[pic] | COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE | Bruxelles, 28.1.2009 COM(2009) 16 final DOCUMENT DE LUCRU AL COMISIEI Reducerea poverii administrative în Uniunea EuropeanăAnexa la cea de-a treia revizuire strategică a programului privind o mai bună legiferare {COM(2009) 15 final}{COM(2009) 17 final} DOCUMENT DE LUCRU AL COMISIEI Reducerea poverii administrative în Uniunea EuropeanăAnexa la cea de-a treia revizuire strategică a programului privind o mai bună legiferare 1. Introducere Eliminarea poverii administrative inutile este mai importantă ca niciodată în perioade dificile din punct de vedere economic, atunci când întreprinderile UE au resurse mai puține și trebuie să investească pentru a rămâne competitive[1]. În ianuarie 2007, Comisia a adoptat o abordare mai sistematică prin prezentarea unui program ambițios de acțiune menit să reducă povara administrativă a întreprinderilor din UE cu 25% până în anul 2012[2]. Programul de acțiune a fost aprobat de Consiliul European în martie 2007[3] când acesta a convenit în mod specific „că poverile administrative care decurg din legislația UE” (inclusiv măsurile naționale de punere în aplicare sau transpunere a acestei legislații) ar trebui reduse cu 25% și a invitat statele membre „să-și stabilească propriile obiective naționale cu un nivel comparabil de ambiție”. De asemenea, Parlamentul European și-a exprimat sprijinul puternic pentru obiectivele programului de acțiune[4] și a alocat resurse bugetare pentru a susține această activitate. Scopul acestui program de acțiune este de a măsura costurile implicate de obligațiile de informare impuse întreprinderilor și de a suprima cerințele inutile. Acest lucru ar îmbunătăți eficiența legislației fără a compromite obiectivul acesteia. Prezentul document de lucru însoțește cea de-a treia revizuire strategică a programului privind o mai bună legiferare[5]. Acesta prezintă informații detaliate cu privire la progresele realizate în anul 2008, precum și perspectivele pentru anul 2009 și anii următori. 2. DESCRIEREA șI MăSURAREA COSTURILOR ADMINISTRATIVE DE ORIGINE EUROPEANă – PRINCIPALELE REZULTATE O parte esențială a programului de acțiune constă în măsurarea de bază la scară largă a poverii administrative la care sunt supuse întreprinderile atunci când acestea îndeplinesc obligațiile juridice de a oferi informații autorităților publice sau părților terțe (raportare, inspecție, statistici,…). Această măsurare reglementează obligațiile derivate din legislația comunitară și din măsurile naționale care o pun în aplicare sau o transpun. Metodologia utilizată se bazează pe „modelul UE de cost standard” (MCS)[6], inspirat din variantele naționale utilizate la momentul actual în 20 de state membre[7]. Domeniul de aplicare și profunzimea programului sunt fără precedent[8]. Măsurarea de bază a UE va furniza o estimare a nivelului costurilor și poverilor administrative impuse de 42 de acte juridice[9] în 13 domenii prioritare, în cele 27 de state membre ale Uniunii. 2.1. Prezentare generală a rezultatelor descrierii În total, examinarea celor 42 de acte europene în domeniul de aplicare al programului a permis identificarea a 356 de dispoziții de informare la nivel european[10]. Consultanții angajați în vederea desfășurării măsurării de bază a UE au constatat că punerea în aplicare sau transpunerea acestor obligații ale UE au condus la adoptarea a mai mult de 9500 de obligații naționale în cele 27 de state membre. Conform analizei acestora, mai mult de 700 dintre acestea depășeau cerințele legislației UE[11]. 2.2. Prezentare generală a rezultatelor măsurării Rezultatele măsurării au avut la bază statisticile disponibile (în principal în ceea ce privește numărul de întreprinderi afectate de o obligație de informare), aproximativ 3000 de interviuri individuale cu întreprinderile, peste 50 de ateliere de lucru cu asociațiile locale de întreprinderi și ministerele naționale, precum și activități de ajustare a datelor efectuate de sute de experți sectoriali[12]. Măsurarea de bază a UE are la bază date obținute prin anchete de teren, prin recuperarea de informații din măsurările de bază naționale și prin extrapolare. Colectarea inițială de date a avut loc simultan în 6 state membre diferite pentru fiecare dintre domeniile prioritare, pentru a determina cât timp și câte resurse financiare utilizează întreprinderile pentru a îndeplini obligațiile de informare. Pentru alte 5 state membre, aproximativ 40% din date au putut, în medie, să fie recuperate din măsurările de bază naționale[13]. Rezultatele obținute în țările unde s-au realizat „măsurările UE” și în cele în care s-au realizat „măsurări naționale de bază” oferă o bază îmbunătățită pentru analiza costurilor administrative. Datele pentru cele 16 state membre care rămân sunt rezultatul unei extrapolări bazate pe modele elaborate în mod specific pentru fiecare domeniu prioritar. Abordarea MCS nu vizează producerea de rezultate valide din punct de vedere statistic, ci mai degrabă estimări bazate pe contribuțiile experților care ajută la înțelegerea naturii problemei și la evaluarea, în termeni relativi, a progresului înregistrat în reducerea poverilor. Orice altă abordare nu ar fi rentabilă (având în vedere nivelul detaliului și numărul de parametri în cauză). Etapa măsurării este aproape încheiată. Conform primelor indicații, în total, cele 42 de acte juridice ale UE generează costuri administrative între 115 miliarde de euro și 130 de miliarde de euro. Printre cele 13 domenii prioritare acoperite de program, Impozitare și uniune vamală, precum și Dreptul societăților comerciale se pare că au cel mai mare potențial de reducere, deoarece reprezintă între 60% și 20% din totalul costurilor administrative. Siguranța alimentelor, mediul de lucru, agricultura și subvențiile agricole, precum și transportul sunt următoarele pe listă, fiecare dintre acestea având costuri administrative între 5,7 miliarde și 3 miliarde de euro[14]. 2.3. Analiza datelor preliminare Analiza rezultatelor descrierii indică, printre altele, următoarele puncte cheie: - proporția normelor UE care transpun obligațiile internaționale este semnificativ mai mare în domeniile specifice ale dreptului societăților comerciale și mediului de lucru[15]; prin urmare, calendarul planurilor de reducere în aceste sectoare va trebui să fie ajustat de câte ori este nevoie de un acord cu partenerii internaționali pentru schimbări la nivelul UE; - o parte foarte importantă a poverii administrative pare să rezulte din practicile administrative public și private ineficiente (între 30 și 40%). În ceea ce privește analiza rezultatelor măsurării, concluziile preliminare arată că: - nivelul de reducere posibilă a poverilor administrative nu este corelat strict cu nivelul costurilor administrative: într-o serie de domenii, întreprinderile vor trebui să efectueze anumite activități necesare obligațiilor de informare chiar în absența unei obligații juridice[16]; - în majoritatea domeniilor prioritare, „cooperarea în cadrul inspecțiilor și auditului efectuate de autoritățile publice” reprezintă activitatea cea mai costisitoare pentru întreprinderi; acest tip de cooperare mobilizează adeseori personal cu o înaltă calificare pentru o perioadă relativ lungă; chiar dacă auditarea și inspectarea sunt necesare pentru a atinge obiectivele autorităților publice, poverile administrative pot fi reduse semnificativ, în special prin îmbunătățirea evaluării riscului pe care se bazează activitățile de implementare; - nemulțumirile legate de legislația UE variază puternic între statele membre dar, de asemenea, și între cerințele juridice. 3. Pregătirea contribu țIILOR SECTORIALE DE REDUCERE Pasul următor îl reprezintă identificarea noilor reduceri[17] pentru fiecare dintre cele 42 de acte ale UE. Rezultatele finale ale exercițiului de măsurare de bază al UE vor fi de mare ajutor pentru stabilirea priorităților de reducere a sarcinilor și definirea propunerilor de reducere. Deși evaluarea poverilor administrative nu oferă în mod direct informații privind ceea ce este necesar și ceea ce nu este necesar, o măsurare de bază detaliată indică ceea ce este cel mai costisitor și/sau nemulțumitor pentru întreprinderi[18]. De asemenea, aceasta indică de unde provine povara administrativă și poate, prin urmare, să o reducă. Spre deosebire de programele de reducere stabilite ca urmare a plângerilor generale, aceasta permite să se determine rapid nivelul la care se poate începe activitatea de reducere pentru a aduce cea mai mare ușurare întreprinderilor. Disponibilitatea datelor pentru un număr atât de mare de obligații de informare și de țări constituie, de asemenea, o bază valoroasă pentru o analiză comparativă. Diferențele mari între sarcinile impuse de același tip de obligație în sectoare cu caracteristici similare pot fi rezultatul unor diferențe între opțiunile tehnice[19]. În mod similar, dacă întreprinderile reușesc să respecte o obligație de informare mai rapid într-o țară, aceasta se poate datora faptului că acestea sunt mai eficiente sau faptului că punerea în aplicare a legislației comunitare a fost mai bine concepută în acea țară. Descrierea măsurilor naționale oferă prime indicații foarte importante privind această chestiune. Identificarea măsurilor de reducere a sarcinilor administrative în două dintre domeniile prioritare cele mai mari a fost încheiată sau este suficient de avansată pentru a cuantifica reducerile sectoriale: și anume aproximativ 18 miliarde de euro pentru impozitare[20] și 8 miliarde de euro pentru dreptul societăților comerciale. Vor urma cifrele pentru celelalte domenii prioritare, împreună cu planuri sectoriale detaliate[21] care enumeră măsurile de reducere deja adoptate, în curs de adoptare sau în curs de proiectare. Se vor depune toate eforturile pentru prezentarea acestei propuneri înainte de finalul actualului mandat al Comisiei. 4. REZULTATE ÎN MATERIE DE REDUCERE A SARCINILOR ADMINISTRATIVE Astfel cum a fost anunțat în programul de acțiune, Comisia nu a așteptat rezultatele exercițiului de măsurare pentru a prezenta primele propuneri concrete în vederea ușurării sarcinilor administrative inutile pentru întreprinderi. Unele dintre aceste propuneri au fost incluse în pachete de „acțiune rapidă”, în timp ce altele au fost prezentate în mod autonom. Consiliul și Parlamentul European sunt invitate să adopte cât mai curând posibil[22] toate propunerile aflate în curs de adoptare. 4.1. Ac țiuni rapide de reducere a poverii administrative Acțiunile rapide („Fast Track Actions ”- FTA) sunt măsuri imediate care pot genera avantaje semnificative sau pot reduce nemulțumirea prin modificări tehnice aduse normelor actuale. În total, cele 21 de acțiuni rapide propuse în 2007 și 2008[23] permit, conform estimărilor, economisirea a mai mult de 2,3 miliarde de euro pentru întreprinderile comunitare. Datorită naturii modificărilor necesare, ar putea fi posibilă adoptarea acestor măsuri destul de rapid. Acesta este de obicei cazul măsurilor executive: a durat în medie 5 luni în cadrul procedurii de comitologie pentru adoptarea a 6 din cele 7 acțiuni rapide care intră în această categorie în 2007 și 2008. În schimb, 4 dintre cele 6 propuneri legislative prezentate în martie 2007 au fost adoptate până acum și doar 1 din 7 din pachetul 2008. Acțiunea rapidă privind etichetarea bateriilor (Directiva 2006/66/CE) prezentată în 2008 dovedește, totuși, că acordul politic poate fi atins în cadrul procedurii de co-decizie în 5 luni (excluzând vacanțele parlamentare). 4.2. Măsuri individuale Pe lângă acțiunile rapide, Comisia a prezentat deja propuneri pentru modificarea a 26 de acte din cele 42 acoperite în prezent de programul de acțiune. Dintre aceste propuneri, 16 au fost adoptate deja până în decembrie 2008. Măsurile includ o gestionare la nivel comunitar a procedurilor vamale și un mediu fără suport de hârtie, ceea ce poate genera avantaje estimate la 2,5 miliarde de euro pe an pentru operatorii comerciali. În domeniul statisticii, propunerile de reducere privind comerțul intracomunitar cu mărfuri (Intrastat), adoptate începând cu 2004 sau aflate în curs de adoptare, vor scuti aproximativ 370 000 de întreprinderi (în special IMM-uri) de obligația de a raporta, cu condiția ca toate statele membre să-și stabilească pragurile de declarare la nivelurile permise de legislația europeană. Aceasta reprezintă o reducere potențială a populației de întreprinderi anchetate de aproximativ 52% pe o perioadă de șase ani (din 2004 până în 2010) sau mai mult de 100 de milioane de euro de economii pe an până în 2010 și mai mult de 200 de milioane de euro de economii pe an din 2010 mai departe. De asemenea, s-au înregistrat progrese și în domeniul dreptului societăților comerciale. Mai multe propuneri au fost adoptate începând cu 2005 și altele se află în curs de adoptare. Propunerea privind publicarea și traducerea obligațiilor pentru întreprinderi are un potențial de economisire în ceea ce privește sarcinile administrative de peste 600 milioane de euro[24]. Identificarea viitoarelor măsuri de reducere este foarte avansată în două mari domenii prioritare. În cazul dreptului societăților comerciale, Comisia intenționează să propună ca statele membre să poată exclude micro-întreprinderile din domeniul de aplicare a directivelor UE privind contabilitatea. Principiul „a gândi mai întâi la scară mică” se aplică pe deplin acestor directive pentru a adapta sistemul nevoilor IMM-urilor[25]. Aceste două revizuiri ar putea genera economii totale de aproximativ 8 miliarde de euro pe an. Comisia va propune o revizuire ambițioasă a directivei privind TVA-ul, pentru a îndepărta barierele din calea facturării electronice și pentru a moderniza normele de facturare. Eliminarea obstacolelor pentru facturarea electronică legate de TVA ar putea, pe termen mediu, permite economisirea a maxim 18 miliarde de euro conform estimărilor, dacă toate facturile ar fi trimise în mod electronic. Acest exemplu din urmă arată importanța capitală a comunicării electronice pentru reducerea poverii administrative pentru întreprinderi, cu condiția ca aceasta să fie bine adaptată atât la nevoile întreprinderilor, cât și ale autorităților. Prin urmare, Comisia va continua să reducă poverile administrative prin promovarea utilizării tehnologiilor informației și comunicării, în conformitate cu strategiile sale „e-Comisie 2006-2010[26]” și „i-2010[27]” pentru guvernări electronice în Europa. Până la acest moment, măsurile de reducere prezentate sau prevăzute reprezintă economii mai mari de 30 de miliarde de euro[28]. 5. Consultarea păr țILOR INTERESATE Reducerea poverii administrative este o activitate pe care Uniunea nu poate să o întreprindă singură. Într-adevăr, legislația comunitară este pusă în aplicare în cea mai mare măsură la nivelul statelor membre. Programul de acțiune necesită, în acest sens, expertiză externă, astfel încât să poată fi luată în considerare în totalitate experiența concretă a părților interesate. Implicarea părților interesate este structurată în principal în funcție de trei piloni: o consultare aprofundată bazată pe diferite canale de comunicare, organizarea unor evenimente descentralizate și activitatea Grupului la nivel înalt de părți interesate independente privind povara administrativă (HLG). 5.1. Consultarea on-line și off-line a părților interesate Întreprinderile din UE au posibilitatea de a-și exprima îngrijorarea și de a prezenta sugestii concrete în mod direct Comisiei Europene printr-o consultare on-line în 22 de limbi oficiale ale UE[29]. În 2008, Comisia a primit 148 de sugestii prin intermediul site-ului destinat acestei consultări. Mai mult de jumătate dintre acestea proveneau de la întreprinderi private, inclusiv micro-entități[30]. De asemenea, au fost trimise în total 237 de idei de reducere prin rapoarte și scrisori. Aceste sugestii off-line au provenit, printre altele, de la autoritățile publice britanice, daneze, olandeze și suedeze, precum și de la multe asociații de întreprinderi (sectoriale) la nivel național și comunitar – Business Europe și UEAPME[31] în special. În total, 27 de idei au fost puse în practică și alte 250 sunt examinate în mod activ[32]. O parte importantă a acestor sugestii fac referire la chestiuni referitoare la comerțul transfrontalier, TVA, piața internă, mediu și siguranța alimentelor. Comisia speră să primească mai multe sugestii, cât mai precise și cât mai concrete posibil. 5.2. Eforturi de comunicare În 2008, Comisia a depus eforturi deosebite pentru a sensibiliza populația cu privire la importanța poverilor administrative. Eforturile au constat în organizarea unei serii de evenimente publice organizate împreună cu statele membre, campanii prin e-mail și alte mijloace electronice[33], precum și prin găzduirea unei conferințe majore „ Cutting Red Tape for Europe ” în Bruxelles la 20 iunie care a atras sute de reprezentanți ai întreprinderilor și de experți naționali[34]. 5.3. Grupul la nivel înalt de păr ți interesate independente privind povara administrativă Grupul la nivel înalt a fost înființat în 2007 ca răspuns la o sugestie a Parlamentului European[35]. Acesta sfătuiește Comisia cu privire la programul de acțiune, în special privind măsurile de reducere a poverilor administrative. Grupul este prezidat de Dr. Edmund Stoiber și este alcătuit din 14 alți experți eminenți venind din domenii diferite (întreprinderi, organisme reprezentative, ONG-uri și politica națională și regională). Grupul s-a reunit de 8 ori în 2008[36]. Acesta s-a ocupat în primul rând de pachetul de acțiuni rapide adoptat de Comisie în martie 2008; a emis avize esențiale privind diferite politici, sprijinind inițiative de reducere aflate în curs de desfășurare și promovând altele noi. În special, a sprijinit idei privind dreptul societăților și conturile anuale, facturarea electronică (legislația TVA) și achizițiile publice, împreună cu o serie de sugestii on-line și off-line din partea părților implicate. În plus, grupul la nivel înalt a inițiat lansarea competiției UE pentru „cea mai bună idee în materie de reducere a birocrației”[37]. În 2009, grupul la nivel înalt va contribui la avansul procesului în toate domeniile prioritare care rămân și va continua să examineze atent sugestiile primite în mod direct de la întreprinderi și alte părți implicate. 6. Extinderea domeniului de aplicare al programului de ac țIUNE Comunicarea din ianuarie 2007 aflată la originea programului de acțiune[38] prevede că „acoperirea programului poate fi extinsă în funcție de identificarea obligațiilor de informare eligibile pentru reducere”. Pentru a ține cont de ideile părților implicate, a evalua mai bine amploarea eforturilor de reducere și a spori în continuare avantajele pentru întreprinderi, domeniul de aplicare al programului de acțiune este extins la 30 de acte enumerate în anexa 9. Comisia a prezentat deja propuneri privind unele dintre aceste acte. Un exemplu de domeniu la care programul va fi extins îl reprezintă formalitățile impuse întreprinderilor care transportă bunuri pe cale maritimă în interiorul Uniunii Europene. Comisia va propune în 2009 un Spațiu european de transport maritim fără bariere în vederea minimizării formalităților privind transportul maritim de bunuri între porturi comunitare, în special cu sprijinul noilor tehnologii. 7. Programe na țIONALE PENTRU REDUCEREA POVERII ADMINISTRATIVE 7.1. Obiective na ționale Invitația Consiliului European din martie 2007 și programul de acțiune au contribuit în mod semnificativ la creșterea eforturilor; astfel, numărul de state membre care și-au stabilit obiective naționale de reducere a crescut de la 7 la finalul lui 2006, la 14 la finalul lui 2007 și la 21 la finalul lui 2008[39]. Marea majoritate și-au alineat deja obiectivul de reducere cu cel de 25% stabilit la nivel european. Un număr de state membre care și-au stabilit obiectivul național mai devreme decât celelalte au efectuat deja schimbări majore în măsurile de punere în aplicare sau de transpunere a legislației comunitare în țara lor și în legislația lor națională[40]. Toate statele membre ar trebui de acum să pregătească și să adopte măsuri de reducere. 7.2. Necesitatea coordonării eforturilor la nivel european și național Numeroase exemple arată că eforturile coordonate la nivel european și la nivelul statelor membre sunt necesare pentru a asigura mai puține poveri și mai multă eficiență. Acest lucru implică faptul că progresul reducerilor efectuate la nivel european și la nivelul statelor membre trebuie să fie monitorizat în paralel. De asemenea, statele membre sunt invitate, ca parte a programelor lor naționale, să continue să identifice modificările care ar putea fi necesare la nivel european pentru a le permite să elimine poverile administrative inutile. De asemenea, Comisia a elaborat un „set pentru începători[41]” pentru a ajuta statele membre să măsoare și să reducă poverile administrative. Pe baza celor mai bune practici, acest set va include documente gata de a fi folosite (modele care pot fi utilizate ca ghiduri pentru interviuri, fișe de planificare, modele de rapoarte, foi de rută pentru simplificare etc), o bază de date generală pentru stocarea datelor naționale privind poverile administrative și un instrument de calcul al acestor poveri. Aceste aplicații informatice sunt concepute pentru a se adapta cu ușurință la specificul național. Setul pentru începători va fi disponibil la începutul lui 2009, împreună cu un sprijin tehnic inițial. Statele membre sunt invitate să îl utilizeze intens pentru a favoriza armonizarea și comparabilitatea datelor. 7.3. Schimbul de bune practici Comisia va continua să lucreze în colaborare cu autoritățile naționale responsabile pentru punerea în aplicare și transpunerea legislației comunitare, în vederea difuzării bunelor practici care pot reduce rapid poverile administrative, inclusiv la nivel sectorial. Comisia lucrează deja cu statele membre în vederea facilitării punerii în aplicare sau transpunerii legislației comunitare, de exemplu în cadrul grupurilor de transpunere unde statele membre pot să compare și să discute proiecte de abordări și opțiuni. În 2009, aceeași metodă va fi utilizată în fiecare domeniu prioritar pe baza recomandărilor de reducere detaliate. 8. Următoarele etape Comisia: - va identifica, în special pe baza măsurării de bază a UE, reducerile specifice care trebuie efectuate în fiecare dintre cele 13 domenii prioritare și va depune toate eforturile posibile pentru a prezenta toate propunerile care rezultă din prezentul program de acțiune în vederea reducerilor administrative impuse de legislația UE înainte de finalul mandatului actual; - va căuta în mod sistematic orice nouă posibilitate de a reduce poverile administrative de câte ori legislația comunitară va fi reexaminată sau revizuită; - va consolida partea liniilor directoare privind analiza impactului care se referă la poverile administrative prin instituirea, la începutul anului 2009, a unor noi instrumente informatice destinate facilitării calculului acestor poveri; - va spori eforturile de difuzare a bunelor practici care pot să reducă în mod rapid poverile administrative printr-o colaborare mai strânsă cu autoritățile naționale responsabile cu transpunerea legislației comunitare; și - va oferi un set pentru începători pentru măsurarea și reducerea poverilor administrative la nivelul statelor membre la începutul lui 2009. Parlamentul European și Consiliul sunt invitate să: - adopte cât mai rapid posibil propunerile de reducere care le-au fost înaintate; - prevadă impactul, în ceea ce privește poverile administrative, al modificărilor propuse; - să pună în aplicare proceduri în vederea accelerării adoptării măsurilor de simplificare, astfel cum este prevăzut în Acordul interinstituțional pentru o mai bună legiferare din 2003. Statele membre sunt invitate: - atunci când este necesar, să transmită propriile obiective naționale de reducere înainte de reuniunea Consiliului European de primăvară din 2009; - să ia în considerare constatările și recomandările programului de acțiune atunci când reduc povara administrativă rezultată din transpunerea și punerea în aplicare a legislației UE; - să identifice modificările care sunt necesare la nivel comunitar pentru a le permite să elimine poverile administrative inutile; - să introducă măsuri concrete de reducere la nivel național și să raporteze în legătură cu acestea ca parte a rapoartelor naționale anuale de implementare a strategiei de la Lisabona; - să utilizeze intensiv setul pentru începători propus de Comisie pentru activitățile viitoare de măsurare și reducere, în vederea creșterii gradului de armonizare și comparabilitate al datelor; - să-și încheie măsurătorile de bază naționale până la finalul lui 2010 cel mai târziu; - să stabilească principii comune pentru monitorizarea progresului înregistrat în materie de reducere a poverilor administrative la nivel comunitar și la nivelul statelor membre. [1] Deși legislația impune întreprinderilor tipuri diferite de costuri, întreprinderile mici și mijlocii consideră poverile administrative ca fiind „constrângerea cea mai importantă pentru întreprinderile individuale” după lipsa cererii pe piață. De asemenea, o mare parte dintre IMM-uri „percep o deteriorare globală a situației privind regulamentele administrative. A se vedea rezultatele sondajului din 2007 realizat de Observatorul european al IMM-urilor (există 23 de milioane de IMM-uri în UE, reprezentând 99,7% din toate întreprinderile):http://ec.europa.eu/enterprise/enterprise_policy/analysis/observatory_en.htm. [2] COM(2007) 23. [3] Concluziile președinției Consiliului European de la Bruxelles (7/8 martie 2007), p.10: http://www.consilium.europa.eu/ueDocs/cms_Data/docs/pressData/en/ec/93135.pdf. [4] A se vedea, de exemplu, Rezoluția T6-0493/2008 a Parlamentului European privind „O mai bună legiferare 2006” în conformitate cu articolul 9 din Protocolul privind aplicarea principiului subsidiarității și al proporționalității din 21 octombrie 2008. [5] COM(2009) 15. [6] A se vedea anexa 10 din liniile directoare privind analiza impactului:http://ec.europa.eu/governance/impact/docs/key_docs/sec_2005_0791_anx_en.pdf, precum și anexa 6. [7] A se vedea site-ul internet al rețelei MCS: http://www.administrative-burdens.com/. [8] Anterior, cel mai mare studiu comparativ fusese realizat de OCDE în 2006. Acesta a evaluat obligațiile de informare impuse sectorului transportului rutier de mărfuri pentru „angajarea unui lucrător” și „operarea unui vehicul timp de un an” în 11 țări (OECD, Cutting Red Tape – Comparing Administrative Burdens across Countries , 2007). [9] Lista inclusă în COM(2007) 23 conține 41 de acte originale (adică legislative) plus o măsură de executare (comitologie), considerate ca reprezentând mai mult de 80% din poverile administrative de origine europeană. A se consulta anexa 1. [10] Legislația comunitară cuprinde diferite tipuri de dispoziții care pot să conducă la obligații de informare la nivel național: unele dintre acestea impun o obligație întreprinderilor (314); altele oferă statelor membre posibilitatea de a impune obligații întreprinderilor (42). [11] A se consulta anexa 2. [12] Fiecare stat membru a desemnat un „punct unic de contact” care coordonează informațiile naționale de descriere privind programul de acțiune. Această rețea de experți guvernamentali a contribuit în mod semnificativ la îmbunătățirea evaluării obligațiilor naționale de informare. De asemenea, „Grupul la nivel înalt de experți naționali în materie de legiferare” care sfătuiește Comisia privind o mai bună legiferare a contribuit în special în ceea ce privește problemele de ordin general (metodologie). [13] Aceste țări sunt AT, DE, DK, NL și UK. Datorită, în special, diferențelor în ceea ce privește descrierea obligațiilor de informare, unele date au trebuit ajustate.. [14] A se consulta anexa 3. Deoarece anumite domenii prioritare nu includ același număr și tip de acte juridice comunitare, această comparație trebuie utilizată cu prudență. [15] Standardele internaționale de raportare financiară elaborate de Consiliul pentru standarde internaționale de contabilitate, de exemplu, sunt integrate în cadrul juridic al UE. [16] Aceste costuri „fixe” variază între 30% și 50% în domeniul serviciilor financiare și al dreptului societăților comerciale, față de media generală de 18%. [17] O serie de măsuri de reducere au fost deja prezentate sau adoptate (a se vedea secțiunea 4). [18] Numărul de minute, tipul de echipament și/sau nivelul de externalizare necesar pentru a respecta anumite tipuri de obligații de informare și pentru a efectua anumite sarcini. [19] De exemplu, sistemele de trasabilitate au fost înființate de UE în perioade diferite, în sectoare diferite. Unele dintre ele au nevoie de suport de documente, în timp ce altele se bazează pe tehnologia codului de bare, mai puțin costisitoare de obicei. [20] A se vedea secțiunea 4 pentru informații suplimentare. [21] COM(2007) 23 și COM(2008) 35. [22] Parlamentul European și Consiliul au reiterat angajamentul lor de a reduce poverile administrative inutile în mai multe ocazii [a se vedea, în special, Rezoluția Parlamentului din 21 octombrie 2008 privind „O mai bună legiferare 2006” (2008/2045(INI)) și concluziile Consiliului Competitivitate adoptate la 2 decembrie 2008] [23] A se vedea anexele 5 și 6. [24] Informații suplimentare privind simplificarea măsurilor în sectorul agricol și cel piscicol vor fi prezentate de către Comisie în primăvara lui 2009, sub forma unui Raport privind progresul și respectiv a unei comunicări. [25] Sarcina impusă IMM-urilor care nu efectuează activități transfrontaliere trebuie să se mențină la un nivel rezonabil. [26] http://ec.europa.eu/dgs/informatics/ecomm/index_en.htm. [27] http://ec.europa.eu/information_society/eeurope/i2010/index_en.htm. [28] Comisia cuantifică în acest moment noile reduceri efectuate. Se preconizează că procesul se va încheia până la sfârșitul anului 2009. [29] http://ec.europa.eu/enterprise/admin-burdens-reduction/online_consulation_en.htm. [30] A se vedea anexa 7 și raporturile trimestriale la adresa http://ec.europa.eu/enterprise/admin-burdens-reduction/reports_en.htm. [31] Asociația europeană a întreprinderilor meșteșugărești, mici și mijlocii. [32] După o examinarea aprofundată, s-a dovedit că celelalte sugestii se refereau la idei care erau deja luate în considerare, erau prea generale pentru a putea fi prelucrate sau se aflau în afara domeniului de aplicare. Acestea din urmă au fost trimise autorităților naționale. [33] http://ec.europa.eu/enterprise/admin-burdens-reduction/news_en.htm. [34] A se consulta http://ec.europa.eu/enterprise/admin-burdens-reduction/redtape_conference_en.htm. [35] A se vedea Rezoluția Parlamentului European A6-0275/2007: Raport privind minimizarea costurilor administrative impuse de legislația din 10 iulie 2007 [36] A se consulta anexa 8. http://ec.europa.eu/enterprise/admin-burdens-reduction/highlevelgroup_en.htm [37] http://ec.europa.eu/enterprise/admin-burdens-reduction/competition_en.htm or www.best-idea-award.eu. [38] A se vedea COM(2007)23. [39] A se consulta anexa 10. [40] A se consulta anexa 12. [41] A se consulta anexa 13.