[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 26.6.2009

COM(2009) 302 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

PRIVIND IMPLEMENTAREA PROGRAMELOR GNSS ȘI PROVOCĂRILE VIITOARE în conformitate cu articolul 22 din Regulamentul (CE) nr. 683/2008

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

PRIVIND IMPLEMENTAREA PROGRAMELOR GNSS ȘI PROVOCĂRILE VIITOAREîn conformitate cu articolul 22 din Regulamentul (CE) nr. 683/2008

1. Introducere

În conformitate cu articolul 22 din Regulamentul (CE) nr. 683/2008 privind punerea în aplicare în continuare a programelor europene de radionavigație prin satelit (EGNOS și Galileo) (denumit în continuare „regulamentul GNSS”)[1] și având în vedere programul de lucru GNSS adoptat în 2008, Comisia prezintă primul raport anual privind implementarea programelor și principalele provocări pentru viitor.

Regulamentul GNSS reconfigurează programele GNSS europene instituind un cadru juridic și financiar pentru perioada 2008-2013. El a fost adoptat de Parlamentul European și de Consiliu pe baza unei propuneri prezentate de Comisia Europeană în septembrie 2007, în urma deciziei de a pune capăt negocierilor pentru încheierea unui contract de concesiune cu sectorul privat conform Regulamentului (CE) nr. 876/2002 al Consiliului[2] și Concluziilor Consiliului din noiembrie 2007 referitoare la nevoia de restructurare a programelor europene privind Sistemul Global de Navigație prin Satelit.

2. Implementarea programelor

2.1. Etape principale

În noua sa calitate de manager al programului, Comisia a lansat importante inițiative pentru realizarea principalelor etape necesare în vederea îndeplinirii obiectivelor programelor, inițiative care au fost finalizate cu succes. Comisia a asigurat în acest fel crearea cadrului necesar pentru a trece la următoarele etape ale implementării programelor.

Pentru EGNOS , Comisia a asigurat continuarea fără dificultăți a operațiunilor după transferul sistemului de la Agenția Spațială Europeană (în continuare „ESA”) la Comisie la 1 aprilie 2009, prin

- preluarea proprietății asupra sistemului EGNOS de la ESA, în numele Comunității, prin acordurile încheiate cu ESA și cu EOIG (EGNOS Operators and Infrastructure Group)[3];

- încheierea unui contract de exploatare cu ESSP SaS (EGNOS Satellite Services Provider) care garantează exploatarea până în octombrie 2009, după care va fi încheiat un contract pe termen lung care va acoperi perioada până în 2013;

- înțelegerea cu ESA ca aceasta să preia sarcini de proiectare și achiziționare pentru reînnoirea echipamentului și a software-ului EGNOS (în cadrul unui acord de delegare bazat pe articolul 54 alineatul (2) din Regulamentul financiar[4], semnat la 31 martie 2009);

- stabilirea principalelor interfețe pentru managementul și executarea activităților din programul EGNOS care fac obiectul acordului de delegare, în cadrul unui plan de management al programului elaborat împreună cu ESA;

- subcontractarea furnizării unui transponder special pentru navigația prin satelit destinat unui nou satelit geostaționar.

Pentru GALILEO , Comisia a luat toate măsurile necesare pentru achiziționarea sistemului Galileo și

- a delegat ESA sarcina achiziționării infrastructurii Galileo, potrivit regulamentului GNSS și normelor UE în materie de achiziții publice (acordul de delegare semnat la 19 decembrie 2008);

- a stabilit principalele interfețe pentru managementul și executarea activităților din programul Galileo care fac obiectul acordului de delegare, în cadrul unui plan de management al programului elaborat împreună cu ESA;

- a lansat procedura de concurs de oferte pentru achiziționarea infrastructurii Galileo, organizată pe șase pachete de lucru, în iulie 2008;

- a furnizat ESA, prin intermediul unui acord de finanțare, fondurile necesare pentru acoperirea depășirilor de costuri suportate de aceasta în faza de validare pe orbită (IOV).

2.2. Cadrul juridic

Regulamentul GNSS instituie cadrul juridic și financiar pentru desfășurarea programelor și definește o structură de guvernare cu noi roluri pentru diversele organizații implicate, pe baza a două principii fundamentale:

- o repartizare strictă a responsabilităților între Comisia Europeană, Agenția Spațială Europeană și Autoritatea de supraveghere a GNSS instituită prin Regulamentul (CE) nr. 1321/2004 al Consiliului din 12 iulie 2004 privind crearea unor structuri de gestionare a programelor europene de radionavigație prin satelit[5] (denumit în continuare regulamentul GSA), Comisia având responsabilitatea generală pentru managementul programului, inclusiv pentru aspectele legate de securitate;

- finanțarea integrală a fazei de implementare ( deployment ) a Galileo (capacitate operațională deplină - FOC) între 2008 și 2013 din bugetul comunitar.

Finanțarea comunitară va acoperi în plus activitățile legate de finalizarea fazei de validare pe orbită a Galileo, precum și costul exploatării EGNOS și al activităților pregătitoare pentru exploatarea programelor.

Suma totală afectată acestor activități este de 3 405 milioane de euro, din care 400 de milioane de euro provin din cel de-al șaptelea Program-cadru pentru cercetare și dezvoltare tehnologică, principalul instrument comunitar de finanțare a cercetării europene pentru perioada 2007-2013.

Regulamentul prevede norme pentru gestionarea chestiunilor legate de securitate și aplicarea regulilor de securitate. El prezintă de asemenea principiile de bază care guvernează procedurile de achiziție în faza de implementare a Galileo, având ca scop accesul liber și concurența loială în vederea asigurării unor condiții echivalente pentru toți potențialii candidați. Procedura de achiziție a fost organizată pe șase pachete de lucru principale, ofertanții putând să prezinte o ofertă în calitate de contractant principal pentru maximum două dintre aceste pachete; cel puțin 40% din valoarea agregată a activităților trebuie să facă obiectul unui concurs de oferte între entități care nu fac parte din cea care are calitatea de contractant principal.

Regulamentul GNSS precizează că, prin încheierea unor acorduri juridice pentru transferul proprietății, Comunitatea Europeană devine proprietarul sistemelor și activelor din programul GNSS. El prevede de asemenea că implementarea întregii constelații Galileo trebuie să facă obiectul unei proceduri de achiziție conforme cu normele UE în materie de achiziții publice și cu regulamentul financiar.

Dacă va fi necesar, Comisia va elabora și va prezenta în 2010, în temeiul regulamentului, o propunere care să acopere fondurile publice și angajamentele necesare pentru perioada de planificare financiară care începe în 2014 și va prezenta scenarii pentru exploatarea sistemului Galileo.

Activitățile prezentate în cele ce urmează au reprezentat etape importante pentru facilitarea atingerii obiectivelor regulamentului GNSS și a implementării structurilor necesare pentru reușita programelor GNSS în anii următori.

2.3. Implementarea noii structuri de guvernare

Una dintre prioritățile Comisiei în noul său rol de manager al programelor GNSS a fost implementarea unor structuri decizionale conforme cu structura de guvernare instituită prin regulamentul GNSS. Acest lucru a condus la:

- crearea Comitetului pentru programele GNSS europene prevăzut la articolul 19 din regulamentul GNSS, al cărui obiectiv este să asiste Comisia la gestionarea programelor și să asigure statele membre că acestea sunt gestionate corect. La prima sa reuniune, care a avut loc la 10 septembrie 2008, comitetul a emis un aviz favorabil asupra programului de lucru GNSS pentru 2008 și a cadrului strategic GNSS, două documente fundamentale pentru planificarea, implementarea și exploatarea Galileo și EGNOS. În urma exercitării de către Parlamentul European a dreptului de control (cu privire la cadrul strategic), Comisia a adoptat ambele documente, ceea ce a permis inițierea activităților și angajarea creditelor aferente în 2008;

- înființarea Grupului interinstituțional Galileo (GIP), conform Declarației comune a Parlamentului European, a Consiliului și a Comisiei anexate la regulamentul GNSS. Prima reuniune a GIP a avut loc la jumătatea lunii februarie 2009;

- crearea Consiliului pentru securitatea sistemelor GNSS (Decizia 2009/334/CE a Comisiei din 20 aprilie 2009 de instituire a grupului de experți privind sistemele GNSS europene[6]). Actualul Consiliu pentru securitatea Galileo, înființat în temeiul articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. 876/2002 al Consiliului din 21 mai 2002 de instituire a întreprinderii comune Galileo[7], își va înceta treptat activitățile pe măsură ce acestea vor fi finalizate sau transferate. În acest sens, articolul 23 din regulamentul GNSS prevede că articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. 876/2002 se abrogă de la data de 25 iulie 2009;

- clarificarea rolurilor și a responsabilităților Agenției Spațiale Europene (ESA), în special prin acordul de delegare multianual susmenționat [bazat pe articolul 54 alineatul (2) din regulamentul financiar], care acoperă sarcinile delegate și executarea bugetului în legătură cu desfășurarea programului Galileo, în special faza de implementare a acestuia. Acest fapt a permis ESA să lanseze rapid procedura de achiziție pentru infrastructura FOC, împărțită în șase pachete de lucru, în numele Comunității Europene și cu respectarea deplină a normelor și procedurilor UE în materie de achiziții publice. Un acord de delegare separat a fost semnat cu ESA, având ca obiect rolul acesteia în calitate de agent responsabil de proiectare pentru exploatarea EGNOS până în 2013. Activitățile ESA vor include aplicarea și calificarea modificărilor de proiectare convenite și o serie de activități de management al uzurii morale;

- adoptarea unei propuneri de revizuire a mandatului Autorității europene de supraveghere a GNSS (GSA) prin alinierea regulamentului GSA la regulamentul GNSS, care prevede două activități principale specifice pentru GSA, prima de a asigura acreditarea securității și funcționarea centrului de securitate Galileo și a doua referitoare la contribuția la pregătirea comercializării sistemelor, inclusiv la efectuarea analizelor de piață necesare;

- consolidarea capacităților proprii ale Comisiei pentru managementul de proiecte și de programe, în principal prin alăturarea la echipa Galileo a unei părți din personalul Autorității de supraveghere a GNSS și prin redistribuirea internă a resurselor;

- contractarea unei echipe de experți independenți în managementul proiectelor pentru a revizui implementarea programelor și a formula cu regularitate recomandări adecvate. Acești consilieri externi independenți au început lucrările în martie 2009.

2.4. Lansarea procedurii de achiziție pentru întreaga constelație Galileo

Procedura de achiziție pentru implementarea întregii constelații Galileo, esențială pentru relansarea Galileo, a fost inițiată în iulie 2008.

În timp ce faza de validare pe orbită (IOV) va duce la lansarea primilor patru sateliți și la dezvoltarea unei prime părți a segmentului terestru, procedura de achiziție pentru capacitatea operațională completă (FOC) a Galileo va avea ca rezultat constelația completă de 30 de sateliți, împreună cu lansatoarele acestora, infrastructurile terestre și operațiunile inițiale. În total, au fost identificate șase pachete de lucru în cadrul procedurii de achiziție, pentru care candidații au fost invitați să prezinte oferte (asistență pentru ingineria de sistem, sistemul terestru al misiunii, sistemul terestru de control, sateliți, lansatoare și operațiuni).

Faza de preselecție a debutat cu publicarea dosarului de licitație (Tender Information Package, TIP) la 1 iulie 2008, urmată de o zi de informare organizată la Bruxelles la 17 iulie. TIP conținea o descriere a procedurii de licitație și, pentru fiecare pachet de lucru, un set de cerințe de nivel înalt, o specificație a lucrării de nivel înalt și orientări privind contractul.

A fost înființat un Comitet de evaluare a ofertelor (Tender Evaluation Board, TEB) pentru a sprijini procesul general de achiziție pentru FOC prin revizuirea documentației de licitație și evaluarea propunerilor industriale. TEB este coprezidat de Comisie și de ESA și este compus din personal din cadrul Comisiei, al GSA și al ESA. El este sprijinit de experți și grupuri care se ocupă de aspecte specifice manageriale, juridice, contractuale, tehnice și financiare ale fiecărui pachet de lucru.

După preselecția candidaților eligibili și pregătirea pachetului de date, toți candidații au prezentat propuneri preliminare în noiembrie 2008. S-au organizat o serie de dialoguri competitive cu candidații, care continuă în funcție de necesități, pentru discutarea și clarificarea elementelor propunerilor și optimizarea cerințelor.

Au fost stabilite caiete de sarcini detaliate conform unui calendar pentru fiecare pachet de lucru, care se trimit candidaților în invitațiile la licitație detaliate. Candidații urmează apoi să prezinte propuneri îmbunătățite.

Acest proces de dialog competitiv va fi finalizat în cursul anului 2009 și are ca obiectiv prezentarea celor mai bune oferte finale și încheierea majorității contractelor până la sfârșitul anului.

2.5. EGNOS

La 1 aprilie 2009, Comisia a preluat de la ESA proprietatea asupra activelor EGNOS și și-a asumat răspunderea pentru exploatarea sistemului. Un acord în acest sens a fost încheiat cu EOIG (EGNOS Operators and Infrastructure Group). De la acea dată, EGNOS este exploatat de ESSP SaS în temeiul unui contract de exploatare pe termen scurt încheiat cu Comisia, care va fi înlocuit în octombrie 2009 cu un contract de exploatare pe termen lung.

În acest fel, Comisia a asigurat continuarea fără dificultăți a operațiunilor EGNOS după preluarea sistemului de la ESA.

Pe lângă aceasta, Comisia a încheiat un contract pentru înlocuirea unui transponder GEO până la sfârșitul anului 2011, în timp ce lucrările pentru înlocuirea celui de-al doilea ar trebui finalizate în primul semestru al anului 2009.

Acordul de delegare încheiat de Comisie cu ESA definește rolul acesteia din urmă în calitate de agent responsabil de proiectare și de achiziții în anii următori pentru reînnoirea echipamentului și a software-ului.

2.6. Aplicații Galileo

Au fost depuse eforturi din ce în ce mai mari în vederea extinderii piețelor pentru aplicațiile EGNOS și pentru serviciile capăt la capăt ( end-to-end ). Aceste eforturi au scopul de a susține un ecosistem în creștere de societăți europene capabile să ofere produse și soluții de servicii inovatoare pe baza EGNOS pentru un număr tot mai mare de segmente de piață, aceasta fiind o primă etapă către exploatarea deplină a capacităților Galileo, de îndată ce acestea vor fi disponibile. Trebuie menționate două domenii de activitate principale:

(i) promovarea inovării prin activități de cercetare și dezvoltare tehnologică desfășurate în contextul celui de-al șaptelea Program-cadru. În urma unui prim apel pentru propuneri lansat în 2007, au fost deja inițiate treizeci de proiecte pentru o gamă largă de aplicații, atât pentru piețele de mărfuri, cât și pentru piețele specializate. Ele vor fi completate de un al doilea set de proiecte, care vor fi selectate în urma unui al doilea apel pentru propuneri lansat în decembrie 2008. De asemenea, se depun eforturi coordonate pentru a asigura exploatarea optimă a rezultatelor proiectelor din cel de-al șaselea Program-cadru (principalul obiectiv comun al acestor proiecte de aplicații – patru pentru prototipuri de servicii și șaisprezece pentru comunitățile de utilizatori în perioada 2004-2008 – a fost de a demonstra valoarea adăugată a EGNOS și Galileo, de a oferi sprijin pentru definirea misiunii Galileo și de a identifica principalele domenii de interes pentru comunitățile de utilizatori asupra cărora aplicațiile EGNOS/Galileo ar avea impact);

(ii) continuarea lucrărilor pregătitoare pentru un plan de acțiune al Comisiei având ca obiectiv promovarea dezvoltării de noi aplicații și servicii GNSS, în special cele bazate pe EGNOS și Galileo. Planul de acțiune ar trebui să vizeze crearea unui cadru strategic de măsuri multidimensionale de promovare și sprijin, care să cuprindă o serie de instrumente normative și financiare pentru accelerarea introducerii pe piață și creșterea ratei de penetrare a produselor și serviciilor europene bazate pe GNSS. Obiectivul strategic va fi îmbunătățirea poziției competitive și a capacității de răspuns a industriei europene prin crearea condițiilor pentru creșterea cotei de piață a acesteia pe piețele GNSS existente și, mai important, pe piețele emergente de înaltă valoare.

Pe măsură ce dezvoltarea aplicațiilor GNSS devine mai importantă pentru exploatarea EGNOS și Galileo, resursele celui de-al șaptelea Program-cadru trebuie utilizate pentru sprijinirea continuă a acestor activități de cercetare. Evaluarea intermediară a programului, care urmează să fie efectuată de Comisie în 2010, în conformitate cu articolul 22 din regulamentul GNSS, poate oferi această oportunitate.

2.7. Activități internaționale

În cadrul revizuirii dimensiunii internaționale a programelor GNSS, Comisia și-a reformulat strategia internațională pentru a reflecta faptul că Galileo și EGNOS necesită o rețea internațională pentru a permite participarea și contribuția țărilor care nu sunt membre ale UE.

Ceilalți actori importanți, furnizori ai sistemului GNSS, sunt Statele Unite, China și Federația Rusă.

În 2008, Comisia a participat la mai multe reuniuni ale grupului de lucru cu Statele Unite, în cadrul acordului bilateral. Cu ocazia unei reuniuni plenare găzduite de Departamentul de Stat, s-a convenit inițierea mai multor acțiuni având ca obiectiv coordonarea pozițiilor Statelor Unite și UE cu privire la sistemele terțe și lansarea unor noi grupuri de lucru.

De asemenea, au avut loc o serie de reuniuni la nivel înalt cu China, printre care reuniunea comitetului director, în cadrul acordului bilateral de cooperare. Compatibilitatea și interoperabilitatea între sistemul chinez aflat în construcție, Compass, și Galileo a constituit una dintre principalele teme de discuție, care va continua și în 2009.

Au avut loc și câteva reuniuni cu Federația Rusă, care au dus la crearea unui grup de lucru specific pentru cooperare în domeniul capacităților de căutare și salvare ale sistemelor părților (SAR).

3. Principalele provocări în 2009

Așa cum s-a subliniat în revizuirea din 2009 a programului de lucru GNSS, activitățile din 2009 se vor axa pe finalizarea procedurii de achiziție pentru FOC, semnarea contractului de servicii pentru EGNOS, lansarea studiilor pregătitoare pentru faza post-2013 a Galileo și publicarea planului de acțiune pentru aplicațiile Galileo. Alte activități importante în 2009 vor fi revizuirea regulamentului GSA, revizuirea strategiei de cooperare internațională și o serie de măsuri cu caracter general, referitoare în principal la managementul riscului, consultanța tehnică și comunicații.

Deoarece multe dintre aceste activități sunt cruciale atât pentru Galileo, cât și pentru EGNOS, sunt necesare pregătiri pentru a face față provocărilor din următoarele domenii:

3.1. Depășiri ale costurilor aferente validării pe orbită

Când ESA a prezentat situația financiară a programului GalileoSat statelor sale membre în septembrie 2008, a reieșit cu claritate creșterea considerabilă a costurilor pentru faza de validare pe orbită în raport cu pachetul financiar. Discuțiile ulterioare cu statele membre ale ESA nu au dus la identificarea unei soluții pentru o depășire a costurilor estimată la 376 de milioane de euro.

Dată fiind interdependența dintre faza IOV și faza FOC pentru care este acum responsabilă, Comisia s-a angajat să găsească o soluție de finanțare utilizând bugetul comunitar, în acord cu statele membre ale UE. Se propune așadar utilizarea rezervei de management a fazei FOC pentru a acoperi o parte din costurile suplimentare din faza IOV, cu condiția realizării unei evaluări independente a eligibilității costurilor suplimentare suportate, programată să fie finalizată la începutul lunii aprilie 2009. Deși utilizarea rezervei FOC pentru acoperirea costurilor suplimentare din faza IOV a soluționat o problemă urgentă care amenința calendarul și bugetul implementării Galileo, ea creează în mod evident constrângeri pentru realizarea fazei de implementare în sine. În prezent există o marjă bugetară redusă pentru implementarea Galileo de către părțile interesate din sectorul public și privat. Este necesară intensificarea eforturilor de încadrare în buget. Comisia va continua să monitorizeze situația și va raporta eventualele cazuri în care contractanții se confruntă cu probleme tehnice neprevăzute sau alte probleme de implementare care amenință calendarul și bugetul.

3.2. Procedura de achiziție pentru faza FOC

În faza de dialog competitiv, lucrările vor continua asupra caietului de sarcini, a ofertelor îmbunătățite și vor avea loc reuniuni ulterioare de clarificare, care vor avea ca rezultat cele mai bune oferte finale, evaluarea acestora și adjudecarea contractelor. Se va urmări pe cât posibil o concurență veritabilă. Același lucru este valabil și pentru respectarea calendarului procedurii de achiziție și pentru diversele etape aferente pachetelor de lucru. Menținerea costului pachetelor de lucru în limitele bugetului va reprezenta o provocare, la fel ca abilitatea sectorului de a realiza lucrările conform calendarului. Comisia și ESA vor urmări garantarea faptului că sectorul va fi capabil să soluționeze eventualele probleme și riscuri tehnice neprevăzute într-un mod cât mai adecvat și mai rentabil și cu cât mai puține consecințe asupra calendarului.

Finalizarea fazei IOV, care se va desfășura în paralel cu faza de implementare pe o perioadă lungă de timp, și asimilarea rezultatelor IOV în activitățile de implementare FOC reprezintă sarcini delicate care pot fi afectate de noi întârzieri ale fazei IOV. În același timp, îmbunătățirile tehnice necesare în timpul fazei IOV vor ameliora profilul de risc pentru implementarea FOC și vor contribui la respectarea calendarului.

Situația bugetară a FOC după acoperirea depășirilor costurilor IOV nu permite o foarte mare flexibilitate în ceea ce privește costul global al FOC. Prin urmare, Comisia va monitoriza și va gestiona îndeaproape acest proces, raportând Consiliului și Parlamentului European orice potențială depășire a costului prevăzut pentru contractele FOC. Într-un astfel de caz, Comisia va prezenta propuneri pentru remedierea situației.

3.3 EGNOS

În 2009 au fost și vor fi realizate etape importante, una dintre acestea fiind începerea exploatării sub responsabilitatea Comisiei la 1 aprilie 2009. Deși există, de la acea dată, un contract pe termen scurt încheiat cu un operator al serviciului EGNOS, sunt necesare lucrări suplimentare pentru a ajunge la o soluție mai durabilă până în toamna anului 2009 și pentru a obține certificarea EGNOS pentru aviație. Acest obiectiv trebuie atins până în primul trimestru al lui 2010, luând în calcul cerințele regulamentului privind cerul unic european[8]. De asemenea, trebuie asigurată conformitatea cu cerințele de performanță ale Organizației Aviației Civile Internaționale (ICAO).

Așa cum s-a menționat în programul de lucru pentru 2009, trebuie desfășurate ample activități de marketing pentru a facilita acceptarea și utilizarea EGNOS în sectorul aviației și în alte sectoare precum transportul rutier, feroviar, maritim și agricultura. Acest lucru este valabil și pentru promovarea Serviciului comercial de distribuție a datelor (CDDS)[9].

Lucrările pentru acoperirea completă a Europei de EGNOS și extinderea acestuia până dincolo de teritoriul european, în special în Africa, rămân printre activitățile importante din 2009.

3.4 Studii post-FOC

Comisia va lansa un vast studiu de fezabilitate în 2009 pentru a identifica și dezvolta cea mai bună opțiune pentru gestionarea și exploatarea sistemului Galileo. Pe baza rezultatelor acestui studiu și conform regulamentului GNSS, Comisia va înainta, anul următor, o propunere Consiliului și Parlamentului European.

Date fiind întinderea și complexitatea elementelor implicate, este important ca lucrările pentru studiul de fezabilitate să înceapă rapid pentru a permite identificarea cu claritate și în timp util a scenariilor posibile și a modalităților de exploatare și gestionare după 2013. Majoritatea acestor probleme necesită o perioadă lungă de pregătire și trebuie soluționate cu mult înainte de faza FOC. Printre acestea se numără aspectele comerciale legate de exploatare, precum și structurile juridice, contractuale și de finanțare ale diferitelor modele de exploatare.

3.5 Activități internaționale

Principalele provocări la nivelul activităților internaționale ale programelor GNSS din 2009 vor fi asigurarea compatibilității și interoperabilității cu Galileo, accesul la resursele GNSS mondiale și stabilirea de standarde mondiale, garantarea securității segmentului spațial și a rețelei de stații terestre, asigurând în același timp un control mai strict al tehnologiilor GNSS sensibile dezvoltate cu finanțare europeană și asocierea la efortul internațional de dezvoltare a unor aplicații inovatoare și specializate de interes supraregional. Un obiectiv important va fi crearea de oportunități de piață pentru tehnologia GNSS europeană și pentru industriile de aplicații.

Cooperarea cu China va fi examinată în amănunt la următoarea reuniune a comitetului director, considerată de ambele părți ca fiind o etapă esențială pentru evaluarea progreselor înregistrate în perioada 2008-2009 în ceea ce privește chestiunea critică a compatibilității COMPASS/Galileo. Europa se așteaptă la reacții pozitive la propunerile experților. Dacă problema nu se rezolvă rapid, nu poate fi exclusă o restructurare în profunzime a cooperării cu China.

3.6 Observații finale

Raportul prezintă stadiul de implementare a mai multor decizii importante luate în 2008 în strânsă cooperare între Comisie, Parlamentul European și Consiliu. Comisia va căuta să asigure implicarea activă a celorlalte instituții, în măsura în care va fi necesar. Sprijinul lor neîntrerupt pentru continuarea implementării programelor, conform unui angajament comun, este esențial pentru reușita programelor.

[1] JO L 196, 24.7.2008, p. 1.

[2] JO L 138, 28.5.2002, p. 1.

[3] EOIG este compus dintr-o serie de furnizori europeni de servicii de navigație aeriană care au investit în programul EGNOS: Aena, CNES, DFS, DSNA, ENAV, NATS, NAV Portugal, NMA, Skyguide.

[4] Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (JO L 248, 16.9.2002, p. 1), modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1525/2007 al Consiliului din 17 decembrie 2007 (JO L 343, 27.12.2007, p. 9).

[5] JO L 246, 20.7.2004, p. 1. Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1942/2006 al Consiliului din 12 decembrie 2006 (JO L 367, 22.12.2006, p. 18).

[6] JO L 101, 21.4.2009, p. 22.

[7] JO L 138, 21.5.2002, p. 1. Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1943/2006 al Consiliului din 12.12.2006 (JO L 367, 22.12.2006, p. 21).

[8] Regulamentul (CE) nr. 550/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 martie 2004 privind prestarea de servicii de navigație aeriană în cerul unic european (JO L 96, 31.3.2004, p. 10).

[9] CDDS constă în furnizarea către clienții autorizați (precum furnizorii de aplicații cu valoare adăugată) de mesaje de corecție în timp real și de măsurători de date brute de la stațiile terestre în timp real.