[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 2.7.2009

COM(2009) 336 final

RAPORTUL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

cu privire la aplicarea Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului („Regulamentul privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului”)

CUPRINS

1. Introducere 3

1.1. Context 3

1.2. Domeniul de aplicare și metodologia 3

2. Cadrul instituțional și executiv: stabilirea rețelei CPC 4

2.1. Crearea rețelei CPC: desemnarea autorităților 4

2.2. Elaborarea unui instrument informatic: sistemul de cooperare în materie de protecție a consumatorului (SCPC) 5

2.3. Comitetul CPC 5

2.4. Modificări în anexa la regulament 6

3. Funcționarea rețelei CPC – o primă evaluare 6

3.1. Generalități 6

3.2. Instrumentul informatic 7

3.3. Activitățile rețelei: principalele inconveniente 7

4. Cadrul de cooperare lărgit 9

4.1. Activități comune și schimb de funcționari 9

4.2. Întărirea cooperării cu țări terțe 9

5. Concluzii 9

5.1. Generalități 9

5.2. Consolidarea rețelei CPC 10

5.3. Ameliorarea eficienței și eficacității rețelei 10

5.4. Consolidarea cadrului de cooperare administrativă 11

1. INTRODUCERE

1.1. Context

Regulamentul privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului[1] (denumit în continuare „regulamentul CPC”) a fost adoptat la 27 octombrie 2004 și a intrat în vigoare la 29 decembrie 2006, după doi ani de activități intense de pregătire din partea Comisiei și a statelor membre.

Regulamentul stabilește o rețea comunitară de autorități publice însărcinate cu aplicarea în statele membre a legislației în materie de protecție a consumatorului (denumită în continuare „rețea CPC”), care a început să funcționeze în decembrie 2006. În cadrul domeniului său de aplicare, regulamentul CPC armonizează în mod parțial competențele de investigație și de execuție ale autorităților și definește mecanismele de schimb de informații pertinente și/sau de adoptare de măsuri coercitive menite să pună capăt infracțiunilor în situațiile transfrontaliere[2]. Acesta obligă statele membre să reacționeze la cererile de asistență reciprocă care le sunt adresate prin intermediul rețelei CPC și să se asigure că autoritățile rețelei dispun de resurse adecvate pentru îndeplinirea acestor obligații. Regulamentul prevede, în plus, un cadru mai larg în vederea elaborării inițiativelor de cooperare administrativă pentru care se prevede o subvenționare din partea Comisiei.

Dat fiind că regulamentul face parte din Acordul privind SEE[3], aceleași reguli și mecanisme se aplică, de asemenea, în țările membre ale AELE care aplică respectivul acord. Acestea din urmă sunt integrate pe deplin în activitățile rețelei.

Furnizând un instrument eficace pentru aplicarea transfrontalieră a legislației și un cadru pentru schimbul de cele mai bune practici și pentru o acțiune comună, regulamentul are ca obiectiv garantarea unui nivel deosebit de ridicat de protecție a consumatorilor din întreaga UE și sporirea încrederii consumatorilor în piața internă.

1.2. Domeniul de aplicare și metodologia

Prezentul raport îndeplinește obligația Comisiei, în conformitate cu articolul 21 din regulamentul CPC, de a raporta, din doi în doi ani, Parlamentului European și Consiliului, cu privire la aplicarea respectivului regulament.

Acesta acoperă primii doi ani de funcționare a rețelei CPC, și anume 2007 și 2008. După caz, se fac trimiteri la activitățile de pregătire desfășurate înainte de 2007, destinate a garanta începerea operațiunilor la timp, în decembrie 2006.

Raportul se bazează pe rapoartele bianuale întocmite de statele membre[4] în conformitate cu propriile lor obligații de raportare din cadrul regulamentului, precum și pe datele statistice extrase din instrumentul informatic utilizat de către rețeaua CPC și pe experiența dobândită în cursul primelor acțiuni comunitare de verificare[5], coordonate de Comisie.

2. CADRUL INSTITUțIONAL șI EXECUTIV: STABILIREA REțELEI CPC

În cele două prime capitole ale sale, regulamentul CPC expune elementele instituționale și alte exigențe care au trebuit stabilite pentru instaurarea rețelei CPC la sfârșitul anului 2006.

2.1. Crearea rețelei CPC: desemnarea autorităților

Pentru formarea rețelei CPC, regulamentul cere ca statele membre să desemneze autoritățile publice însărcinate cu aplicarea legislației (denumite în continuare „autoritățile competente”) și un birou de legătură unic pentru coordonarea punerii în aplicare a regulamentului la nivel național. Acestora li se cere, de asemenea, să se asigure că respectivele autorități dispun de un minimum de competențe investigative și executive stabilite prin regulament și că acestora le sunt acordate mijloacele adecvate pentru a-și îndeplini obligațiile.

Toate statele membre au trebuit să depună eforturi substanțiale pentru a-și adapta cadrul legislativ național la cerințele regulamentului CPC, îndeosebi prin instituirea structurii necesare pentru gestionarea cooperării transfrontaliere. Schimbările s-au axat îndeosebi pe modificările competențelor investigative și executive acordate autorităților naționale de protecție a consumatorilor pentru ca acestea să fie conforme cu cerințele minime în materie de competențe stabilite în articolul 4 din regulament. Cu toate acestea, în unele cazuri, a fost nevoie să fie create noi autorități, iar sistemul național de aplicare a legislației a trebuit să fie modificat, pentru ca autorităților publice să li se acorde competențe executive în conformitate cu regulamentul.

La sfârșitul perioadei examinate, toate statele membre comunicaseră Comisiei lista respectivelor autorități, cu excepția a două state membre, care mai trebuiau să notifice în mod formal autoritățile răspunzătoare de aplicarea directivei privind practicile comerciale neloiale (Directiva PCN)[6].

În conformitate cu articolul 5 din regulament, lista autorităților notificate Comisiei este publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene[7].

Comisia urmărește cu mare atenție procesul de notificare a autorităților și și-a exprimat îngrijorarea cu privire la eficacitatea administrațiilor naționale desemnate în două cazuri, datorită numărului mare de autorități implicate și a invitat statele membre să reexamineze cadrul executiv notificat. În ambele cazuri, a fost propusă o soluție alternativă, dar care nu a fost încă pusă în aplicare, din cauza întârzierilor din procedurile naționale pentru desemnarea noilor autorități.

În ceea ce privește obligația de a pune la dispoziție resursele adecvate, este dificil să se evalueze pe deplin situația, numai pe baza informațiilor furnizate în rapoartele naționale. Datele extrase din aceste rapoarte oferă rareori informații exclusive privind activitățile legate de CPC și nu sunt comparabile. Se pare că sarcinile efectuate în contextul regulamentului CPC sunt, în general, realizate de funcționari, în plus față de sarcinile lor uzuale și este greu să se identifice care sunt resursele afectate rețelei. Deși toate autoritățile au desemnat cel puțin o persoană de contact pentru întrebările legate de CPC, se pare că există diferențe importante în capacitatea administrativă a statelor membre.

2.2. Elaborarea unui instrument informatic: sistemul de cooperare în materie de protecție a consumatorului (SCPC)

Articolul 10 din regulamentul CPC prevede elaborarea unui instrument informatic destinat a fi utilizat de către autorități pentru schimbul de informații. Elaborarea și întreținerea sistemului de cooperare în materie de protecție a consumatorilor face parte din responsabilitățile Comisiei.

Comisia a asociat îndeaproape statele membre la acest proiect și a stabilit un grup de utilizatori cheie, care participă la activitatea analitică premergătoare elaborării funcționalităților SCPC, precum și la testarea noilor versiuni.

O primă versiune dotată cu un ansamblu cheie de funcționalități era operațională înainte de lansarea rețelei CPC. De atunci au fost introduse mai multe îmbunătățiri, pentru a spori convivialitatea instrumentului, a optimiza funcționalitățile existente și a elabora noi opțiuni.

2.3. Comitetul CPC

În temeiul articolului 19 din regulament, Comisia este asistată în sarcinile sale executive de un comitet alcătuit din reprezentanți din statele membre (denumit în continuare „comitetul CPC”). Acest comitet este prezidat de Comisie.

Una din primele sarcini ale comitetului a fost elaborarea unui ansamblu de reguli pentru activitățile rețelei CPC, care clarifică unele din principiile stabilite de regulamentul CPC. Aceste reguli includ dispoziții privind termenele, cerințele minime în materie de informații obligatorii privind cererile și diferitele drepturi de acces la informațiile schimbate prin intermediul instrumentului informatic. Comisia a adoptat dispozițiile de aplicare[8] în decembrie 2006, în timp util pentru lansarea rețelei.

2.4. Modificări în anexa la regulament

Regulamentul CPC conține o anexă care menționează actele legislative cărora le sunt aplicabile mecanismele de cooperare. Anexa acoperă îndeosebi actele comunitare privind protecția consumatorilor dar include și alte domenii[9].

Anexa a fost modificată în cursul perioadei examinate pentru a include Directiva 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale. Trei propuneri vizând completarea în continuare a anexei la regulamentul CPC sunt în prezent în curs de examinare. Acestea includ interzicerea spam-urilor[10] și două propuneri privind drepturile pasagerilor în domeniul transportului maritim și cu autobuzul[11]. Deși există alte propuneri vizând controlul aplicării altor acte ale legislației comunitare prin intermediul rețelei CPC, prioritatea actuală a Comisiei consistă în consolidarea rețelei înainte de a efectua modificări suplimentare ale anexei la regulament.

3. FUNCțIONAREA REțELEI CPC – O PRIMă EVALUARE

3.1. Generalități

După o pornire relativ lentă, activitățile rețelei s-au accelerat cu rapiditate pentru a atinge un total de 719 cereri de asistență reciprocă[12] în doi ani, din care 327 de cereri create în 2007 și 392 în 2008. 40% din cererile de informații și 30% din cererile de măsuri executive create au fost încheiate de către autorități în timpul aceleiași perioade.

Majoritatea cazurilor sunt cereri de informații (39% din numărul total de cazuri) și cereri de măsuri executive vizând încetarea unei violări confirmate a legislației (37% din numărul total de cazuri). Cererile de măsuri executive s-au dublat aproape în cei doi ani, înregistrând astfel cea mai puternică progresie.

În plus, rețeaua CPC a realizat două operațiuni comune de supraveghere a piețelor și de executarea a legislației („acțiuni de verificare”) sub forma unor anchete prin internet: una în 2007 pe site-uri de vânzări online de bilete de avion și alta în 2008 pe site-uri care propun sonerii pentru telefoane mobile. Măsurile executive sunt încă în curs pentru acțiunile de verificare din 2008.

Majoritatea infracțiunilor înregistrate de SCPC vizau dispozițiile legate de publicitatea înșelătoare[13] (aproape o treime din numărul total de cazuri) și de practicile comerciale online (internet și corespondență publicitară). Cât privește sectoarele vizate, cele două acțiuni de verificare comunitare au contribuit la sporirea numărului de cereri de asistență reciprocă în domeniile în care autoritățile au realizat anchete, și anume în domeniul transporturilor și comunicării. Elementul cel mai curios este absența sau numărul foarte redus de cazuri[14] privind anumite directive[15].

Activitățile rețelei produc deja rezultate tangibile pentru consumatori. Pentru a da un singur exemplu, acțiunea de verificare a site-urilor de vânzare online de bilete de avion a făcut ca acestea să-și amelioreze progresiv metodele de rezervare online și paginile lor internet pentru a se conforma cerințelor legislației comunitare.

3.2. Instrumentul informatic

Numărul tot mai mare de cazuri de CPC și informațiile returnate din statele membre confirmă că, în general, instrumentul informatic corespunde așteptărilor autorităților și își atinge scopul de a facilita schimbul de informații.

Cu toate acestea, sunt necesare îmbunătățiri suplimentare. Statele membre au evidențiat, îndeosebi, următoarele aspecte:

( costul ridicat al conectării la rețeaua securizată TESTA utilizată de SCPC. Această problemă se pune în special pentru autoritățile care utilizează rareori sistemul datorită numărului scăzut de cazuri înregistrate în domeniul lor de competență;

( întârzieri în aplicarea noilor versiuni sau îmbunătățiri;

( absența anumitor funcționalități ale instrumentului informatic, îndeosebi opțiuni legate de pregătirea și coordonarea activităților comune de supraveghere a piețelor și de executare a legislației în conformitate cu articolul 9 din regulamentul CPC.

O altă provocare constă în garantarea că, în caz de nevoie, toți utilizatorii pot utiliza instrumentul informatic, inclusiv cei care lucrează în domenii foarte puțin legate de CPC. Unele state membre ar dori ca SCPC să dispună de interfețe multilingve.

3.3. Activitățile rețelei: principalele inconveniente

Experiența dobândită de la instituirea rețelei CPC dezvăluie, de asemenea, anumite lacune în modul de colaborare dintre autorități:

( un număr semnificativ de autorități desemnate fie nu sunt conectate fie nu utilizează în mod activ sistemul, adică nu publică cereri de asistență reciprocă, deși aceasta este o condiție prealabilă funcționării eficace a rețelei CPC. O treime din autoritățile care dispun de o parolă și de acces nu utilizează în mod activ SCPC[16];

( cererile sunt încheiate din ce în ce mai târziu: astfel, în vreme ce până în iunie 2008, cererile erau încheiate în medie în 81 de zile, această cifră atingea 148 de zile la sfârșitul anului 2008. Acest fenomen se poate explica în parte prin complexitatea sporită a cazurilor transfrontaliere, dar el constituie adesea un indicator de încălcare a termenelor fixate sau a altor cerințe de funcționare;

( autoritățile utilizează instrumentul informatic în moduri atât de diferite încât este posibil ca aceasta să aibă consecințe negative asupra eforturilor lor de cooperare. Utilizarea alertelor, de exemplu, împarte utilizatorii rețelei între cei care preconizează o transmitere generală la toate autoritățile și cei care preferă o abordare mai selectivă. În centrul discuțiilor se află considerațiile privind resursele, deoarece autoritățile trebuie să verifice dacă infracțiunea afectează, de asemenea, consumatorii din țara acestora. Uneori lipsesc informații esențiale, obligând autoritățile să ceară clarificări și/sau să întreprindă investigații mai îndelungate;

( este necesar să se revadă regulile de aplicare în lumina experienței dobândite în cursul primilor doi ani de funcționare a rețelei. Regulile în vigoare pentru suprimarea cazurilor (îndeosebi alertele) nu sunt coerente și ar trebui să fie clarificate anumite aspecte legate de protecția datelor. Este necesar, de asemenea, să se verifice veridicitatea anumitor dispoziții, cum sunt termenele stabilite pentru transmiterea cererilor sau a informațiilor returnate;

- Regulamentul (CE) nr. 261/2004 privind drepturile pasagerilor aerieni, care este acoperit de regulamentul CPC, prevede numirea propriilor autorități naționale de aplicare. Aceste autorități sunt împuternicite să adopte măsuri de aplicare față de operatorii naționali și străini activi pe teritoriul lor. Este posibil ca aceasta să fi contribuit la o utilizare limitată a rețelei CPC în acest sector.

Acțiunea rețelei în materie de aplicare a legislației a revelat, de asemenea, că aspectele de natură mai orizontală ar trebui să fie rezolvate pentru ca rețeaua să poată funcționa la potențialul său deplin:

( există nevoia dezvoltării unei înțelegeri comune a faptelor pertinente și a unei interpretări unanime a regulilor comunitare în materie de protecție a consumatorilor, de exemplu, o definiție a „intereselor colective ale consumatorilor”. Diferite puncte de vedere au fost exprimate, de asemenea, cu privire la modul în care acquis-ul comunitar referitor la consumatori interacționează cu alte acte pertinente din legislația comunitară.

( chestiunea jurisdicției competente și a dreptului aplicabil atunci când autoritățile publice își exercită puterea și măsura în care se impune obligația de a coopera introdusă de regulamentul CPC necesită un răspuns;

( pentru a optimiza efectele acțiunii rețelei și a o transforma într-o puternică forță comunitară de descurajare, activitățile acesteia trebuie să fie puse mai mult în valoare.

4. CADRUL DE COOPERARE LăRGIT

4.1. Activități comune și schimb de funcționari

Dincolo de dispozițiile cooperării procedurale, regulamentul CPC vizează încurajarea schimbului de cele mai bune practici și cooperarea prin intermediul unei colaborări în cadrul unor proiecte sau activități comune, precum și un program de schimb de funcționari pentru care Comisia prevede o subvenționare. Gama de activități este, prin urmare, foarte largă: de la seminarii, cursuri de formare și măsuri de sensibilizare la proiecte vizând elaborarea de standarde, metodologii și tehnici comune de aplicare a legislației.

Rețeaua a participat la mai multe din aceste proiecte și schimburi în primii doi ani de funcționare, dar nu a utilizat decât în mod limitat resursele financiare puse la dispoziție de către Comisie în 2008. Principalele dificultăți ridicate de către statele membre sunt următoarele:

( activitățile și programele nu sunt bine cunoscute de către autorități;

( există un risc de dispersare a resurselor într-un număr prea ridicat de proiecte diferite, ceea ce poate diminua eficacitatea rețelei;

( complexitățile administrative în procedura de depunere a candidaturii și dispozițiile în materie de subvenționare, în special pentru șefii de proiecte.

4.2. Întărirea cooperării cu țări terțe

Articolul 18 din regulament prevede o bază legală pentru încheierea de acorduri de cooperare cu autoritățile însărcinate cu aplicarea legislației în țările terțe.

Într-o societate din ce în ce mai globalizată, principiul unei cooperări sporite între autoritățile însărcinate cu aplicarea legislației este, de asemenea, valabil în relațiile cu autoritățile țărilor terțe, în special cu cele care întrețin deja relații economice strânse cu țările membre. Contactele care examinează opțiunile de cooperare cu autoritățile Statelor Unite și Elveției, ambele considerate drept prioritare în discuțiile cu statele membre, sunt întărite.

5. CONCLUZII

5.1. Generalități

Regulamentul CPC s-a dovedit a fi un instrument puternic de aplicare a legislației, contribuind la ridicarea nivelului de protecție a consumatorilor în întreaga UE. El a permis remedierea unei omisiuni, oferind organismelor naționale însărcinate să supravegheze aplicarea legislației un mijloc de a pune capăt, în mod eficace, practicilor comerciale care lezau consumatorii în situațiile transfrontaliere și facilitând colaborarea între aceste organisme, pentru a crea un mediu credibil în materie de aplicare a legislației la nivel comunitar.

Rețeaua produce rezultate tangibile pentru consumatori. Cooperarea între autoritățile franceze și spaniole, de exemplu, a permis arestarea, în 2008, a 87 de persoane și desființarea unei afaceri de fraudă la loterie dirijată din Spania. Acțiunile de verificare comunitare sunt un alt bun exemplu al unei astfel de cooperări.

Evaluarea primilor doi ani de funcționare a rețelei arată, cu toate acestea, că ea nu și-a atins încă potențialul maxim și dezvăluie anumite lacune. Prioritatea Comisiei este de a acționa în strânsă colaborare cu statele membre la rezolvarea acestor probleme, sprijinindu-se pe cadrul juridic existent. Aceasta își rezervă dreptul, în ultimă instanță, de a iniția proceduri de infracțiune împotriva statelor membre care, în mod persistent și sistematic, nu și-ar respecta obligațiile impuse de regulament.

5.2. Consolidarea rețelei CPC

Comisia va face eforturi pentru consolidare rețelei, asigurându-se că toate autoritățile desemnate de către statele membre utilizează în mod activ sistemul informatic Instrumentul informatic continuă să fie îmbunătățit, îndeosebi cu privire la elaborarea de noi funcționalități și ameliorarea convivialității Capacitatea de formare a fost sporită, la sfârșitul anului 2008, prin crearea unei rețele de formatori naționali.

În acest context, un aspect esențial va fi acela de a se asigura că se alocă resurse adecvate autorităților, ținând seama, în același timp, de constrângerile legate de criza economică actuală. Un alt aspect va consta în înțelegerea motivului pentru care autoritățile nu utilizează mecanismele de cooperare CPC în anumite domenii și în adoptarea de măsuri corespunzătoare.

5.3. Ameliorarea eficienței și eficacității rețelei

Funcționarea rețelei CPC ar trebui să devină mai performantă datorită unei serii de măsuri care ar putea să includă, ulterior, și o revizuire a regulamentului CPC:

( regulile de aplicare vor fi revizuite în 2010, pentru a completa lacunele, a revizui regulile existente în lumina experienței dobândite în cursul ultimilor doi ani și a garanta un tratament mai coerent și mai rapid al cererilor de asistență reciprocă;

( standardele și tehnicile comune, precum și manualele și alte documente de orientare destinate utilizatorilor rețelei CPC, cum ar fi orientările și întrebările cele mai frecvente, vor fi elaborate pe baza schimburilor de puncte de vedere, de experiențe și de cele mai bune practici în cadrul discuțiilor Comitetului CPC și în cadrul unor ateliere specifice;

( adoptarea unui plan anual de acțiune pentru aplicarea legislației, introdus în 2008, ar trebui să permită definirea mai precisă a activităților rețelei. Utilizarea de probe mai solide, pe baza datelor colectate de rețeaua Centrelor europene ale consumatorilor[17], a Tabelului de bord al piețelor de consum[18], precum și a informațiilor furnizate de autoritățile naționale, va permite consolidarea și concentrarea activităților rețelei. Planurile anuale vor trebui, probabil, să fie integrate într-un cadru global de priorități pe termen mai lung, stabilite împreună cu statele membre;

( operațiunile comune, precum acțiunile comunitare de verificare, ar trebui să continue să joace un rol cheie în activitățile rețelei CPC, deoarece acestea conferă activității autorităților în materie de supraveghere a piețelor și de aplicare a legislației o dimensiune comunitară necesară în contextul pieței interne. Pe măsură ce rețeaua câștigă mai multă experiență, ar fi oportun să se analizeze noi metode de realizare a activităților comune de supraveghere a pieței ș/sau a aplicării legislației;

( rețeaua ar trebui să facă efortul de a promova o interpretare uniformă a legislației comunitare privind protecția consumatorilor. Comisia a început să elaboreze orientări destinate autorităților, pe baza dezbaterilor consacrate acestei teme în cursul seminariilor și a atelierelor, precum și să promoveze instrumentele existente, precum Compendiul de drept comunitar al consumului[19] sau proiectul de bază consultativă de date cu privire la directiva PCN;

( Comisia va determina, împreună cu statele membre, mijloacele cele mai adecvate (de exemplu, activități de mediatizare cu scopuri specifice sau un site internet CPC) pentru a conferi un răsunet mai mare activităților rețelei. Aceasta va trimite un mesaj puternic piețelor cu privire la aplicarea legislației. Activitățile de sensibilizare a consumatorilor vor contribui, de asemenea, la atingerea acestui obiectiv. .

5.4. Consolidarea cadrului de cooperare administrativă

Rețeaua CPC ar trebui să beneficieze de o dezvoltare sporită a potențialului de cooperare oferit de regulament, ceea ce include proiecte ale Comisiei care vizează ameliorarea colectării de date privind aspectele legate de consum și punerea la punct a unui sistem comun de clasificare a reclamațiilor Acest tip de activități creează un mediu favorabil instaurării unui climat de încredere între autorități și schimbului de cunoștințe, de competențe și de cele mai bune practici și ameliorează, prin urmare, calitatea și eficacitatea aplicării legislației în întreaga UE.

În consecință, promovarea acestor acțiuni comune printr-o contribuție financiară rămâne o prioritate pentru Comisie, îndeosebi în ceea ce privește activitățile care contribuie la ameliorarea activității rețelei, sub formă de manuale, standarde sau metodologii comune (de exemplu, manualul cu privire la modul de realizare a acțiunilor de verificare, elaborat în 2008 de un grup de autorități, care va fi testat în cursul exercițiului 2009). Reuniunile pregătitoare cu privire la acțiunile comune ar trebui să permită autorităților să depășească dificultățile administrative cu care se confruntă atunci când solicită o finanțare comunitară.

ANEXA I

1. Număr total de cereri de asistență reciprocă

Anul | Alerte (art. 7) | Cereri de informații (art. 6) | Cereri de măsuri de aplicare (art. 8) | TOTAL Numai state membre | TOTAL inclusiv cererile statelor din SEE |

2007 | 71 | 161 | 95 | 317 | 327 |

2008 | 100 | 122 | 170 | 384 | 392 |

TOTAL | 171 | 283 | 265 | 701 | 719 |

2. Cereri de asistență reciprocă per directivă nerespectată (2007-2008)

Informații articolul 6 | Alerte articolul 7 | Aplicări articolul 8 | TOTAL |

2007 | 2008 | 2007 | 2008 | 2007 | 2008 |

Directiva 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale | 1 | 86 | 0 | 40 | 4 | 73 | 204 |

Directiva 84/450/CEE cu privire la publicitatea înșelătoare | 48 | 0 | 34 | 0 | 35 | 0 | 117 |

Directiva 2000/31/CE privind comerțul electronic | 3 | 9 | 7 | 20 | 15 | 48 | 102 |

Directiva 93/13/CE privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii | 21 | 10 | 15 | 7 | 10 | 14 | 77 |

Directiva 97/7/CE privind contractele la distanță | 11 | 4 | 4 | 11 | 9 | 22 | 61 |

Directiva 97/55/CE de modificare a Directivei 84/450/CEE privind publicitatea înșelătoare, cu scopul de a include publicitatea comparativă | 40 | 0 | 4 | 0 | 3 | 0 | 47 |

Directiva 94/47/CE privind dreptul de folosință pe durată limitată a bunurilor imobile | 27 | 0 | 1 | 1 | 0 | 0 | 29 |

Directiva 84/577/CE privind contractele negociate în afara spațiilor comerciale | 1 | 10 | 0 | 6 | 1 | 0 | 18 |

Directiva 2001/83/CE privind medicamentele de uz uman | 2 | 0 | 3 | 2 | 6 | 2 | 15 |

Directiva 1999/44/CE privind vânzarea de bunuri de consum și garanțiile conexe | 2 | 1 | 1 | 3 | 3 | 4 | 14 |

Regulamentul (CE) nr. 261/2004 privind refuzul la îmbarcare și anularea sau întârzierea prelungită a zborurilor | 1 | 1 | 1 | 2 | 3 | 4 | 12 |

Directiva 98/6/CE privind indicarea prețurilor | 0 | 0 | 0 | 1 | 2 | 3 | 6 |

Directiva 90/314/CEE privind pachetele de servicii pentru călătorii, vacanțe și circuite | 2 | 1 | 0 | 2 | 1 | 0 | 6 |

Directiva 2002/65/CE privind comercializarea la distanță a serviciilor financiare de consum | 0 | 0 | 1 | 3 | 1 | 0 | 5 |

Directiva 87/102 privind creditul de consum | 1 | 0 | 0 | 1 | 0 | 0 | 2 |

Directiva 89/552 privind activitățile de difuzare a programelor de televiziune | 0 | 0 | 1 | 1 | 0 | 0 | 2 |

3. Cereri de asistență reciprocă per sector (2007-2008)

2007 | 2008 | Total |

Art. 6 | Art. 8 | Art. 7 | Art. 6 | Art. 8 | Art. 7 |

Îmbrăcăminte și încălțăminte | 1 | 0 | 0 | 0 | 5 | 0 | 6 |

Comunicare | 0 | 2 | 1 | 4 | 25 | 15 | 47 |

Educație | 1 | 0 | 0 | 0 | 2 | 0 | 3 |

Alimente și băuturi nealcoolice | 1 | 1 | 1 | 2 | 0 | 0 | 5 |

Mobilier, echipament casnic și întreținerea normală a locuinței | 0 | 1 | 0 | 1 | 1 | 1 | 4 |

Sănătate | 6 | 11 | 6 | 5 | 14 | 6 | 48 |

Locuință, apă, electricitate, gaz și alți combustibili | 0 | 0 | 0 | 1 | 0 | 0 | 1 |

Diverse bunuri și servicii | 30 | 10 | 9 | 8 | 24 | 12 | 93 |

Fără clasificare | 10 | 9 | 4 | 59 | 39 | 35 | 156 |

Recreere și cultură | 35 | 13 | 4 | 15 | 13 | 17 | 97 |

Restaurante și hoteluri | 5 | 2 | 1 | 19 | 0 | 8 | 35 |

Transporturi | 72 | 46 | 45 | 8 | 47 | 6 | 224 |

TOTAL | 161 | 95 | 71 | 122 | 170 | 100 | 719 |

4. (Media de) zile necesare pentru încheierea unei cereri de asistență reciprocă în SCPC

Iunie 2008 | Octombrie 2008 | Decembrie 2008 |

Cereri de informații (art. 6) | 81 | 132 | 148 |

Cereri de măsuri de aplicare (articolul 8) | 123 | 173 | 177 |

5. Cereri de asistență reciprocă din partea statelor membre în 2007

Cereri de informații Art. 6 | Alerte Art. 7e | Cereri de măsuri de aplicare Art. 8 | TOTAL |

Belgia | 42 | 51 | 35 | 128 |

Bulgaria | 4 | 0 | 8 | 12 |

Republica Cehă | 1 | 0 | 1 | 2 |

Danemarca | 12 | 0 | 0 | 12 |

Germania | 1 | 2 | 2 | 5 |

Estonia | 1 | 1 | 6 | 8 |

Irlanda | 0 | 0 | 0 | 0 |

Grecia | 0 | 0 | 0 | 0 |

Spania | 0 | 0 | 0 | 0 |

Franța | 19 | 7 | 14 | 40 |

Italia | 0 | 2 | 0 | 2 |

Cipru | 0 | 0 | 0 | 0 |

Letonia | 0 | 1 | 3 | 4 |

Lituania | 0 | 0 | 0 | 0 |

Luxemburg | 0 | 0 | 0 | 0 |

Ungaria | 68 | 2 | 0 | 70 |

Malta | 0 | 0 | 0 | 0 |

Țările de Jos | 3 | 0 | 0 | 3 |

Austria | 1 | 0 | 1 | 2 |

Polonia | 0 | 0 | 1 | 1 |

Portugalia | 0 | 0 | 0 | 0 |

România | 0 | 0 | 0 | 0 |

Slovenia | 0 | 0 | 0 | 0 |

Slovacia | 0 | 0 | 2 | 2 |

Finlanda | 5 | 0 | 0 | 5 |

Suedia | 3 | 0 | 4 | 7 |

Regatul Unit | 0 | 5 | 9 | 14 |

TOTAL | 160 | 71 | 86 | 317 |

6. Cereri de asistență reciprocă din partea statelor membre în 2008

Cereri de informații Art. 6 | Alerte Art. 7 | Cereri de măsuri de aplicare Art. 8 | TOTAL |

Belgia | 28 | 43 | 48 | 119 |

Bulgaria | 0 | 0 | 2 | 2 |

Republica Cehă | 0 | 0 | 0 | 0 |

Danemarca | 0 | 1 | 13 | 14 |

Germania | 3 | 2 | 7 | 12 |

Estonia | 10 | 0 | 2 | 12 |

Irlanda | 0 | 0 | 0 | 0 |

Grecia | 0 | 0 | 0 | 0 |

Spania | 0 | 0 | 8 | 8 |

Franța | 7 | 0 | 9 | 16 |

Italia | 1 | 1 | 0 | 2 |

Cipru | 0 | 0 | 0 | 0 |

Letonia | 0 | 1 | 10 | 11 |

Lituania | 0 | 0 | 0 | 0 |

Luxemburg | 0 | 0 | 0 | 0 |

Ungaria | 6 | 4 | 20 | 30 |

Malta | 0 | 0 | 0 | 0 |

Țările de Jos | 2 | 4 | 7 | 13 |

Austria | 1 | 1 | 1 | 3 |

Polonia | 2 | 0 | 7 | 9 |

Portugalia | 0 | 1 | 0 | 1 |

România | 0 | 0 | 0 | 0 |

Slovenia | 0 | 0 | 0 | 0 |

Slovacia | 0 | 0 | 3 | 3 |

Finlanda | 0 | 20 | 11 | 31 |

Suedia | 15 | 10 | 8 | 33 |

Regatul Unit | 43 | 12 | 10 | 65 |

TOTAL | 118 | 100 | 166 | 384 |

7. Cereri de asistență reciprocă primite de statele membre în 2007

Cereri de informații Art. 6 | Alerte Art. 7 | Cereri de măsuri de aplicare Art. 8 | TOTAL |

Belgia | 7 | 54 | 0 | 67 |

Bulgaria | 2 | 55 | 0 | 57 |

Republica Cehă | 4 | 55 | 0 | 59 |

Danemarca | 7 | 55 | 2 | 64 |

Germania | 10 | 55 | 7 | 72 |

Estonia | 2 | 53 | 2 | 57 |

Irlanda | 7 | 56 | 9 | 72 |

Grecia | 2 | 55 | 1 | 58 |

Spania | 10 | 52 | 10 | 72 |

Franța | 6 | 56 | 3 | 65 |

Italia | 3 | 54 | 2 | 59 |

Cipru | 3 | 56 | 1 | 60 |

Letonia | 5 | 54 | 4 | 63 |

Lituania | 2 | 54 | 1 | 57 |

Luxemburg | 4 | 56 | 2 | 62 |

Ungaria | 4 | 55 | 4 | 63 |

Malta | 1 | 54 | 0 | 55 |

Țările de Jos | 27 | 60 | 15 | 102 |

Austria | 4 | 56 | 7 | 67 |

Polonia | 3 | 55 | 3 | 61 |

Portugalia | 5 | 55 | 0 | 60 |

România | 3 | 49 | 1 | 53 |

Slovenia | 2 | 54 | 1 | 59 |

Slovacia | 8 | 55 | 2 | 65 |

Finlanda | 3 | 54 | 1 | 58 |

Suedia | 6 | 54 | 5 | 65 |

Regatul Unit | 18 | 63 | 9 | 90 |

TOTAL | 158 | *) | 92 | *) |

*) Alertele sunt trimise simultan mai multor autorități. Un număr total de alerte primite de statele membre ar număra, prin urmare, de mai multe ori aceeași alertă.

8. Cereri de asistență reciprocă primite de statele membre în 2008

Cereri de informații Art. 6 | Alerte Art. 7 | Cereri de măsuri de aplicare Art. 8 | TOTAL |

Belgia | 9 | 70 | 6 | 85 |

Bulgaria | 0 | 63 | 0 | 63 |

Republica Cehă | 2 | 63 | 1 | 66 |

Danemarca | 1 | 64 | 1 | 66 |

Germania | 13 | 68 | 20 | 101 |

Estonia | 0 | 64 | 7 | 71 |

Irlanda | 2 | 63 | 19 | 84 |

Grecia | 5 | 63 | 0 | 68 |

Spania | 29 | 59 | 10 | 98 |

Franța | 5 | 65 | 18 | 88 |

Italia | 3 | 51 | 8 | 62 |

Cipru | 0 | 64 | 0 | 64 |

Letonia | 1 | 63 | 2 | 66 |

Lituania | 1 | 63 | 3 | 67 |

Luxemburg | 1 | 68 | 1 | 70 |

Ungaria | 3 | 55 | 3 | 61 |

Malta | 1 | 54 | 0 | 55 |

Țările de Jos | 24 | 59 | 37 | 120 |

Austria | 3 | 66 | 3 | 72 |

Polonia | 1 | 63 | 1 | 65 |

Portugalia | 1 | 63 | 4 | 68 |

România | 0 | 53 | 0 | 53 |

Slovenia | 1 | 64 | 2 | 67 |

Slovacia | 4 | 63 | 5 | 72 |

Finlanda | 1 | 74 | 0 | 75 |

Suedia | 2 | 72 | 5 | 79 |

Regatul Unit | 8 | 65 | 11 | 84 |

TOTAL | 121 | *) | 167 | *) |

*) Alertele sunt trimise simultan mai multor autorități. Un număr total de alerte primite de statele membre ar număra, prin urmare, de mai multe ori aceeași alertă.

9. Conectări la SCPC și verificări ale utilizării

Numărul de autorități desemnate care nu au solicitat niciodată accesul | Numărul de autorități care nu au utilizat SCPC deși aveau acces la acesta | Numărul total de autorități desemnate care au acces la SCPC |

Noiembrie 2008 | 12 | 127 | 252 |

Februarie 2009 | n/a | 78 | 252 |

[1] Regulamentul (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 octombrie 2004 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului („Regulamentul privind cooperarea în materie de protecție a consumatorului”) JO L 364, 9.12.2004, p. 1.

[2] Rețeaua acționează pentru protecția intereselor colective ale consumatorilor și, prin urmare, nu se ocupă de plângerile consumatorilor individuali.

[3] Decizia Comitetului mixt al SEE nr. 92/2006 din 7 iulie 2006.

[4] Rapoartele bianuale ale statelor membre sunt publicate pe site-ul Europa.

[5] Acțiunile comunitare de verificare sunt exerciții comune de supraveghere a pieței și a aplicării legislației, realizate de autoritățile din rețea.

[6] Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori , JO L 149, 11.6.2005, p. 22-39.

[7] JO C 40, 23.2.2007 și JO C 286, 28.11.2007. O actualizare care ilustrează modificările notificate din iunie 2007 este în curs de pregătire.

[8] Decizia Comisiei din 22 decembrie 2006 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 al Parlamentului European și al Consiliului privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului în ceea ce privește asistența reciprocă, modificată ultima dată prin Decizia 2008/282/CE a Comisiei din 17 martie 2008; JO C 32, 6.2.2007 și JO C 89, 1.4.2008.

[9] Alte domenii includ, de exemplu: Regulamentul (CE) nr. 261/2004 privind drepturile pasagerilor aerieni, JO L 46, 17.2.2004; Directiva 2000/31/CE privind comerțul electronic, JO L 178, 17.7.2000;

[10] Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice: articolul 13 referitor la protecția consumatorilor (JO L 2001, 31.7.2002, p.37).

[11] Propunere de regulament privind drepturile persoanelor care călătoresc pe mare și pe căi navigabile interioare și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului [COM(2008)816]

Propunere de regulament privind drepturile persoanelor care călătoresc cu autobuzul și cu autocarul și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004 privind cooperarea dintre autoritățile naționale însărcinate să asigure aplicarea legislației în materie de protecție a consumatorului [COM(2008)817]

[12] În contextul mecanismelor de cooperare al CPC, autoritățile au posibilitate fie de a trimite un mesaj de avertisment („alertă”) celorlaltor autorități interesate, de a solicita informații utile în sprijinul propriilor lor investigații și acțiuni de aplicare a legislației („cereri de informații”), fie de a cere unei alte autorități de a lua măsurile adecvate pentru a pune capăt unei practici care reprezintă o încălcare a legii („cereri de măsuri de aplicare”)

[13] Până la sfârșitul anului 2007, acestea erau infracțiuni referitoare la Directiva 84/450/CEE a Consiliului cu privire la publicitatea înșelătoare. După această dată, dispozițiile cu privire la publicitatea înșelătoare în relațiile întreprindere-consumator au fost reluate în Directiva 2005/29/CE privind practicile comerciale neloiale.

[14] Și anume, mai puțin de zece cereri în doi ani, dintre care majoritatea erau alerte.

[15] Pentru informații suplimentare, a se vedea anexa 1.

[16] A se vedea partea referitoare la acest subiect în anexa 1.

[17] ECC-Net este o inițiativă comună a Comisiei și a statelor membre, care oferă consumatorilor informații practice, sfaturi privind drepturile acestora și asistență cu privire la plângerile transfrontaliere.

[18] Prima ediție a Tabelului de bord al piețelor de consum COM (2008) 31 final și a doua ediție a Tabelului de bord al piețelor de consum COM (2009) 25/3.

[19] Compendiul face legătura între acquis -ul în materie de protecție a consumatorilor, jurisprudența relevantă a Curții de Justiție, măsurile de transpunere naționale și jurisprudența națională.