Avizul Comitetului Regiunilor privind planul de acţiune privind mobilitatea urbană

1. în anul 2008, Comitetul Regiunilor (1) a oferit un răspuns la Cartea verde a Comisiei Europene intitulată „Către o nouă cultură a mobilităţii urbane” (2). Acesta a fost urmat de Planul de acţiune privind mobilitatea urbană (3), adoptat în aprilie 2009, ca răspuns la un raport din proprie iniţiativă al Parlamentului European (4), în care Comitetul Regiunilor saluta numeroasele iniţiative în domeniul mobilităţii urbane apărute la nivelul UE;

2. Comitetul Regiunilor a susţinut un model în care planurile de mobilitate urbană să fie puse în aplicare prin intermediul unor acorduri durabile de tip public-public sau public-privat pe termen lung sau al unor acorduri privind mobilitatea şi a solicitat Comisiei să instituie un instrument de finanţare în cadrul politicii de coeziune, direct accesibil regiunilor şi zonelor urbane, care să încurajeze zonele urbane să elaboreze planuri de mobilitate. Elaborarea şi punerea în aplicare a planurilor de mobilitate urbană ar trebui să intre în responsabilitatea oraşelor înseşi;

3. de asemenea, s-a solicitat Comisiei Europene să adauge valoare acestui proces prin finanţarea unor măsuri de stimulare, a unor mecanisme de recompensare şi a schimbului de bune practici, prin intermediul unei distincţii paneuropene similare „steagului albastru” pentru zonele de coastă de calitate, care să fie acordată, pe baza unor indicatori specifici, zonelor urbane cu niveluri scăzute de poluare şi aglomeraţie;

4. consideră că este necesară armonizarea la nivel european, în special în ce priveşte cerinţele tehnice pentru vehicule (de exemplu, echiparea vehiculelor existente cu filtru de particule diesel), echipamentele de infrastructură şi serviciile de transport, precum şi identificarea prin etichete şi plăci a autovehiculelor, pentru ca acestea să aibă acces în „zonele ecologice”, în conformitate cu standardele europene privind gazele de eşapament şi zgomotul;

5. în plus, Comitetul Regiunilor (5) şi-a exprimat opinia potrivit căreia ar trebui să se acorde mai multă atenţie dimensiunii sociale a mobilităţii urbane, deoarece reprezintă instrumentul de promovare atât a coeziunii sociale, cât şi a coeziunii teritoriale, în zonele urbane şi periurbane;

6. de curând, Comisia a adoptat Planul de acţiune privind mobilitatea urbană (6), care propune 20 de măsuri menite să încurajeze şi să ajute autorităţile locale, regionale şi naţionale în îndeplinirea obiectivelor în materie de mobilitate urbană durabilă. Pentru prima dată, este prezentată posibilitatea unui pachet de sprijin cuprinzător în domeniul mobilităţii urbane durabile;

7. acţiunile propuse de Comisie se vor desfăşura pe o perioadă de patru ani după adoptarea planului de acţiune, însă Comisia Europeană va examina, în anul 2012, implementarea planului de acţiune şi va evalua ulterior necesitatea continuării acţiunilor;

Observaţii referitoare la Planul de acţiune al Comisiei Europene privind mobilitatea urbană

8. Comitetul Regiunilor felicită Comisia Europeană pentru publicarea Planului de acţiune privind mobilitatea urbană, care reflectă principalele aspecte de interes pentru o mai bună mobilitate în oraşele noastre;

9. Comisia Europeană semnalează că 72 % (7) din populaţia europeană locuieşte în zonele urbane. Procentul se va ridica la 84 % până în 2050. Zonele urbane se confruntă cu provocarea de a transforma sistemele de transport astfel încât să devină durabile, atât din punctul de vedere al competitivităţii (aglomeraţie, costuri de transport), cât şi din cel al mediului (calitatea aerului, zgomot);

10. Comitetul Regiunilor recunoaşte importanţa crucială a mobilităţii urbane şi a transportului urban pentru viitorul Europei, deoarece acestea influenţează cei trei piloni principali ai dezvoltării durabile:

11. Comitetul Regiunilor salută deplina înţelegere a principiului subsidiarităţii pe care o demonstrează Comisia, dat fiind că, în planul de acţiune, aceasta recunoaşte că responsabilitatea principală pentru politicile de mobilitate urbană revine autorităţilor locale, regionale şi naţionale, chiar dacă deciziile adoptate la nivel local sunt adesea relaţionate cu un cadru stabilit de politica naţională şi europeană;

12. Comisia Europeană consideră că se poate câştiga mult printr-o abordare în parteneriat, care să respecte pe deplin principiul subsidiarităţii şi diferitele competenţe şi responsabilităţi ale tuturor nivelurilor de guvernanţă;

13. cele 20 de măsuri propuse în acest plan de acţiune se referă, în principal, la instrumente menite să ajute oraşele şi regiunile să dezvolte politici de mobilitate durabilă şi reflectă o mare parte din recomandările din trecut ale CoR. Aceste instrumente sunt următoarele:

14. Planul de acţiune al Comisiei privind mobilitatea urbană oferă posibilitatea de stabilire a unui cadru european pentru a sprijini autorităţile locale, regionale şi naţionale să adopte măsuri în zonele urbane în care trebuie dezvoltate reţele durabile de transport şi introduse noi soluţii tehnologice, respectând competenţele şi responsabilităţile părţilor implicate, de adoptare a unor măsuri care să le ofere cetăţenilor UE moduri de transport nepoluante în zonele urbane şi de modificare a comportamentului în materie de mobilitate urbană, pentru a se îndeplini atât obiectivele de mediu şi de competitivitate economică, cât şi cele de coeziune socială ale UE;

15. Planul de acţiune al Comisiei Europene stabileşte 6 teme rezultate în urma procesului de consultare privind Cartea verde, fiecare dintre acestea meritând să fie discutată mai amănunţit;

16. cea mai importantă dintre cele trei acţiuni propuse în cadrul acestei teme este, probabil, acordarea de sprijin autorităţilor locale pentru a elabora planuri de mobilitate urbană durabilă care să acopere transportul de marfă şi de călători în zonele urbane şi periurbane. Această acţiune era o recomandare-cheie a Comitetului Regiunilor (8);

17. cu toate acestea, se aduce o completare interesantă, care merită sprijinul nostru, şi anume propunerea de a se introduce dimensiunea mobilităţii urbane în planurile pentru energia durabilă care vor fi elaborate de oraşele participante la Pactul primarilor (9), pentru a se promova o abordare integrată, care să facă legătura între energie şi schimbările climatice, pe de o parte, şi transportul durabil şi problemele de mobilitate, pe de altă parte;

18. de asemenea, Comisia intenţionează să furnizeze informaţii referitoare la legătura dintre măsurile de mobilitate urbană durabilă şi obiectivele politicii regionale, inclusiv legătura dintre transportul urban şi reţeaua transeuropeană de transport;

19. este recunoscut faptul că drepturile călătorilor şi disponibilitatea informaţiilor privind fiabilitatea, siguranţa etc. sunt necesare pentru atragerea publicului către transportul cu autobuzul, tramvaiul, metroul şi către alte moduri de transport public. Comisia intenţionează să identifice cele mai bune practici din întreaga UE şi să instituie un set de angajamente voluntare în vederea consolidării drepturilor călătorilor în cadrul transportului public – o iniţiativă sprijinită anterior de Comitetul Regiunilor (8);

20. Comisia Europeană intenţionează să colaboreze cu operatorii de transport public şi cu alte părţi implicate pentru a facilita furnizarea de informaţii de călătorie, cu scopul final de a le oferi utilizatorilor un portal web european privind transportul public, care să acorde o atenţie specială principalelor noduri din reţeaua TEN-T şi transferului efectuat în acestea către reţelele locale şi regionale – aşa cum a sugerat anterior Comitetul Regiunilor (8);

21. Comisia propune lansarea unui studiu privind normele operaţionale pentru diferitele tipuri de zone ecologice din UE, care ar trebui să conducă la schimbul de bune practici. Această propunere sprijină sugestia Comitetului Regiunilor (8) privind instituirea unui premiu european anual care să recompenseze iniţiativele de transport remarcabile şi care pot fi preluate, ca parte a unei distincţii echivalente „steagului albastru” la nivel european, acordat zonelor cu niveluri scăzute de poluare şi aglomeraţie (un „steag verde”). Comisia Europeană sugerează, în perspectiva Săptămânii europene a mobilităţii, îmbunătăţirea sistemului de premiere existent şi instituirea unui premiu special, care să încurajeze adoptarea de planuri de mobilitate urbană;

22. dat fiind că modul de condus eficient din punct de vedere energetic reprezintă o parte obligatorie a formării şi testării şoferilor profesionişti, Comisia va discuta cu statele membre despre posibilitatea şi modalitatea de introducere a condusului eficient din punct de vedere energetic în examenele de conducere pentru conducătorii auto particulari;

23. Comisia Europeană consideră că acţiunea la nivel european poate contribui la consolidarea pieţelor pentru noile tehnologii pentru vehicule nepoluante şi pentru carburanţii alternativi. Aşadar, propune sprijinirea în continuare a proiectelor de cercetare şi de demonstraţie finanţate prin cel de-al şaptelea Program-cadru, menite să faciliteze introducerea pe piaţă a vehiculelor cu emisii scăzute şi cu emisii zero, precum şi a carburanţilor alternativi, făcând referire în mod specific la Iniţiativa europeană privind automobilele ecologice (10), care se ocupă de automobilele electrice şi infrastructura aferentă din zonele urbane;

24. va fi elaborat un ghid internet privind vehiculele nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, care să ofere sprijin pentru achiziţionarea în comun de vehicule pentru serviciile publice;

25. odată stabilit cadrul UE privind internalizarea costurilor externe, Comisia va lansa un studiu pe tema aspectelor urbane ale internalizării, care va examina eficacitatea şi eficienţa soluţiilor tarifare care propun ca utilizatorul să plătească costurile externe (costurile legate de mediu, de blocaje şi alte costuri);

26. o recomandare specifică a Comitetului Regiunilor (8) a fost ca finanţarea şi cofinanţarea europeană a proiectelor de transport urban să fie condiţionate de existenţa unor planuri integrate de mobilitate urbană, completând stimulentele UE pentru elaborarea acestor planuri. Comitetul Regiunilor a pledat pentru instituirea unor instrumente financiare europene care să permită cofinanţarea planurilor de mobilitate urbană, care ar depinde de existenţa unor acorduri de tip public-public sau public-privat privitoare la mobilitatea urbană, care atrag fonduri din partea sectorului privat şi din programele de finanţare locale, regionale şi naţionale;

27. planul de acţiune al Comisiei sugerează că finanţarea UE, inclusiv instrumentele BEI, poate oferi stimulente semnificative şi poate avea efect de pârghie asupra fondurilor private, ajutând astfel autorităţile locale să creeze sisteme inovatoare de parteneriat public-privat. Comisia ar dori să ajute autorităţile şi celelalte părţi interesate să examineze posibilităţile de finanţare existente şi să dezvolte noi sisteme inovatoare de parteneriat între sectorul public şi cel privat;

28. în plus, Comisia recunoaşte că ar trebui să sprijine mai departe iniţiativa CIVITAS, în continuarea celei de-a treia generaţii de proiecte care a debutat în 2008, aşa cum a propus deja Comitetul Regiunilor (8);

29. Comisia Europeană intenţionează să lanseze un studiu privind modalităţile de îmbunătăţire a colectării datelor în ceea ce priveşte transportul urban şi mobilitatea, precum şi să înfiinţeze o platformă virtuală consacrată schimbului de informaţii, date şi statistici, monitorizării dezvoltării şi facilitării schimbului de bune practici – pe baza iniţiativelor existente (11). Această acţiune fusese deja primită favorabil de Comitetul Regiunilor;

30. Comisia Europeană este preocupată să faciliteze transferul modal către moduri de transport mai ecologice şi logistica eficientă în domeniul transportului de marfă; pentru a răspunde acestor preocupări, intenţionează să organizeze în 2010 o conferinţă privind transportul urban de marfă. Comitetul Regiunilor salută această iniţiativă;

31. de asemenea, Comisia îşi propune să ofere asistenţă în ceea ce priveşte aplicarea sistemelor inteligente de transport, care – este de dorit – să asigure, prin protocoale de comunicare interoperabile şi transfer de date, îmbunătăţirea mobilităţii urbane în ce priveşte, de exemplu, biletele şi plăţile electronice, gestionarea traficului, informaţiile de călătorie etc.;

32. salută Planul de acţiune al Comisiei Europene privind mobilitatea urbană şi sprijină măsurile propuse, dat fiind că acestea nu subminează principiul subsidiarităţii şi responsabilitatea primară ce le revine autorităţilor locale, regionale şi naţionale, considerând că provocările mobilităţii urbane sunt la fel de importante ca şi infrastructurile de transport regionale şi pe distanţe lungi şi, în orice caz, sunt complementare în unele domenii de acţiune regionale;

33. crede că acţiunile bazate exclusiv pe tehnologie (noi tehnologii de motorizare, carburanţi mai buni şi alte îmbunătăţiri), sprijinite prin cel de-al şaptelea Program-cadru, nu vor fi suficiente pentru realizarea unor sisteme de transport public sigure, de înaltă calitate şi la preţuri accesibile, care să determine un transfer modal major şi reducerea blocajelor în zonele urbane; trebuie să se încurajeze transferul modal către toate tipurile de transport public, deplasarea cu bicicleta şi mersul pe jos;

34. în consecinţă, solicită Comisiei să acorde atenţia cuvenită mobilităţii urbane, pe baza unor criterii clare de durabilitate, în zonele urbane şi periurbane ale UE, prin fondurile structurale şi politica de coeziune, Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD);

35. de asemenea, solicită ca, în cadrul următoarei revizuiri a perspectivelor financiare ale UE, să se ia în considerare necesităţile în materie de transport urban, în special având în vedere contribuţia majoră pe care planurile finanţate de mobilitate urbană ar putea-o aduce în cadrul pilonilor economic, social şi de mediu ai dezvoltării durabile în zonele metropolitane;

36. sprijină propunerile Parlamentului European ca, în cadrul perspectivelor financiare pentru anii 2014-2020, să fie examinată posibilitatea creării unui instrument financiar european care să permită cofinanţarea:

37. consideră că aceste măsuri sunt justificate, dat fiind că asigurarea unor sisteme de transport public sigure, extinse, de înaltă calitate şi la preţuri accesibile în oraşele şi zonele periurbane europene ar permite:

38. consideră că este nevoie de o mai mare coerenţă între politicile şi iniţiativele europene, în special de o abordare integrată a politicilor urbane şi de amenajare teritorială, astfel încât iniţiativele de combatere a blocajelor şi a poluării în oraşe prin elaborarea de planuri integrate de mobilitate urbană durabilă să nu intre în contradicţie, de exemplu, cu politicile privind planificarea urbană şi asigurarea locuinţelor;

39. îşi reafirmă sprijinul pentru elaborarea unor planuri de mobilitate urbană durabilă, cel puţin pentru oraşele mari, zonele urbane şi periurbane, care să abordeze problema accesibilităţii pentru toţi locuitorii, necesităţile acestor zone în materie de transport de marfă, precum şi blocajele de trafic, impactul asupra mediului şi asupra sănătăţii;

40. pledează pentru introducerea unor măsuri de stimulare la nivelul UE, astfel încât, în zonele urbane şi periurbane adecvate, finanţarea şi cofinanţarea europeană a proiectelor de transport urban şi metropolitan să fie condiţionate de existenţa unor planuri de mobilitate urbană durabilă şi de încheierea unor acorduri de mobilitate care, prin acorduri de parteneriat public-privat, să atragă fonduri din partea sectorului privat şi din programele de finanţare locale, regionale şi naţionale;

41. este conştient de faptul că multe oraşe au elaborat deja planuri de mobilitate, însă consideră că, dacă această abordare ar fi adoptată în toate zonele urbane majore, cu participarea activă a părţilor interesate, oraşele ar avea în continuare libertatea de a adapta planurile de mobilitate la propriile situaţii, în vreme ce Comisia va putea demonstra valoarea adăugată a acţiunii la nivel european;

42. observă că, aşa cum, în situaţii anterioare, Comisia Europeană a solicitat autorităţilor locale să elaboreze şi să implementeze planuri de transport urban durabil (15), Comisia ar trebui să încurajeze statele membre să impună această obligaţie tuturor marilor aglomerări urbane sau periurbane şi să creeze stimulente corespunzătoare pentru a încuraja autorităţile locale şi regionale să elaboreze astfel de planuri;

43. solicită creşterea finanţării acordate iniţiativei CIVITAS, însă numai pentru a-i permite acesteia să meargă mai departe de proiectele de demonstraţie şi de schimburile de bune practici, pentru a contribui la promovarea şi implementarea planurilor de mobilitate urbană;

44. solicită Comisiei să stimuleze în mai mare măsură elaborarea şi implementarea planurilor de mobilitate urbană, prin instituirea unui premiu european anual care să recompenseze iniţiativele de transport remarcabile şi care pot fi preluate, ca parte a „steagului verde” la nivel european, acordat, de exemplu, zonelor urbane care adoptă planuri de mobilitate urbană şi realizează niveluri scăzute de poluare şi aglomeraţie sau care înregistrează rezultate deosebite în ce priveşte modificarea distribuţiei traficului pe mijloacele de transport (modal split);

45. recomandă Comisiei să adopte un set de indicatori pe baza cărora să se acorde distincţia „steagului verde” urban, însă recunoaşte că realizarea unor niveluri scăzute de poluare (atmosferică şi sonoră) şi de aglomeraţie (viteza şi fiabilitatea deplasărilor) va constitui o provocare variabilă pentru diferite oraşe, date fiind diferenţele considerabile dintre caracteristicile oraşelor şi ale transportului urban;

46. recomandă ca, la acordarea distincţiei „steagului verde” oraşelor, să se ia în considerare şi promovarea unui mod de gândire ecologic şi/sau de protecţie a mediului în zonele urbane, cum ar fi promovarea utilizării posibilităţilor alternative de deplasare (prin amenajarea trotuarelor şi a pistelor pentru biciclişti sau prin promovarea altor mijloace de transport alternative etc.);

47. acceptă ideea că cetăţenii UE, mai conştienţi de importanţa aspectelor legate de schimbările climatice, ar putea fi, în prezent, mai receptivi la adoptarea unor măsuri care vor face ca utilizatorul să plătească costurile externe ale sistemelor de transport (costurile legate de mediu, de blocaje şi alte costuri) în zonele în care autorităţile publice nu investesc în transportul public – principiul „poluatorul plăteşte”;

48. solicită Comisiei să iniţieze rapid elaborarea studiului propus cu privire la aspectele urbane ale internalizării costurilor externe ale modurilor de transport, astfel încât să se poată adopta măsuri care să contribuie la reechilibrarea costurilor diferitelor moduri de transport (16), (17) şi la realizarea unor sisteme de transport mai durabile în zonele urbane;

49. consideră că orientările oferite de Comisia Europeană cu privire la diferitele opţiuni pentru reflectarea costurilor externe ale mobilităţii în preţurile de transport vor încuraja publicul să opteze pentru moduri de transport nepoluante, contribuind astfel la transferul modal, şi le vor dovedi cetăţenilor că transportul individual „pare” mai economic doar pentru că, în calcularea costurilor economice ale transportului, nu apar costurile externe;

50. salută sprijinul oferit de Comisie pentru cercetarea în domeniul vehiculelor nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic, precum şi al carburanţilor alternativi, însă observă că, deşi progresele tehnologice vor contribui la realizarea obiectivelor de mediu, pentru soluţionarea problemelor legate de mediu şi de blocajele de trafic din zonele urbane sunt necesare şi măsuri care să vizeze transferul modal;

51. salută propunerea Comisiei Europene privind drepturile călătorilor şi disponibilitatea informaţiilor cu privire la siguranţă şi fiabilitate, însă, dat fiind că acestea se limitează la angajamentele voluntare bazate pe cele mai bune practici din întreaga UE, solicită Comisiei să consolideze impactul potenţial al acestor propuneri, prin sprijinirea campaniilor de comunicare şi de sensibilizare în toate statele membre, în cooperare cu autorităţile naţionale, regionale şi locale;

52. solicită ca aceste campanii de sensibilizare să conţină informaţii cu privire la impactul măsurilor de mobilitate urbană şi al alegerilor cetăţenilor europeni în materie de mobilitate asupra mediului şi a competitivităţii economice a Europei şi a regiunilor sale.

Bruxelles, 15 aprilie 2010

Prim-vicepreşedintele Comitetului Regiunilor

Ramón Luis VALCÁRCEL SISO

(1) Aviz privind Cartea verde privind transporturile urbane (raportor: Sir Albert BORE). CdR 236/2007 fin.

(3) Aviz privind Planul de acţiune privind mobilitatea urbană (raportor: Sir Albert BORE). CdR 417/2008 fin.

(4) Raport privind Planul de acţiune privind mobilitatea urbană (raportor: dl Gilles SAVARY). 2008/2217(INI).

(5) Aviz privind Cartea verde privind coeziunea teritorială (raportor: dl Jean-Yves LE DRIAN). CdR 274/2008 fin.

(7) Organizaţia Naţiunilor Unite, Perspectivele urbanizării mondiale 2007 (revizuite).

(12) Investiţiile în transportul public au un efect multiplicator de 2 până la 2,5 asupra economiilor locale şi regionale – Al 5-lea Program-cadru al CE (2005): Studiul Transecon.

(13) În oraşele în care transportul public are o pondere ridicată, este posibilă realizarea de economii anuale de energie de aproximativ 400-500 kg de carburant pe locuitor – UITP.

(16) Taxele de călătorie pentru serviciile de transport feroviar şi cu autobuzul cresc mai repede decât costurile utilizării automobilului personal – Agenţia Europeană de Mediu, Raport 3/2004.

(17) Un viitor sustenabil pentru transporturi: către un sistem integrat, bazat pe tehnologie şi uşor de utilizat (raportor: dl Väino HALLIKMÄGI). CdR 146/2009 fin.