[pic] | COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE |

Bruxelles, 28.1.2009

COM(2009) 36 final

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Investi ția de azi în Europa de mâine

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

Investi ția de azi în Europa de mâine

Din toamna anului trecut, Uniunea Europeană s-a confruntat cu o dublă provocare. Criza piețelor financiare a determinat un declin puternic al economiei europene. Se contura cu claritate faptul că familiile, întreprinderile și comunitățile europene vor resimți acest impact prin pierderea locurilor de muncă și diminuarea veniturilor. În consecință, era necesar să se intervină de urgență pentru soluționarea crizei și a consecințelor acesteia. Dar, în același timp, Europa era mai conștientă ca niciodată de cât de mult depindeau rezistența pe termen lung și sustenabilitatea economiei europene de importanța diseminării în toate sectoarele societății europene a instrumentelor competitivității, de restructurarea acesteia în așa fel încât să poată face față exigențelor privind securitatea energetică, precum și de imperativul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.

Rezultatul a fost Planul european de redresare economică[1] propus de Comisie în luna noiembrie și adoptat de șefii de stat și de guvern la reuniunea Consiliului European din decembrie[2]. Planul a prezentat modul în care statele membre și Uniunea Europeană ar putea să își coordoneze politicile și să ofere de urgență un stimulent pentru economia europeană. Dar, în același timp, un plan care a fost elaborat cu grijă, în așa fel încât acest stimulent să fie direcționat către obiectivele pe termen lung ale Europei.

Propunerea de intensificare a cheltuielilor comunitare în anumite sectoare strategice a reprezentat o parte importantă a planului. Stimulentul convenit de 1,5% din PIB a necesitat contribuții din surse naționale și comunitare, inclusiv de la bugetul UE. Cheltuielile comunitare s-au situat sub limita plafoanelor stabilite: astfel, în urma calculelor, Comisia a constatat că se pot aloca urgent 5 miliarde € unor obiective bine stabilite, cum ar fi energia și serviciile în bandă largă. În acest fel, oamenii ar fi mai încrezători în faptul că investițiile nu stagnează, iar Europa ar intra într-o etapă în care să se construiască o economie mai puternică, pentru viitor. Aceasta a fost una dintre chestiunile abordate în plan, pe care Consiliul European din decembrie a identificat-o drept aspectul care trebuie să beneficieze de o „susținere specială”, subliniind în același timp necesitatea de a se avea în vedere un echilibru geografic corespunzător.

Din decembrie a devenit tot mai clară necesitatea de a se acționa. În special, s-au conturat cu claritate importanța securității energetice, precum și neajunsurile cu care se confruntă Europa de azi. Consecințele directe au fost resimțite de gospodăriile și de întreprinzătorii din unele state membre. Cu toate acestea, impactul crizei gazului a fost resimțit de toate statele membre, situație care a destabilizat relațiile UE cu statele vecine și a internalizat necesitatea ca UE să fie mai puțin dependentă de furnizorii externi.

Prezenta comunicare stabilește domeniile către care ar trebui direcționate investițiile. Comunicarea este însoțită de propuneri privind decizii de finanțare în domeniile avute în vedere. Proiectele identificate au fost selectate în așa fel încât să corespundă obiectivelor strategice ale UE. Sprijinul UE va fi configurat în așa fel încât să accelereze proiectele și să determine acționarea cât mai rapidă. Se asigură un echilibru geografic, în conformitate cu concluziile Consiliului European. Comisia a prezentat deja o propunere de revizuire a Cadrului financiar multianual 2007-2013 în vederea alocării unor fonduri suplimentare în cadrul liniei bugetare 1A, concomitent cu respectarea sumelor totale convenite în acordul interinstituțional[3]. În lumina discuțiilor preliminare purtate cu autoritatea bugetară, în prezent se propune transferarea resurselor neutilizate în cadrul plafonului de la linia bugetară 2, aferente anului 2008, la linia bugetară 1A, în vederea finanțării proiectelor energetice[4] cu 3,5 miliarde €, a infrastructurii pentru serviciile în bandă largă cu 1,5 miliarde €, precum și a noilor obiective majore identificate în cadrul „bilanțului de sănătate” al reformei PAC rămase la linia bugetară 2 în vederea implementării prin Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală.

Comisia face apel la Consiliu și la Parlamentul European să examineze cu celeritate aceste propuneri și să mobilizeze resursele bugetare necesare. Prin această măsură se va aduce o contribuție majoră la eforturile UE de a readuce economia europeană pe calea creșterii și prosperității și se va face dovada fermității Uniunii de a identifica soluții la provocările de importanță strategică pentru viitor.

Investiția de azi în energia de mâine

Energia a devenit una din preocupările majore ale Europei. În decembrie, Uniunea Europeană a adoptat o serie de decizii-cheie pentru a construi viitorul energetic al Uniunii Europene: pentru a impulsiona un sector energetic capabil să reducă emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a face din energia regenerabilă un segment major în cadrul resurselor energetice de care dispune Europa. La început de an, Europa s-a confruntat cu o criză a gazului care a pus în evidență riscurile privind securitatea aprovizionării cu gaz. Criza a scos în evidență neajunsurile nu numai în ceea ce privește diversitatea importurilor, ci și capacitatea UE de a transfera energia în interiorul Uniunii, către acele zone care aveau cel mai mult nevoie de energie.

Schimbările care se impun necesită o angajare majoră și investiții majore. Însă există riscul ca declinul economic să întârzie aceste investiții dacă acum nu se iau măsuri suplimentare. Restrângerea creditului are un impact direct asupra vitezei cu care Europa introduce schimbările necesare. Există riscul de a se pierde impulsul și avansul tehnologic, iar întârzierea de azi înseamnă costuri mai mari în viitor. Acesta este motivul pentru care Planul de redresare economică a pus un accent deosebit pe necesitatea unor „investiții inteligente”, care să reprezinte un stimulent pentru economie, orientate spre obiective strategice bine definite.

Prin urmare, Comisia propune un set de trei inițiative specifice, axate pe obiectivele energetice majore ale UE. În primul rând, susținerea proiectelor strategice de interconexiune menite să contribuie la soluționarea câtorva dintre deficiențele infrastructurii actuale. În al doilea rând, investiții pentru dezvoltarea în continuare a energiei eoliene marine drept furnizor constant de energie regenerabilă. În al treilea rând, promovarea unor proiecte demonstrative privind captarea și stocarea carbonului, astfel încât producătorii de energie care depun eforturi de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră să poată opta pentru utilizarea combustibililor fosili.

Aceste inițiative sunt menite să ofere un sprijin bine țintit unor obiective specifice. În anii următori, acestea vor trebui să fie susținute prin inițiative politice și investiții de anvergură. Cu toate acestea, UE poate avea deja o contribuție majoră.

Toate proiectele au fost selectate în funcție de substanțialitatea obiectivelor urmărite: infrastructura, care va aduce beneficii în materie de securitate a aprovizionării cu energie la nivelul întregii UE; progresele tehnologice și logistice, care vor reprezenta un pas înainte pentru industria energetică europeană în ansamblu. Acestea vor contribui la promovarea progreselor tehnologice în cadrul Planului strategic european privind tehnologiile în domeniul energiei, în special integrarea rezultatelor în Inițiativele industriale europene în domeniul captării și stocării carbonului, precum și al energiei eoliene. De asemenea, acestea vor valorifica fiecare ocazie în vederea promovării efectului de pârghie, în special prin colaborarea cu Banca Europeană de Investiții.

Conectarea energiei europene

În analiza situației energiei strategice întreprinsă anul trecut au fost prezentate diferite componente ale unei politici eficiente în ceea ce privește securitatea aprovizionării cu energie[5]. Planul de acțiune al UE pentru securitate și solidaritate în domeniul energiei a evidențiat necesitatea ca partenerii din țările terțe să asigure o aprovizionare constantă cu energie; gestionarea eficientă a stocurilor de petrol și gaze, precum și mecanisme de răspuns în situații de criză; eficiență energetică, de natură să limiteze cererea; valorificarea la maximum a resurselor energetice indigene ale UE. În special, analiza a subliniat modul în care infrastructura reprezintă o componentă indispensabilă a sectorului energetic: infrastructura pe care piața nu a reușit întotdeauna să o furnizeze. Interconexiunea are un efect pozitiv pentru toți, întrucât reduce dependența și sporește competitivitatea, în beneficiul pieței interne, în ansamblu.

Recenta criză privind aprovizionarea cu gaz a gospodăriilor și întreprinderilor europene a adus cu acuitate în prim plan importanța infrastructurii. Vulnerabilitatea aprovizionării cu energie la nivel european a fost cât se poate de evidentă, fără să existe alternative clare într-un moment de criză. Cu toate că unele state membre au făcut eforturi pentru a ajuta alte state membre să compenseze penuria de energie, s-a constatat adeseori că lipsesc conexiunile care să facă posibil acest lucru. Prin urmare, criza a scos în evidență a deficiență gravă la nivelul interconexiunii. Însă aceste diferențe în materie de infrastructură afectează competitivitatea europeană pe termen mai lung: acces mai restrâns la importurile cele mai ieftine de energie și posibilități reduse pentru întreprinzătorii și consumatorii europeni de a identifica energia optimă din punct de vedere al prețului, disponibilă în Europa. Rezultatul va fi o permanentă frânare a creșterii economice europene.

În același timp, criza economică și financiară actuală încetinește punerea în aplicare a proiectelor în materie de infrastructură energetică. Companiile energetice sunt la fel de vulnerabile ca alte companii la restrângerea creditului: există un risc real ca proiectele de interes strategic major să fie lăsate în așteptare – în cazul în care nu se intervine prin investiții publice care să ofere creditorilor încrederea că aceste proiecte merită să fie sprijinite.

Prin urmare, Comisia propune utilizarea a 1,5-2 miliarde € din stimulentul prevăzut în Planul de redresare economică, pentru injectarea resurselor necesare în sistemul de interconexiuni strategice cheie. Analiza strategică a politicii energetice a identificat deja o serie de infrastructuri drept priorități privind eliminarea neajunsurilor și valorificarea oportunităților, accentul fiind pus pe interconexiunea în regiunea baltică și crearea unui coridor sudic pentru aprovizionarea cu gaz, alte priorități fiind rețeaua de gaz natural lichefiat (GNL), rețelele din Mediterana, Europa centrală și de sud-est, precum și rețelele electrice maritime de la Marea Nordului. Proiectele ar trebui să abordeze, de asemenea, cerințele specifice ale insulelor mici care nu sunt racordate la principalele rețele energetice ale UE.

În alegerea proiectelor, Comisia a avut drept bază analiza strategică a politicii energetice, urmărind să abordeze direct obiectivele privind securitatea și diversificarea aprovizionării cu energie. Proiectele au diseminare geografică în cadrul Uniunii, iar beneficiile acestora vor fi resimțite nu numai în statele membre de unde provin, ci pe întreg teritoriul Uniunii atât din punct de vedere al semnificației lor strategice pentru securitatea energiei în ansamblu, cât și din punct de vedere al oportunității de participare la licitații și de furnizare a tehnologiilor-cheie. Proiectele vor da un impuls economic imediat și, de asemenea, vor construi o economie europeană a viitorului mai puternică.

Propunerea va susține aproximativ 20 de proiecte atât în domeniul gazului, cât și al electricității, în măsura în care beneficiarii îndeplinesc criteriile-cheie de natură să asigure realizarea eficientă a proiectelor. Este inclusă cerința de a se identifica o soluție la una dintre deficiențele puse în evidență de criza gazului: dificultatea întâmpinată în ceea ce privește facilitarea circulației gazului de la vest la est[6]. Pe de altă parte, este esențial ca aceste proiecte să fi atins un anumit grad de maturitate, astfel încât să poată fi puse în aplicare cât mai repede și ca statele membre să își asume responsabilitatea privind accelerarea procedurilor și eliberării autorizațiilor necesare.

Noua generație de energie eoliană marină

Obiectivul privind energia regenerabilă convenit de UE în decembrie a pus accentul pe necesitatea stabilirii tehnologiilor necesare. În conformitate cu Planul strategic european privind tehnologiile în domeniul energiei, energia eoliană va fi elementul-cheie pentru îndeplinirea obiectivului. Industria eoliană își propune ca, până în 2020, să furnizeze 12-14% din necesarul de electricitate al UE, din care peste o pătrime va proveni din energia eoliană marină. Această tendință va fi menținută, întrucât platformele eoliene marine au atins cea mai mare dezvoltare din acest sector. Având în vedere că multe proiecte referitoare la zonele transfrontaliere de coastă și maritime au adeseori nevoie de infrastructură transfrontalieră, precum și complexitatea tehnologică și logistică a energiei eoliene marine, UE are un rol special de îndeplinit în ceea ce privește atragerea investițiilor care, în caz contrar, ar putea fi neglijate.

Cu toate acestea, este destul de clar că, în prezent, dezvoltarea proiectelor privind energia eoliană marină a fost pusă sub semnul întrebării din cauză că nu au existat fondurile necesare. Există riscul să fie întârziate proiectele care sunt pregătite pentru a trece la o etapă superioară și, din această cauză, unii fabricanți au trebuit deja să reducă locurile de muncă. Prin urmare, Comisia propune să se aloce proiectelor din acest sector aproximativ 0,5 miliarde €. Proiectele au fost selectate în funcție de capacitatea UE de a conferi valoare adăugată proiectelor care se află deja într-o etapă rezonabilă de dezvoltare – în special, cele care promovează cooperarea regională pentru sporirea competitivității și cele care investesc în tehnologii avansate pentru dezvoltarea unei noi generații de turbine eoliene, infrastructură și logistică, de natură să încurajeze dezvoltarea tehnologică rapidă.

Energie curată pentru viitor

Captarea și stocarea carbonului (CSC) au fost identificate drept una dintre tehnologiile-cheie pentru viitor. CSC face posibilă generarea de energie durabilă din combustibili fosili: aceasta reprezintă o componentă esențială în cadrul acțiunilor de reducere la jumătate a emisiilor de gaze cu efecte de seră până în 2050. În acest fel, Europa ar putea să valorifice la maxim resursele interne de cărbune, petrol și gaz. În plus, dezvoltarea tehnologică ar reprezenta pentru industria europeană șansa de a fi o prezență importantă pe piața unei tehnologii cu impact global. Și totuși, CSC este o tehnologie complexă, care poate necesita mulți ani pentru a dobândi viabilitate comercială.

Consiliul European a recunoscut potențialul CSC prin stabilirea obiectivului ca, până în 2015, să existe și să fie operaționale un număr de cel mult 12 proiecte demonstrative. Ca urmare a restrângerii creditului, acest proiect a devenit și mai ambițios. În decembrie anul trecut, Consiliul European a hotărât să se garanteze finanțarea CSC prin atragerea de venituri din licitația în cadrul ETS. Cu toate acestea, fondurile respective nu vor fi disponibile imediat și nu vor fi suficiente pentru a determina definitivarea tuturor proiectelor demonstrative dorite. În contextul situației economice actuale, există riscul ca prudența investitorilor să pună sub semnul întrebării obiectivele stabilite la Consiliul European.

Prin urmare, Comisia propune să accelereze elaborarea acestor proiecte-cheie demonstrative și de infrastructură. Vor fi susținute cinci proiecte, fiecare necesitând o investiție de 250 milioane €, sumă necesară pentru a se asigura lansarea acestora. Acestea vor reprezenta reunirea mai multor tehnologii, condiții geologice și state membre. Toate acestea se află în stat avansat de pregătire, astfel încât să se asigure că efectele benefice ale investiției sunt vizibile în cel mai scurt timp. În plus, proiectele demonstrative au avantajul că rezultatele pot fi puse la dispoziția altor părți interesate, prin urmare obligațiile vor fi clar stabilite în această privință.

Investiția în viitorul comunităților rurale

Comunitățile rurale pot face parte din categoria entităților celor mai vulnerabile la declinul economic. În timpuri grele, există un risc sporit de excludere și, atunci când economia începe să se redreseze din punct de vedere al creșterii economice, avantajele pot apărea într-un ritm mai lent.

Unul dintre instrumentele cele mai importante ale economiei moderne îl reprezintă serviciile în bandă largă. În Europa de azi, acesta deblochează căile către noi locuri de muncă, dobândirea de noi competențe, identificarea de noi piețe și reducerea costurilor. Acest instrument este esențial atât pentru școli, biblioteci și administrații publice, cât și pentru mediul de afaceri. De asemenea, a devenit un instrument esențial cu ajutorul căruia funcționează economia modernă. Însă există diferențe între comunități, acolo unde piața nu a asigurat acoperirea din cauza populațiilor dispersate și a costurilor ridicate. De asemenea, sunt multe domenii în care tehnologia în bandă largă existentă inițial trebuie în prezent să fie modernizată, pentru a oferi internet la vitezele dorite. În acest sens, în Planul european de redresare economică s-a prevăzut drept obiectiv dezvoltarea rețelelor de bandă largă pentru a se atinge până în 2010 o acoperire 100% cu conexiuni internet de mare viteză. De asemenea, în plan se subliniază necesitatea de a se îmbunătăți performanța multor rețele existente, în paralel cu eforturile de promovare a investițiilor competitive în domeniul rețelelor de fibre optice și de liberalizare a spectrului pentru internet wireless în bandă largă.

Pentru UE, dezvoltarea rurală constituie deja un mijloc de promovare a creșterii în economiile rurale și a sănătății societății rurale, în ansamblu. Bilanțul de sănătate al reformei PAC a identificat o serie de noi provocări, cu o relevanță deosebită pentru agricultura europeană. Abordarea mai rapidă a acestor provocări ar permite comunităților agricole să acționeze pentru a răspunde acestor provocări și pentru a fi mai bine pregătite atunci când situația economică se va îmbunătăți. În acest fel s-ar acționa în consonanță cu interesul deosebit pe care Planul de redresare îl acordă procesului de accelerare a implementării măsurilor structurale prevăzute de UE, precum și atragerii din timp a investițiilor, în aceste timpuri dificile.

Prin urmare, Comisia propune ca actualul instrument de dezvoltare rurală să fie utilizat pentru încurajarea economiei rurale pe două planuri. În primul rând, ar trebui să se aloce 1 miliard € pentru sub formă de finanțare a cheltuielilor pentru dezvoltare rurală, sumă destinată în mod expres dezvoltării infrastructurii de bandă largă în zonele rurale. În al doilea rând, ar trebui să se aloce 0,5 milioane € pentru accelerarea acțiunilor menite să identifice soluții la noile provocări identificate în bilanțul de sănătate al reformei PAC.

Investiția disponibilă în fiecare stat membru va fi stabilită de Comisie în conformitate cu principiile prevăzute de articolul 69 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului. Comisia intenționează să le stabilească pe baza cheii de distribuție actuale.

Internet pentru comunitățile rurale

Încurajarea serviciilor de bandă largă ocupă deja un rol în dezvoltarea rurală a UE. Orientările strategice privind dezvoltarea rurală pentru perioada 2007-2013[7] a pus un accent special pe importanța tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC) pentru întreprinderile rurale și, de asemenea, pe dezvoltarea socio-economică a zonelor rurale. Diseminarea și introducerea TIC ocupă un loc important în revitalizarea zonelor rurale, întrucât contribuie la diversificarea activităților economice și sociale prin impulsionarea activității economice, oferirea de noi servicii online și susținerea participării la societatea informațională (e-incluziune). Acesta este un mijloc prin care se pot identifica soluții la adoptarea în proporție destul de redusă a TIC în sectorul agroalimentar și pot fi sprijinite domenii care sunt factori de creștere economică, de exemplu turismul rural.

Prin urmare, în zonele în care mai există diferențe din punct de vedere al acoperirii cu bandă largă între zonele urbane și cele rurale și se constată o întârziere în ceea ce privește introducerea internetului, există riscul real ca această stare de fapt să determine o excludere economică și socială. Rezultatul poate fi stagnarea economiilor rurale, șomajul și depopularea.

Riscul este cu atât mai mare în perioadele de declin economic. Cu cât regiunile sunt mai îndepărtate, izolate și depopulate, cu atât mai mari sunt consecințele pe care trebuie să le suporte din cauză că nu au conexiuni în bandă largă și acces la internet. Cu cât regiunile sunt mai întârziate în ceea ce privește îndeplinirea obiectivului de conectare la serviciile în bandă largă, cu atât mai mare este probabilitatea să nu poată obține niveluri ale veniturilor prin care să-și poată susține investițiile.

Finanțarea poate fi axată pe trei domenii-cheie:

- crearea de noi infrastructuri de bandă largă, inclusiv a instalațiilor de racordare (de exemplu, sisteme fixe, sisteme terestre wireless ori de satelit sau o combinație de tehnologii);

- modernizarea infrastructurii de bandă largă existente (de exemplu, o mai mare fiabilitate, viteză, capacitate, disponibilitate și calitate a serviciului etc.);

- construirea unei infrastructuri pasive de bandă largă (de exemplu: lucrări genistice civile cum ar fi traseele de cabluri și alte elemente de rețea, printre care fibrele negre etc.), de asemenea, în sinergie cu alte infrastructuri (energie, transport, apă, canalizare etc.).

Finanțarea poate fi alocată în cadrul măsurii 321 „Servicii de bază pentru economia și populația rurală”. Investiția ar completa lucrările aflate deja în derulare, care vizează dezvoltarea serviciilor de bandă largă prin politica de coeziune, punctul de pornire fiind lucrările întreprinse deja în unele zone rurale.

Comisia va stabili detalii suplimentare privind oportunitățile oferite de politica în domeniu pentru încurajarea serviciilor de bandă largă în săptămânile viitoare[8]. Această inițiativă va fi corelată cu o nouă strategie a UE în domeniul serviciilor de bandă largă, menită să ofere un cadru de acțiune pentru dezvoltarea serviciilor de bandă largă pe teritoriul Uniunii Europene. Această strategie va fi orientată către stabilirea unei coordonări între autoritățile naționale și regionale, acordarea de asistență pentru exploatarea în comun și cu maximă eficiență a infrastructurilor, precum și schimbul celor mai bune practici[9]. Printr-o bună coordonare, asigurarea unui echilibru adecvat între dezvoltarea rurală, politica în domeniul TIC/al serviciilor de bandă largă și fondurile structurale poate evita suprapunerea și poate produce efectul de pârghie necesar pentru realizarea unei schimbări reale.

Astfel de inițiative trebuie să respecte normele prevăzute de tratat cu privire la ajutoarele de stat. Normele privind ajutoarele de stat încurajează intervențiile publice bine concepute și care corespund cel mai bine necesității de a se identifica o soluție la absența sau prezența la scară redusă în aceste regiuni a serviciilor de bandă largă, la un preț convenabil. Pe baza normelor se asigură că intervențiile publice sunt bine întemeiate și proporționale.

Abordarea provocărilor viitoare

„Bilanțul de sănătate” privind punerea în aplicare a reformei politicii agricole comune din 2003 a identificat o serie de noi provocări de importanță majoră pentru agricultura europeană - schimbările climatice, energiile regenerabile, gestionarea apei, biodiversitatea și restructurarea sectorului produselor lactate. În noiembrie 2008, miniștrii agriculturii au convenit să abordeze aceste provocări prin alocarea unor resurse suplimentare programelor de dezvoltare rurală, în conformitate cu normele Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală. Cu toate acestea, ajutorul suplimentar menționat este prevăzut numai cu începere din 2010 și, pentru unele state membre, numai în 2013[10].

Accelerarea acestui proces ar atrage investiții și ar permite demararea activității legate de aceste priorități strategice majore. Demararea acestei activități în 2009 ar avea un efect benefic deosebit asupra UE-12.

*****

Investițiile menționate în această comunicare vor reprezenta o contribuție majoră la soluționarea crizei economice și la construirea unei Europe a viitorului mai puternică și mai competitivă. Comisia invită Parlamentul European și Consiliul să examineze cu celeritate aceste propuneri și să le adopte cât mai curând posibil.

[1] COM(2008) 800.

[2] Concluziile Consiliului European, 11-12 decembrie, Bruxelles.

[3] COM (2008) 859, 10.12.2008.

[4] 1,5 miliarde € în 2009 și 2 miliarde € în 2010.

[5] COM (2008) 781, 13.11.2008.

[6] De exemplu, rezolvarea cazului recent, în care gazul nu a putut fi transferat din Austria în Slovacia și contribuția la conexiunea dintre Bulgaria și România.

[7] Decizia 2006/144/CE a Consiliului din 20 februarie 2006 privind orientările strategice ale Comunității pentru dezvoltare rurală.

[8] În Comunicarea „ Ameliorarea accesului zonelor rurale la tehnologia modernă în domeniul informației și comunicațiilor ”.

[9] Portalul european de bandă largă www.broadband-europe.eu constituie, de asemenea, un instrument pentru schimbul celor mai bune practici și pentru publicarea licitațiilor la scară europeană și poate crea un efect de pârghie pentru optimizarea bugetului disponibil.

[10] Sunt excluse România și Bulgaria.