[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 26.1.2009

COM(2009) 13 final

COMUNICARE A COMISIEI

CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU Raport anual către Consiliu și Parlamentul European privind activitățile unității centrale EURODAC în 2007

COMUNICARE A COMISIEI

CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU Raport anual către Consiliu și Parlamentul European privind activitățile unității centrale EURODAC în 2007

1. INTRODUCERE

1.1. Domeniul de aplicare

Regulamentul CE/2725/2000 al Consiliului din 11 decembrie 2000 privind instituirea sistemului „Eurodac” pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a Convenției de la Dublin (denumit în continuare „Regulamentul EURODAC”)[1] prevede prezentarea de către Comisie Parlamentului European și Consiliului a unui raport anual privind activitățile unității centrale[2]. Prezentul raport anual, al cincilea, include informații privind gestionarea și rezultatele sistemului în 2007. Acesta evaluează rezultatele și rentabilitatea sistemului EURODAC, precum și calitatea serviciilor furnizate de unitatea centrală.

1.2. Evoluții juridice și de politică

În iunie 2007, pe baza rapoartelor anuale precedente[3] și a consultării statelor membre, Comisia a publicat raportul său privind evaluarea sistemului Dublin[4] (denumit în continuare „raportul de evaluare”), care acoperă primii 3 ani de funcționare a EURODAC (2003-2005). Raportul a identificat anumite probleme legate de eficiența dispozițiilor legislației în vigoare și a anunțat adoptarea de măsuri pentru îmbunătățirea contribuției sistemului EURODAC la facilitarea aplicării Regulamentului Dublin.

În vederea soluționării acestor probleme, Comisia a prezentat o propunere de modificare a Regulamentului EURODAC din 3 decembrie 2008[5].

În 2007, au avut loc schimbări importante în ceea ce privește zona geografică de aplicare a Regulamentului EURODAC: Bulgaria și România au aderat la Uniunea Europeană și, după ce au comunicat Comisiei dorința de a participa la sistem în conformitate cu articolul 27 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul EURODAC, s-au conectat la EURODAC la 1 ianuarie 2007[6].

2. UNITATEA CENTRALă EURODAC[7]

2.1. Gestionarea sistemului

Având în vedere că volumul datelor care trebuie gestionate este în continuă creștere (anumite categorii de operațiuni trebuie stocate timp de 10 ani), caducitatea firească a platformei tehnice (furnizată în 2001) și tendințele imprevizibile ale volumului de operațiuni în cadrul sistemului EURODAC ca urmare a aderării de noi state membre[8], trebuie să se efectueze o modernizare a sistemului EURODAC, a cărei finalizare este prevăzută pentru a doua jumătate a anului 2009. Cu toate acestea, modernizările esențiale au fost deja efectuate. În special, sistemul care asigură continuitatea activităților EURODAC a fost modernizat pentru a permite sprijinul deplin acordat statelor membre în caz de indisponibilitate a unității centrale. Comisia a semnat contractul „rețeaua de servicii transeuropene securizate de telematică între administrații (s-TESTA)” în 2006. În 2007, migrarea statelor membre de la rețeaua TESTA II, care era utilizată anterior, la rețeaua S-TESTA a început cu migrarea a 18 dintre acestea la noul sistem, care asigură un nivel superior de securitate și fiabilitate.

2.2. Calitatea serviciului și rentabilitatea

Comisia s-a străduit să furnizeze servicii de înaltă calitate statelor membre, care sunt utilizatorii finali ai unității centrale EURODAC[9]. Nu s-a înregistrat nicio întrerupere neplanificată a sistemului în 2007, dar la sfârșitul lunii aprilie, sistemul a fost izolat ca urmare a unei disfuncționalități a rețelei TESTA II, care a durat 50 de ore. Noua rețea s-TESTA (care înlocuiește TESTA II) asigură un nivel de securitate și disponibilitate mai ridicat. În 2007, unitatea centrală EURODAC a fost disponibilă în proporție de 99,43% din timp.

În 2007 s-a înregistrat primul „rezultat pozitiv fals”, mai precis identificare eronată efectuată de AFIS, acesta fiind primul rezultat pozitiv fals observat de la lansarea sistemului în cadrul unei căutări după zece amprente digitale în EURODAC. Deși statele membre sunt obligate să verifice toate rezultatele pozitive imediat, în conformitate cu articolul 4 alineatul (6) din Regulamentul 2725/2000/CE (EURODAC), în prezent acestea nu sunt obligate să notifice Comisiei rezultatele pozitive false[10]. Cu toate acestea, cu un singur rezultat pozitiv fals din peste 1,1 milioane căutări și peste 200 000 de rezultate pozitive, sistemul poate fi considerat extrem de fiabil.

După cinci ani de funcționare, cheltuielile comunitare aferente tuturor activităților externalizate specifice sistemului EURODAC s-au ridicat la 8,1 milioane €. Cheltuielile de întreținere și funcționare aferente unității centrale în 2007 s-au ridicat la 820 791,05 €. Creșterea acestor cheltuieli în comparație cu anii anteriori se datorează în special creșterii costurilor de întreținere a sistemului și unei îmbunătățiri esențiale a capacității sistemului care asigură continuitatea activităților.

Reducerea cheltuielilor aferente EURODAC a devenit posibilă prin utilizarea eficientă a resurselor și infrastructurilor existente gestionate de Comisie, precum utilizarea rețelei TESTA.

Comunitatea a furnizat, de asemenea, (prin intermediul programului IDA) serviciile de comunicare și securitate pentru schimbul de date între unitatea centrală și cele naționale. Aceste costuri, care trebuiau inițial să fie suportate de fiecare stat membru în conformitate cu articolul 21 alineatele (2) și (3) din regulament, au fost acoperite în final de Comunitate, care a mobilizat infrastructurile comune disponibile, ceea ce a permis bugetelor naționale să realizeze economii.

2.3. Protecția și securitatea datelor

Cu toate că statisticile indică o scădere clară a numărului de cazuri în care statele membre au utilizat funcția de căutare unică „căutări speciale”, Comisia este preocupată în continuare în privința utilizării acestei funcții și consideră că numărul acestor căutări (195 în 2007, între 0 și 88 pe stat membru) este în continuare prea ridicat. Astfel cum s-a menționat în rapoartele anuale anterioare, precum și în raportul de evaluare, această categorie de operațiuni este instituită la articolul 18 alineatul (2) din Regulamentul EURODAC. Această dispoziție, care reflectă normele de protecție a datelor care vizează asigurarea drepturilor persoanei vizate de acces la propriile date, prevede posibilitatea efectuări unor astfel de „căutări speciale” la cererea persoanei ale cărei date sunt stocate în baza de date centrală. Pentru o mai bună monitorizare a acestui fenomen, Comisia a inclus în propunerea sa de modificare a Regulamentului EURODAC obligația ca statele membre să transmită o copie a cererii de acces a persoanei vizate către autoritatea națională de supraveghere competentă.

Prin consultare cu Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD), Comisia se angajează să adopte măsuri în cazul statelor membre care continuă să utilizeze abuziv această dispoziție importantă referitoare la protecția datelor.

În conformitate cu articolul 20 alineatul (2) din regulament, în noiembrie 2007, AEDP a realizat un audit aprofundat privind securitatea IT a unității centrale EURODAC[11]. Politica de securitate și conceptul de securitate vor fi redefinite în conformitate cu recomandările și metodologia utilizate în cadrul acestui audit.

3. CIFRE șI CONSTATăRI

Anexa atașată prezentului raport anual conține tabele cu date concrete produse de unitatea centrală pentru perioada 01.01.2007-31.12.2007. Statisticile EURODAC se bazează pe înregistrarea amprentelor digitale ale tuturor persoanelor de 14 ani sau mai mult care au introdus cereri de azil în statele membre, care au fost reținute în momentul trecerii ilegale a frontierei externe a unui stat membru sau care se aflau ilegal pe teritoriul unui stat membru (în cazul în care autoritățile competente consideră că este necesar să se verifice o eventuală cerere de azil anterioară).

Trebuie notat că datele EURODAC privind cererile de azil nu sunt comparabile cu cele produse de Eurostat, care se bazează pe date statistice lunare furnizate de ministerele de justiție și de interne. O serie de motive metodologice justifică diferențele. Definițiile Eurostat includ toți solicitanții de azil (indiferent de vârstă), făcând distincția între primele cereri și cele repetate. În practică, diferența dintre statele membre constă în faptul că unele includ în datele privind cererile de azil și persoanele aflate în întreținerea solicitanților de azil, pe când altele nu fac acest lucru. Există, de asemenea, diferențe în ceea ce privește modul în care sunt luate în considerare în statistici cererile repetate.

3.1. Operațiuni reușite

O „operațiune reușită” este o operațiune care a fost prelucrată corect de către unitatea centrală, fără a fi fost respinsă din motive de validare a datelor, erori de amprente digitale sau calitate insuficientă[12].

În 2007, unitatea centrală a primit un total de 300 018 operațiuni reușite, ceea ce reprezintă o creștere globală în raport cu 2006 (270 611). După o scădere între 2005 și 2006, statisticile EURODAC din 2007 înregistrează o creștere de 19% (197 284 în raport cu 165 958 în 2006) în privința numărului de operațiuni privind date ale solicitanților de azil („ categoria 1 ”[13]). Această evoluție reflectă creșterea generală a numărului de cereri de azil în UE în 2007.

În 2007, tendința privind numărul persoanelor reținute pentru trecerea ilegală a frontierei externe („ categoria 2 ”[14]) a înregistrat, de asemenea, o schimbare. După o creștere semnificativă între 2004 (16 183) și 2005 (25 162), respectiv 2006 (41 312), în 2007 s-a înregistrat o scădere de 8% (38 173). Se poate remarca faptul că statele care introduc marea majoritate a amprentelor de categorie 2 sunt Italia (15 053), Grecia (11 376) și Spania (9 044), urmate de Ungaria (894), Regatul Unit (480) și Malta (384). Cu toate acestea, problema legată de reticența statelor membre de a trimite în mod sistematic operațiuni de categoria 2, ridicată în raportul de evaluare, rămâne de actualitate. Contrar obligației prevăzute la articolul 8 alineatul (1) din Regulamentul EURODAC, 8 state membre (Cipru, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Islanda, Letonia, Luxemburg și Portugalia) nu au trimis nicio operațiune de „categoria 2” în 2007.

În 2007, nu au fost înregistrate schimbări majore în privința utilizării opțiunii de trimitere[15] a operațiunilor de „ categoria 3 ”[16] (datele persoanelor reținute pentru ședere ilegală pe teritoriul unui stat membru). Se poate observa doar o creștere de 2%: 64 561 în raport cu 63 341 în 2006. Irlanda și Malta nu au trimis nicio operațiune de „categoria 3”.

3.2. „Rezultate pozitive”

3.2.1. Rezultate pozitive „categoria 1 comparată cu categoria 1”

Tabelul 3 din anexă indică, pentru fiecare stat membru, numărul de cereri de azil corespunzătoare cererilor de azil înregistrate anterior în alt stat membru („rezultate pozitive străine”) sau în același stat membru („rezultate pozitive locale”[17]). De asemenea, acesta oferă indicații privind fluxurile secundare ale solicitanților de azil din UE. În afară de itinerariile „logice” între state membre vecine, se poate observa faptul că un număr important (1 116[18]) de solicitanți de azil în Franța au introdus deja o cerere în Polonia sau că cele mai multe rezultate pozitive străine în Grecia (177) și în Italia (287) corespund unor cereri de azil înregistrate în Regatul Unit. În ultimul caz, fluxurile sunt simetrice și majoritatea rezultatelor pozitive corespunzătoare operațiunilor de „categoria 1” introduse de Regatul Unit au fost obținute prin comparație cu datele transmise de Italia (370). Este surprinzător faptul că 44,37% din cererile ulterioare au fost introduse în același stat membru ca și cererile anterioare. În Cipru (87%), Polonia (82%), Ungaria (75%) și Republica Cehă (61%), cu mult peste jumătate din cererile ulterioare au fost introduse în același stat membru.

3.2.2. Cereri multiple de azil

Din totalul de 197 284 de cereri de azil înregistrate în EURODAC în 2007, 31 910 cereri au fost „cereri multiple de azil”, ceea ce înseamnă că în 31 910 cazuri amprentele digitale ale aceleiași persoane fuseseră deja înregistrate drept operațiune de „categoria 1” (în același stat membru sau în altul). O primă lectură a statisticilor sistemului ar sugera, prin urmare, că 16% din cererile de azil din 2007 au fost cereri ulterioare (adică cereri introduse de cel puțin două ori), ceea ce reprezintă o scădere cu 1% față de anul precedent. Cu toate acestea, transmiterea unei operațiuni de „categoria 1” nu înseamnă în toate cazurile că persoana în cauză a introdus o nouă cerere de azil. De fapt, practica anumitor state membre, care constă în înregistrarea amprentelor digitale în momentul reprimirii în temeiul Regulamentului Dublin, conduce la distorsionarea statisticilor referitoare la cererile multiple: luarea și transmiterea din nou a amprentelor digitale ale solicitantului în momentul sosirii în urma unui transfer în temeiul Regulamentului Dublin indică în mod eronat că solicitantul a introdus o nouă cerere de azil. Comisia intenționează să rezolve această problemă și, în propunerea sa de modificare a Regulamentului EURODAC, a introdus interdicția de înregistrare a transferurilor drept noi cereri de azil.

3.2.3. Rezultate pozitive „categoria 1 comparată cu categoria 2”

Aceste rezultate pozitive oferă indicații privind itinerariile parcurse de persoanele care au intrat în mod ilegal pe teritoriul Uniunii Europene, înainte de a cere azil. Ca și anul precedent, majoritatea rezultatelor pozitive sunt obținute prin comparație cu datele transmise de Grecia și Italia și, într-o măsură mult mai mică, de Spania și Slovacia. Majoritatea acestor rezultate pozitive sunt „locale” (ceea ce înseamnă că persoanele care au intrat în mod ilegal pe teritoriul unei țări introduc ulterior o cerere de azil în aceeași țară[19]). Luând în considerare toate statele membre, mai mult de jumătate (63,2%) din persoanele reținute pentru trecerea ilegală a frontierei externe care decid să introducă o cerere de azil fac acest lucru în statul membru pe teritoriul căruia au intrat în mod ilegal.

Majoritatea persoanelor care au intrat în UE în mod ilegal prin Grecia, pentru a ajunge ulterior în altă țară, se îndreaptă în principal către Italia, Suedia și Regatul Unit. Persoanele care intră prin Italia se îndreaptă în principal către Regatul Unit și Suedia, iar cele intrate prin Spania cel mai adesea pleacă în Italia sau Austria. Persoanele care intră prin Slovacia își continuă călătoria până în Austria și Franța.

3.2.4. Rezultate pozitive „categoria 3 comparată cu categoria 1”

Aceste rezultate pozitive oferă indicații privind țara în care migranții ilegali au introdus prima cerere de azil înainte de a călători în alt stat membru. Trebuie reținut, totuși, că operațiunile de categoria 3 nu sunt obligatorii și că nu toate statele membre utilizează posibilitatea de a efectua acest tip de control în mod sistematic. Cu toate acestea, pe baza datelor disponibile, se poate constata că, de exemplu, persoanele reținute pentru ședere ilegală în Germania adesea ceruseră deja azil în Austria sau în Suedia și că cele reținute pentru ședere ilegală în Franța adesea ceruseră azil în Regatul Unit sau în Italia. Trebuie notat că, în medie, aproximativ 18% din persoanele reținute pentru ședere ilegală pe teritoriul UE ceruseră deja azil într-un stat membru.

3.3. Întârzieri ale operațiunilor

În prezent, Regulamentul EURODAC prevede doar un termen foarte vag pentru transmiterea amprentelor digitale, ceea ce poate produce întârzieri semnificative în practică. Aceasta constituie un aspect esențial, deoarece transmiterea tardivă poate conduce la rezultate contrare principiilor de responsabilitate prevăzute de Regulamentul Dublin. Chestiunea întârzierilor exagerate între luarea amprentelor digitale și transmiterea acestora către unitatea centrală EURODAC a fost pusă în evidență în rapoartele anuale anterioare și considerată drept problemă de punere în aplicare în raportul de evaluare.

Cu toate că acest fenomen nu mai este generalizat, unele state membre (Spania, Bulgaria, Grecia și Danemarca) provoacă în continuare întârzieri, transmițând amprentele digitale cu până la 12 zile[20] după ce acestea au fost luate. Serviciile Comisiei trebuie să reamintească faptul că o transmitere tardivă poate conduce la desemnarea incorectă a unui stat membru prin intermediul a două scenarii diferite prezentate în raportul anual pe 2006: „rezultate eronate”[21] și „rezultate pozitive omise”[22].

În 2007, unitatea centrală a detectat 60 de „rezultate pozitive omise”, dintre care 57 „în favoarea” aceluiași stat membru, și 233 de „rezultate eronate”, dintre care 183 obținute pe baza întârzierilor înregistrate de același stat membru. În comparație cu anul precedent, cifrele indică o creștere de 28% a „rezultatelor pozitive omise”, în timp ce numărul „rezultatelor eronate” s-a triplat. În consecință, serviciile Comisiei invită din nou statele membre să depună toate eforturile necesare pentru a-și transmite datele în conformitate cu articolele 4 și 8 din Regulamentul EURODAC.

În propunerea sa de modificare a Regulamentului EURODAC, Comisia a propus un termen de 48 de ore pentru transmiterea datelor către unitatea centrală EURODAC.

3.4. Calitatea operațiunilor

În 2007, rata medie de operațiuni respinse pentru toate statele membre este de 6,13%, valoare aproape identică celei din 2006 (6,03%). Unele state membre au înregistrat o rată de respingere mult mai ridicată (18% în Finlanda) decât altele (3,59% în Norvegia). Paisprezece state membre prezintă o rată a respingerii superioară mediei, dintre care trei state membre cu cifre de două ori mai mari decât media (Finlanda, Letonia și Țările de Jos). Trebuie subliniat că rata de respingere nu depinde de deficiențele tehnologiei sau ale sistemului. Cauzele acestei rate de respingere sunt în principal calitatea inferioară a imaginilor amprentelor digitale transmise de statele membre, erori umane sau configurarea incorectă a echipamentului statului membru expeditor. Pe de altă parte, trebuie notat că în anumite cazuri aceste cifre includ mai multe încercări de trimitere a acelorași amprente digitale după ce acestea au fost respinse de sistem din motive de calitate. Cu toate acestea, serviciile Comisiei reamintesc problema ratelor de respingere în general ridicate, subliniată deja în rapoartele anuale precedente, și solicită statelor membre respective să furnizeze o formare specifică destinată operatorilor naționali ai sistemului EURODAC, precum și să își configureze corect echipamentul în vederea reducerii ratei de respingere.

4. CONCLUZII

În 2007, unitatea centrală EURODAC a furnizat în continuare rezultate foarte bune în materie de viteză, rezultate, securitate și rentabilitate.

Consecința logică a creșterii globale a numărului de cereri de azil în UE în 2007 (după 5 ani de tendință descendentă) este că a crescut, de asemenea, numărul operațiunilor de „categoria 1” introduse în EURODAC. Pe de altă parte, numărul operațiunilor de „categoria 2” a înregistrat o ușoară scădere, în timp ce numărul de operațiunilor de „categoria 3” nu s-a modificat în mod semnificativ. De asemenea, trebuie remarcat că numărul cererilor multiple a scăzut cu 1% în comparație cu anul precedent.

Întârzierile excesive înregistrate de transmiterea de date către unitatea centrală EURODAC constituie în continuare un motiv de preocupare, precum și calitatea inferioară a datelor și numărul ridicat de „căutări speciale” efectuate de anumite state membre.

Anexă: Statistici

Tabelul 1: Unitatea centrală EURODAC, situația conținutului bazei de date la 31.12.2007

[pic]

Tabelul 2: Operațiuni reușite cu unitatea centrală EURODAC, în 2007[23]

category 1 | category 2 | category 3 | TOTAL |

AT | 8 467 | 143 | 1 938 | 10 548 |

BE | 10 243 | 8 | 686 | 10 937 |

BG | 847 | 343 | 426 | 1 616 |

CY | 4 090 | 0 | 151 | 4 241 |

CZ | 1 807 | 0 | 2.466 | 4 273 |

DE | 19 130 | 17 | 15 948 | 35 095 |

DK | 1 449 | 0 | 532 | 1 981 |

EE | 13 | 0 | 10 | 23 |

ES | 4 622 | 9 044 | 2 418 | 16 084 |

FI | 1 127 | 1 | 194 | 1 322 |

FR | 24 100 | 9 | 9 067 | 33 176 |

GR | 23 343 | 11 376 | 16 | 34 735 |

HU | 3 087 | 894 | 60 | 4 041 |

IC | 36 | 0 | 1 | 37 |

IE | 3 284 | 1 | 0 | 3 285 |

IT | 15 003 | 15 053 | 1 088 | 31 144 |

LT | 67 | 7 | 49 | 123 |

LU | 331 | 0 | 313 | 644 |

LV | 33 | 0 | 13 | 46 |

MT | 904 | 384 | 0 | 1 288 |

NL | 7 159 | 4 | 12 156 | 19 319 |

NO | 5 218 | 1 | 6 066 | 11 285 |

PL | 5 608 | 8 | 320 | 5 936 |

PT | 184 | 0 | 36 | 220 |

RO | 588 | 207 | 328 | 1.123 |

SE | 29 636 | 2 | 239 | 29 877 |

SI | 347 | 6 | 622 | 975 |

SK | 2 311 | 185 | 1 186 | 3 682 |

UK | 24 250 | 480 | 8 232 | 32 962 |

TOTAL | 197 284[24] | 38 173[25] | 64 561[26] | 300 018[27] |

Tabelul 3: Repartizarea rezultatelor pozitive – categoria 1 comparată cu categoria 1, în 2007

[pic]

Tabelul 4: Repartizarea rezultatelor pozitive – categoria 1 comparată cu categoria 2, în 2007

[pic]

Tabelul 5: Repartizarea rezultatelor pozitive – categoria 3 comparată cu categoria 1, în 2007

[pic]

Tabelul 6: Operațiuni respinse, procentaj în 2007

[pic]

Tabelul 7: Timpul mediu între data luării amprentelor digitale și trimiterea acestora la unitatea centrală EURODAC, în 2007

[pic]

Tabelul 8: Rezultate eronate – categoria 1 comparată cu categoria 1, în 2007

[pic]

Tabelul 9: Repartizarea rezultatelor pozitive CAT1/CAT2 omise din cauza unei transmisii tardive a CAT2, în 2007

[pic]

Tabelul 10: Repartizarea rezultatelor pozitive în raport cu dosarele blocate (articolul 12 din Regulamentul CE 2725/2000), în 2007

[pic]

Tabelul 11: Numărul de operațiuni de categoria 9[28] pe stat membru, în 2007

[pic]

[1] JO L 316, 15.12.2000, p. 1.

[2] Articolul 24 alineatul (1) din Regulamentul EURODAC.

[3] Rapoartele anuale precedente au fost publicate sub forma unor documente de lucru ale serviciilor Comisiei cu următoarele referințe: SEC(2004) 557, SEC(2005) 839, SEC(2006) 1170, SEC (2007) 1184.

[4] Raportul Comisiei către Parlament și Consiliu asupra evaluării sistemului Dublin, COM (2007) 299 final {SEC(2007) 742}.

[5] Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a sistemului „EURODAC” pentru compararea amprentelor digitale în scopul aplicării eficiente a Convenției de la Dublin, COM(2008) XXX.

[6] Serviciile Comisiei au oferit asistență acestor state în vederea conectării la sistemul EURODAC, inclusiv în cadrul testării operaționale prealabile, care au constat în 69 de teste.

[7] O descriere generală a unității centrale EURODAC, precum și definițiile diferitelor tipuri de operațiuni prelucrate de unitatea centrală și ale rezultatelor pozitive pe care acestea le pot produce, figurează în primul raport anual privind activitățile unității centrale EURODAC. A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei – Primul raport anual către Consiliu și Parlamentul European privind activitățile unității centrale EURODAC, SEC (2004)557, p. 6.

[8] Toate statele membre, precum și Norvegia și Islanda, aplică regulamentele Dublin și EURODAC, în consecință, noțiunea de „state membre” acoperă, în prezenta comunicare, cele 29 de state care utilizează baza de date EURODAC.

[9] Aceste servicii cuprind nu numai serviciile furnizate direct de unitatea centrală (de exemplu, capacitatea de comparare, stocarea datelor etc.), ci și serviciile de comunicare și securitate pentru transmiterea de date între unitatea centrală și punctele naționale de acces.

[10] Comisia a propus adăugarea obligației ca statele membre să semnaleze orice rezultat pozitiv fals în timpul procesului de revizuire a Regulamentului EURODAC.

[11] „Raport privind auditul sistemului EURODAC”, document clasificat RESTREINT-UE, scurt rezumat disponibil la http://www.edps.europa.eu/EDPSWEB/webdav/site/mySite/shared/Documents/Supervision/Eurodac/07-11-09_Eurodac_audit_summary_EN.pdf

[12] Tabelul 2 din anexă detaliază, pe stat membru, operațiunile reușite înregistrate între 1 ianuarie 2007 și 31 decembrie 2007, defalcate pe categorii.

[13] Date privind cererile de azil . Amprentele digitale (imagini cu toate cele 10 amprente) ale solicitanților de azil trimise pentru a fi comparate cu amprentele digitale ale altor solicitanți de azil care au introdus o cerere de azil anterioară într-un alt stat membru. Aceleași date vor fi comparate cu datele din „categoria 2” (a se vedea mai jos). Aceste date vor fi păstrate 10 ani cu excepția unor cazuri specifice prevăzute de regulament (de exemplu o persoană care obține naționalitatea unui stat membru) în care datele referitoare la persoana în cauză vor fi șterse.

[14] Date privind străini reținuți pentru trecerea ilegală a unei frontiere externe și care nu au fost returnați . Aceste date (imagini ale tuturor celor 10 amprente) sunt trimise numai pentru păstrare, pentru a fi comparate cu datele privind solicitanții de azil transmise ulterior unității centrale. Aceste date vor fi păstrate doi ani cu excepția cazurilor în care persoana primește un permis de ședere, părăsește teritoriul statului membru sau obține naționalitatea unui stat membru, cazuri în care datele vor fi șterse rapid.

[15] Și, prin urmare, de comparare a datelor privind resortisanții țărilor terțe reținuți pentru ședere ilegală pe teritoriu cu amprentele digitale ale solicitanților de azil înregistrate anterior.

[16] Date privind străinii reținuți pentru prezență ilegală pe teritoriul unui stat membru . Aceste date, care nu se păstrează, sunt comparate cu datele privind solicitanții de azil înregistrate în baza de date centrală. Transmiterea datelor din această categorie este opțională pentru statele membre.

[17] Statisticile referitoare la rezultatele pozitive locale care figurează în tabele nu corespund în mod necesar rezultatelor pozitive transmise de unitatea centrală și înregistrate de statele membre. Explicația este aceea că statele membre nu utilizează întotdeauna opțiunea, prevăzută la articolul 4 alineatul (4), care impune unității centrale să efectueze o comparație cu propriile date înregistrate deja în baza de date centrală. Cu toate acestea, chiar și atunci când statele membre nu utilizează această opțiune, unitatea centrală trebuie, din motive tehnice, să efectueze întotdeauna o comparație cu toate datele (naționale sau străine) pe care le conține. În aceste cazuri concrete, chiar dacă există o concordanță cu datele naționale, răspunsul unității centrale va fi un simplu „nici un rezultat pozitiv”, deoarece statul membru nu a solicitat compararea datelor transmise cu propriile date.

[18] Ceea ce reprezintă o creștere de 230% în comparație cu statisticile din 2006 (486). Solicitanții de azil care au introdus o primă cerere în Polonia par să plece în număr mare în Belgia.

[19] O cerere de azil neutralizează o intrare ilegală, prin urmare, nu este necesară transmiterea unei operațiuni de „categoria 2” în cazul în care o persoană reținută la frontieră introduce o cere de azil în același timp.

[20] Media anuală de întârzieri în transmiterea unei categorii de date înregistrată de statul membru care a obținut rezultatele cele mai slabe.

[21] În cazul unui „ rezultat eronat ”, resortisantul unei țări terțe introduce o cerere de azil într-un stat membru A, ale cărui autorități îi iau amprentele digitale. În timp ce aceste amprente digitale așteaptă să fie transmise unității centrale (tranzacție de categoria 1), aceeași persoană s-ar putea prezenta deja în alt stat membru B și ar putea introduce o nouă cerere de azil . Dacă statul membru B trimite primul amprentele digitale, cele transmise de statul membru A ar fi înregistrate în baza de date centrală mai târziu decât cele transmise de statul membru B, ceea ce ar conduce la obținerea unui rezultat pozitiv la compararea datelor transmise de statul membru B cu cele transmise de statul membru A. Statul membru B ar fi astfel considerat responsabil în locul statului membru A, în care a fost introdusă prima cerere de azil.

[22] În cazul unui „ rezultat pozitiv omis ”, resortisantul unei țări terțe este reținut pentru trecerea ilegală a frontierei și i se iau amprentele digitale de către statul membru A pe teritoriul căruia a intrat. În timp ce aceste amprente digitale așteaptă să fie transmise unității centrale (operațiune de categoria 2), aceeași persoană s-ar putea prezenta deja în alt stat membru B și ar putea introduce o cerere de azil . Cu această ocazie, i se iau amprentele digitale de către autoritățile statului membru B. În cazul în care statul membru B transmite primul amprentele digitale (tranzacție de categoria 1), unitatea centrală ar înregistra o tranzacție de categoria 1 mai întâi, iar statul membru B ar prelucra cererea în locul statului membru A. Într-adevăr, atunci când o tranzacție de categorie 2 sosește ulterior, un rezultat pozitiv va fi omis, deoarece datele de categoria 2 nu se pot consulta.

[23] O „operațiune reușită” este o operațiune care a fost prelucrată corect de către unitatea centrală, fără a fi fost respinsă din motive de validare a datelor, erori de amprente digitale sau calitate insuficientă.

[24] 165 958 în 2006.

[25] 41 312 în 2006.

[26] 63 341 în 2006.

[27] 270 611 în 2006.

[28] Categoria 9 cuprinde căutările speciale în conformitate cu articolul 18 din Regulamentul 2725/2000/CE al Consiliului.