[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 16.7.2009

COM(2009) 368 final

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Capturile accidentale de cetacee în cadrul activităților de pescuit: Raport privind punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (CE) nr. 812/2004 al Consiliului și privind evaluarea științifică a efectelor utilizării în special a setcilor, setcilor cu sirec și plaselor de încurcare asupra cetaceelor din Marea Baltică, prevăzută de Regulamentul (CE) nr. 2187/2005 al Consiliului

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Capturile accidentale de cetacee în cadrul activităților de pescuit: Raport privind punerea în aplicare a anumitor dispoziții din Regulamentul (CE) nr. 812/2004 al Consiliului și privind evaluarea științifică a efectelor utilizării în special a setcilor, setcilor cu sirec și plaselor de încurcare asupra cetaceelor din Marea Baltică, prevăzută de Regulamentul (CE) nr. 2187/2005 al Consiliului

ISTORICUL DOSARULUI

Regulamentul (CE) nr. 812/2004 al Consiliului

Regulamentul (CE) nr. 812/2004 al Consiliului[1] stabilește o serie de măsuri menite să reducă capturile accidentale de cetacee de către navele de pescuit. Regulamentul identifică activitățile de pescuit în care este obligatorie utilizarea de dispozitive acustice de intimidare, cunoscute și ca emițătoare de impulsuri acustice, specificațiile tehnice și condițiile de utilizare a acestor instrumente, precum și activitățile de pescuit în cadrul cărora trebuie desfășurate programe privind prezența observatorilor la bord. Statele membre sunt responsabile de utilizarea dispozitivelor acustice, de monitorizarea eficacității acestora, precum și de punerea în aplicare a unor programe de monitorizare în conformitate cu orientările stabilite în respectivul regulament.

Obligații de raportare

În conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 812/2004, statele membre trebuie să trimită Comisiei un raport anual complet referitor la punerea în aplicare a anumitor dispoziții din respectivul regulament, care să conțină „estimări ale capturilor accidentale totale de cetacee în fiecare dintre activitățile de pescuit implicate”.

În conformitate cu articolul 7 din regulamentul menționat, după ce primește cel de-al doilea raport anual de la statele membre, Comisia are obligația de a trimite Parlamentului European și Consiliului un raport privind funcționarea respectivului regulament. Raportul trebuie să se bazeze pe o evaluare a rapoartelor prezentate de statele membre, efectuată de ICES și de CSTEP.

Regulamentul (CE) nr. 2187/2005 al Consiliului

Regulamentul (CE) nr. 2187/2005 al Consiliului[2] cuprinde măsurile tehnice pentru conservarea resurselor halieutice din Marea Baltică.

Obligații de raportare

În conformitate cu articolul 27 din Regulamentul (CE) nr. 2187/2005, „până la 1 ianuarie 2008, Comisia se asigură că este desfășurată o evaluare științifică a efectelor utilizării în special a setcilor, setcilor cu sirec și plaselor de încurcare în ceea ce privește cetaceele, iar concluziile sale sunt prezentate Parlamentului European și Consiliului”.

Unificarea celor două rapoarte

Informațiile necesare pentru evaluarea științifică a efectelor utilizării în special a setcilor, setcilor cu sirec și plaselor de încurcare în ceea ce privește cetaceele prevăzută în Regulamentul (CE) nr. 2187/2005 sunt foarte asemănătoare cu informațiile privind capturile accidentale obținute prin „programele privind prezența observatorilor la bord” și colectate de statele membre în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 812/2004. În special raportul Comisiei, prevăzut la articolul 7 din regulamentul menționat anterior, se bazează pe rapoartele statelor membre, care cuprind, printre altele, estimări ale capturilor accidentale totale de cetacee în fiecare dintre activitățile de pescuit implicate. În plus, rapoartele statelor membre cuprind o evaluare a concluziilor formulate în rapoartele observatorilor și orice alte informații utile, inclusiv toate cercetările efectuate în statele membre pentru reducerea capturilor accidentale de cetacee în activitățile de pescuit. Așadar, ambele rapoarte ar acoperi în parte aceleași informații cu privire la capturile accidentale de cetacee în uneltele de pescuit. Comisia a decis, prin urmare, să unifice cele două rapoarte obligatorii către Consiliul European și Parlament.

După ce a efectuat o evaluare preliminară a rapoartelor statelor membre și din dorința de a îmbunătăți aplicarea regulamentului, Comisia a propus organizarea unui atelier pe tema capturilor accidentale de cetacee (24-25 martie 2009, Bruxelles). S-a convenit ca, în raportul unificat, să se includă concluziile acestui atelier pentru a-l face cât mai complet posibil pe baza tuturor informațiilor disponibile. Din această cauză și ca urmare a faptului că rapoartele unor state membre au parvenit cu întârziere, nu a fost posibilă prezentarea în timp util a raportului obligatoriu, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 2187/2005.

CONțINUTUL șI METODOLOGIA PREZENTULUI RAPORT

Comisia a primit rapoartele naționale pentru anii 2004-2005 și 2006 trimise de statele membre în conformitate cu articolul 6 din Regulamentul (CE) nr. 812/2004. S-a solicitat Consiliului Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) și Consiliului științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP) să analizeze aceste rapoarte naționale din punctul de vedere al conținutului lor științific și al punerii în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 812/2004. Concluziile lor se regăsesc în prezentul raport.

S-a solicitat totodată ca ICES să realizeze o evaluare științifică a efectelor utilizării în special a setcilor, setcilor cu sirec și plaselor de încurcare asupra cetaceelor din Marea Baltică. Prezentul raport cuprinde rezultatele acestei evaluări, precum și alte date disponibile cu privire la capturile accidentale de cetacee în Marea Baltică.

În cadrul procesului de evaluare a punerii în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 812/2004, Comisia a organizat un atelier la Bruxelles, în perioada 24-25 martie 2009. Prezentul raport redă, de asemenea, principalele concluzii ale acestui atelier și prezintă o posibilă abordare viitoare.

ANALIZA RAPOARTELOR STATELOR MEMBRE CU PRIVIRE LA REGULAMENTUL (CE) NR. 812/2004

În cadrul examinării rapoartelor anuale naționale de către ICES[3] și CSTEP[4] s-a constatat „o mare varietate în ceea ce privește forma și conținutul acestora. Există puține dovezi de cooperare între statele membre, iar marea parte a lucrărilor prezentate în rapoarte sunt rezultatul eforturilor naționale independente.” În ceea ce privește informațiile referitoare la capturile accidentale, „sunt disponibile puține estimări recente ale totalului capturilor secundare de cetacee mici în cadrul diferitelor activități de pescuit din apele europene” 3.

Comisia trage concluzia că rapoartele anuale naționale primite oferă rareori o imagine clară a acțiunilor desfășurate de statele membre în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 812/2004. Doar câteva state membre au reușit să facă o prioritate din atenuarea capturilor accidentale de cetacee. Franța și Regatul Unit sunt singurele state membre care au furnizat informații despre totalul anual estimat de capturi accidentale.

Comisia a ajuns la concluzia clară că majoritatea statelor membre par a întâmpina dificultăți în punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 812/2004 și mai ales a următoarelor cerințe:

Obligația de a utiliza dispozitive acustice de intimidare. Specificații tehnice și condiții de utilizare

Statele membre care au prezentat rapoarte cu privire la utilizarea de dispozitive acustice de intimidare, cunoscute și ca emițătoare de impulsuri acustice, au concluzionat că aceste instrumente sunt foarte costisitoare și că nu se dovedesc a fi de fiecare dată eficace; mai exact, deși se comportă ca dispozitive de intimidare în cazul unor specii de cetacee, acestea pot totodată emite un semnal atractiv pentru alte animale. Conform rapoartelor, manevrarea acestor instrumente este problematică și reprezintă un risc din punctul de vedere al siguranței pescarilor. Cu toate acestea, câteva state membre derulează proiecte de cercetare în vederea creării unor dispozitive acustice de intimidare mai eficace.

Comisia este conștientă de dificultățile pe care le presupune utilizarea emițătoarelor de impulsuri acustice și recunoaște eforturile depuse de unele state membre în cadrul activităților lor de cercetare cu privire la aceste dispozitive, inclusiv eforturile statelor care nu sunt obligate să utilizeze emițătoarele de impulsuri acustice. Încă sunt în curs de desfășurare, la nivel național și internațional, activități de cercetare în legătură cu eficacitatea acestor dispozitive și a altor măsuri de atenuare. Cercetarea și diseminarea celor mai bune practici între diferitele state membre ar trebui să fie o prioritate.

Având în vedere că rapoartele statelor membre cu privire la emițătoarele de impulsuri acustice sunt incomplete și neconcludente și că informațiile disponibile sunt insuficiente, Comisia nu poate trage o concluzie clară, pe baza acestor rapoarte, în legătură cu eficacitatea utilizării emițătoarelor de impulsuri acustice în reducerea capturilor accidentale de cetacee.

Obligația de a concepe și de a pune în aplicare programe privind prezența observatorilor la bord, precum și de a monitoriza capturile accidentale de cetacee

În ceea ce privește elaborarea programelor privind prezența observatorilor la bord, această măsură pare a fi aplicată în mică măsură. Unele state membre susțin că nu au suficiente resurse (financiare sau umane) pentru punerea în aplicare a acestor programe și/sau că nu pot acoperi toate zonele, iar informațiile referitoare la programele adoptate și rapoartele observatorilor sunt adeseori incomplete. Șase dintre cele douăzeci și două de state membre au raportat că activitățile lor de pescuit nu intră în domeniul de aplicare al regulamentului. Unele state membre au prezentat informații pe baza unor studii de cercetare realizate la nivel național sau în cadrul unui parteneriat internațional. Alte state membre colectează informații de la propriile autorități portuare naționale sau prin intervievarea pescarilor. Doar câteva state membre au prezentat rapoarte cu privire la capturile accidentale de cetacee, iar Comisia constată astfel că informațiile insuficiente nu creează o imagine clară a interacțiunii dintre pescari și populațiile de cetacee; prin urmare, Comisia nu este în măsură să realizeze o analiză completă și obiectivă privind capturile accidentale de cetacee în apele UE.

Discuție

Conform rapoartelor privind măsurile implementate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 812/2004, doar câteva state membre întreprind suficiente eforturi pentru punerea în aplicare a regulamentului menționat. Este clar că punerea în aplicare a acestuia necesită un angajament și efort mare din partea statelor membre, majoritatea neputând să se conformeze cerințelor acestuia din motivele prezentate mai sus. Comisia poate conchide că angajamentele privind reducerea capturilor accidentale de cetacee în cadrul activităților de pescuit se află încă într-o fază incipientă.

Disparitatea rezultatelor se poate explica prin faptul că statele membre au fost obligate să aplice acest regulament în momente diferite și pentru zone diferite. În plus, din cauza problemelor presupuse de utilizarea de emițătoare de impulsuri acustice, unele state membre au aplicat cu întârziere acest regulament, însă au coordonat diferite proiecte de cercetare naționale și internaționale în scopul îmbunătățirii dispozitivelor și tehnicilor de atenuare sau au participat la aceste proiecte.

Comisia cofinanțează o serie de proiecte prin LIFE, instrumentul financiar al UE în sprijinul proiectelor de protecție a mediului și de conservare a naturii, unele dintre aceste proiecte contribuind la implementarea programului Natura 2000 în mediul marin. Aceste proiecte LIFE abordează frecvent diferite modalități de evitare, de reducere sau de atenuare în orice alt mod a capturilor accidentale de mamifere acvatice.

Deși Regulamentul (CE) nr. 812/2004 identifică activitățile de pescuit cărora statele membre ar trebui să le acorde atenție sporită în ceea ce privește impactul la nivelul capturării și uciderii accidentale a cetaceelor, trebuie subliniat totodată faptul că acest regulament nu este singurul care prevede măsuri de reducere a impactului activităților de pescuit asupra speciilor de cetacee. În temeiul articolului 12 din Directiva 92/43/CEE a Consiliului, statelor membre le revine deja obligația de a întreprinde acțiuni de cercetare sau de conservare pentru a se asigura că impactul negativ al capturilor accidentale de cetacee asupra speciilor respective este nesemnificativ. În temeiul directivei privind habitatele, toate speciile de cetacee beneficiază de un sistem de protecție riguroasă în arealul lor natural. Statele membre trebuie să supravegheze stadiul de conservare a cetaceelor și să instituie un sistem de control al capturării sau uciderii accidentale a acestora. Mai mult, conform articolului 6, statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a evita, pe teritoriul ariilor speciale de conservare, deteriorarea habitatelor speciilor, precum și perturbarea semnificativă a speciilor pentru care au fost desemnate respectivele arii. Un număr de astfel de arii au fost desemnate pentru speciile Phocoena phocoena și Tursiops truncates.

EVALUAREA șTIINțIFICă A EFECTELOR UTILIZăRII SETCILOR, SETCILOR CU SIREC șI PLASELOR DE ÎNCURCARE ASUPRA CETACEELOR DIN MAREA BALTICă

Cel mai comun cetaceu din Marea Baltică este marsuinul ( Phocoena phocoena ). Populația acestei specii este estimată la mai puțin de 1 000 de indivizi[5]. Conform rapoartelor statelor membre, în cadrul activităților de pescuit monitorizate nu a fost prins în mod accidental niciun cetaceu în Marea Baltică în perioada 2005-2006. În aprilie 2008, ICES a înștiințat Comisia că datele furnizate de statele membre nu erau suficiente pentru a face o evaluare științifică a efectelor utilizării setcilor, a setcilor cu sirec și a plaselor de încurcare asupra cetaceelor din Marea Baltică.

Lipsesc în mod evident și alte informații cu privire la capturile accidentale de cetacee în uneltele de pescuit din Marea Baltică. Sursele disponibile sunt reprezentate, în principal, de animalele eșuate, care prezintă urme ce lasă să se înțeleagă acestea că ar fi murit prinse în plase. Conform unui studiu recent realizat în Germania, peste 150 de marsuini au eșuat în 2007 de-a lungul litoralului german al Mării Baltice, dintre care 47% se consideră sau se presupune că ar fi fost capturi accidentale[6]. Datele cu privire la eșuări nu sunt însă suficiente pentru a realiza o evaluare completă a efectului utilizării setcilor, a setcilor cu sirec și a plaselor de încurcare asupra capturilor accidentale de cetacee baltice, deoarece nu furnizează informații despre locul sau tipul de unealtă în care au fost prinse respectivele animale. În consecință, în această fază nu se pot trage concluzii exacte cu privire la efectul utilizării setcilor, setcilor cu sirec și plaselor de încurcare asupra cetaceelor din Marea Baltică.

Discuție

Populația actuală de marsuini baltici este alarmant de mică, numărând mai puțin de 1 000 de indivizi5. Relatările istorice cu privire la nivelul populației și al capturilor secundare indică faptul că, nu demult, această specie era mai numeroasă și se răspândea până în zone îndepărtate din nordul Mării Baltice[7],[8]. În afară de riscul de diversitate genetică scăzută, care limitează capacitatea populației de a se adapta modificărilor mediului, populațiile împuținate sunt deopotrivă mai vulnerabile la capturi accidentale decât populațiile sănătoase.

În ceea ce privește lipsa de date cu privire la capturile accidentale de marsuini din Marea Baltică, aceasta este probabil legată de următoarele motive:

1. Populația mică de marsuini baltici.

2. Nedeclararea capturilor de cetacee de către pescari. Indicii cu privire la capturile secundare de marsuini aruncate peste bord sunt oferite de semnalările de cetacee eșuate pe coasta Mării Baltice, care prezintă urme de plase[9],[10].

Concluziile celui mai recent Plan de refacere a populației de marsuini baltici, elaborat de ASCOBAN5 (Conservarea cetaceelor mici din Marea Baltică și din Marea Nordului), confirmă aceste supoziții: „Având în vedere densitatea scăzută de marsuini, aceste animale sunt rareori văzute sau capturate de pescari … și (pescarii) refuză să accepte afirmațiile oamenilor de știință sau ale ecologiștilor referitoare la amenințarea serioasă pe care o reprezintă capturile secundare pentru populația de marsuini. Prin urmare, dacă nu se atenuează capturile secundare, marsuinii vor continua să fie greu de găsit (făcând dificilă obținerea unor estimări mai bune privind abundența speciei), capturile secundare vor continua să fie mici (făcând dificilă cuantificarea animalelor capturate), iar pescarii vor continua să fie neîncrezători în ideea că aceste capturi secundare reprezintă o problemă pentru conservarea marsuinilor”. Prin prisma acestor considerații, ar fi hazardată concluzia că nedeclararea capturilor secundare înseamnă că nu există o problemă cu acest tip de capturi.

ATELIER PE TEMA PUNERII ÎN APLICARE A REGULAMENTULUI (CE) NR. 812/2004

Comisia este conștientă de dificultățile inerente ale punerii în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 812/2004 și dorește să îmbunătățească situația. Prin urmare, Comisia a organizat un atelier pe această temă la Bruxelles, în perioada 24-25 martie 2009. Atelierul a urmărit să strângă informații și să ofere un punct de pornire pentru un proces de reflecție, precum și să definească o serie de măsuri subsecvente în ceea ce privește Regulamentul (CE) nr. 812/2004. Programul a cuprins următoarele puncte:

- O prezentare făcută de Comisie cu privire la evaluarea celor patru ani de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 812/2004;

- Situația populațiilor de cetacee din apele UE;

- O prezentare generală a punerii în aplicare a regulamentului în diferitele regiuni maritime ale UE;

- Cele mai recente descoperiri științifice și tehnice cu privire la dispozitivele acustice de intimidare și alte măsuri de atenuare.

Printre participanții la acest atelier s-au numărat reprezentanții administrațiilor naționale, ai consiliilor consultative regionale (CCR) și ai Comitetului consultativ pentru pescuit și acvacultură (CCPA), oameni de știință și cele două servicii de resort ale Comisiei.

Principalele concluzii ale atelierului:

- Este nevoie de îmbunătățirea cunoștințelor despre abundența și răspândirea cetaceelor în toate apele UE. În urma atelierului a reieșit totodată că prezența cetaceelor este variabilă.

- Participanții au convenit că emițătoarele de impulsuri acustice sunt dispozitive de intimidare eficace în cazul marsuinilor. Cu toate acestea, este necesară continuarea cercetărilor în vederea îmbunătățirii aplicațiilor lor tehnice și practice, fără a se pune în pericol siguranța pescarilor. Pescarii ar trebui implicați din faza de testare a acestor dispozitive până în faza de aplicare practică. De asemenea, sunt în curs de desfășurare cercetări în vederea creării altor dispozitive și tehnici de atenuare. În cazul în care acestea se vor dovedi a fi eficiente, ar trebui luate în calcul alternativele pentru emițătoarele de impulsuri acustice.

- Trebuie avută în vedere utilizarea dispozitivelor de atenuare și a programelor de observare în cazul navelor mai mici de 12 și 15 m.

- Unele state membre au reușit să pună în aplicare programe de monitorizare la bord în conformitate cu specificațiile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 812/2004. Rezultatele au indicat că nivelul de precizie a datelor impus de regulament este foarte ambițios și câteodată imposibil de atins pentru capturile secundare din specii rare.

- Programele de monitorizare trebuie eficientizate, mai exact prin monitorizarea încrucișată a reglementărilor și prin agregarea seturilor de date naționale. Trebuie avută în vedere și monitorizarea zonelor în care este obligatorie utilizarea emițătoarelor de impulsuri acustice.

- Este necesară îmbunătățirea cooperării cu reprezentanții sectorului pescuitului, și anume pentru a spori cantitatea de informații cu privire la utilizarea măsurilor de atenuare în scopul reducerii capturilor accidentale de cetacee sau de animale din alte grupe care nu prezintă interes comercial.

CONCLUZII șI PERSPECTIVE

Concluziile se bazează pe analiza rapoartelor naționale, pe rezultatul atelierului pe tema punerii în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 8l2/2004 (a se vedea punctul 5) și pe concluziile rezultate în urma evaluării științifice a efectelor utilizării setcilor, setcilor cu sirec și plaselor de încurcare asupra cetaceelor din Marea Baltică. Deși majoritatea statelor membre au raportat un număr mic sau egal cu zero de capturi accidentale în apele UE, dovezile științifice obținute prin programele de monitorizare la bord sau din analiza post-mortem a animalelor eșuate continuă să indice existența unor conflicte între cetacee și activitățile de pescuit. Informațiile despre populațiile de cetacee sunt incomplete, iar situația populațiilor continuă să fie neclară.

Comisia recunoaște eforturile considerabile depuse de unele state membre pentru punerea în aplicare în mod corect a Regulamentului (CE) nr. 812/2004 și recunoaște deopotrivă că unele state membre înregistrează întârzieri în acest sens. Comisia este de acord că ar putea exista motive pentru modificarea regulamentului într-o fază ulterioară, însă acesta nu a fost încă pus în aplicare integral în toate statele membre și, prin urmare, nu se poate evalua impactul măsurilor existente pentru atenuarea capturilor accidentale de cetacee. Cele mai bune practici prezentate în cadrul atelierului arată că sunt posibile rezultate pozitive în împrejurările actuale. Regulamentul prevede o anumită flexibilitate, care trebuie valorificată la maximum.

Având în vedere necesitatea de a reduce impactul activităților de pescuit asupra populațiilor de cetacee din apele UE, Comisia invită statele membre să ia toate măsurile necesare pentru îmbunătățirea punerii în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 812/2004. Comisia dorește totodată să atragă atenția statelor membre asupra obligațiilor care le revin în temeiul Directivei Habitate, în sensul de a monitoriza capturarea și uciderea accidentală a tuturor balenelor și cetaceelor, precum și de a se asigura că uciderea sau capturarea accidentală a acestora nu are un impact semnificativ asupra populațiilor. În această privință, pentru alte activități de pescuit și pentru alte zone în care capturile accidentale reprezintă o problemă și care nu fac obiectul Regulamentului (CE) nr. 812/2004, statele membre au responsabilitatea de a lua măsurile necesare pentru protejarea populațiilor de cetacee.

Ca urmare a atelierului, Comisia va avea totuși în vedere următoarele puncte principale:

- utilizarea la maximum a flexibilității prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 812/2004 pentru a răspunde problemelor legate de programele de monitorizare, unelte și zone;

- includerea în Regulamentul (CE) nr. 812/2004 a unor dispoziții privind Marea Neagră;

- încurajarea statelor membre să își lărgească programele de monitorizare actuale și să includă observații privind capturile accidentale de cetacee, urmând exemplul câtorva state membre;

- încurajarea dezbaterilor pe tema măsurilor de atenuare purtate cu reprezentanți ai sectorului în cadrul CCR;

- identificarea de obiective măsurabile pentru nivelurile maxime acceptabile ale capturilor accidentale în cazul diferitelor populații de cetacee.

Pentru a armoniza informațiile transmise de statele membre, Comisia va revizui totodată forma de raportare propusă de ICES[11] și revizuită de CSTEP[12] și o va pune la dispoziția statelor membre. Astfel, începând cu anul viitor, Comisia dorește să primească rapoarte naționale complete de la toate statele membre vizate, care să conțină toate informațiile prevăzute în regulament, precum și orice alte informații corespunzătoare, conform dispozițiilor de la articolul 6 alineatul (2).

Situația critică a marsuinilor baltici este, de asemenea, un subiect pe Comunitatea trebuie să îl aprofundeze, fiind necesar să se prevadă acțiuni în consecință. Conform celui mai recent aviz al ICES cu privire la cetacee, „probabil că cele mai bune eforturi de conservare presupun implicarea părților interesate”3. Comisia îmbrățișează această abordare și dorește să încurajeze statele membre și organizațiile interesate să caute modalități de minimizare a capturilor accidentate de marsuini din Marea Baltică. Pentru a îmbunătăți baza actuală de cunoștințe, Comisia a lansat recent o cerere de oferte pentru desfășurarea unui studiu pe tema colectării de date privind „capturile secundare de cetacee în Marea Baltică, Kattegat și Øresund”.

[1] Regulamentul (CE) nr. 812/2004 al Consiliului adoptat în aprilie 2004 stabilește măsuri privind capturile accidentale de cetacee în activitățile de pescuit și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 88/98.

[2] Regulamentul (CE) nr. 2187/2005 al Consiliului din 21 decembrie 2005 pentru conservarea, prin măsuri tehnice, a resurselor halieutice din Marea Baltică și strâmtorile Belts și Sound, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1434/98 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 88/98.

[3] Avizul ICES 2008. 1.5.1.2 Status of small cetaceans and by-catch in European waters (Situația cetaceelor mici și a capturilor secundare în apele europene) (document disponibil online).

[4] RAPORTUL CELEI DE-A 28-a REUNIUNI PLENARE A CONSILIULUI ȘTIINȚIFIC, TEHNIC ȘI ECONOMIC PENTRU PESCUIT (PLEN-08-02) (Document disponibil la cerere).

[5] ASCOBAN, Recovery plan for Baltic Harbour Porpoises (Plan de refacere a populației de marsuini baltici). Proiect (8 aprilie 2009).

[6] Raportul ICES WKFMMPA 2008 ICES CM 2008/MHC:11. Report of the Workshop on Fisheries Management in Marine protected areas (Raport privind Atelierul pe tema gestionării activităților de pescuit în zonele maritime protejate).

[7] Koschinski, S (2002) Current knowledge on harbour porpoises (Phocoena phocoena) in the Baltic Sea [Cunoștințe actuale despre marsuinii ( Phocoena phocoena ) din Marea Baltică]. Ophelia.

[8] Lindroth, A (1962) Baltic salmon fluctuations 2: porpoise and salmon (Fluctuațiile somonului baltic 2: marsuinul și somonul). Rapoarte ale institutului suedez de cercetări în domeniul apelor dulci, Drottningholm.

[9] Siebert U. et al (2006) A decade of harbour porpoise occurrence in German waters – analyses of aerial surveys, incidental sightings and strandings (Un deceniu de apariție a marsuinilor în apele germane - analize privind observațiile aeriene, reperările accidentale și eșuările). Cercetare efectuată de Journal of Sea.

[10] Agenția federală suedeză pentru conservarea naturii și Consiliul suedez în domeniul pescuitului (2008), Plan de acțiune pentru conservarea marsuinilor 2008-2013.

[11] Propunerea ICES este disponibilă pe site-ul ICES.

[12] Disponibilă la punctul 3.6.6 din raportul celei de-a 28-a reuniuni plenare a Consiliului științific, tehnic și economic pentru pescuit (PLEN-08-02).