Avizul Comitetului Regiunilor pe tema „Strategia de extindere şi principalele provocări pentru perioada 2009-2010 – Ţările candidate”

1. reiterează faptul că obiectivul UE este de a promova pacea, valorile şi prosperitatea popoarelor sale. Din acest motiv, Uniunea este deschisă pentru orice ţară europeană care îndeplineşte criteriile de la Copenhaga;

2. subliniază faptul că procesul de extindere constituie un factor important de garantare a păcii şi a stabilităţii pe continentul european, oferind cetăţenilor din ţările candidate o ocazie în plus pentru a profita de prosperitatea generată graţie spaţiului economic comun;

3. subliniază că Uniunea Europeană trebuie să-şi confirme angajamentul ferm în direcţia unei perspective de integrare în raport cu toate ţările europene care îndeplinesc criteriile de aderare şi condiţiile de eligibilitate în procesul de stabilizare şi asociere;

4. precizează că reuşita integrării depinde de modul în care ţara candidată respectivă îşi pregăteşte aderarea şi îndeplineşte criteriile de la Copenhaga;

5. subliniază că susţine pe deplin măsurile şi reformele puse în aplicare de ţările candidate, în vederea îndeplinirii criteriilor de aderare;

6. atrage atenţia asupra importanţei esenţiale pe care o prezintă respectarea principiului unor relaţii de bună vecinătate şi al cooperării regionale pentru procesul de integrare; invită ţările candidate să-şi rezolve de o manieră acceptabilă pentru ambele părţi problemele încă nesoluţionate cu ţările vecine, în contextul priorităţilor, principiilor şi valorilor Europei;

7. atrage atenţia asupra importanţei participării, încă dintr-o etapă timpurie, a autorităţilor locale şi regionale şi a asociaţiilor acestora la procesul de integrare, dat fiind faptul că acesta este un demers structural, profund democratic, care nu poate fi dus cu bine la capăt doar la nivel central, fără participarea activă a tuturor nivelurilor de guvernare şi în lipsa respectării depline a principiilor subsidiarităţii şi proximităţii;

8. felicită Croaţia pentru progresele continue realizate în vederea îndeplinirii criteriilor de aderare la Uniune şi a obligaţiilor pe care le implică această aderare;

9. îşi exprimă satisfacţia cu privire la acordul bilateral încheiat pentru soluţionarea diferendului frontalier cu Slovenia, care a permis găsirea unei soluţii reciproc acceptabile cu privire la această chestiune;

10. încurajează Croaţia să îşi intensifice eforturile în vederea îndeplinirii tuturor criteriilor şi a obiectivelor de referinţă necesare, în special cooperarea deplină cu TPII pentru cazurile încă nesoluţionate, şi să accelereze reformele în anumite sectoare-cheie, întrucât acestea constituie o condiţie indispensabilă pentru încheierea negocierilor de aderare în 2010;

11. consideră că au fost realizate progrese în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei; cu toate acestea, constată că aceasta este încă prezentă în numeroase sectoare şi recomandă Croaţiei să depună eforturi suplimentare şi să consolideze capacităţile administrative ale organismelor însărcinate cu combaterea acesteia, alături de dezvoltarea culturii responsabilităţii politice la toate nivelurile;

12. salută garanţiile juridice în sprijinul libertăţii şi pluralismului media şi îşi exprimă satisfacţia că ambele sunt, în general, respectate; cu toate acestea, evidenţiază ameninţările şi presiunea politică la care sunt supuşi jurnaliştii care anchetează diferite cazuri de corupţie şi de criminalitate organizată;

13. îşi exprimă preocuparea cu privire la deficienţele în aplicarea legislaţiei antidiscriminare. Recentele reduceri bugetare nu pot fi invocate ca scuză pentru faptul că această legislaţie nu este pe deplin pusă în aplicare. Comitetul constată că discriminarea minorităţilor este o problemă specifică în măsura în care, în practică, protecţia împotriva discriminării şi anchetele penale împotriva acesteia nu sunt aliniate modelelor UE;

14. îşi exprimă satisfacţia în legătură cu faptul că primele alegeri directe pentru funcţiile de primar şi prefect, organizate în mai 2009, s-au derulat în ordine, au fost caracterizate printr-un nivel sporit de participare şi au extins reprezentarea politică a femeilor;

15. salută adoptarea „Strategiei naţionale 2009-2013 pentru formarea responsabililor şi a angajaţilor autorităţilor locale şi regionale” şi recunoaşte importanţa acesteia pentru creşterea capacităţilor aparatului administrativ local de a oferi servicii descentralizate cetăţenilor; cu toate acestea, insistă asupra slăbiciunilor considerabile existente în procedurile administrative şi recunoaşte că baza juridică pentru edificarea unei administraţii publice moderne şi profesionale continuă să fie incompletă;

16. constată că strategia de descentralizare nu a fost adoptată din cauza lipsei de angajament politic şi deplânge absenţa coordonării generale între nivelurile politic şi tehnic, precum şi între administraţia centrală şi autorităţile locale; invită autorităţile naţionale să instaureze proceduri care să le permită să fie reprezentate în mod satisfăcător în procesul legislativ şi recomandă adoptarea unor măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei economice a autorităţilor locale şi regionale;

17. solicită adoptarea unor acţiuni mai concrete de formare profesională şi îmbunătăţirea aptitudinilor profesionale şi a cunoştinţelor autorităţilor publice croate de la nivel naţional, regional şi local; propune, în acest sens, intensificarea cooperării cu statele membre ale UE pentru a se profita cât mai repede de experienţele lor şi pentru a se putea îndeplini rapid condiţiile prevăzute în Tratatul de aderare la UE;

18. recunoaşte progresele realizate pentru simplificarea înscrierii întreprinderilor în registrele prevăzute în acest scop, însă subliniază faptul că mediul de afaceri este influenţat în mod negativ de numărul mare de actori parafiscali de la nivel naţional şi local, de corupţie şi de carenţele din administraţia publică;

19. consideră că autorităţile locale şi regionale şi asociaţiile acestora trebuie să participe la procesul de punere în aplicare a acquis-ului comunitar; de asemenea, subliniază faptul că autorităţile locale şi regionale trebuie să fie bine pregătite pentru a-şi asuma obligaţiile care decurg din viitoarea aderare şi pentru a profita de oportunităţile pe care aceasta le va oferi;

Progresele realizate de Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei în procesul de aderare

20. ia notă de recomandarea Comisiei şi de concluziile Consiliului Afaceri Generale din decembrie 2009 şi încurajează guvernul Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei să garanteze relaţiile de bună vecinătate şi în special să îşi dubleze eforturile pentru a găsi, pe calea negocierilor, o soluţie reciproc acceptabilă la problema denumirii sale, sub egida ONU;

21. reaminteşte importanţa relaţiilor de bună vecinătate şi solicită Guvernului Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei să conlucreze cu toţi partenerii la dezvoltarea în continuare a cooperării regionale;

22. salută decizia UE în virtutea căreia cetăţenii Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei pot să călătorească fără viză în spaţiul Schengen începând cu 19 decembrie 2009;

23. solicită autorităţilor din Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei să îşi continue eforturile de reformă, în special în domeniul reformei administraţiei publice şi a justiţiei, al drepturilor femeii şi al relaţiilor interetnice, în conformitate cu Acordul de la Ohrid din 2001, care prevede cu precădere garantarea drepturilor persoanelor de diferite etnii şi implicarea sporită a acestora în viaţa politică şi în administraţie;

24. salută progresele satisfăcătoare pe care această ţară le-a realizat în ceea ce priveşte consolidarea şi aplicarea cadrului de luptă împotriva corupţiei, în ciuda faptului că aceasta rămâne răspândită şi constituie încă o problemă serioasă; solicită depunerea eforturilor necesare, mai ales în legătură cu punerea în aplicare a cadrului juridic;

26. apreciază utilizarea cooperării transfrontaliere pentru încurajarea dialogului între autorităţile locale şi regionale din ţările vecine;

27. îşi exprimă satisfacţia cu privire la faptul că observatorii trimişi de OSCE, Biroul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului (BIDDH/ODIHR) şi de Consiliul Europei au conchis că alegerile prezidenţiale şi locale din 2009 „au respectat cea mai mare parte a criteriilor OSCE şi a normelor internaţionale privind alegerile democratice”; face apel la guvern să continue în această direcţie pentru a aplica restul de recomandări ale OSCE-BIDDH şi se aşteaptă ca acesta să se angajeze energic în investigarea neregularităţilor constatate;

28. îşi exprimă susţinerea pentru continuarea descentralizării şi pentru un transfer mai mare de competenţe către nivelul local, elemente care constituie principii fundamentale ale Acordului-cadru de la Ohrid, însă atrage atenţia asupra faptului că acestea trebuie să beneficieze de un angajament crescut, în special în legătură cu cadrul financiar prevăzut; de asemenea, susţine eforturile depuse de Uniunea Autorităţilor Locale (ZELS), care îşi asumă o sarcină importantă în promovarea procesului de descentralizare;

29. salută intrarea în vigoare, în iunie 2009, a legii privind cooperarea intercomunală şi aşteaptă cu interes punerea efectivă în aplicare a acesteia şi a altor acte legislative similare aflate în curs de elaborare;

30. evidenţiază îmbunătăţirea colectării taxelor locale şi măsurile adoptate în vederea consolidării capacităţii autorităţilor locale de a gestiona impozitul pe avere, resursele economice, datoriile şi auditul financiar;

31. subliniază faptul că anumite localităţi, în special cele slab populate, dispun încă doar de o capacitate administrativă limitată pentru gestionarea resurselor lor economice, a impozitelor şi a auditului financiar şi deplânge deficienţele care continuă să afecteze autorităţile locale în materie de transparenţă şi responsabilitate;

32. are convingerea că este necesară o mai bună cooperare între nivelul central şi cel local şi că Ministerul Administraţiei Publice trebuie să facă mai multe eforturi pentru a facilita procedura de descentralizare;

33. solicită un efort crescut în lupta pentru combaterea traficului modern de fiinţe umane prin aplicarea în continuare a Planului naţional de acţiune pentru combaterea traficului de fiinţe umane şi a imigraţiei ilegale şi prin asigurarea unei mai bune coordonări la nivel local;

34. îşi constată cu satisfacţie că angajaţii municipali sunt pregătiţi progresiv pentru a pune în practică segmentele de acquis comunitar care ţin de domeniul local şi pentru a gestiona resursele puse la dispoziţie de UE, încurajând continuarea acestor eforturi;

35. remarcă faptul că, în ceea ce priveşte elaborarea şi punerea în aplicare a unei legislaţii în domeniul protecţiei mediului, capacitatea administrativă nu poate fi nici pe departe calificată drept satisfăcătoare, indiferent că este vorba de nivelul naţional sau de cel local, şi subliniază faptul că această situaţie trebuie remediată în mod eficient, având în vedere şi eventualele consecinţe asupra mediului în statele vecine;

36. constată cu satisfacţie că este în desfăşurare o amplă dezbatere publică asupra unor chestiuni care, în mod tradiţional, au un caracter sensibil, cum ar fi rolul puterii judecătoreşti, drepturile cetăţenilor de origine kurdă, cele ale comunităţii Alevi, rolul armatei şi relaţiile Turciei cu vecinii, şi felicită guvernul turc pentru atitudinea sa constructivă şi pentru lansarea acestui dialog;

37. observă că în 2009 nu s-au realizat reforme tangibile şi încurajează guvernul să îşi convertească iniţiativele politice în schimbări concrete pe plan legislativ şi, ulterior, pe planul aplicării legislaţiei;

38. îşi exprimă dezamăgirea să constate că, în ciuda adoptării unei legislaţii conforme criteriilor de la Copenhaga, punerea în aplicare a acesteia lasă mult de dorit, în special în ceea ce priveşte drepturile femeii, nediscriminarea, libertatea religioasă, libertatea de expresie, toleranţa zero faţă de tortură şi eliminarea corupţiei;

39. îşi exprimă preocuparea cu privire la situaţia existentă în materie de libertate de expresie şi libertate a presei, cu referire specială la amenda fără precedent aplicată unui grup de presă;

40. îşi exprimă dezamăgirea cu privire la progresele limitate înregistrate în materie de libertate religioasă şi încurajează guvernul să adopte un cadru juridic conform Convenţiei europene pentru apărarea drepturilor omului şi jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi să acorde tuturor comunităţilor religioase nemusulmane şi celor Alevi posibilitatea de a-şi desfăşura activitatea fără a se confrunta cu restricţii nejustificate;

41. regretă profund să constate că guvernul turc continuă să exprime rezerve în ceea ce priveşte respectarea drepturilor minorităţilor, astfel cum sunt garantate acestea de dreptul internaţional; în consecinţă, îl invită să îşi alinieze politica la modelele internaţionale din acest domeniu şi face apel la partidele politice să susţină aceste eforturi; pe de altă parte, îndeamnă Turcia să adopte măsuri în conformitate cu recomandările Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind minoritatea greacă din insulele Imbros (Gökçeada) şi Tenedos (Bozcaada), în vederea conservării caracterului intercultural al celor două insule ca model de cooperare între Grecia şi Turcia;

42. îşi exprimă dezaprobarea faţă de încălcările repetate ale angajamentelor care decurg din protocolul adiţional la Acordul de asociere dintre UE şi Turcia şi invită partea turcă să înceapă să pună în aplicare acest text, în integralitate şi fără a face distincţii;

43. invită toate părţile implicate să sprijine energic negocierile în curs referitoare la chestiunea cipriotă, pentru a aduce o contribuţie concretă în vederea soluţionării integrale a acestuia, pe baza sistemului unei confederaţii bi-zonale şi bicomunitare, care să dispună de o singură identitate şi de personalitate juridică internaţională, în conformitate atât cu deciziile Consiliului de Securitate ONU în domeniu, cât şi cu principiile fondatoare ale UE; invită, de asemenea, la facilitarea instaurării unei atmosfere propice negocierilor, prin retragerea trupelor turce din Cipru, stat membru al UE, soluţionarea problemei coloniştilor şi retrocedarea zonei închise a oraşului Famagusta locuitorilor săi de drept;

44. insistă asupra importanţei Turciei ca ţară de tranzit pentru imigraţia ilegală; remarcă perspectiva unei reluări a negocierilor pe care le desfăşoară în vederea încheierii unui acord de readmisie cu UE şi îi recomandă ca, în intervalul de timp care o separă de acest moment, să aplice pe deplin acordurile bilaterale de readmisie deja convenite cu statele membre; invită guvernul turc să îşi intensifice cooperarea cu Uniunea în vederea gestionării imigraţiei, inclusiv în cadrul Frontex, care asigură supravegherea frontierelor externe;

45. În ceea ce priveşte alte chestiuni regionale, CoR salută îmbunătăţirea relaţiilor Turciei cu vecinii săi şi în special acordul comun cu Armenia şi subliniază că este foarte important să se ratifice rapid protocoalele privind stabilirea de relaţii diplomatice şi să se dezvolte în continuare relaţiile bilaterale cu Armenia. CoR se aşteaptă ca Turcia să continue eforturile în direcţia bunelor relaţii de vecinătate şi a soluţionării paşnice a diferendelor;

46. salută faptul că alegerile locale care au avut loc în martie 2009 au fost în general libere şi corecte;

47. îşi exprimă nemulţumirea cu privire la ritmul lent al progreselor în ceea ce priveşte transferul de competenţe către autorităţile locale, în special în ceea ce priveşte înfiinţarea de consilii municipale funcţionale, întrucât aceasta este condiţia fundamentală pentru consolidarea participării populaţiei la luarea deciziilor de către autorităţile locale;

48. solicită o transparenţă şi o responsabilitate crescute, în special în domeniul controalelor interne şi externe ale bugetelor autorităţilor locale şi evidenţiază importanţa pe care o prezintă descentralizarea şi consolidarea capacităţilor autorităţilor locale de a-şi exercita competenţele care le-au fost atribuite;

49. aprobă prioritatea acordată ocupării integrale a forţei de muncă în cadrul negocierilor, precum şi adoptarea unui program naţional pentru preluarea acquis-ului, constatând, în acelaşi timp, că nu se pot evidenţia decât progrese limitate în concretizarea eficientă a politicilor şi reformelor constituţionale;

50. atrage atenţia supra raportului specific nr. 16/2009, pe care Curtea de Conturi Europeană l-a consacrat gestionării asistenţei de preaderare acordată Turciei de Comisia Europeană, şi invită Turcia să pună în aplicare recomandările acestuia, stabilind obiective şi executând programele pe baza criteriilor de aderare;

51. salută înfiinţarea agenţiilor de dezvoltare şi îşi exprimă satisfacţia cu privire la faptul că actorii regionali şi locali interesaţi participă la elaborarea bugetului fiecăreia dintre ele; cu toate acestea, atrage atenţia asupra neclarităţii care caracterizează criteriile de selecţie şi a lipsei de transparenţă a procedurii;

52. constată că alinierea cu acquis-ul din domeniul politicii regionale şi coordonarea instrumentelor structurale stagnează la un nivel nu foarte avansat;

53. îşi exprimă speranţa şi convingerea că deficienţele citate şi observaţiile critice formulate vor fi analizate în mod amănunţit de autorităţile publice şi alte instituţii din Turcia şi că vor fi luate măsuri juridice şi administrative corespunzătoare pentru remedierea acestora.

Bruxelles, 14 aprilie 2010

Prim-vicepreşedintele Comitetului Regiunilor

Ramón Luis VALCÁRCEL SISO