ANEXĂ

PARTEA 1

Nr. CAS 110-85-0	Nr. Einecs 203-803-3
Formulă structurală:
Denumire Einecs:	Piperazină
Denumire IUPAC:	Piperazină
Raportor:	Suedia
Clasificare (1):	C; R34
	R42/43
	R52/53
	Clasificare propusă (de înlocuire a clasificării şi etichetării din a 22-a APT după publicarea celei de-a 30-a APT) (2)
	Cat. repr. 3; R62-63
	C; R34
	R42/43

Evaluarea riscurilor se bazează pe practici curente legate de ciclul de viaţă al substanţei produse sau importate în Comunitatea Europeană, după cum sunt descrise în evaluarea riscurilor înaintată Comisiei de statul membru raportor (3).

Pe baza informaţiilor disponibile, evaluarea riscurilor a arătat că în Comunitatea Europeană piperazina, ca atare sau sub formă de săruri, este folosită în principal ca agent intermediar în industria chimică, inclusiv în producţia de produse farmaceutice. Piperazina, ca atare sau sub formă de săruri, este folosită, de asemenea, pentru medicamente de uz uman si veterinar, sub formă de preparat în spălarea gazelor (epuratoare de gaz) şi sub formă de catalizator la fabricarea uretanului. Utilizările menţionate reprezintă principalele utilizări ale piperazinei.

Notă

:

Utilizarea piperazinei în producţia de medicamente veterinare nu este vizată de prezenta legislaţie. Aceasta face obiectul Regulamentului (CEE) nr. 2377/90 al Consiliului (4) (limite maxime de reziduuri în produse alimentare de origine animală).

EVALUAREA RISCURILOR

A.   SĂNĂTATEA UMANĂ

Concluzia evaluării riscurilor asupra

LUCRĂTORILOR

este că se impun măsuri specifice în vederea limitării riscurilor. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	preocupărilor pentru sensibilizarea pielii ca o consecinţă a expunerii cutanate, apărute în situaţiile de manipulare a sărurilor de piperazină (mai exact, manipularea finală în timpul fabricării şi activităţile de încărcare în timpul preparării);

—	preocupărilor pentru astm ca o consecinţă a expunerii prin inhalare, apărute în toate situaţiile de utilizare profesională;

—	preocupărilor pentru neurotoxicitate şi toxicitate reproductivă ca o consecinţă a expunerii repetate la sărurile piperazinei în situaţii precum manipularea finală în timpul fabricării şi activităţile de încărcare în timpul preparării.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

CONSUMATORILOR

este că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor, în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	evaluării riscurilor, care arată că nu se prevăd riscuri. Măsurile de reducere a riscurilor puse deja în aplicare sunt considerate suficiente.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

OMULUI EXPUS PRIN INTERMEDIUL MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

este că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor, în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	evaluării riscurilor, care arată că nu se prevăd riscuri. Măsurile de reducere a riscurilor puse deja în aplicare sunt considerate suficiente.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

SĂNĂTĂŢII UMANE (proprietăţi fizico-chimice)

este că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor, în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	evaluării riscurilor, care arată că nu se prevăd riscuri. Măsurile de reducere a riscurilor puse deja în aplicare sunt considerate suficiente.

B.   MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

Concluzia evaluării riscurilor asupra

ATMOSFEREI

este că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor, în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	evaluării riscurilor care arată că nu se prevăd riscuri. Măsurile de reducere a riscurilor puse deja în aplicare sunt considerate suficiente.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

ECOSISTEMULUI ACVATIC

este că se impun măsuri specifice în vederea limitării riscurilor. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	preocupărilor pentru ecosistemul acvatic ca o consecinţă a expunerii intervenite într-o unitate de producţie şi într-o unitate de preparare şi pentru utilizarea industrială a preparatelor cu piperazină pentru spălări de gaze în 21 unităţi.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

ECOSISTEMULUI TERESTRU

este că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor, în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	evaluării riscurilor care arată că nu se prevăd riscuri. Măsurile de reducere a riscurilor puse deja în aplicare sunt considerate suficiente.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

MICROORGANISMELOR DIN STAŢIILE DE TRATARE A APELOR REZIDUALE

este că se impun măsuri specifice în vederea limitării riscurilor. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	preocupărilor pentru microorganismele din staţiile de tratare a apelor reziduale ca o consecinţă a expunerii intervenite în majoritatea situaţiilor de spălare de gaze locale.

STRATEGIA DE LIMITARE A RISCURILOR

Pentru LUCRĂTORI

—	a se lua în considerare la nivel comunitar o clasificare armonizată a sărurilor piperazinei în temeiul Directivei 67/548/CEE a Consiliului (5)

În general, se consideră că legislaţia în vigoare în prezent la nivel comunitar pentru protecţia lucrătorilor oferă un cadru adecvat pentru a limita riscurile produse de anumite substanţe, în măsura în care acest lucru este necesar, şi va fi pusă în aplicare.

În acest cadru se recomandă:

—	să se stabilească, la nivel comunitar, valorile-limită ale expunerii profesionale pentru sărurile piperazinei în conformitate cu Directiva 98/24/CE a Consiliului (6).

PARTEA 2

Nr. CAS 110-82-7	Nr. Einecs 203-806-2
Formulă structurală:
Denumire Einecs:	Ciclohexan
Denumire IUPAC:
Raportor:	Franţa
Clasificare (7):	F; R11
	Xn; R65
	Xi; R38
	R67
	N; R50/53

Evaluarea riscurilor se bazează pe practici curente legate de ciclul de viaţă al substanţei produse sau importate în Comunitatea Europeană, după cum sunt descrise în evaluarea riscurilor înaintată Comisiei de statul membru raportor.

Pe baza informaţiilor disponibile, evaluarea riscurilor a stabilit faptul că în Comunitatea Europeană substanţa este folosită în principal ca agent intermediar în industria chimică. Substanţa mai este utilizată ca solvent în procesul de producţie chimică şi în adezivi şi învelişuri.

Evaluarea riscurilor a identificat alte surse de expunere la substanţă, semnificative pentru om şi mediul înconjurător, în special prin ţiţei şi uzine, produse de combustie (fum de ţigară, emisii vulcanice) şi carburanţi derivaţi din petrol (vapori de benzină), care nu rezultă din ciclul de viaţă al substanţei produse sau importate în Comunitatea Europeană. Evaluarea riscurilor care derivă din aceste expuneri nu face parte din prezenta evaluare a riscurilor. Raportul complet de evaluare a riscurilor (8), aşa cum a fost înaintat Comisiei de statul membru raportor, oferă informaţii care pot fi folosite în evaluarea riscurilor în cauză.

EVALUAREA RISCURILOR

A.   SĂNĂTATEA UMANĂ

Concluzia evaluării riscurilor asupra

LUCRĂTORILOR

este că se impun măsuri specifice în vederea limitării riscurilor. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—

preocupărilor pentru toxicitate acută (efecte neurocomportamentale) şi toxicitate sistemică generală (efecte hepatice) ca o consecinţă a expunerii prin inhalare, care decurge din prepararea şi utilizarea industrială a produselor care conţin substanţa, precum şi din utilizarea produselor care conţin substanţa în industrii meşteşugăreşti.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

CONSUMATORILOR

este că se impun măsuri specifice în vederea limitării riscurilor. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	preocupărilor pentru toxicitate acută (efecte neurocomportamentale) ca o consecinţă a expunerii care decurge din utilizarea produselor ce conţin substanţa.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

OMULUI EXPUS PRIN INTERMEDIUL MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR este

că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor, în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	evaluării riscurilor care arată că nu se prevăd riscuri. Măsurile de reducere a riscurilor puse deja în aplicare sunt considerate suficiente.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

SĂNĂTĂŢII UMANE (proprietăţi fizico-chimice)

este că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor, în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	evaluării riscurilor care arată că nu se prevăd riscuri. Măsurile de reducere a riscurilor puse deja în aplicare sunt considerate suficiente.

B.   MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

Concluzia evaluării riscurilor asupra

ATMOSFEREI, A ECOSISTEMULUI ACVATIC ŞI A ECOSISTEMULUI TERESTRU

este că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor, în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	evaluării riscurilor, care arată că nu se prevăd riscuri. Măsurile de reducere a riscurilor, puse deja în aplicare, sunt considerate suficiente.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

MICROORGANISMELOR DIN STAŢIILE DE TRATARE A APELOR REZIDUALE

este că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor, în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	evaluării riscurilor, care arată că nu se prevăd riscuri. Măsurile de reducere a riscurilor, puse deja în aplicare sunt considerate suficiente.

STRATEGIA DE LIMITARE A RISCURILOR

Pentru LUCRĂTORI

În general, se consideră că legislaţia în vigoare în prezent la nivel comunitar pentru protecţia lucrătorilor oferă un cadru adecvat pentru a limita riscurile produse de anumite substanţe în care acest lucru este necesar şi va fi pusă în aplicare.

Pentru CONSUMATORI

Să se ia în considerare, la nivel comunitar, restricţiile de introducere pe piaţă şi de utilizare din Directiva 76/769/CEE a Consiliului (9) (Directiva privind introducerea pe piaţă şi utilizarea) pentru utilizarea ciclohexanului în adezivi pe bază de neopren.

PARTEA 3

Nr. CAS 26447-40-5	Nr. Einecs 247-714-0
Formulă structurală:
Denumire Einecs:	1,1'-metilenbis (izocianatobenzen)
Denumire IUPAC:	Metilendifenil diizocianat Metilenbis (fenil izocianat)
Raportor:	Belgia
Clasificare:	Xn; R20
	Xi; R36/37/38
	R42/43
	Clasificare propusă (înlocuirea clasificării şi etichetării din a 28-a APT după publicarea celei de-a 30-a APT) (10)
	Carc. Cat. 3; R40
	Xn; R20-48/20
	Xi; R36/37/38
	R42/43

Evaluarea riscurilor se bazează pe practici curente legate de ciclul de viaţă al substanţei produse sau importate în Comunitatea Europeană, după cum sunt descrise în evaluarea riscurilor înaintată Comisiei de statul membru raportor (11).

Pe baza informaţiilor disponibile, evaluarea riscurilor a stabilit faptul că, în Comunitatea Europeană, substanţa este folosită în principal în producţia industrială de spumă poliuretanică rigidă. Multiple alte utilizări se regăsesc în domenii precum lianţi pentru lemn, învelişuri, adezivi, materiale izolatoare şi elastomeri, spume şi fibre poliuretanice, termoplastice şi (semi)flexibile. O utilizare limitată, dar nu neglijabilă, este în cadrul produselor de consum, precum adezivi şi spume monocomponente.

EVALUAREA RISCURILOR

A.   SĂNĂTATEA UMANĂ

Concluzia evaluării riscurilor asupra

LUCRĂTORILOR este

1.

că există necesitatea unor informaţii şi/sau testări suplimentare. S-a ajuns la această concluzie deoarece: — se întrevede necesitatea unei mai bune informări pentru a caracteriza în mod adecvat riscurile referitoare la toxicitatea pentru fertilitate, deoarece baza de date actuală nu cuprinde în mod corespunzător acest parametru. Colectarea de informaţii suplimentare nu ar trebui să întârzie punerea în aplicare a măsurilor corespunzătoare de control necesare în abordarea preocupărilor legate de alţi parametri;

2.

că se impun măsuri specifice în vederea limitării riscurilor. S-a ajuns la această concluzie datorită: — preocupărilor pentru iritarea pielii şi a ochilor lucrătorilor pe şantiere, deoarece în această situaţie standardele privind igiena profesională sunt extrem de scăzute şi este posibil ca EPP să nu fie purtat; — preocupărilor pentru iritarea căilor respiratorii ca o consecinţă a expunerii prin inhalare care decurge din toate situaţiile investigate legate de expunerea profesională; — preocupărilor pentru sensibilizarea pielii şi a aparatului respirator ca o consecinţă a expunerii cutanate şi prin inhalare care decurge din toate situaţiile investigate legate de expunerea profesională; — preocupărilor pentru toxicitatea respiratorie ca o consecinţă a expunerii repetate prin inhalare care decurge din toate situaţiile investigate legate de expunerea profesională.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

CONSUMATORILOR este

1.

că există necesitatea unor informaţii şi/sau testări suplimentare. S-a ajuns la această concluzie deoarece: — se întrevede necesitatea unei mai bune informări pentru a caracteriza în mod adecvat riscurile referitoare la toxicitatea pentru fertilitate, deoarece baza de date actuală nu cuprinde în mod corespunzător acest parametru. Colectarea de informaţii suplimentare nu ar trebui să întârzie punerea în aplicare a măsurilor corespunzătoare de control necesare în abordarea preocupărilor legate de alţi parametri;

2.

că se impun măsuri specifice în vederea limitării riscurilor. S-a ajuns la această concluzie datorită: — preocupărilor pentru iritarea pielii şi a ochilor ca o consecinţă a expunerii care decurge din utilizarea tuturor tipurilor de produse de consum care conţin MDI; — preocupărilor pentru iritarea căilor respiratorii ca o consecinţă a expunerii prin inhalare care decurge din utilizarea spumelor monocomponente care conţin MDI şi a adezivilor de topire; — preocupărilor pentru iritarea pielii şi a aparatului respirator ca o consecinţă a expunerii cutanate şi prin inhalare care decurge din utilizarea tuturor tipurilor de produse de consum care conţin MDI; — preocupărilor pentru efectele asupra plămânilor ca o consecinţă a expunerii repetate pe termen scurt prin inhalare care decurge din utilizarea spumelor monocomponente care conţin MDI şi a adezivilor de topire.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

OMULUI EXPUS PRIN INTERMEDIUL MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

este că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor, în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	evaluării riscurilor care arată că nu se prevăd riscuri. Măsurile de reducere a riscurilor puse deja în aplicare care sunt considerate suficiente.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

SĂNĂTĂŢII UMANE (proprietăţi fizico-chimice)

este că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor, în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	evaluării riscurilor care arată că nu se prevăd riscuri. Măsurile de reducere a riscurilor puse deja în aplicare sunt considerate suficiente.

B.   MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

Concluzia evaluării riscurilor asupra

ATMOSFEREI, A ECOSISTEMULUI ACVATIC, A ECOSISTEMULUI TERESTRU, A MICROORGANISMELOR DIN STAŢIILE DE TRATARE A APELOR REZIDUALE şi A EFECTELOR ÎN AFARA ECOSISTEMULUI IMPORTANTE PENTRU LANŢUL TROFIC

este că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor, în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	evaluării riscurilor care arată că nu se prevăd riscuri. Măsurile de reducere a riscurilor puse deja în aplicare sunt considerate suficiente.

STRATEGIA DE LIMITARE A RISCURILOR

Pentru MUNCITORI

În general, se consideră că legislaţia în vigoare în prezent la nivel comunitar pentru protecţia lucrătorilor oferă un cadru adecvat pentru a limita riscurile produse de anumite substanţe în care acest lucru este necesar şi va fi pusă în aplicare.

În acest cadru, se recomandă:

—	să se stabilească la nivel comunitar valorile-limită ale expunerii profesionale pentru MDI în conformitate cu Directiva 98/24/CE a Consiliului (12).

Pentru CONSUMATORI

Să se ia în considerare, la nivel comunitar, restricţiile de introducere pe piaţă şi de utilizare din Directiva 76/769/CEE a Consiliului (13) pentru utilizarea MDI în produsele de consum.

PARTEA 4

Nr. CAS 110-65-6	Nr. Einecs 203-788-6
Formulă structurală:
Denumire Einecs:	2-butenă-1,4-diol
Denumire IUPAC:	2-butenă-1,4-diol
Raportor:	Germania
Clasificare:	C; R34
	T; R23/25
	Xn; R21-48/22
	R43

Evaluarea riscurilor se bazează pe practici curente legate de ciclul de viaţă al substanţei produse sau importate în Comunitatea Europeană, după cum sunt descrise în Rapoartele complete de evaluare a riscurilor înaintate către Comisie de statul membru raportor (14).

Pe baza informaţiilor disponibile, evaluarea riscurilor a stabilit faptul că, în Comunitatea Europeană, substanţa este folosită în principal ca intermediar în industria chimică pentru producerea butan diolului şi buten diolului. Printre alte utilizări profesionale se numără utilizarea ca intermediar pentru sinteza poliolilor, a insecticidelor, a produselor farmaceutice şi a auxiliarilor pentru industria textilă şi a vopselelor. Substanţa se utilizează în mod direct ca inhibitor coroziv în soluţii de decapare la produsele de curăţare tehnice pentru tratarea suprafeţelor din metal, ca agent de strălucire în băile galvanice şi ca agenţi de decapare organici pentru vopsea. În produsele de consum se utilizează în agenţii de curăţare şi dezinfectanţii sanitari.

EVALUAREA RISCURILOR

A.   SĂNĂTATEA UMANĂ

Concluzia evaluării riscurilor asupra

LUCRĂTORILOR

este că se impun măsuri specifice în vederea limitării riscurilor. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	preocupărilor pentru iritarea locală a căilor respiratorii ca o consecinţă a unei singure expuneri prin inhalare care decurge din producţia şi procesarea substanţei solide (fulgi) în industria chimică la scară largă;

—	preocupărilor pentru iritarea locală a căilor respiratorii ca o consecinţă a expunerii repetate care decurge din producerea şi procesarea substanţei solide (fulgi) în industria chimică la scară largă şi în prepararea compuşilor (în absenţa ventilaţiei locale prin aspiraţie);

—	preocupărilor pentru sensibilizare ca o consecinţă a expunerii cutanate care decurge din producţia şi procesarea substanţei în industria chimică la scară largă, în prepararea compuşilor şi utilizarea acestora ca agenţi de decapare organici pentru vopsea.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

CONSUMATORILOR

este că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor, în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	evaluării riscurilor care arată că nu se prevăd riscuri. Măsurile de reducere a riscurilor puse deja în aplicare sunt considerate suficiente.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

OMULUI EXPUS PRIN INTERMEDIUL MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

este că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor, în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	evaluării riscurilor care arată că nu se prevăd riscuri. Măsurile de reducere a riscurilor puse deja în aplicare sunt considerate suficiente.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

SĂNĂTĂŢII UMANE (proprietăţi fizico-chimice)

este că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor, în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	evaluării riscurilor care arată că nu se prevăd riscuri. Măsurile de reducere a riscurilor puse deja în aplicare sunt considerate suficiente.

B.   MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

Concluzia evaluării riscurilor asupra

ECOSISTEMULUI ACVATIC, A ATMOSFEREI şi A ECOSISTEMULUI TERESTRU

este că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor, în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	evaluării riscurilor care arată că nu se prevăd riscuri legate de sferele mediului înconjurător menţionate anterior. Măsurile de reducere a riscurilor puse deja în aplicare sunt considerate suficiente.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

MICROORGANISMELOR DIN STAŢIILE DE TRATARE A APELOR REZIDUALE

este că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor, în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	evaluării riscurilor care arată că nu se prevăd riscuri legate de sferele mediului înconjurător menţionate anterior. Măsurile de reducere a riscurilor puse deja în aplicare sunt considerate suficiente.

STRATEGIA DE LIMITARE A RISCURILOR

Pentru LUCRĂTORI

În general, se consideră că legislaţia în vigoare în prezent la nivel comunitar pentru protecţia lucrătorilor oferă un cadru adecvat pentru a limita riscurile produse de anumite substanţe în care acest lucru este necesar şi va fi pusă în aplicare.

PARTEA 5

Nr. CAS 75-56-9	Nr. Einecs 200-879-2
Formulă structurală:
Denumire Einecs:	Metiloxiran
Denumire IUPAC:	Oxid de propilen
Raportor:	Regatul Unit
Clasificare:	F+; R12
	Carc. Cat. 2; R45
	Muta. Cat. 2; R46
	Xn; R20/21/22
	Xi; R36/37/38

Evaluarea riscurilor se bazează pe practici curente legate de ciclul de viaţă al substanţei produse sau importate în Comunitatea Europeană, după cum sunt descrise în Rapoartele complete de evaluare a riscurilor înaintate către Comisie de statul membru raportor (15).

Pe baza informaţiilor disponibile, evaluarea riscurilor a stabilit faptul că, în Comunitatea Europeană, substanţa este folosită în principal ca monomer în producerea polimerilor şi ca intermediar în sinteza altor substanţe. Aceasta mai poate fi utilizată ca stabilizator în diclorometan şi ca aditiv anticoroziv. Nu a fost posibil să se obţină informaţii privind volumul total de substanţă produs sau importat în Comunitatea Europeană, prin urmare pot exista anumite utilizări care nu sunt cuprinse în prezenta evaluare a riscurilor.

Această substanţă nu a fost testată corespunzător contra sensibilizării şi, în consecinţă, evaluarea riscurilor nu evaluează riscurile pentru populaţie cu privire la acest parametru. Acest test nu a fost solicitat, deoarece substanţa a fost identificată ca fiind substanţă cancerigenă pentru care nu există o valoare de prag.

EVALUAREA RISCURILOR

A.   SĂNĂTATEA UMANĂ

Concluzia evaluării riscurilor asupra

LUCRĂTORILOR, A CONSUMATORILOR şi A OMULUI EXPUS PRIN INTERMEDIUL MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

este că evaluarea riscurilor arată că nu se pot exclude riscurile pentru toate situaţiile de expunere, deoarece substanţa este identificată ca fiind substanţă cancerigenă pentru care nu există o prag, cu toate acestea evaluarea riscurilor arată că acesta este scăzut. Acest lucru se va avea în vedere atunci când se stabileşte caracterul adecvat al controalelor existente şi fezabilitatea şi aplicabilitatea unor măsuri suplimentare specifice de reducere a riscurilor.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

SĂNĂTĂŢII UMANE (proprietăţi fizico-chimice)

este că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor, în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	evaluării riscurilor care arată că nu se prevăd riscuri. Măsurile de reducere a riscurilor puse deja în aplicare sunt considerate suficiente.

B.   MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

Concluzia evaluării riscurilor asupra

ATMOSFEREI, A ECOSISTEMULUI ACVATIC ŞI A ECOSISTEMULUI TERESTRU

este că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor, în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	evaluării riscurilor care arată că nu se prevăd riscuri legate de sferele mediului înconjurător menţionate anterior. Măsurile de reducere a riscurilor puse deja în aplicare sunt considerate suficiente.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

MICROORGANISMELOR DIN STAŢIILE DE TRATARE A APELOR REZIDUALE

este că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	evaluării riscurilor care arată că nu se prevăd riscuri legate de sferele mediului înconjurător menţionate anterior. Măsurile de reducere a riscurilor puse deja în aplicare sunt considerate suficiente.

STRATEGIA DE LIMITARE A RISCURILOR

Pentru LUCRĂTORI

În general, se consideră că legislaţia în vigoare în prezent la nivel comunitar pentru protecţia muncitorilor oferă un cadru adecvat pentru a limita riscurile produse de anumite substanţe în măsura necesară.

Pentru CONSUMATORI şi PERSOANELE EXPUSE PRIN INTERMEDIUL MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

Măsurile legislative existente pentru protecţia consumatorilor şi a omului expus prin intermediul mediului înconjurător, în special dispoziţiile Directivei 76/769/CEE a Consiliului (16) (Directiva privind introducerea pe piaţă şi utilizarea) în ceea ce priveşte substanţele CMR, Directivei 2001/95/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (17) (siguranţa generală a produselor) în ceea ce priveşte produsele şi Directivei 96/61/CE (18) (prevenirea şi controlul integrat al poluării), sunt considerate suficiente pentru a aborda riscurile identificate.

PARTEA 6

Nr. CAS 62-53-3	Nr. Einecs 200-539-3
Formulă structurală:	C6H7N
Denumire Einecs:	Anilină
Denumire IUPAC:	Aminobenzen
Raportor:	Germania
Clasificare (19):	Carc. Cat 3; R40
	Muta. Cat. 3; R68
	T; R23/24/25-48/23/24/25
	Xi; R41 R43
	N; R50

Evaluarea riscurilor se bazează pe practici curente legate de ciclul de viaţă al substanţei produse sau importate în Comunitatea Europeană, după cum sunt descrise în Raportul complet de evaluare a riscurilor înaintat Comisiei de statul membru raportor (20).

Pe baza informaţiilor disponibile, evaluarea riscurilor a stabilit faptul că în Comunitatea Europeană substanţa este folosită în principal ca intermediar în industria chimică pentru producerea metilendianilinei sau a cauciucului. Printre alte utilizări profesionale se numără procesarea substanţei pentru a produce coloranţi, pesticide, produse farmaceutice, fibre etc.

În timpul acestor situaţii de producţie şi procesare pot avea loc emisii de anilină. În plus, anilina este o componentă reziduală a coloranţilor şi adezivilor.

Evaluarea riscurilor a identificat alte surse de expunere la substanţă a oamenilor şi mediului înconjurător, în special prin reducerea microbiană a nitrobenzenului şi din industria cărbunelui şi a uleiului. Evaluarea riscurilor care decurg din aceste expuneri, care nu rezultă din ciclul de viaţă al substanţei produse sau importate în Comunitatea Europeană, nu fac parte din prezenta evaluare a riscurilor. Rapoartele complete de evaluare a riscurilor, aşa cum au fost înaintate Comisiei de statul membru raportor, oferă informaţii care pot fi folosite în evaluarea riscurilor în cauză.

EVALUAREA RISCURILOR

A.   SĂNĂTATEA UMANĂ

Concluzia evaluării riscurilor asupra

LUCRĂTORILOR

este că se impun măsuri specifice în vederea limitării riscurilor. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—

preocupărilor pentru toxicitate acută ca o consecinţă a: — expunerii prin inhalare şi/sau contactului cutanat în cazul folosirii unor mănuşi necorespunzătoare, care decurge din producţia şi procesarea în industria chimică la scară largă; — expunerii prin inhalare, care decurge din degradarea termică a materialelor din plastic în turnătorii de fier, oţel şi aluminiu; — expunerii cutanate, care decurge din utilizarea coloranţilor care conţin anilină reziduală;

—	preocupărilor pentru sensibilizarea pielii ca o consecinţă a expunerii cutanate care decurge din producţia şi procesarea în industria chimică la scară largă (în cazul folosirii unor mănuşi necorespunzătoare) şi utilizarea coloranţilor care conţin anilină reziduală;

—

preocupărilor pentru efectele toxicităţii acute ca o consecinţă a: — expunerii prin inhalare şi/sau contact cutanat în cazul folosirii unor mănuşi necorespunzătoare, care decurge din producţia şi procesarea în industria chimică la scară largă; — expunerii prin inhalare, care decurge din vulcanizarea produselor chimice pentru tratarea cauciucului şi din degradarea termică a materialelor din plastic în turnătorii de fier, oţel şi aluminiu; — expunerii cutanate, care decurge din utilizarea coloranţilor care conţin anilină reziduală;

—

preocupărilor pentru mutageneză şi cancerogeneză în toate situaţiile de utilizare profesională, deoarece substanţa este identificată ca fiind substanţă cancerigenă pentru care nu există o valoare de prag. Cu toate acestea, pentru următoarele situaţii de utilizare profesională riscurile sunt încă scăzute: — emisiile de anilină ca produse de descompunere în diferite sectoare industriale (de exemplu, procesarea plasticului, inginerie electrică); — utilizarea produselor care conţin anilină reziduală (de exemplu, adezivi, inginerie, industriile constructoare de unelte şi dispozitive).

Acest lucru ar trebui avut în vedere atunci când se stabileşte caracterul adecvat al controalelor existente şi fezabilitatea şi aplicabilitatea unor măsuri suplimentare specifice de reducere a riscurilor;

—	preocupărilor pentru toxicitate pentru dezvoltare ca o consecinţă a expunerii cutanate, în cazul folosirii unor mănuşi necorespunzătoare, care decurge din producţia şi procesarea în industria chimică la scară largă.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

CONSUMATORILOR

este că se impun măsuri specifice în vederea limitării riscurilor. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	preocupărilor pentru mutageneză şi cancerogeneză, ca o consecinţă a expunerii care decurge din utilizarea produselor care conţin substanţa, deoarece anilina este identificată ca fiind substanţă cancerigenă pentru care nu există o valoare de prag.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

OMULUI EXPUS PRIN INTERMEDIUL MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

este că se impun măsuri specifice în vederea limitării riscurilor. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	preocupărilor pentru efecte toxice sistemice, toxicitate pentru dezvoltare, mutageneză şi cancerogeneză ca o consecinţă a expunerii care decurge din surse punctuale;

—

preocupărilor pentru mutageneză şi cancerogeneză, ca o consecinţă a posibilei expuneri la nivel regional, deoarece anilina este identificată ca fiind substanţă cancerigenă pentru care nu există o valoare de prag. Cu toate acestea, gradul expunerilor este încă scăzut şi acest lucru se va avea în vedere atunci când se stabileşte caracterul adecvat al controalelor existente şi fezabilitatea şi aplicabilitatea unor măsuri suplimentare specifice de reducere a riscurilor.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

SĂNĂTĂŢII UMANE (proprietăţi fizico-chimice)

este că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor, în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	evaluării riscurilor care arată că nu se prevăd riscuri. Măsurile de reducere a riscurilor puse deja în aplicare sunt considerate suficiente.

B.   MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

Concluzia evaluării riscurilor asupra

ECOSISTEMULUI ACVATIC şi A MICROORGANISMELOR DIN STAŢIILE DE TRATARE A APELOR REZIDUALE

este

1.

că există necesitatea unor informaţii şi/sau testări suplimentare. S-a ajuns la această concluzie datorită: — nevoii pentru o mai bună informare pentru a caracteriza în mod corespunzător riscurile pentru ecosistemul acvatic, ca o consecinţă a expunerii care decurge din unităţile de producere a cauciucului. Cerinţele de informare şi/sau testare sunt: — date privind formarea anilinei din produsele chimice pentru tratarea cauciucului, emisiile în apa reziduală şi procesele de tratare a apei reziduale care sunt caracteristice pentru industria cauciucului în Europa;

2.

că există necesitatea unor măsuri specifice pentru a limita riscurile; se vor lua în considerare măsurile de reducere a riscurilor care sunt deja puse în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită: — preocupărilor pentru efectele asupra sferelor acvatice ale mediului înconjurător, inclusiv a sedimentelor, ca o consecinţă a expunerii care decurge din unităţile de producţie şi procesare a anilinei (4,4'-metilendianilină şi produsele chimice pentru tratarea cauciucului).

Concluzia evaluării riscurilor asupra

ATMOSFEREI

este

1.

că există necesitatea unor informaţii şi/sau testări suplimentare. S-a ajuns la această concluzie deoarece: — există necesitatea unei mai bune informări pentru a caracteriza în mod corespunzător riscurile pentru atmosferă. Cerinţele de informare şi/sau testare sunt: — date privind emisiile în atmosferă şi tehnicile de epurare a efluenţilor gazoşi aplicate care sunt caracteristice pentru industria cauciucului în Europa;

2.

că există necesitatea unor măsuri specifice pentru a limita riscurile; se vor lua în considerare măsurile de reducere a riscurilor care sunt deja puse în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită: — preocupărilor pentru efectele asupra plantelor ca o consecinţă a expunerii prin atmosferă care decurge dintr-o unitate de producere a anilinei.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

ECOSISTEMULUI TERESTRU

este că există necesitatea unor informaţii şi/sau testări suplimentare. S-a ajuns la această concluzie deoarece:

—	există necesitatea unei mai bune informări pentru a caracteriza în mod corespunzător riscurile pentru solurile agricole pentru anilină ca produs de degradare din derivaţi de carbamat şi feniluree folosit ca produs fitosanitar.

Cerinţele de informare şi/sau testare sunt:

—	testări pe termen lung cu plante, râme şi microorganisme.

Cu toate acestea, din moment ce riscul pentru sol din defalcarea agenţilor de uz fitosanitar nu este cuprins în Regulamentul (CEE) nr. 793/93 al Consiliului (21), se propune luarea în considerare a acestuia în cadrul Directivei 91/414/CEE a Consiliului (22).

STRATEGIA DE LIMITARE A RISCURILOR

Pentru LUCRĂTORI

În general, se consideră că legislaţia în vigoare în prezent la nivel comunitar pentru protecţia lucrătorilor oferă un cadru adecvat pentru a limita riscurile produse de anumite substanţe în care acest lucru este necesar şi va fi pusă în aplicare.

În acest cadru se recomandă:

—	să se stabilească la nivel comunitar valorile-limită ale expunerii profesionale pentru anilină în conformitate cu Directiva 98/24/CE a Consiliului (23), luând în considerare absorbţia prin piele.

PARTEA 7

Nr. CAS 103-11-7	Nr. Einecs 203-080-7
Formulă structurală:
Denumire Einecs:	acrilat de 2-etilhexil
Denumire IUPAC:	acrilat de 2-etilhexil
Raportor:	Germania
Clasificare (24):	Xi; R37/38 R43

Evaluarea riscurilor se bazează pe practici curente legate de ciclul de viaţă al substanţei produse sau importate în Comunitatea Europeană, după cum sunt descrise în evaluarea riscurilor înaintată Comisiei de statul membru raportor (25).

Pe baza informaţiilor disponibile, evaluarea riscurilor a stabilit faptul că în Comunitatea Europeană substanţa este folosită în principal ca monomer în industria chimică pentru producerea polimerilor şi a copolimerilor, care sunt procesaţi ulterior în dispersii apoase de polimeri. Polimerii şi dispersiile de polimeri sunt utilizaţi în adezivi şi lianţi pentru vopsele. Printre alte utilizări se numără utilizarea în materii prime pentru învelişuri şi în industria textilă şi a plasticului. În plus, acrilatul de 2-etilhexil este utilizat ca monomer în industria construcţiilor, în produsele chimice (de exemplu, straturi acoperitoare pentru podea, substanţe pentru marcarea străzilor).

EVALUAREA RISCURILOR

A.   SĂNĂTATEA UMANĂ

Concluzia evaluării riscurilor asupra

LUCRĂTORILOR

este că se impun măsuri specifice în vederea limitării riscurilor. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	preocupărilor pentru efectele locale ca o consecinţă a expunerii repetate prin inhalare, care decurge din producerea preparatelor care conţin acrilat de 2-etilhexil;

—	preocupărilor pentru sensibilizarea pielii ca o consecinţă a expunerii cutanate care decurge din producerea de acrilat de 2-etilhexil şi polimerizare, producerea preparatelor şi utilizarea preparatelor care conţin acrilat de 2-etilhexil monomer în domeniul construcţiilor.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

CONSUMATORILOR şi A OMULUI EXPUS PRIN INTERMEDIUL MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

este că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor, în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	evaluării riscurilor care arată că nu se prevăd riscuri. Măsurile de reducere a riscurilor puse deja în aplicare sunt considerate suficiente.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

SĂNĂTĂŢII UMANE (proprietăţi fizico-chimice)

este că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor, în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	evaluării riscurilor care arată că nu se prevăd riscuri. Măsurile de reducere a riscurilor puse deja în aplicare sunt considerate suficiente.

B.   MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

Concluzia evaluării riscurilor asupra

ATMOSFEREI, A ECOSISTEMULUI ACVATIC ŞI A ECOSISTEMULUI TERESTRU

este că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor, în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	evaluării riscurilor care arată că nu se prevăd riscuri. Măsurile de reducere a riscurilor puse deja în aplicare sunt considerate suficiente.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

MICROORGANISMELOR DIN STAŢIILE DE TRATARE A APELOR REZIDUALE

este că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor, în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	evaluării riscurilor care arată că nu se prevăd riscuri. Măsurile de reducere a riscurilor puse deja în aplicare sunt considerate suficiente.

STRATEGIA DE LIMITARE A RISCURILOR

Pentru LUCRĂTORI

În general, se consideră că legislaţia în vigoare în prezent la nivel comunitar pentru protecţia lucrătorilor oferă un cadru adecvat pentru a limita riscurile produse de anumite substanţe asupra lucrătorilor în care acest lucru este necesar şi va fi pusă în aplicare.

În acest cadru se recomandă:

—	să se stabilească la nivel comunitar valorile-limită ale expunerii profesionale pentru acrilatul de 2-etilhexil în conformitate cu Directiva 98/24/CE a Consiliului (26).

Controalele existente sunt considerate a fi suficiente pentru a limita riscurile sensibilizării pielii.

PARTEA 8

Nr. CAS 106-46-7	Nr. Einecs 203-400-5
Formulă structurală:
Denumire Einecs:	1,4- diclorobenzen
Denumire IUPAC:	1,4- diclorobenzen
Raportor:	Franţa
Clasificare: (27)	Carc. Cat. 3; R40
	Xi; R36;
	R 50/53

Evaluarea riscurilor se bazează pe practici curente legate de ciclul de viaţă al substanţei produse sau importate în Comunitatea Europeană, după cum sunt descrise în Rapoartele complete de evaluare a riscurilor înaintate către Comisie de statul membru raportor (28).

Pe baza informaţiilor disponibile, evaluarea riscurilor a stabilit faptul că în Comunitatea Europeană substanţa este folosită în principal ca intermediar în industria chimică, în prepararea substanţelor de combatere a moliilor, a odorizantelor de cameră şi a blocurilor pentru toaletă. Printre alte utilizări se numără utilizarea ca aditiv în procesul de producere a discurilor abrazive şi ca suport pentru vopsele textile.

EVALUAREA RISCURILOR

A.   SĂNĂTATEA UMANĂ

Concluzia evaluării riscurilor asupra

LUCRĂTORILOR

este că se impun măsuri specifice în vederea limitării riscurilor. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	preocupărilor pentru toxicitatea sistemică generală, cancerogeneză şi toxicitate reproductivă ca o consecinţă a expunerii cutanate şi prin inhalare, care decurge din producţie şi utilizare (intermediar, prepararea produselor care conţin substanţa şi producerea discurilor abrazive);

—	preocupărilor pentru iritarea nazală şi oculară ca o consecinţă a expunerii la vapori, care decurge din utilizarea la prepararea produselor care conţin substanţa şi din producerea de discuri abrazive.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

CONSUMATORILOR

este că se impun măsuri specifice în vederea limitării riscurilor. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	preocupărilor pentru cancerogeneză ca o consecinţă a expunerii prin inhalare, care decurge din utilizarea substanţelor de combatere a moliilor, a odorizantelor de cameră şi a blocurilor pentru toaletă.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

OMULUI EXPUS PRIN INTERMEDIUL MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

este că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor, în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	evaluării riscurilor care arată că nu se prevăd riscuri. Măsurile de reducere a riscurilor puse deja în aplicare sunt considerate suficiente.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

SĂNĂTĂŢII UMANE (proprietăţi fizico-chimice)

este că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor, în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	evaluării riscurilor care arată că nu se prevăd riscuri. Măsurile de reducere a riscurilor puse deja în aplicare sunt considerate suficiente.

B.   MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

Concluzia evaluării riscurilor asupra

ATMOSFEREI, A ECOSISTEMULUI ACVATIC, A ECOSISTEMULUI TERESTRU, A MICROORGANISMELOR DIN STAŢIILE DE TRATARE A APELOR REZIDUALE şi A EFECTELOR DIN AFARA ECOSISTEMULUI IMPORTANTE PENTRU LANŢUL TROFIC

este că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor, în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	evaluării riscurilor care arată că nu se prevăd riscuri legate de sferele mediului înconjurător menţionate anterior. Măsurile de reducere a riscurilor puse deja în aplicare sunt considerate suficiente.

STRATEGIA DE LIMITARE A RISCURILOR

Pentru LUCRĂTORI

În general, se consideră că legislaţia în vigoare în prezent la nivel comunitar pentru protecţia lucrătorilor oferă un cadru adecvat pentru a limita riscurile produse de anumite substanţe în care acest lucru este necesar şi va fi pusă în aplicare.

În acest cadru, se recomandă:

—	Comitetul ştiinţific al Comisiei în materie de limite de expunere profesională (CSLEP) să revizuiască informaţiile noi din raportul de evaluare a riscurilor şi să decidă dacă există necesitatea revizuirii valorilor-limită de expunere profesională comunitare curente (LEP).

Pentru CONSUMATORI

Se recomandă:

—	să se ia în considerare la nivel comunitar restricţiile de introducere pe piaţă şi de utilizare din Directiva 76/769/CEE a Consiliului (29) pentru utilizarea 1,4-diclorobenzenului în odorizantele de cameră, substanţele de combatere a moliilor şi blocurile pentru toaletă.

PARTEA 9

Nr. CAS 81-14-1	Nr. Einecs 201-328-9
Formulă structurală:
Denumire Einecs:	4'-terţ-butil- 2,6'-dimetil-3',5'-dinitroacetofenonă
Denumire IUPAC:	3,5-dinitro-2,6-dimetil-4-terţ-butilacetofenonă
Raportor:	Ţările de Jos
Clasificare (30):	La reuniunea din iunie 2002 pentru mediul înconjurător şi la reuniunea CMR din ianuarie 2003, s-a convenit drept Carc. Cat. 3; R40 N; R50/53

Evaluarea riscurilor se bazează pe practici curente legate de ciclul de viaţă al substanţei produse sau importate în Comunitatea Europeană, după cum sunt descrise în evaluarea riscurilor înaintată Comisiei de statul membru raportor.

Pe baza informaţiilor disponibile, evaluarea riscurilor a stabilit faptul că în Comunitatea Europeană substanţa este folosită în principal ca ingredient în compoziţia parfumului pentru produse cosmetice.

Printre alte utilizări se numără utilizarea în detergenţi, balsamuri pentru rufe, produse de curăţare menajere şi alte produse parfumate.

EVALUAREA RISCURILOR

A.   SĂNĂTATEA UMANĂ

Concluzia evaluării riscurilor asupra

LUCRĂTORILOR, A CONSUMATORILOR şi A OMULUI EXPUS PRIN INTERMEDIUL MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

este că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor, în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	evaluării riscurilor care arată că nu se prevăd riscuri. Măsurile de reducere a riscurilor puse deja în aplicare sunt considerate suficiente.

Concluzia evaluării riscurilor care decurg din

EXPUNERE COMBINATĂ

este că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor, în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	evaluării riscurilor care arată că nu se prevăd riscuri. Măsurile de reducere a riscurilor puse deja în aplicare sunt considerate suficiente.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

SĂNĂTĂŢII UMANE (proprietăţi fizico-chimice)

este că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor, în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie deoarece:

—	având în vedere datele fizico-chimice, nu se consideră că mosc-cetona prezintă riscuri în ceea ce priveşte proprietăţile inflamabile, explozive şi oxidante.

B.   MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

Concluzia evaluării riscurilor asupra

ATMOSFEREI, A ECOSISTEMULUI ACVATIC ŞI A ECOSISTEMULUI TERESTRU

este că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor, în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	evaluării riscurilor, care arată că nu se prevăd riscuri. Măsurile de reducere a riscurilor puse deja în aplicare sunt considerate suficiente.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

MICROORGANISMELOR DIN STAŢIILE DE TRATARE A APELOR REZIDUALE

este că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor, în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	evaluării riscurilor care arată că nu se prevăd riscuri. Măsurile de reducere a riscurilor puse deja în aplicare sunt considerate suficiente.

PARTEA 10

Nr. CAS 117-81-7	Nr. Einecs 204-211-0
Formulă structurală:
Denumire Einecs:	Di(2-etil-hexil)ftalat (DEHP)
Denumire IUPAC:	ftalat de bis 2-etilhexil
Raportor:	Suedia
Clasificare (31):	Repr. Cat. 2; R60-61

Evaluarea riscurilor se bazează pe practici curente legate de ciclul de viaţă al substanţei produse sau importate în Comunitatea Europeană, după cum sunt descrise în evaluarea riscurilor înaintată Comisiei de statul membru raportor (32).

Pe baza informaţiilor disponibile, evaluarea riscurilor a stabilit faptul că în Comunitatea Europeană substanţa este folosită în principal (97 %) ca plastifiant (îmbunătăţind flexibilitatea şi prelucrabilitatea materialului polimer) în produse polimere, în general PVC.

PVC-ul flexibil este utilizat în multe articole diferite, de exemplu materiale de construcţii, precum pardoseli, cabluri, profile şi acoperişuri, precum şi produse medicale, cum ar fi pungi pentru sânge, echipament pentru dializă etc. DEHP este folosit, de asemenea, şi în alte produse polimere, de exemplu, materiale din plastic din alte răşini de vinil şi ester al celulozei.

Printre alte utilizări (3 %) se numără utilizările nonpolimerice în adezivi şi materiale izolatoare, lacuri şi vopsele, tuşuri pentru tipărire pe hârtie şi material din plastic, tuş pentru tipărire pe materiale textile, cauciuc şi produse ceramice pentru scopuri electronice. Poate fi utilizat, de asemenea, ca lichid dielectric în condensatoare.

EVALUAREA RISCURILOR

A.   SĂNĂTATEA UMANĂ

Concluzia evaluării riscurilor asupra

LUCRĂTORILOR

este că se impun măsuri specifice în vederea limitării riscurilor. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—

preocupărilor pentru efecte asupra testiculelor, a fertilităţii, a toxicităţii pentru rinichi la expuneri repetate şi a toxicităţii pentru dezvoltare ca o consecinţă a expunerii cutanate şi prin inhalare în timpul producţiei, procesării şi utilizării finale industriale a preparatelor sau materialelor care conţin DEHP.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

CONSUMATORILOR

este că se impun măsuri specifice în vederea limitării riscurilor. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	preocupărilor pentru copii în ceea ce priveşte efectele asupra testiculelor, a fertilităţii, a toxicităţii pentru rinichi la expuneri repetate, ca o consecinţă a expunerii orale care decurge din utilizarea jucăriilor şi a articolelor de îngrijire a copiilor;

—	preocupărilor pentru copiii care suportă transfuzii de sânge pe termen lung şi nou-născuţii care suportă transfuzii, în ceea ce priveşte toxicitatea pentru testicule şi fertilitatea, ca o consecinţă a expunerii la materialele din echipamentul medical care conţin DEHP;

—	preocupărilor pentru adulţii care suportă hemodializă pe termen lung, în ceea ce priveşte efectele asupra testiculelor, toxicitatea pentru rinichi la expuneri repetate şi toxicitatea pentru dezvoltare, ca o consecinţă a expunerii la materialele din echipamentul medical care conţin DEHP.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

OMULUI EXPUS PRIN INTERMEDIUL MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

este că există necesitatea unor măsuri specifice pentru a limita riscurile; se vor lua în considerare măsurile de reducere a riscurilor care sunt deja puse în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—

preocupărilor pentru copii în ceea ce priveşte efectele asupra testiculelor, fertilităţii şi toxicităţii pentru rinichi la expuneri repetate, ca o consecinţă a expunerii prin intermediul alimentelor cultivate pe lângă unităţi de procesare a polimerilor cu DEHP sau unităţi care produc materiale izolatoare şi/sau adezivi, vopsele şi lacuri sau tuşuri pentru tipărire cu DEHP. Situaţiile care creează preocupări sunt situaţii generale bazate pe date predefinite privind emisiile. Nu există preocupări legate de numărul limitat de unităţi care au raportat date privind emisiile măsurate;

—

preocupărilor pentru copii în ceea ce priveşte toxicitatea pentru testicule, ca o consecinţă a expunerii prin intermediul alimentelor cultivate pe lângă unităţile care reciclează hârtie sau staţiile municipale de tratare a apelor reziduale. Situaţiile care creează preocupări sunt situaţii generale bazate pe date predefinite privind emisiile.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

SĂNĂTĂŢII UMANE (proprietăţi fizico-chimice)

este că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor, în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	evaluării riscurilor, care arată că nu se prevăd riscuri. Măsurile de reducere a riscurilor puse deja în aplicare sunt considerate suficiente.

B.   MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

Concluzia evaluării riscurilor asupra

ATMOSFEREI

este că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor, în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	evaluării riscurilor care arată că nu se prevăd riscuri. Măsurile de reducere a riscurilor puse deja în aplicare sunt considerate suficiente.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

ECOSISTEMULUI ACVATIC

este că există necesitatea de a limita riscurile; se vor lua în considerare măsurile de reducere a riscurilor care sunt deja puse în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—

preocupărilor legate de păsările care consumă midii expuse la DEHP pe lângă unităţile de procesare a polimerilor cu DEHP sau pe lângă unităţile care produc materiale izolatoare şi/sau adezivi cu DEHP. Situaţiile care creează preocupări sunt situaţii generale bazate pe date predefinite privind emisiile. Nu există preocupări legate de numărul limitat de unităţi care au raportat date privind emisiile măsurate;

că există necesitatea unor informaţii şi/sau testări suplimentare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—

preocupărilor pentru organismele care trăiesc în sedimente ca o consecinţă a expunerii la DEHP lângă unităţile de procesare a polimerilor cu DEHP sau unităţile care produc lacuri, vopsele, tuşuri pentru tipărire, materiale izolatoare şi/sau adezivi cu DEHP. Situaţiile care creează preocupări sunt situaţii generale bazate pe date predefinite privind emisiile. Nu există preocupări legate de numărul limitat de unităţi care au raportat date privind emisiile măsurate.

Îmbunătăţirea ulterioară a evaluării ar putea îndepărta unele dintre aceste preocupări. Cu toate acestea, punerea în aplicare a măsurilor de gestionare a riscurilor pentru a aborda riscurile identificate pentru alte sfere ale mediului înconjurător va înlătura necesitatea unor informaţii suplimentare privind organismele care trăiesc în sedimente.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

ECOSISTEMULUI TERESTRU

este că există necesitatea de a limita riscurile; se vor lua în considerare măsurile de reducere a riscurilor care sunt deja puse în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—

preocupărilor legate de mamiferele care consumă râme expuse la DEHP pe lângă unităţile de procesare a polimerilor cu DEHP sau unităţile care produc lacuri, vopsele, tuşuri pentru tipărire, materiale izolatoare şi/sau adezivi cu DEHP. Situaţiile care creează preocupări sunt situaţii generale bazate pe date predefinite privind emisiile. Nu există preocupări legate de numărul limitat de unităţi care au raportat date privind emisiile măsurate;

că există necesitatea unor informaţii şi/sau testări suplimentare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—

preocupărilor legate de organismele din sol expuse la DEHP lângă unităţile de procesare a polimerilor cu DEHP sau unităţile care produc tuşuri pentru tipărire, materiale izolatoare şi/sau adezivi cu DEHP. Situaţiile care creează preocupări sunt situaţii generale bazate pe date predefinite privind emisiile. Nu există preocupări legate de numărul limitat de unităţi care au raportat date privind emisiile măsurate.

Îmbunătăţirea ulterioară a evaluării ar putea îndepărta unele dintre aceste preocupări. Cu toate acestea, punerea în aplicare a măsurilor de gestionare a riscurilor pentru a aborda riscurile identificate pentru alte sfere ale mediului înconjurător va înlătura necesitatea unor informaţii suplimentare privind organismele din sol.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

MICROORGANISMELOR DIN STAŢIILE DE TRATARE A APELOR REZIDUALE

este că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor, în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	evaluării riscurilor, care arată că nu se prevăd riscuri. Măsurile de reducere a riscurilor puse deja în aplicare sunt considerate suficiente.

STRATEGIA DE LIMITARE A RISCURILOR

A.   SĂNĂTATEA UMANĂ

Pentru LUCRĂTORI

În general, se consideră că legislaţia în vigoare în prezent la nivel comunitar pentru protecţia lucrătorilor oferă un cadru adecvat pentru a limita riscurile produse de anumite substanţe în măsura necesară şi va fi pusă în aplicare. În acest cadru, se recomandă:

—	să se stabilească la nivel comunitar valorile-limită ale expunerii profesionale pentru DEHP în conformitate cu Directiva 98/24/CE a Consiliului (33).

Pentru CONSUMATORI

Se recomandă:

—	să se restricţioneze utilizarea DEHP în materialele de ambalare a alimentelor [Materialele plastice în contact cu produsele alimentare (Directiva 2002/72/CE (34) ].

—

să se ia în considerare restricţionarea utilizării DEHP în dispozitivele medicale care creează posibile expuneri ale nou-născuţilor şi ale anumitor categorii identificate de persoane ca urmare a procedurii prevăzute în Directiva 93/42/CE a Consiliului (35) privind dispozitivele medicale, care presupune disponibilitatea unor alternative sigure.

În ceea ce priveşte utilizarea de către consumatori a DEHP, măsurile legislative existente pentru protecţia consumatorilor, în special dispoziţiile Directivei 76/769/CEE a Consiliului (36) (Directiva privind introducerea pe piaţă şi utilizarea) în ceea ce priveşte substanţele CMR şi Directivei 2005/84/CE a Parlamentului European si a Consiliului (37) privind ftalaţii din jucării şi din articolele de îngrijire a copilului, sunt considerate suficiente pentru abordarea riscurilor identificate pentru consumatori.

PERSOANE EXPUSE indirect PRIN INTERMEDIUL MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

În cadrul măsurilor legislative existente în temeiul Directivei 76/769/CEE a Consiliului (Directiva privind introducerea pe piaţă şi utilizarea) se recomandă:

—

să se considere la nivel comunitar restricţii privind utilizarea DEHP în instalaţiile industriale de procesare a polimerilor cu DEHP (extruziune, calandrare, cauciucare) şi pentru producerea de materiale izolatoare şi/sau adezivi, vopsele şi lacuri sau tuşuri pentru tipărire cu DEHP, instalaţiile de evacuare fără emisii DEHP în mediul înconjurător, precum şi instalaţiile în care emisiile de DEHP sunt controlate corespunzător. Controlul corespunzător poate fi obţinut, de exemplu, prin tratarea eficientă a aerului evacuat şi a efluenţilor apoşi. Eficienţa în reducerea emisiilor ar trebui să fie documentată pentru a permite urmărirea sa de către autorităţile statelor membre;

—	să se considere, în cadrul unei perioade de timp rezonabile, necesitatea unor restricţii la nivel comunitar, datorită emisiilor în apă ale produselor care conţin DEHP, luând în considerare orice informaţii suplimentare.

PARTEA 11

Nr. CAS 108-95-2	Nr. Einecs 203-632-7
Formulă structurală:
Denumire EINECS:	fenol
Denumire IUPAC:	fenol
Raportor:	Germania
Clasificare (38):	T; R23/24/25
	C; R34
	Xn; R48/20/21/22
	Muta. Cat. 3; R68

Evaluarea riscurilor se bazează pe practici curente legate de ciclul de viaţă al substanţei produse sau importate în Comunitatea Europeană, după cum sunt descrise în evaluarea riscurilor înaintată Comisiei de statul membru raportor (39).

Pe baza informaţiilor disponibile, evaluarea riscurilor a stabilit faptul că în Comunitatea Europeană substanţa este folosită în principal ca intermediar în producerea de bisfenol A, răşini fenolice, alchil-fenolilor, caprolactam, acid salicilic, nitrofenoli, eteri difenilici, halogen fenoli şi alte produse chimice.

Printre alte utilizări se numără utilizarea ca parte componentă în produse cosmetice şi preparate medicale, precum şi produse biocide nonagricole, adezivi şi agenţi de impregnare.

Evaluarea riscurilor a identificat alte surse de expunere la substanţă a oamenilor şi a mediului înconjurător, în special emisii de fenol ca produs al metabolismului uman şi al creşterii animalelor de fermă, din procesarea cărbunelui şi producerea celulozei şi din rampele de gunoi, care nu rezultă din ciclul de viaţă al substanţei produse sau importate în Comunitatea Europeană. Evaluarea riscurilor care decurge din aceste expuneri nu face parte din prezenta evaluare a riscurilor. Rapoartele complete de evaluare a riscurilor, aşa cum au fost înaintate către Comisie de statul membru raportor, pun la dispoziţie informaţii care pot fi folosite în evaluarea riscurilor în cauză.

EVALUAREA RISCURILOR

A.   SĂNĂTATEA UMANĂ

Concluzia evaluării riscurilor asupra

LUCRĂTORILOR

este că se impun măsuri specifice pentru a limita riscurile. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	preocupărilor pentru efecte toxice acute (sistemice) ca o consecinţă a expunerii prin inhalare, care decurge din prepararea răşinilor fenolice;

—	preocupărilor pentru efecte toxice acute (sistemice) ca o consecinţă a expunerii prin inhalare, care decurge din utilizarea răşinilor fenolice în tehnicile de pulverizare;

—	preocupărilor pentru coroziune ca urmare a contactului cu pielea şi a contactului cu ochii, care decurge din toate situaţiile de expunere cutanată (producţia şi procesarea, prepararea şi utilizarea răşinilor fenolice);

—	preocupărilor pentru efecte sistemice ca o consecinţă a expunerii repetate prin inhalare, care decurge din toate situaţiile (producţia şi procesarea, prepararea şi utilizarea răşinilor fenolice);

—	preocupărilor pentru efecte sistemice ca o consecinţă a expunerii cutanate repetate, care decurge din prepararea răşinilor fenolice şi utilizarea răşinilor fenolice în tehnicile de pulverizare.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

CONSUMATORILOR

este că se impun măsuri specifice pentru a limita riscurile. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	preocupărilor pentru iritarea pielii ca o consecinţă a expunerii, care decurge din utilizarea fenolului care conţine dezinfectanţi;

—	preocupărilor pentru efecte sistemice ca o consecinţă a expunerii repetate prin inhalare, care decurge din fenolul din ceara pentru podea;

—	preocupărilor pentru efecte sistemice ca o consecinţă a expunerii cutanate repetate, care decurge din fenolul din dezinfectanţi;

Concluzia evaluării riscurilor asupra

OMULUI EXPUS PRIN INTERMEDIUL MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

este că se impun măsuri specifice pentru a limita riscurile. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	preocupărilor pentru efecte sistemice ca o consecinţă a expunerii orale repetate care decurge din expunerea locală indirectă prin lăstari de plante.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

SĂNĂTĂŢII UMANE (proprietăţi fizico-chimice)

este că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor, în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	evaluării riscurilor care arată că nu se prevăd riscuri. Măsurile de reducere a riscurilor puse deja în aplicare sunt considerate suficiente.

B.   MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

Concluzia evaluării riscurilor asupra

ATMOSFEREI, A ECOSISTEMULUI ACVATIC ŞI A ECOSISTEMULUI TERESTRU

este că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor, în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	evaluării riscurilor care arată că nu se prevăd riscuri. Măsurile de reducere a riscurilor puse deja în aplicare sunt considerate suficiente.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

MICROORGANISMELOR DIN STAŢIILE DE TRATARE A APELOR REZIDUALE

este că se impun măsuri specifice pentru a limita riscurile. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	preocupărilor pentru efectele asupra microorganismelor din staţiile industriale de tratare a apelor reziduale în 8 unităţi de producere şi procesare sau de simplă procesare.

STRATEGIA DE LIMITARE A RISCURILOR

Pentru LUCRĂTORI

În general, se consideră că legislaţia în vigoare în prezent la nivel comunitar pentru protecţia lucrătorilor oferă un cadru adecvat pentru a limita riscurile produse de anumite substanţe în măsura necesară şi va fi pusă în aplicare.

MEDIUL ÎNCONJURĂTOR ŞI OMUL EXPUS PRIN MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

Evaluarea riscurilor a identificat alte surse de emisii de fenol (din fenol neizolat, de exemplu, din procesul de gătire, gazificare şi lichefiere a cărbunelui, rafinarea şi producţia celulozei, ca produs al metabolismului uman sau al animalelor de fermă sau din rampele de gunoi) decât cele din produsele chimice produse sau importate. Necesitatea de a lua în considerare impunerea unei gestionări suplimentare a riscurilor poate fi evaluată cel mai bine în temeiul Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (40) (Directiva-cadru privind apa) şi al legislaţiei UE viitoare cu privire la protecţia solului folosind informaţiile din raportul de evaluare a riscurilor.

Măsurile legislative existente pentru protecţia mediului sunt considerate suficiente pentru abordarea riscurilor potenţiale provocate de rampele de gunoi fără sisteme de colectare a levigatului din rampele de gunoi [Directiva 1999/31/CE a Consiliului (41)].

PARTEA 12

Nr. CAS 81-15-2	Nr. Einecs 201-329-4
Formulă structurală:
Denumire EINECS:	5-terţ-butil-2,4,6-trinitro-m-xilenă.
Denumire IUPAC:	1-terţ-butil-3,5-dimetil-2,4,6-trinitrobenzen
Raportor:	Ţările de Jos
Clasificare (42):	Carc. Cat. 3; R40 E; R2 N; R50/53

Evaluarea riscurilor se bazează pe practici curente legate de ciclul de viaţă al substanţei produse sau importate în Comunitatea Europeană, după cum sunt descrise în evaluarea riscurilor înaintată către Comisie de statul membru raportor (43).

Evaluarea riscurilor, pe baza informaţiilor disponibile, a determinat că în Comunitatea Europeană substanţa este folosită în principal ca ingredient în compoziţia parfumului pentru produse cosmetice.

Printre alte utilizări se numără utilizarea în detergenţi, emolienţi pentru materiale, produse de curăţare menajere şi alte produse parfumate.

EVALUAREA RISCURILOR

A.   SĂNĂTATEA UMANĂ

Concluzia evaluării riscurilor asupra

LUCRĂTORILOR, A CONSUMATORILOR şi A OMULUI EXPUS PRIN INTERMEDIUL MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

este că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor, în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	evaluării riscurilor, care arată că nu se prevăd riscuri. Măsurile de reducere a riscurilor puse deja în aplicare sunt considerate suficiente.

Concluzia evaluării riscurilor care decurg din

EXPUNERE COMBINATĂ

este că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor, în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie datorită:

—	evaluării riscurilor care arată că nu se prevăd riscuri. Măsurile de reducere a riscurilor puse deja în aplicare sunt considerate suficiente.

Concluzia evaluării riscurilor asupra

SĂNĂTĂŢII UMANE (proprietăţi fizico-chimice)

este că în prezent nu sunt necesare informaţii şi/sau testări suplimentare, sau măsuri de reducere a riscurilor, în afară de cele care sunt puse deja în aplicare. S-a ajuns la această concluzie deoarece:

—	având în vedere datele fizico-chimice, se consideră că 5-terţ-butil-2,4,6-trinitro-m-xilenă (xilenă de mosc) nu prezintă riscuri cu privire la proprietăţile oxidante;

—

trebuie observat că xilena de mosc este inflamabilă şi explozivă la şoc şi căldură şi trebuie să fie etichetată cu privire la aceste aspecte. Prin urmare, sunt indicate măsuri pentru evitarea inflamabilităţii şi a exploziei. Dacă se respectă condiţiile corespunzătoare de manipulare şi depozitare, nu există riscuri pentru sănătatea umană care să decurgă din proprietăţile fizico-chimice ale xilenei de mosc.

B.   MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

Concluzia evaluării riscurilor asupra

MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR

este că există necesitatea unor informaţii şi/sau testări suplimentare. S-a ajuns la această concluzie deoarece substanţa este considerată un produs chimic PBT (persistent, bioacumulativ şi toxic). Se propune o strategie de testare PBT ulterioară.

---

(1)  Directiva 2001/59/CE a Comisiei din 6 august de efectuare a celei de-a douăzeci şi opta adaptări la progresul tehnic a Directivei 67/548/CEE a Consiliului privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase (JO L 225, 21.8.2001).

(2)  Directiva Comisiei de efectuare a celei de-a treizecea adaptări la progresul tehnic a Directivei 67/548/CEE a Consiliului privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).

(3)  Raportul complet de evaluare a riscurilor, precum şi un rezumat al acestuia sunt disponibile pe site-ul Agenţiei Europene pentru Produse Chimice: http://ecb.jrc.it/existing-substances/

(4)  JO L 224, 18.8.1990, p. 1.

(5)  JO 196, 16.8.1967, p. 1.

(6)  JO L 131, 5.5.1998, p. 11.

(7)  Directiva 2004/73/CE a Comisiei din 29 aprilie 2004 de efectuare a celei de-a douăzeci şi noua adaptări la progresul tehnic a Directivei 67/548/CEE a Consiliului privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase (JO L 152, 30.4.2004).

(8)  Raportul complet de evaluare a riscurilor, precum şi un rezumat al acestuia sunt disponibile pe site-ul Agenţiei Europene pentru Produse Chimice: http://ecb.jrc.it/existing-substances/

(9)  JO L 262, 27.9.1976, p. 201.

(10)  Directiva Comisiei de efectuare a celei de-a treizecea adaptări la progresul tehnic a Directivei 67/548/CEE a Consiliului privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).

(11)  Raportul complet de evaluare a riscurilor, precum şi un rezumat al acestuia, sunt disponibile pe site-ul Agenţiei Europene pentru Produse Chimice: http://ecb.jrc.it/existing-substances/

(12)  JO L 131, 5.5.1998, p. 11.

(13)  JO L 262, 27.9.1976, p. 201.

(14)  Raportul complet de evaluare a riscurilor, precum şi un rezumat al acestuia sunt disponibile pe site-ul Agenţiei Europene pentru Produse Chimice: http://ecb.jrc.it/existing-substances/

(15)  Raportul complet de evaluare a riscurilor, precum şi un rezumat al acestuia sunt disponibile pe site-ul Agenţiei Europene pentru Produse Chimice: http://ecb.jrc.it/existing-substances/

(16)  JO L 262, 27.9.1976, p. 201.

(17)  JO L 11, 15.1.2002, p. 4.

(18)  JO L 257, 10.10.1996, p. 26.

(19)  Directiva 2004/73/CE a Comisiei din 29 aprilie 2004 de efectuare a celei de-a douăzeci şi noua adaptări la progresul tehnic a Directivei 67/548/CEE a Consiliului privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase (JO L 152, 30.4.2004).

(20)  Raportul complet de evaluare a riscurilor este disponibil pe site-ul Agenţiei Europene pentru Produse Chimice: http://ecb.jrc.it/existing-substances/

(21)  JO L 84, 5.4.1993.

(22)  JO L 230, 19.8.1991..

(23)  JO L 131, 5.5.1998, p. 11.

(24)  Directiva 2004/73/CE a Comisiei din 29 aprilie 2004 de efectuare a celei de-a douăzeci şi noua adaptări la progresul tehnic a Directivei 67/548/CEE a Consiliului privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase (JO L 152, 30.4.2004).

(25)  Raportul complet de evaluare a riscurilor, precum şi un rezumat al acestuia sunt disponibile pe site-ul Agenţiei Europene pentru Produse Chimice: http://ecb.jrc.it/existing-substances/

(26)  JO L 131, 5.5.1998, p. 11.

(27)  Clasificarea substanţei este stabilită prin Directiva 2004/73/CE a Comisiei din 29 aprilie 2004 de efectuare a celei de-a douăzeci şi noua adaptări la progresul tehnic a Directivei 67/548/CEE a Consiliului privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase (JO L 152, 30.4.2004).

(28)  Raportul complet de evaluare a riscurilor, precum şi un rezumat al acestuia sunt disponibile pe site-ul Agenţiei Europene pentru Produse Chimice: http://ecb.jrc.it/existing-substances/

(29)  JO L 262, 27.9.1976, p. 201.

(30)  Clasificarea substanţei este stabilită prin Directiva Comisiei (va fi publicată în cea de-a 31-a APT) de efectuare a celei de-a treizeci şi una adaptări la progresul tehnic a Directivei 67/548/CEE a Consiliului privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase, modificată ultima dată prin Directiva 2004/73/CE.

(31)  Clasificarea substanţei este stabilită prin Directiva 2001/59/CE a Comisiei din 6 august 2001 de efectuare a celei de-a douăzeci şi opta adaptări la progresul tehnic a Directivei 67/548/CEE a Consiliului privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase (JO L 225, 21.8.2001).

(32)  Raportul complet de evaluare a riscurilor, precum şi un rezumat al acestuia sunt disponibile pe site-ul Agenţiei Europene pentru Produse Chimice: http://ecb.jrc.it/existing-substances/

(33)  JO L 131, 5.5.1998, p. 11.

(34)  JO L 220, 15.8.2002, p. 18.

(35)  JO L 169, 12.7.1993, p. 1.

(36)  JO L 262, 27.9.1976, p. 201.

(37)  JO L 344, 27.12.2005, p. 40.

(38)  Directiva 2004/73/CE a Comisiei din 29 aprilie 2004 de efectuare a celei de-a douăzeci şi noua adaptări la progresul tehnic a Directivei 67/548/CEE a Consiliului privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase (JO L 152, 30.4.2004).

(39)  Raportul complet de evaluare a riscurilor, precum şi un rezumat al acestuia sunt disponibile pe site-ul Agenţiei Europene pentru Produse Chimice: http://ecb.jrc.it/existing-substances/

(40)  JO L 327, 22.12.2000, p. 1.

(41)  JO L 182, 16.7.1999, p. 1.

(42)  Clasificarea substanţei este stabilită prin Directiva 2004/73/CE a Comisiei din 29 aprilie 2004 de efectuare a celei de-a douăzeci şi noua adaptări la progresul tehnic a Directivei 67/548/CEE a Consiliului privind apropierea actelor cu putere de lege şi a actelor administrative referitoare la clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase (JO L 152, 30.4.2004).

(43)  Raportul complet de evaluare a riscurilor este disponibil pe site-ul Agenţiei Europene pentru Produse Chimice: http://ecb.jrc.it/existing-substances/