată durata etapei de migrare |

Publicarea unui tablou de bord bianual cu privire la migrarea administrațiilor publice | Comisia | Începând cu 2009, în cursul etapei de migrare |

Al doilea studiu de analiză comparativă privind SEPA | Comisia | Jumătatea anului 2011 |

c) Necesitatea stabilirii unei date limită pentru migrare

La fel ca în cazul trecerii la euro, stabilirea unei date limită pentru migrarea la SCT și la SDD oferă siguranță și previzibilitate și acționează ca un stimul important pentru accelerarea migrării atât pentru sector, cât și pentru utilizatori. În ceea ce privește plățile prin card, introducerea unei date limită este prematură în acest stadiu, deoarece multe standarde nu sunt încă finalizate.

Migrarea trebuie să dureze cât mai puțin posibil pentru a permite reducerea la minim a costurilor de utilizare în paralel a sistemului național și a sistemului SEPA, dar suficient de mult timp pentru a permite clienților și băncilor să își schimbe procesele în mod progresiv. Aceasta necesită o analiză robustă a impactului fixării unei date limită și a efectelor negative implicate de absența acestei date. Trebuie analizate diferite opțiuni, precum și impactul asupra țărilor care nu au adoptat moneda euro.

În aceste condiții a fost lansat un amplu proces consultativ[10]. Acesta ar putea conduce la aprobarea politică a modalităților și a calendarului pentru stabilirea unei date limită și va permite, de asemenea, Comisiei, să evalueze dacă este necesară o dată limită obligatorie pentru migrarea la SCT și la SDD. Parlamentul European a solicitat[11] deja Comisiei stabilirea „unei date limită clare, adecvate și obligatorii pentru migrarea către produsele SEPA, care să nu fie mai târziu de 31 decembrie 2012…”.

Acțiuni | Actori | Termen limită |

Consultarea părților interesate pe baza documentului de consultare | Comisia | 3 august 2009 |

Aprobarea politică | Consiliul ECOFIN | Decembrie 2009 |

Finalizarea lucrărilor de evaluare a impactului | Comisia | Februarie 2010 |

Prioritatea 2: creșterea gradului de informare și promovarea produselor SEPA

Pentru a asigura succesul SEPA, toate părțile implicate în „trecerea la SEPA” trebuie să fie pe deplin informate în legătură cu avantajele și calitățile acesteia. Prin urmare, sunt importante elementele descrise în continuare.

a) Creșterea gradului de informare cu privire la SEPA

Sunt necesare în mod urgent eforturi sporite de comunicare adaptată la publicul țintă. În mod clar, cea mai mare parte a eforturilor ar trebui să fie depuse de furnizorii de servicii de plată în cadrul promovării noilor produse SEPA. Autoritățile publice au însă la rândul lor datoria de a se asigura că sunt lansate campanii adecvate de informare. La nivel național, statele membre trebuie să sprijine eforturile de comunicare ale sectorului prin intermediul comitetelor naționale de coordonare SEPA și al reprezentanților utilizatorilor. La nivel european, este necesară o strategie comună privind acțiunile de comunicare, în strânsă colaborare cu EPC.

Pentru a facilita schimburile de informații și bune practici între comunitățile naționale SEPA și a soluționa problemele practice legate de migrare într-un mod colectiv, Comisia a instituit un Forum european al comitetelor de coordonare SEPA[12].

Acțiuni | Actori | Termen limită |

Sprijinirea eforturilor sectorului de informare cu privire la SEPA | Statele membre | Sfârșitul anului 2009 |

Completarea comunicării de la nivel sectorial și național cu inițiative la nivel comunitar | Comisia, BCE, EPC | Sfârșitul anului 2009 |

Întâlniri periodice ale Forumului european al comitetelor naționale de coordonare SEPA | Comisia | Începând cu octombrie 2008, în cursul etapei de migrare |

b) Promovarea produselor SEPA

În general, utilizatorii nu cunosc SEPA și au nevoie de informații adecvate cu privire la avantajele produselor SEPA. Furnizorii de servicii de plată trebuie să-și intensifice în mod semnificativ eforturile de comunicare, ca un prim pas pentru a convinge clienții să migreze. Acest fapt presupune ca furnizorii de servicii de plată să fie pregătiți să le prezinte clienților oferte concrete de produse SEPA, care să genereze beneficii reale și tangibile.

Acțiuni | Actori | Termen limită |

Promovarea activă a produselor SEPA adaptată fiecărui grup de utilizatori: oferte concrete de produse SEPA adresate clienților | Furnizorii de servicii de plată | Cu efect imediat pentru SCT și începând cu 1 noiembrie 2009 pentru SDD |

Prioritatea 3: crearea unui cadru juridic solid și consolidarea conformității SEPA

Înlăturarea barierelor legale a constituit o condiție premergătoare lansării proiectului SEPA. Adoptarea Directivei serviciilor de plăți (PSD)[13] constituie baza juridică pentru SEPA în general și pentru SDD în particular. Noul regulament privind plățile transfrontaliere în Comunitate[14], care înlocuiește, la 1 noiembrie 2009, Regulamentul (CE) nr. 2560/2001, garantează coerența cu obiectivele SEPA și extinde principiul tratamentului egal la debitările directe.

Asigurarea respectării regulilor de concurență reprezintă o altă condiție importantă pentru ca SEPA să poată genera efectele pozitive așteptate asupra concurenței. Deoarece proiectarea și implementarea SEPA reprezintă rezultatul unor acorduri și al cooperării între concurenți potențiali prin intermediul EPC, este necesară o monitorizare atentă a concurenței. În măsura în care cooperarea prezintă riscul restricționării concurenței, ea trebuie să fie justificată în mod clar prin beneficiile aduse utilizatorilor (inclusiv consumatorii).

Respectarea legislației necesită o atenție deosebită, în special în contextul autoreglementării. Aderarea sectorului și a utilizatorilor la un manualele de reguli ( rulebooks ) și la criteriile de conformitate pertinente trebuie asigurată prin intermediul unor mecanisme adecvate.

a) Finalizarea cadrului juridic al SEPA

Comisia lucrează în strânsă legătură cu autoritățile naționale și cu alte părți interesate la realizarea unei implementări complete, coerente și fidele a Directivei serviciilor de plăți, care constituie baza legală a SEPA. Cu câteva luni înainte de termenul limită de transpunere, în cea mai mare parte a statelor membre transpunerea avansează în mod adecvat. Eșecul transpunerii la timp a Directivei serviciilor de plăți ar genera incertitudine juridică pentru cetățeni și pentru sectorul plăților. Comisia nu va ezita să inițieze proceduri pentru încălcarea dreptului comunitar în temeiul articolului 226 din Tratatul CE.

Pentru migrarea la SDD nu ar trebui să fie nevoie de semnarea a noi milioane de mandate. Aceasta ar reprezenta o sarcină exagerată și costisitoare, în special pentru statele membre cu volume ridicate de debitare directă. În cazul în care sectorul nu poate furniza o soluție adecvată, statele membre trebuie să găsească un mod de a garanta că vechile mandate rămân valide din punct de vedere legal, de exemplu în cadrul transpunerii Directivei serviciilor de plăți.

Acțiuni | Actori | Termen limită |

Garantarea unei transpuneri complete, coerente și fidele a Directivei serviciilor de plăți | Statele membre | 1 noiembrie 2009 |

Găsirea unei soluții pentru menținerea validității juridice a mandatelor existente de debitare directă atunci când se realizează migrarea la debitarea directă SEPA | Statele membre | Soluția trebuie implementată până la 1 noiembrie 2009 |

b) Aspecte legate de concurență

Un factor cheie pentru succesul SEPA este crearea unor stimulente adecvate pentru încurajarea migrării, care să utilizeze modele economice compatibile cu legislația UE și cea națională din domeniul concurenței. Acest lucru este de o importanță crucială pentru SDD și pentru schemele de carduri.

În ceea ce privește SDD, noul regulament privind plățile transfrontaliere oferă claritate juridică pentru o perioadă de trei ani care se încheie la 31 octombrie 2012. În declarația lor comună din 24 martie 2009[15], Comisia și BCE au formulat orientări cu privire la anumite principii care se vor afla la baza unui viitor model economic SDD pentru perioada de după 31 octombrie 2012. De asemenea, Comisia și BCE sunt pregătite, în cursul perioadei de tranziție, să discute cu părțile interesate modalitățile de garantare a unui model economic echitabil și adecvat, compatibil cu regulile de concurență.

În ceea ce privește cardurile, Comisia și BCE ar considera binevenită apariția unor noi scheme cu o dimensiune europeană[16].

Acțiuni | Actori | Termen limită |

Furnizarea unor clarificări suplimentare cu privire la conformitatea modelelor economice pe termen lung pentru SDD cu legislația UE în domeniul concurenței | Comisia | Noiembrie 2009, cu condiția ca actorii relevanți ai pieței să-și fi adus contribuțiile necesare |

Elaborarea și implementarea unor modele economice pe termen lung pentru SDD conforme cu regulile de concurență | EPC | 1 noiembrie 2012 |

c) Aspecte legate de conformitate

Conceptul de conformitate cu SEPA, așa cum a fost elaborat inițial de EPC, trebuie implementat de toate părțile interesate pentru schemele SCT/SDD și pentru cadrele care reglementează cardurile și mecanismele de compensare și decontare. Eurosistemul a publicat, pentru diversele părți interesate, o serie de așteptări[17], precum și termeni de referință detaliați (ToR)[18] privind proiectul SEPA. În contextul migrării plăților prin card, noțiunea de „conformitate cu cadrul SEPA pentru carduri” trebuie să însemne „conformitatea cu standardele de interoperabilitate elaborate sub auspiciile EPC”[19].

Trebuie instituite mecanisme eficiente de monitorizare[20], de asigurare a respectării normelor și de soluționare a diferendelor pentru garantarea unei conformități depline. Aceste mecanisme asigură condiții concurențiale care facilitează intrarea pe piață și creșterea concurenței. Odată ce va fi stabilită o structură adecvată de guvernare a SEPA, aceste măsuri vor fi considerate ca fiind o prioritate.

Acțiuni | Actori | Termen limită |

Aplicarea termenilor de referință (ToR) pentru SEPA ai Eurosistemului privind: |

1) schemele de carduri | Schemele de carduri | Iunie 2009 |

2) infrastructurile | Infrastructurile | Sfârșitul anului 2010 |

și a așteptărilor privind: |

1) băncile și instituțiile de plată | Furnizorii de servicii de plată | Sfârșitul anului 2010 |

2) utilizatorii | Societățile mari, IMM-urile, autoritățile publice, furnizorii de servicii de plată, comercianții, consumatorii/utilizatorii retail | Sfârșitul anului 2010 |

Prioritatea 4: promovarea inovării

SEPA trebuie, de asemenea, să stimuleze modernizarea piețelor plăților de mică valoare, armonizând utilizarea internetului și a telefoniei mobile pentru întregul proces începând cu inițierea plăților până la reconciliere în condiții de securitate.

a) Plățile prin telefon mobil (m-payments) și plățile electronice(e-payments)

EPC elaborează în acest moment un cadru pentru utilizarea telefoniei mobile pentru inițierea și primirea plăților pe baza transferurilor credit SEPA și a plăților prin card SEPA. În strânsă colaborare cu alți furnizori de servicii, el definește cerințele, regulile și standardele de bază necesare pentru executarea plăților în toate țările SEPA cu ajutorul telefonului mobil, garantând astfel interoperabilitatea cu serviciile furnizate de diverși actori ai piețelor plăților prin intermediul telefoniei mobile. Cadrul ar trebui să fie finalizat până la sfârșitul anului 2010.

EPC elaborează totodată și un cadru pentru plățile electronice SEPA[21]. Schemele existente sau cele noi de plăți electronice care sunt conectate la cadrul pentru plățile electronice SEPA vor permite consumatorilor să efectueze plăți garantate către comercianții online aflați oriunde în cele 31 de țări SEPA.

b) Facturarea electronică

Facturarea electronică crește semnificativ eficiența lanțurilor financiare de aprovizionare, datorită integrării proceselor de reconciliere și de plăți ale întreprinderilor. Facturarea electronică contribuie astfel la realizarea unui mediu de afaceri simplificat favorabil întreprinderilor, ale cărui avantaje economice potențiale substanțiale ar putea atinge 240 miliarde EUR într-o perioadă de șase ani[22]. La sfârșitul anului 2007, Comisia a instituit un grup de experți pentru a elabora un cadru european pentru facturarea electronică până la sfârșitul anului 2009, care să sprijine furnizarea de servicii de facturare electronică într-un mod deschis și interoperabil în întreaga Europă. În paralel, Comisia a prezentat o propunere de modificare a Directivei privind TVA[23], care viza punerea pe picior de egalitate a facturilor electronice și a facturilor pe hârtie. Din cauza legăturii strânse care există între procesele de facturare și cele de plăți, cadrul european pentru facturarea electronică și SEPA ar putea să își aducă avantaje reciproce.

Acțiuni | Actori | Termen limită |

Crearea unui cadru pentru plățile prin telefoanele mobile[24] | EPC, GSMA (asociația operatorilor de telefonie mobilă) | August 2010 |

Crearea unui cadru pentru plățile electronice[25] | EPC | Sfârșitul anului 2009 |

Finalizarea cadrului european pentru facturarea electronică | Grupul de experți pentru facturarea electronică | Sfârșitul anului 2009 |

Prioritatea 5: asigurarea standardizării, interoperabilității și securității necesare

Standardizarea și interoperabilitatea reprezintă elemente de bază ale proiectului SEPA și sunt esențiale pentru sectorul care funcționează în rețea să poată beneficia din plin de avantajele SEPA. Standardele SEPA trebuie să fie deschise și implementate la cel mai înalt nivel de securitate, să nu facă obiectul unui drept de proprietate și să nu împiedice inovarea în domeniul produselor. În ceea ce privește plățile prin card, aceste standarde trebuie să permită o interoperabilitate și o securitate depline, precum și liberul acces și să faciliteze punerea în aplicare a schemelor paneuropene de carduri.

Standardizarea trebuie să permită procesarea automată integrată ( end-to-end straight-through processing , E2E STP) atât în relațiile client-bancă și bancă-client în materie de SCT și SDD, cât și în ceea ce privește cardurile[26], și trebuie să asigure un nivel ridicat de securitate (inclusiv evaluarea și certificarea securității). Cu toate că pot fi necesare servicii opționale adiționale (AOS) pentru menținerea caracteristicilor utile ale produselor de plată sau pentru facilitarea inovării, trebuie evitat orice risc de refragmentare a pieței.

Acțiuni | Actori | Termen limită |

Obținerea unui acord cu privire la utilizarea standardelor pentru structurarea informațiilor de remitere nestructurate (SCT) | EACT în cooperare cu utilizatorii | Iunie 2009 |

Comunicarea activă și aplicarea orientărilor privind implementarea SCT în relațiile C2B[27]*) | Furnizorii de servicii de plată, societățile mari, IMM-urile, administrațiile publice, consumatorii, vânzătorii | Sfârșitul anului 2009 |

Comunicarea activă și aplicarea orientărilor privind implementarea SDD de bază și B2B în relațiile C2B*) | Furnizorii de servicii de plată, societățile mari, IMM-urile, administrațiile publice, consumatorii, vânzătorii | Noiembrie 2010 |

Definirea orientărilor privind implementarea SCT și SDD (de bază și B2B) în relațiile B2C | EPC | Septembrie 2009 |

Comunicarea activă și aplicarea orientărilor privind implementarea SCT și SDD în relațiile B2C*) | Furnizorii de servicii de plată, societățile mari, IMM-urile, administrațiile publice, consumatorii, vânzătorii | Iunie 2010 |

Aderarea la schema SDD de bază[28] | Furnizorii de servicii de plată | 1 noiembrie 2010 |

Finalizarea volumului de standardizare al SCF (cadrul pentru plățile prin card) care să permită schemelor de carduri să definească specificații tehnice concrete pentru implementarea standardelor referitoare la carduri. | EPC | Sfârșitul anului 2009 |

Implementarea specificațiilor tehnice pentru standardele referitoare la carduri | Sectorul cardurilor | Sfârșitul anului 2009: trebuie decisă data implementării |

Elaborarea celor mai bune practici care să asigure un nivel ridicat de securitate a tranzacțiilor SEPA[29] | EPC | Sfârșitul anului 2009 |

Crearea cadrului pentru procesarea tranzacțiilor prin carduri | EPC | Sfârșitul anului 2009 |

Crearea cadrului pentru schema de transferuri credit SEPA prioritare | EPC | Sfârșitul anului 2009 |

Implementarea cadrului pentru schema de transferuri credit SEPA prioritare[30] | Furnizorii de servicii de plată | Sfârșitul anului 2012 |

Prioritatea 6: clarificarea și ameliorarea guvernanței proiectului SEPA

a) Guvernanța actuală a SEPA

SEPA este o combinație între autoreglementarea asigurată de sectorul serviciilor financiare și măsuri legislative de susținere. Având în vedere avantajele substanțiale ale SEPA, există un interes public evident pentru existența unor mecanisme eficace de guvernanță. Contextul de nesiguranță economică necesită, de asemenea, o implicare politică mai importantă pentru a se asigura finalizarea SEPA la timp, într-un mod responsabil și oferind utilizatorilor servicii mai bune.

Guvernanța SEPA este, în prezent, organizată pe două nivele.

La nivelul UE , guvernanța EPC este structurată în jurul a două funcții: elaborarea și evoluția schemelor de plăți, și administrarea și respectarea acestora.

Comisia sprijină procesul SEPA prin monitorizarea atentă a implementării sale și prin dezbaterea evoluției sale cu statele membre și cu părțile interesate[31]. De asemenea, ea sporește vizibilitatea politică a SEPA la nivel european. BCE deține un rol similar, acționând ca un catalizator care sprijină finalizarea SEPA. BCE are statutul de observator în cadrul reuniunii plenare a EPC și al grupurilor de lucru și coordonează lucrările Eurosistemului. Ea conduce diverse foruri, precum reuniunea la nivel înalt privind SEPA ( SEPA High-Level Meeting ), care au ca scop dezbaterea și promovarea SEPA.

La nivel național , în toate statele membre din zona euro (și în aproape toate celelalte state membre), au fost instituite Comitete de coordonare SEPA, la care băncile centrale naționale participă activ, în vederea coordonării și monitorizării implementării SEPA. Rolul, alcătuirea, sarcinile și metodele de lucru ale acestor comitete variază în mod semnificativ, dar toate au ca obiectiv comun încurajarea migrării la SEPA la nivel național. Având în vedere că obiceiurile și tradițiile naționale în materie de plăți diferă, SEPA trebuie instituită într-un context național. De aceea, rolul Comitetelor naționale de coordonare SEPA este unul de o importanță deosebită.

b) Provocările pentru guvernanța SEPA la nivelul UE

Comisia Europeană estimează că este necesar să se prevadă un model global de guvernanță a SEPA la nivelul UE, care să încurajeze integrarea pieței plăților de mică valoare în euro într-un mod care să satisfacă nevoile consumatorilor finali.

Prin urmare, în strânsă cooperare cu toți actorii interesați de proiectul SEPA și în special cu BCE, Comisia va depune eforturi pentru a stabili, înainte de sfârșitul anului 2009, o structură eficace de guvernanță a SEPA la nivelul UE. Aceasta ar putea lua forma unui Consiliu european al SEPA care ar fi instituit pentru o perioadă de trei ani. Comisia și BCE ar evalua, cel mai târziu până la sfârșitul anului 2011, eficiența acestuia și modul său de funcționare.

Principalele obiective ale acestei structuri ar fi:

- definirea unei viziuni strategice clare pentru SEPA care să fie inovatoare, orientată spre viitor și ușor de utilizat;

- monitorizarea și sprijinirea migrării la SEPA, inclusiv implementarea foii de parcurs a SEPA și identificarea acțiunilor de remediere;

- asigurarea transparenței și a responsabilității în ceea ce privește economia în ansamblu.

Noua structură de guvernanță la nivelul UE va necesita o reprezentare la nivel înalt atât a cererii, cât și a ofertei. Având în vedere importanța pe care o are proiectul pentru societate, el trebuie condus în comun de Comisie și de BCE. Este de asemenea vitală coordonarea adecvată cu alte instituții europene (Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European), cu băncile centrale naționale, precum și cu comitetele naționale de coordonare SEPA.

Noua structură nu s-ar ocupa de cazuri individuale de conformitate cu SEPA legate de manualele de reguli și de cadrele EPC. De asemenea, ea nu ar prelua nici sarcini care sunt mai bine îndeplinite la nivel național, sau care revin actorilor pieței, cum ar fi proiectarea produselor de plată SEPA și nici sarcini care pot fi soluționate în mod satisfăcător printr-o mai bună organizare a guvernanței de către EPC. Noua structură de guvernanță nu ar aduce atingere competențelor membrilor săi. Deliberările și orientările acesteia, în particular, nu ar afecta în niciun fel aplicarea regulilor de concurență la nivelul UE și la cel național.

În plus, având în vedere rolul crucial al EPC în proiectul SEPA, modalitățile existente de guvernanță a EPC trebuie să primească o atenție deosebită. EPC a realizat progrese în echilibrarea intereselor diverselor părți interesate, dar trebuie să acționeze într-un mod mai deschis pentru a evita riscurile de excludere și pentru a ține cont de interesele tuturor părților interesate, inclusiv cele nebancare, instituțiile de plată și utilizatorii. Trebuie asigurate o mai mare transparență, o programare adecvată a consultărilor și o implicare din timp a tuturor părților interesate, în special a utilizatorilor, în planificarea și elaborarea inițiativelor viitoare.

Acțiune | Actori | Termen limită |

Instituirea unei structuri de guvernanță eficace a SEPA la nivelul UE | Comisia/BCE | Sfârșitul anului 2009 |

Raportarea bianuală a progreselor privind implementarea cadrului de acțiune SEPA | Structura de guvernanță a SEPA | De la data instituirii oficiale a noii structuri de guvernanță a SEPA |

Adoptarea unor măsuri referitoare la modelul actual de guvernanță al EPC: 1) ameliorarea participării și consultării părților interesate; 2) sporirea transparenței; 3) extinderea participării la instituțiile de plată | EPC | Sfârșitul anului 2009 Sfârșitul anului 2009 Noiembrie 2009 |

Evaluarea structurii de guvernanță a SEPA | Comisia/BCE | Sfârșitul anului 2011 |

Concluzii

Comisia invită Consiliul și Parlamentul European să examineze și să aprobe prezenta foaie de parcurs. Toate părțile interesate sunt invitate să depună eforturile necesare pentru a asigura implementarea rapidă a diferitelor măsuri identificate.

Comisia va monitoriza îndeaproape implementarea prezentei foi de parcurs și va publica rapoarte bianuale privind stadiul de avansare al acesteia.

[1] http://www.ecb.int/paym/sepa/timeline/use/html/index.en.html

[2] http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ecofin/105993.pdf

[3] Comunicarea către Consiliul European de primăvară Stimularea redresării economice europene , anexa I; http://ec.europa.eu/commission_barroso/president/pdf/press_20090304_annx_en.pdf.

[4] http://www.ecb.int/paym/sepa/html/vision.en.html

[5] http://ec.europa.eu/internal_market/payments/docs/sepa/sepa-capgemini_study-final_report_en.pdf

[6] http://www.ecb.eu/paym/sepa/timeline/use/html/index.en.html#migration

[7] BCE a finalizat deja migrarea la SEPA în ianuarie 2008.

[8] http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ecofin/98276.pdf

[9] Concluziile Consiliului ECOFIN din 10 februarie 2009; http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ecofin/105993.pdf

[10] http://ec.europa.eu/internal_market/consultations/2009/sepa_en.htm

[11] http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+MOTION+B6-2009-0111+0+DOC+XML+V0//RO.

[12] http://ec.europa.eu/internal_market/payments/sepa/ec_en.htm

[13] Directiva 64/2007/CE privind serviciile de plată în cadrul pieței interne, JO L 319, 5.12.2007, p. 1.

[14] COM(2008) 640 final.

[15] http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/09/468&format=HTML&aged=0&language=EN&guiLanguage=en;

[16] http://www.ecb.int/pub/pdf/other/singleeuropaymentsarea200811en.pdf

[17] A se vedea http://www.ecb.int/pub/pdf/other/eurosystemsepaexpectations200903en.pdf.

[18] A se vedea http://www.ecb.europa.eu/paym/sepa/components/infrastructures/html/tor.en.html pentru termenii de referință privind conformitatea infrastructurilor cu SEPA și http://www.ecb.int/paym/sepa/pdf/ToR_SEPA_compliant_card_schemes.pdf?1915cf8db5ec194b2c9e9070ebeb2ff7 pentru termenii de referință privind conformitatea schemelor de carduri cu SEPA.

[19] http://ec.europa.eu/competition/speeches/text/sp2008_03_en.pdf

[20] Acestea trebuie să includă, în special, o bună trasabilitate a plăților și persoanelor implicate.

[21] Plata electronică ( e-payment ) înseamnă o plată pentru care, în cursul unei achiziții online, contul curent al cumpărătorului online este debitat direct, comerciantul online fiind informat despre aceasta, indiferent de locația cumpărătorului și a comerciantului.

[22] http://ec.europa.eu/internal_market/payments/docs/sepa/sepa-capgemini_study-final_report_en.pdf

[23] COM(2009) 21.

[24] Acest cadru nu este obligatoriu pentru furnizorii de servicii de plată.

[25] Acest cadru nu este obligatoriu pentru furnizorii de servicii de plată.

[26] Card-terminal ( card-to-terminal ), terminal-cumpărător ( terminal-to-acquirer ) și cumpărător-emitent ( acquirer-to-issuer ), certificare și omologare.

[27] *) Orientările recomandate de EPC nu sunt obligatorii. Totuși, pentru a evita fragmentarea pieței, toate băncile trebuie să aibă capacitatea de a accepta standardele recomandate de EPC. În caz contrar, societățile nu vor putea beneficia de SEPA (societățile trebuie, prin urmare, să se implice activ în elaborarea acestor orientări).

[28] Termenul limită este aplicabil numai statelor membre din zona euro. Statele membre care nu fac parte din zona euro ar trebui să adere până la 1 noiembrie 2014.

[29] http://ec.europa.eu/internal_market/payments/docs/sepa/sepa-capgemini_study-final_report_en.pdf

[30] Implementarea schemei de transferuri credit SEPA prioritare ar trebui să fie opțională.

[31] În cadrul acestor sarcini, Comisia consultă și valorifică expertiza a două grupuri de lucru, și anume Comitetul de plăți (care înlocuiește Grupul de experți guvernamentali pentru sisteme de plăți) și Grupul de experți pentru piața sistemelor de plăți.