Avizul Comitetului Economic şi Social European privind propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului de modificare, în ceea ce priveşte microentităţile, a Directivei 78/660/CEE privind conturile anuale ale anumitor forme de societăţi comerciale

La 20 martie 2009, în conformitate cu articolul 44 alineatul (1) din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, Consiliul a hotărât să consulte Comitetul Economic şi Social European cu privire la

Propunerea de directivă Parlamentului European şi a Consiliului de modificare, în ceea ce priveşte microentităţile, a Directivei 78/660CEE privind conturile anuale ale anumitor forme de societăţi comerciale

Secţiunea pentru piaţa unică, producţie şi consum, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, şi-a adoptat avizul la 22 iunie 2009. Raportor: dl PEZZINI.

În cea de-a 455-a sesiune plenară, care a avut loc la 15 şi 16 iulie 2009 (şedinţa din 15 iulie 2009), Comitetul Economic şi Social European a adoptat prezentul aviz cu 144 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă şi 17 abţineri.

1.1. Comitetul Economic şi Social European (CESE) subliniază necesitatea de a răspunde aşteptărilor întreprinderilor mici şi mijlocii şi ale sectorului meşteşugăresc, permiţându-le să înfrunte provocările structurale prezente într-o societate complexă, cu deplina aplicare a Cartei europene pentru întreprinderile mici (1), în cadrul unui proces integrat în Strategia de la Lisabona.

1.2. CESE ia notă de iniţiativa Comisiei, destinată scutirii microentităţilor de obligaţiile administrativ-contabile, adesea împovărătoare şi excesive în raport cu structura acestor întreprinderi, şi atrage atenţia asupra poziţiei adoptate anterior în avizele CESE 1187/2008 (2) şi CESE 1506/2008 (3).

1.3. Comitetul consideră că este important ca iniţiativa să respecte următoarele principii:

1.4. Conştient fiind de lipsa competenţei exclusive a Comunităţii în acest domeniu, CESE consideră că, pentru a asigura integritatea pieţei unice şi tratamentul egal al operatorilor din domeniu în cadrul măsurilor viitoare de revizuire a cartei şi a celei de-a şaptea Directive privind dreptul societăţilor comerciale, înlesnirile ar trebui aplicate în mod automat tuturor microîntreprinderilor de pe teritoriul Uniunii, conform unor criterii clar definite de fiecare stat membru.

1.5. În acest sens, Comitetul solicită aplicarea principiului director „Gândiţi mai întâi la scară mică” (Think Small First), printr-un acord interinstituţional, pe acelaşi temei juridic ca acordul „O mai bună legiferare” (4), cu o serie de angajamente clare şi transparente, la nivel comunitar şi naţional, în favoarea eliminării/reducerii costurilor administrative, în vederea asigurării sistematice atât a proceselor legislative, cât şi a celor de implementare, în special pentru întreprinderile mici şi foarte mici.

1.6. De asemenea, în opinia Comitetului, Comisia ar trebui să prezinte Parlamentului, Consiliului şi CESE, la trei ani de la intrarea în vigoare a propunerii de faţă, un raport care să evalueze efectele şi funcţionarea scutirii microentităţilor, în toate statele membre ale Uniunii, şi economiile efective realizate de microentităţile europene.

2.1. Încă de la celebrarea Anului european al IMM-urilor şi al sectorului meşteşugăresc (5), care a fost urmat de crearea DG XXIII (6) şi de o serie de Conferinţe europene (7), Comisia Europeană a depus eforturi semnificative pentru a răspunde nevoilor întreprinderilor mici şi mijlocii şi ale sectorului meşteşugăresc, astfel încât acestea să fie în măsură să înfrunte numeroasele provocări economice şi structurale. Acest lucru a fost evidenţiat, de altfel, în numeroase avize ale Comitetului (8).

2.2. Întreprinderile mici şi mijlocii cad adesea sub incidenţa aceloraşi norme care se aplică marilor întreprinderi. Nevoile lor specifice de natură contabilă au fost rar analizate, iar normele în materie de informaţie financiară determină o importantă povară financiară, pe lângă faptul că împiedică utilizarea eficientă a fondurilor, mai utile în scopuri productive şi de creare a locurilor de muncă.

2.3. Dacă, pe de o parte, în materie de contabilitate şi de audit, de importanţă primordială sunt îmbunătăţirea calităţii conturilor societăţilor cu răspundere limitată şi sporirea transparenţei, cerinţele mai stricte impuse întreprinderilor se dovedesc adesea, pe de altă parte, foarte împovărătoare pentru întreprinderile mici şi foarte mici.

2.4. Tocmai în legătură cu aceasta, Comisia lansase recent o propunere de exceptare a întreprinderilor mijlocii de la unele obligaţii de comunicare şi de obligaţia întocmirii conturilor consolidate (9), asupra căreia Comitetul s-a pronunţat în mod pozitiv (10).

2.5. Costurile administrative ridicate, rezultate din normele comunitare, limitează competitivitatea întreprinderilor europene. În plus, legislaţia privind dreptul, contabilitatea şi auditul conturilor societăţilor nu a ţinut pasul cu contextul în care funcţionează societăţile. Ca atare, directivele care asigură în cadrul UE calitatea informaţiilor financiare şi a auditului conturilor determină sarcini administrative ridicate pentru întreprinderi, în special pentru cele mai mici.

2.6. Conform unor estimări întocmite de Comisie, dar care nu par structurate din punct de vedere ştiinţific şi metodologic, microentităţile potenţial interesate de măsurile de exceptare ar fi în număr de 5 400 000, iar sarcina administrativă globală în vederea îndeplinirii obligaţiilor administrative şi contabile prevăzute de directivă s-ar ridica la aproximativ 6,3 miliarde de euro pe an.

2.7. Comitetul subliniază angajamentul luat de Comisie în vederea reducerii cu 25 % a sarcinilor administrative ale întreprinderilor (11), aprobându-l fără rezerve (12).

2.8. În opinia Comitetului, „trebuie adoptate măsurile necesare pentru a garanta că statele membre pun în aplicare directivele la timp şi prin reglementări de bună calitate şi pentru a convinge autorităţile şi legislatorii naţionali şi regionali să iniţieze proiecte proprii de simplificare a acelor reglementări care, la punerea în aplicare a legislaţiei europene, au fost îngreunate cu exigenţe suplimentare” (13).

3.1. În cadrul celei de-a patra faze a iniţiativei de simplificare a legislaţiei privind piaţa internă (Simplification of the Legislation on the Internal Market - SLIM), au fost modernizate prima şi a două directivă privind dreptul societăţilor comerciale.

3.2. Consiliul European din 8-9 martie 2007 a subliniat că reducerea sarcinilor administrative constituie o măsură importantă pentru stimularea economiei europene, în special prin impactul asupra întreprinderilor mai mici, şi a scos în relief necesitatea unui puternic efort comun, în vederea reducerii semnificative a sarcinilor administrative în interiorul UE.

3.3. Consiliul European din 13-14 martie 2008 a solicitat Comisiei să formuleze noi propuneri legislative în vederea reducerii sarcinilor administrative, să le adopte rapid (14), identificând ca domenii prioritare de intervenţie dreptul european al societăţilor comerciale, contabilitatea şi auditul.

3.4. European Small Business Act (15), prezentat de Comisie în iunie 2008 şi asupra căruia Comitetul s-a pronunţat (16), a subliniat, de asemenea, necesitatea simplificării în cazul întreprinderilor mai mici.

3.5. În rest, şi Planul european de relansare economică, prezentat la sfârşitul lunii noiembrie 2008, a indicat ca măsură importantă reducerea sarcinilor administrative ale întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) şi ale microentităţilor printre altele prin „anularea obligaţiei de întocmire de către microîntreprinderi a conturilor anuale” (17).

3.6. La rândul său, în Rezoluţia sa din 8 decembrie 2008 (18), Parlamentul European s-a pronunţat pentru eliminarea obligaţiilor de raportare financiară ale microentităţilor, în vederea îmbunătăţirii competitivităţii şi a concretizării potenţialului lor de creştere, invitând Comisia să prezinte o propunere legislativă pentru a permite statelor membre să scoată aceste întreprinderi de sub incidenţa celei de-a patra Directive 78/660/CEE.

3.7. În cursul ultimelor două-trei decenii, Directiva 78/660/CEE a suferit diverse modificări (19).

4.1. Comisia propune introducerea noţiunii de microentitate, deja prevăzută de câteva state membre, şi excluderea acesteia din domeniul de aplicare a celei de-a patra Directive 78/660/CEE privind conturile anuale. Pentru a putea beneficia de exceptarea de la obligaţii, microentitatea ar trebui să îndeplinească două din următoarele trei condiţii:

4.2. Pentru aceste întreprinderi extrem de mici, costurile legate de întocmirea conturilor anuale sunt extrem de împovărătoare. În acelaşi timp, nu există o cerere fermă în ceea ce priveşte situaţia financiară a acestor întreprinderi, fiind vorba, în principal, de întreprinderi care operează la nivel local şi regional.

4.3. O derogare în cadrul directivelor contabile ar lăsa la latitudinea statelor membre stabilirea normelor pe care trebuie să le respecte aceste microentităţi.

4.4. Iată de ce Comisia a decis să modifice legislaţia comunitară actuală. În ce priveşte microentităţile, au fost propuse diferite măsuri:

5.1. CESE sprijină obiectivul pe care Comisia îl are în vedere prin această iniţiativă, acela de a excepta microentităţile de la obligaţiile administrative şi contabile, împovărătoare şi total disproporţionate în raport cu nevoile microentităţilor şi ale principalilor utilizatori ai informaţiilor financiare.

5.2. Mai ales în contextul actualei crize economice, care se repercutează cu precădere asupra micilor întreprinderi din toată Europa, Comitetul consideră prioritar ca măsurile de exceptare a microentităţilor să fie implementate rapid (modelul fast track) (20) şi fără excepţie în tot Spaţiul Economic European, să fie flexibile, adaptate situaţiilor naţionale specifice şi aplicate în mod transparent persoanelor fizice şi juridice europene.

5.3. În plus, propunerea Comisiei ar constitui o puternică încurajare în combaterea economiei subterane (moonlight economy), aşa cum a fost afirmat în repetate rânduri de Comitet, care a subliniat „impactul cu adevărat nefast al muncii la negru asupra finanţelor publice, atât din punctul de vedere al pierderilor fiscale, cât şi al celor sociale” (21) şi că „preţul comportamentului onest nu trebuie să fie prea ridicat, altfel economia subterană se va răspândi ca o epidemie” (22).

5.4. CESE apreciază în mod pozitiv propunerea de simplificare a Comisiei, ce urmăreşte să asigure un cadru normativ care să contribuie la stimularea spiritului întreprinzător şi a inovaţiei întreprinderilor mici şi foarte mici, astfel încât acestea să devină mai competitive şi să fructifice în mod optim potenţialul pieţei interne.

5.5. Deşi este conştient de lipsa competenţei exclusive a Comunităţii în acest domeniu şi de necesitatea aplicării articolului 5 din Tratat (referitor la principiul subsidiarităţii), CESE consideră că, având în vedere integritatea pieţei unice şi evitarea discriminării operatorilor din domeniu, ar trebui ca înlesnirile acordate microentităţilor prin măsurile de revizuire profundă a celei de-a patra şi celei de-a şaptea Directive privind dreptul societăţilor comerciale să nu fie lăsate doar la latitudinea statelor membre, ci să se aplice în mod automat tuturor microîntreprinderilor din Uniune.

5.6. Comitetul cere Comisiei, Parlamentului European şi Consiliului ca, la următoarea revizuire generală anunţată a celei de-a patra şi a celei de-a şaptea Directive privind dreptul societăţilor comerciale, să fie aplicat principiul director „Gândiţi mai întâi la scară mică” (Think Small First), printr-un acord interinstituţional, pe acelaşi temei juridic ca acordul „O mai bună legiferare” (23), cu o serie de angajamente clare în favoarea reducerii/eliminării costurilor administrative.

5.7. De asemenea, Comitetul solicită Comisiei să prezinte Parlamentului, Consiliului şi CESE un raport la trei ani de la intrarea în vigoare a propunerii de faţă, care să evalueze efectele şi funcţionarea exceptării microentităţilor în toate statele membre ale Uniunii şi economiile efective realizate de microentităţile europene.

Bruxelles, 15 iulie 2009

Preşedintele Comitetului Economic şi Social European

Mario SEPI

(4) A se vedea Avizul CESE în JO C 182, 4.8.2009, p. 30, recomandarea 1. Raportor: dl Malosse, coraportor: dl Cappellini.

(6) Mai întâi a fost creat un grup operativ sub conducerea dnei Cresson, devenit ulterior o nouă DG: DG XXIII.

(14) Concluziile Preşedinţiei Consiliului European de la Bruxelles, din 13-14 martie 2008, punctul 9.

(17) Comunicarea Comisiei către Consiliul European: „Un plan european de redresare economică” [COM(2008) 800 final, 26.11.2008, punctul 4].

(18) Rezoluţia Parlamentului European din 18 decembrie 2008 referitoare la cerinţele în materie de contabilitate ale întreprinderilor mici şi mijlocii şi în special ale microîntreprinderilor.

(19) Este vorba de peste zece modificări: Directiva 83/349/CEE, Directiva 84/569/CEE, Directiva 89/666/CEE, Directiva 90/604/CEE, Directiva 90/605/CEE, Directiva 94/8/CE, Directiva 1999/60/CE, Directiva 2001/65/CE, Directiva 2003/38/CE, Directiva 2003/51/CE, Directiva 2006/43/CE şi Directiva 2006/46/CE.

(20) Fast track: în vederea obţinerii rapide a primelor rezultate, Comisia a prezentat trei propuneri de proceduri accelerate (fast track). Prima propunere, care urmărea alinierea anumitor norme privind raporturile experţilor în cazul fuziunilor şi sciziunilor la nivel naţional la normele Directivei privind fuziunile transfrontaliere (Directiva 2005/56/CE) a fost aprobată de Consiliu şi de Parlamentul European în noiembrie 2007 (Directiva 2007/63/CE). De asemenea, Comisia a prezentat în aprilie 2008 două propuneri de modificare a primei şi a celei de-a unsprezecea directive privind dreptul societăţilor comerciale şi a directivelor contabile.

(23) A se vedea JO C 182, 4.8.2009, p. 30, recomandarea 1 (raportor: dl Malosse, coraportor: dl Cappellini), în special punctul 3.2: „În ceea ce priveşte principiul «Gândiţi mai întâi la scară mică: prioritate pentru IMM-uri», CESE îşi reafirmă poziţia anterioară (JO UE C 27, din 3.2.2009, p. 27) şi solicită instituirea acestuia ca regulă obligatorie sub o formă (cod de conduită, acord interinstituţional, decizie a Consiliului) care urmează a fi definită, dar care să angajeze Parlamentul European, Comisia şi Consiliul. «Pista» unui acord interinstituţional fondat pe aceleaşi temeiuri juridice precum Acordul privind o mai bună legiferare din 2003 …”

ANEXĂ

la Avizul Comitetului Economic şi Social European

Textul care urmează, prezent în avizul secţiunii, a fost eliminat în favoarea unui amendament adoptat de către adunarea plenară, dar a obţinut minimum un sfert din voturi.

„2.6.

Conform unor estimări întocmite de Comisie, microentităţile potenţial interesate de măsurile de exceptare ar fi în număr de 5 400 000, iar sarcina administrativă globală în vederea îndeplinirii obligaţiilor administrative şi contabile prevăzute de directivă s-ar ridica la aproximativ 6,3 miliarde de euro pe an.”

Rezultatul votului privind amendamentul: 89 de voturi pentru, 40 de voturi împotrivă şi 30 de abţineri.