1.

Fondurile europene de dezvoltare (FED) sunt rezultatul unor convenții sau al unor acorduri internaționale (1) între Comunitate și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și anumite state din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP), pe de altă parte, precum și al unor decizii ale Consiliului privind asocierea cu țări și teritorii de peste mări (TTM).

1.-5.

Fondul european de dezvoltare este principalul instrument de ajutor pentru dezvoltare al Uniunii Europene pentru țările ACP. Cu toate că este de acord cu avizul Curții privind o serie de puncte, Comisia dorește să atragă atenția asupra riscurilor ridicate legate de gestionarea fondurilor, având în vedere:

—

volumul important de fonduri aflate în implementare;

—

deficiențele administrațiilor anumitor țări partenere;

—

numeroasele probleme importante, inclusiv deficiențele de guvernare, din majoritatea țărilor beneficiare.

2.

Comisia este însărcinată cu gestionarea majorității cheltuielilor aferente FED și deține responsabilitatea pentru acest act de gestionare. De la 1 aprilie 2003, instrumentul pentru investiții al FED este gestionat în întregime de către Banca Europeană de Investiții (2)(BEI). Acest instrument nu face obiectul declarației de asigurare a Curții sau al procedurii de descărcare de gestiune a Parlamentului European (3)  (4).

3.

După finalizarea programării, resursele FED sunt mobilizate în două etape. Comisia ia decizia de finanțare (care este prezentată în conturi ca angajamente financiare) în urma primirii unei cereri din partea unui stat ACP. Comisia și statul ACP stabilesc ulterior normele privind punerea în aplicare a acestor decizii fie de către ordonatorul național de credite (ONC) al țării în cauză, în cadrul unui acord de finanțare, fie direct de către Comisie. ONC încheie contracte (prezentate în conturi ca angajamente juridice individuale) și ordonanțează plăți, acestea urmând să fie apoi verificate și executate de către Comisie.

4.

Sprijinul bugetar nu face obiectul acestui sistem de gestionare. Acordurile de finanțare constituie angajamente juridice și dau naștere la plăți fără încheierea unor angajamente juridice individuale. După ce verifică îndeplinirea condițiilor Acordului de la Cotonou și ale acordului de finanțare, Comisia efectuează un transfer inițial de fonduri către bugetul țării beneficiare. După transfer, aceste fonduri sunt incluse în bugetul statului ACP, în cadrul căruia sunt utilizate și auditate în conformitate cu legislația și procedurile țării respective. Comisia, împreună cu alți donatori internaționali importanți de fonduri, evaluează atât îmbunătățirile aduse administrării finanțelor publice din aceste țări, cât și rezultatele obținute în ceea ce privește reducerea sărăciei. Înainte să mai efectueze și alte plăți, Comisia verifică dacă au fost îndeplinite condițiile stabilite în acordul de finanțare.

5.

În cadrul Comisiei, majoritatea programelor FED sunt gestionate de Oficiul de Cooperare – EuropeAid (denumit în continuare EuropeAid). În cadrul proiectelor FED, o mică pondere este deținută de proiecte (5) care privesc ajutorul umanitar, acestea fiind gestionate de către Direcția Generală Ajutor Umanitar (DG ECHO).

6.

După închiderea celui de al șaselea FED, realizată în anul 2006, al șaptelea, al optulea și al nouălea FED au fost implementate simultan în anul 2007. Se estimează că al șaptelea FED va fi închis în anul 2008.

7.

Contribuțiile totale primite în 2007 de la statele membre s-au ridicat la 2 679 de milioane de euro, sumă care include 39 de milioane de euro reprezentând contribuții voluntare în sprijinul instrumentului financiar pentru pace în Africa, acordate în cadrul cooperării intra-ACP (6). În anul 2007, Comisia a început să solicite contribuții în numele celui de al nouălea FED, întrucât cele datorate pentru cel de al optulea FED fuseseră consumate complet.

8.

Cel de al zecelea FED va fi angajat pentru perioada 2008-2013; acesta prevede ajutor comunitar pentru statele ACP în valoare de 21 966 de milioane de euro, ceea ce reprezintă o creștere de 62 % comparativ cu alocările financiare ale celui de al nouălea FED.

6.-8.

În conformitate cu declarațiile de la Monterrey și de la Paris, Comisia a depus în 2007 eforturi considerabile pentru a intensifica ajutorul și a crește eficacitatea acestuia. Anul 2007, la fel ca și 2006, a fost foarte favorabil pentru punerea în aplicare a FED-urilor întrucât s-a caracterizat, din nou, printr-un număr record de contracte și plăți executate, printr-o reducere semnificativă a angajamentelor vechi și latente, precum și printr-un progres însemnat în vederea închiderii finale a celui de-al șaptelea FED. Obiectivul propus pentru sfârșitul anului 2007 a fost acela de a angaja toate resursele celui de-al nouălea FED, ceea ce înseamnă că 15,9 miliarde de euro au fost utilizate în perioada 2003-2007, adică 100 % din fondurile celui de-al nouălea FED, reprezentând cel mai înalt nivel din istoria FED.

9.

Tabelele 1 și 2 prezintă utilizarea cumulată a resurselor FED gestionate de către Comisie, precum și execuția financiară. Graficele I și II prezintă resursele și deciziile cumulate, acestea din urmă pe sector de intervenție. În luna mai a anului 2005, Consiliul a hotărât ca fondurile disponibile în cadrul celui de al nouălea FED să fie angajate înainte de 31 decembrie 2007 (7). În conformitate cu această așa-numită „clauză de caducitate”, practic toate fondurile din cadrul celui de al nouălea FED fuseseră angajate până la data menționată. Aceasta s-a realizat prin creșterea semnificativă – cu 16,7 % – a angajamentelor globale, care s-au ridicat la 3 172 de milioane de euro. Plățile nete au crescut cu 4,1 % și au ajuns la 2 874 de milioane de euro, o cifră care se situează puțin sub ținta inițială ca urmare a constrângerilor de la sfârșitul exercițiului în ceea ce privește fluxul de trezorerie.

9.

Aceasta este prima dată când a fost angajat un întreg FED înainte de intrarea în vigoare a următorului FED. În momentul intrării în vigoare a celui de-al nouălea FED, în aprilie 2003, aproximativ 2 miliarde de euro au rămas neangajate din cadrul celui de al optulea FED.

10.

Ca urmare a acestui fapt, suma plăților neefectuate a crescut de la 10 281 de milioane de euro la 10 579 de milioane de euro între sfârșitul exercițiului 2006 și cel al exercițiului 2007. Din suma totală a plăților neefectuate, 903 milioane de euro vizează fonduri angajate în urmă cu peste cinci ani. Cu toate acestea, angajamentele globale pentru care nu s-au realizat angajamente juridice individuale sau plăți în ultimii doi ani au scăzut semnificativ, atingând nivelul de 100 de milioane de euro la sfârșitul anului. Rata de execuție, exprimată prin raportul dintre fondurile totale necheltuite și plățile anuale, s-a menținut la același nivel, cel de 3,7 ani.

10.

Performanța Comisiei a fost excepțională în 2007, plățile au cunoscut o creștere semnificativă cu 12 %, angajamentele cu 9 %, iar sumele necheltuite au putut fi limitate la 2,8 %.

11.

Sectorul de infrastructură socială, care include educația, sănătatea, alimentarea cu apă și instalațiile sanitare de bază, a reprezentat principalul beneficiar al ajutorului UE în 2007, cu 852 de milioane de euro (31 % din plățile totale), fiind urmat de sectorul transporturilor, comunicațiilor și energiei, cu 799 de milioane de euro (28 %). Plățile totale efectuate în domeniul ajutorului în natură și în cel al asistenței generale pentru programe, inclusiv cele pentru ajutorul alimentar și securitatea alimentară, au fost de 557 de milioane de euro, din care 455 de milioane de euro (16 % din plățile totale) au fost cheltuite prin programe de sprijin bugetar general. Punerea în aplicare a asistenței a continuat să se desfășoare în strânsă cooperare cu organizațiile ONU și cu Banca Mondială (306,5 milioane de euro, adică 10,7 % din plăți).

12.

Conform dispozițiilor Regulamentului financiar aplicabil celui de al nouălea FED (8), Comisia trebuie să întocmească în fiecare an un raport cu privire la gestiunea financiară a Fondurilor europene de dezvoltare. Curtea a analizat acest raport pentru a evalua dacă descrie în mod corect atingerea obiectivelor, situația financiară și evenimentele care au avut o influență semnificativă asupra activităților din cursul exercițiului. Această analiză a inclus verificarea exactității datelor financiare prezentate și examinarea acțiunilor întreprinse în urma observațiilor formulate anterior de către Curte și în urma recomandărilor făcute de către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune.

13.

În opinia Curții, raportul privind gestiunea financiară prezintă o descriere fidelă a atingerii obiectivelor fixate pentru exercițiul financiar, a situației financiare, precum și a evenimentelor care au avut o influență semnificativă asupra activităților desfășurate în 2007. Cu toate acestea, rezumatul privind acțiunile întreprinse de către Comisie în urma recomandărilor formulate de Curte nu oferă, în anumite cazuri, informații suficiente cu privire la acțiunile întreprinse sau planificate; analiza Curții referitor la această situație este prezentată în tabelul 4 . Mai mult, informațiile furnizate de statele ACP cu privire la folosirea fondurilor Stabex (9) și la soldurile conturilor deschise la bănci din statele ACP sunt în continuare nefiabile, din cauza complexității măsurii și a controlului limitat exercitat de Oficiul EuropeAid, care este conștient de această situație și care a intenționat să inițieze în 2007 audituri ale fondurilor Stabex în toate statele ACP implicate. Cu toate acestea, nu au fost efectuate audituri decât în patru din cele 38 de state beneficiare.

13.

Comisia acordă cea mai mare importanță recomandărilor Curții, care au fost respectate în totalitate. Comisia consideră că, în general, au fost întreprinse măsuri satisfăcătoare cu privire la recomandările Curții, dar va oferi informații mai detaliate în viitor.

14.

Obiectivul activităților referitoare la fiabilitatea conturilor FED este de a obține probe suficiente pentru a stabili măsura în care toate veniturile, cheltuielile, activele și datoriile au fost înregistrate în mod corespunzător, precum și măsura în care conturile anuale reflectă în mod fidel situația financiară de la sfârșitul exercițiului. Observațiile referitoare la fiabilitatea conturilor, formulate la punctele VI și VII din declarația de asigurare, se bazează pe auditul situațiilor financiare consolidate (14) și al raportului consolidat privind execuția financiară a celui de al șaptelea, a celui de al optulea și a celui de al nouălea FED (15). Auditul a cuprins o gamă adecvată de proceduri de audit menite să permită examinarea, prin sondaj, a probelor referitoare la cifrele și la informațiile furnizate. Auditul a inclus, de asemenea, o evaluare a principiilor contabile utilizate, a principalelor estimări făcute de conducere, precum și a prezentării globale a conturilor consolidate.

15.

Observațiile cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, formulate la punctele VIII-XI din declarația de asigurare, se bazează pe:

(a)

evaluarea sistemelor de supraveghere și de control la nivelul serviciilor centrale ale EuropeAid și la nivelul a cinci delegații (Ghana, Guineea-Bissau, Niger, Madagascar și Sudan), care se ocupă de șase țări;

(b)

examinarea, în fiecare delegație vizitată, a unui eșantion de operațiuni selectate statistic, care acoperă toate domeniile, cu excepția sprijinului bugetar. În total, au fost auditate 90 de plăți și 15 angajamente juridice individuale;

(c)

în ceea ce privește sprijinul bugetar, examinarea a 30 de plăți și a 15 angajamente financiare selectate statistic. Acest eșantion reprezintă 46,0 % și, respectiv, 62,1 % din plățile totale pentru sprijinul bugetar și din angajamentele financiare. Examinarea a constat într-o analiză documentară și, pentru 8 plăți, o inclus o analiză suplimentară în patru din țările vizitate (Ghana, Guineea-Bissau, Niger și Madagascar);

(d)

examinarea a 30 de plăți, selectate statistic, ordonanțate de serviciile centrale ale EuropeAid;

(e)

examinarea a 30 de operațiuni selectate statistic deja verificate ex post de serviciile centrale ale EuropeAid;

(f)

examinarea a 30 de angajamente financiare selectate statistic;

(g)

examinarea raportului anual de activitate și a declarației directorului general al EuropeAid, precum și a procedurii de elaborare a acestora.

16.

Așa cum Curtea a semnalat deja în raportul său anual privind Fondurile europene de dezvoltare pentru exercițiul financiar 2006 (16), sistemul contabil utilizat pentru FED nu dispune de toate funcționalitățile necesare pentru raportarea eficientă și eficace a informațiilor economice conform principiilor contabilității de angajamente. În consecință, transformarea datelor contabile obținute din contabilitatea de casă în conturi anuale pentru FED prezentate conform contabilității de angajamente necesită un volum foarte mare de prelucrare manuală, ceea ce conduce la creșterea riscului de eroare. Mai mult, impactul financiar al fluctuațiilor cursurilor de schimb valutar nu poate fi identificat în mod separat prin intermediul sistemului contabil și nici nu poate fi extras manual (17). Integrarea FED în cadrul sistemului contabil deja utilizat de către Comisie pentru contabilizarea cheltuielilor bugetare a fost planificată inițial pentru anul 2006, însă din cauza unor dificultăți tehnice a fost amânată de mai multe ori, acum fiind reprogramată pentru începutul anului 2009.

16.

Introducerea noului sistem de contabil începând din 2009 va depăși limitările actuale. Prelucrarea manuală este supusă unor controale riguroase în vederea reducerii riscurilor. Sistemul contabil actual al FED nu prevede identificarea impactului financiar al fluctuațiilor cursurilor de schimb valutar, dar, cu toate acestea, rezultatul net pentru exercițiul financiar 2007 cuprinde profiturile și pierderile ca urmare a diferențelor de schimb valutar.

17.

Conturile anuale cuprind un provizion pentru cheltuielile care au fost angajate în perioada de raportare, dar pentru care nu a fost primită nicio factură până la sfârșitul exercițiului. Acest provizion este estimat statistic pe baza unei serii de ipoteze și se ridică la 2 087 de milioane de euro, ceea ce este echivalent cu 83 % din totalul pasivelor. Așa cum a remarcat Curtea în raportul său anual privind FED pentru exercițiul financiar 2006 (18), validitatea ipotezei privind caracterul liniar al cheltuielilor aferente proiectelor nu a fost demonstrată de către Comisie. Analiza Curții (19) indică faptul că metoda folosită de EuropeAid poate conduce la o subevaluare a cheltuielilor angajate. Cu toate acestea, nu este posibilă cuantificarea impactului asupra bilanțului consolidat de la sfârșitul exercițiului 2007.

17.

În 2007, Comisia a perfecționat și a îmbunătățit abordarea de calculul a provizionului, aplicând o cotă de realizare specifică fiecărui tip de contract (subvenții, lucrări, servicii și bunuri).

18.

Valoarea garanțiilor prezentate în nota 1.4 la situațiile financiare se ridică la 1 004 de milioane de euro la sfârșitul exercițiului 2007. Curtea a constatat că această valoare este supraevaluată cu 4,1 %.

18.

În cursul anului 2007, Comisia a depus eforturi importante pentru a îmbunătăți calitatea informațiilor înregistrate în sistemul contabil. Cu ocazia activității de închidere anuală a conturilor, au fost efectuate verificări suplimentare și corecții în vederea întocmirii conturilor anuale. În consecință, impactul asupra conturilor anuale rămâne foarte redus și este considerat nesemnificativ.

19.

Acordul de la Cotonou (20) prevede ca acordurile de finanțare dintre Comisie și statul sau statele ACP în cauză să fie elaborate în termen de 60 de zile de la decizia Comisiei. Auditul Curții a evidențiat că există numeroase acorduri de finanțare (opt din cele 30 de decizii examinate ale Comisiei) care nu au fost semnate de țara beneficiară în acest termen limită.

19.

Comisia și țările beneficiare nu au încălcat regula celor 60 de zile menționată în Acordul de la Cotonou, deoarece această regulă se referă la elaborarea, și nu la semnarea acordurilor de finanțare. Termenul pentru semnarea acordurilor de finanțare este data de 31 decembrie a anului n + 1, n fiind anul în care a fost adoptat angajamentul financiar al Comisiei [articolul 54 alineatul (2) din Regulamentul financiar aplicabil celui de-al nouălea FED]. Ca o măsură de bună practică, în aproape toate cazurile, Comisia nu numai că elaborează, dar și semnează acordurile de finanțare în termen de 60 de zile de la decizia Comisiei.

20.

Au fost detectate erori frecvente (cinci erori, care afectează patru din cele 15 angajamente juridice individuale verificate) în ceea ce privește garanțiile bancare prevăzute de legislație pentru procedurile de ofertare și pentru contracte. A existat un angajament juridic individual pentru care s-a acordat o derogare de la normele privind procedura de ofertare deși condiția juridică în temeiul căreia ar fi fost permis acest lucru nu era îndeplinită.

20.

Comisia consideră că riscul financiar este nul, deoarece nu s-au făcut plăți înainte de primirea garanției bancare.

21.

Pentru două plăți efectuate către organizații ale ONU, din cele 11 selectate, nu a fost posibil să se auditeze complet legalitatea și regularitatea, deoarece Curtea nu a reușit să obțină documentele justificative de la organizațiile ONU în cauză (21). Ca urmare, Curtea nu poate să formuleze o concluzie asupra legalității și regularității acestor operațiuni. Mai mult, Curtea atrage atenția asupra faptului că auditul celorlalte operațiuni legate de ONU a fost îngreunat de cooperarea necorespunzătoare din partea organizațiilor ONU și nu a fost posibil, în cele din urmă, decât datorită intervenției Comisiei, care a fost efectuată în timp util.

21.

Comisia sprijină pe deplin cererea Curții de a obține de la ONU probele justificative necesare, acest principiu fiind stipulat în mod clar în FAFA. De îndată ce Comisia a fost informată de către Curte cu privire la dificultățile întâlnite referitor la acest aspect, a luat legătura cu omologii săi la nivel ONU în vederea găsirii unei soluții prin care să se garanteze primirea de către Curte a informațiilor solicitate.

22.

Auditul Curții asupra plăților ordonanțate de delegații și de serviciile centrale ale EuropeAid a evidențiat faptul că valoarea operațiunilor subiacente auditate este afectată de un nivel semnificativ de eroare (27 de erori, care afectează 24 din cele 120 de operațiuni examinate). Majoritatea acestor erori sunt grave (22) și privesc mai ales:

—

eligibilitatea cheltuielilor; de exemplu, plăți efectuate în afara perioadei autorizate, plata pentru TVA, plata peste limita bugetului permis și plata unor categorii de cheltuieli care nu au fost prevăzute în contract (17 erori, care afectează 15 din cele 120 de operațiuni examinate);

—

prefinanțări validate deși cheltuielile nu fuseseră încă angajate (șase erori, care afectează șase din cele 120 de operațiuni examinate);

—

plata unor sume incorecte, în urma unor erori de calcul, plata pentru cantități declarate care nu corespundeau realității și cerințe tehnice nerespectate pentru lucrări (trei erori, care afectează trei din cele 120 de operațiuni examinate).

22.

Sistemul de control aplicat de Comisie pentru a verifica legalitatea și corectitudinea cheltuielilor se face atât pe baza raporturilor efectuate de auditorii externi, supervizori, cât și a controalelor interne. Comisia recunoaște că acest sistem presupune un anume risc de eroare rezidual. Cu toate acestea, ținându-se cont de imposibilitatea de a efectua o verificare integrală a tranzacțiilor date fiind costurile implicate de asemenea măsuri de control, Comisia va continua să îmbunătățească sistemul său bazat pe rentabilitate care oferă o asigurare rezonabilă.

23.

Majoritatea erorilor ar fi trebuit să fie prevenite sau detectate și corectate de către ordonatorii de credite înainte de autorizarea validărilor pentru prefinanțări sau de ordonanțarea plăților. Alte erori se datorează caracterului inadecvat al controalelor realizate de către personalul de supraveghere sau de către auditori. Aceasta indică deficiențe ale sistemelor de supraveghere și control (a se vedea punctele 32-47). Cu toate că auditurile planificate de Comisie ar putea detecta și corecta o parte din erori, nivelul erorilor se va păstra, probabil, semnificativ (a se vedea punctul 39).

23.

Majoritatea cazurilor identificate se referă fie la plăți efectuate pe baza rapoartelor de audit și a deconturilor stabilite de autoritatea contractantă, fie la lichidarea plăților în avans pot face obiectul unor corecții ulterioare.

24.

Auditul Curții a evidențiat, de asemenea, și alte erori recurente care pot să aibă un impact asupra valorii operațiunilor subiacente, în principal erori care privesc garanțiile bancare prevăzute de lege și cerințele referitoare la procedurile de ofertare și la încheierea de contracte (16 erori, care afectează 15 dintre cele 120 de operațiuni examinate). Au fost identificate și erori care nu au impact asupra valorii operațiunilor subiacente, precum plățile premature, lipsa de vizibilitate a sprijinului financiar acordat prin FED și alocarea unor cheltuieli în cadrul unui alt deviz de program decât cel corect (șase erori, care afectează șase din cele 120 de operațiuni examinate).

24.

Două cazuri se referă la prelungiri ale garanțiilor care acoperă contracte în curs de finalizare și pentru care riscul rezidual a fost declarat nul. În toate celelalte cazuri, garanțiile au fost oferite după semnarea contractului, astfel nu s-au efectuat plăți înainte de primirea garanțiilor. În consecință, nu a existat niciun risc financiar.

25.

Acordul de la Cotonou prevede că asistența bugetară directă (sprijinul bugetar) se acordă atunci când gestiunea cheltuielilor publice se desfășoară cu suficientă transparență și eficacitate, într-un cadru care asigură asumarea răspunderii pentru efectuarea ei („transparentă, fiabilă și eficientă”) (23). Comisia interpretează această condiție în mod dinamic (24). În opinia Comisiei, deficiențele care afectează administrarea finanțelor publice la data deciziei de finanțare nu constituie un impediment pentru lansarea unui program de ajutor bugetar dacă există voință de reformă și dacă reformele planificate sunt considerate satisfăcătoare. Parlamentul European a pus sub semnul întrebării „interpretarea dinamică” dată de Comisie criteriilor de eligibilitate pentru sprijinul bugetar și a declarat că acesta nu ar trebui acordat decât în țări care îndeplinesc deja un anumit standard minim de gestiune credibilă a finanțelor publice (25).

25.

Comisia este conștientă de faptul că abordarea „interpretării dinamice” a fost pusă sub semnul întrebării de către Parlamentul European în evaluarea măsurilor ulterioare recomandărilor de descărcare de gestiune din 2006, astfel cum se menționează în observațiile din partea Curții. Cu toate acestea, Comisia continuă să considere că această abordare este utilă și potrivită în funcție de fiecare țară, deoarece îi permite Comisiei să sprijine mai mult îmbunătățirile aduse sistemelor de administrare a finanțelor publice și astfel sporește impactul dezvoltării globale al sprijinului bugetar pentru beneficiar. În afară de faptul că este dificil din punct de vedere metodologic, stabilirea unor obiective de referință ex ante aplicabile tuturor țărilor ar reduce capacitatea Comisiei de a sprijini reformele gestionării finanțelor publice, atât în cazul în care aceste obiective de referință ar fi respectate, cât și în caz contrar. Prin urmare, abordarea Comisiei pune accent pe o evaluare completă a rezultatului, folosind metodologia cheltuielilor publice și a responsabilității financiare, necesitatea unei strategii de reformă credibile și relevante și monitorizarea punerii sale în aplicare în mod corespunzător. Astfel, precum majoritatea celorlalți finanțatori (inclusiv instituțiile Bretton Woods), CE folosește rezultatul inițial privind gestionarea finanțelor publice ca un criteriu de referință în funcție de care este apreciat progresul în punerea în aplicare a strategiei de reformă. În timp ce Comisia admite faptul că aprecierile sale cu privire la progresul reformei administrării finanțelor publice trebuie să fie mai structurate și mai formale, observă că o creștere a probelor prezentate, pe măsură ce sunt disponibile mai multe evaluări cu privire la cheltuielile publice și responsabilitatea financiară, îi va permite o mai bună documentare a evaluării poziției unei țări și a ritmului său de progres. În cele din urmă, Comisia reamintește că eligibilitatea este verificată pe tot cuprinsul fazelor programului și că, în cazul special al țărilor aflate în situații delicate, Comisia gestionează riscurile care rezultă, în general, impunând existența unui program al Fondului Monetar Internațional (FMI) care abordează chestiuni fundamentale cum ar fi gestionarea fluxului de numerar și controlul trezoreriei.

26.

Auditul Curții a arătat faptul că în cazul a cinci dintre cele 15 angajamente examinate (26), se acordă sprijin bugetar pentru state ACP în care cerințele Acordului de la Cotonou privind caracterul suficient de transparent, responsabilizat și eficace al gestiunii finanțelor publice nu sunt respectate. Curtea a descoperit deficiențe serioase în ceea ce privește supravegherea internă a bugetului, sistemele contabile, achizițiile publice și măsurile anticorupție. Două aspecte care dau motive serioase de îngrijorare sunt absența unor conturi auditate la timp și ineficacitatea controlului intern, aspecte care, după cum Curtea a subliniat deja, sunt esențiale pentru a putea demonstra transparența și responsabilizarea. Furnizarea de sprijin bugetar în aceste condiții implică un risc fiduciar foarte ridicat. În raportul său anual privind FED pentru exercițiul financiar 2006 (27), Curtea de Conturi a recomandat ca respectarea Acordului de la Cotonou să fie apreciată în funcție de anumite criterii de referință. Această recomandare nu a fost urmată.

26.

Comisia nu este de acord cu aprecierea Curții cu privire la cele patru țări în cauză. După cum se arată la punctul 25, toate angajamentele din statele aflate în situații delicate menționate de Curte au fost făcute după o evaluare a progresului pozitiv suficient din cadrul sistemelor de administrare a finanțelor publice, susținute de evaluări din partea FMI. Țările implicate au continuat ulterior să înregistreze progrese în domeniul gestionării finanțelor publice și au rămas eligibile pentru acordarea ulterioară a sprijinului bugetar.

27.

În mai multe cazuri (șapte dintre cele 33 de acorduri de finanțare examinate), dispozițiile din acordurile de finanțare cu privire la sprijinul bugetar erau incomplete sau neclare; ele nu cuprindeau condițiile generale pentru sprijin bugetar sau defineau într-un mod ambiguu metoda de calcul a sumelor de plată sau se refereau la angajamentele efectuate de guvern fără a defini o dată scadentă și consecințele care decurg din neîndeplinirea acestor angajamente.

27.

Comisia invocă punerea în aplicare a dispozițiilor Acordului de la Cotonou în cadrul tuturor acordurilor sale de finanțare și al evaluărilor eliberărilor de tranșe. Cu toate acestea, Comisia recunoaște că este preferabilă menționarea explicită a criteriilor de eligibilitate în acordurile de finanțare, precum și a condițiilor generale ale acestora, în conformitate cu Orientările privind programarea, elaborarea și gestionarea sprijinului bugetar general (SBG). De aceea, Comisia va căuta să îmbunătățească în continuare calitatea acordurilor de finanțare în temeiul celui de-al zecelea FED. În ceea ce privește stabilirea datelor pentru evaluarea condițiilor de plată, eșalonarea cuprinsă în acordul de finanțare are numai un caracter orientativ.

28.

Auditul Curții asupra plăților pentru sprijinul bugetar a evidențiat faptul că valoarea operațiunilor subiacente auditate era afectată de un nivel semnificativ de eroare (patru erori, care afectează patru din cele 30 de plăți examinate). Cazurile identificate privesc sume de plată calculate pe baza unei concluzii pozitive cu privire la progresul administrării finanțelor publice, în condițiile în care această concluzie nu corespunde cu evaluarea subiacentă a situației, precum și folosirea unei metode de calcul care nu a fost prevăzută în acordul de finanțare. În alte trei cazuri, au fost efectuate plăți fără să fie disponibile rapoarte la zi privind administrarea finanțelor publice. Aceasta implică riscul că nu au fost îndeplinite condițiile de eligibilitate.

28.

În fiecare dintre cele patru cazuri citate de Curte, Comisia a căutat să ia o decizie documentată bazată pe interpretarea bine motivată a dispozițiilor acordurilor de finanțare respective.

29.

Într-un număr semnificativ de cazuri (șase dintre cele 30 de plăți examinate), Comisia nu a demonstrat în mod structurat și formalizat respectarea condițiilor pentru plată referitoare la administrarea finanțelor publice. Printre situațiile întâlnite se numără: evaluări ale progreselor exagerat de optimiste sau bazate pe date învechite sau necorespunzătoare, concluzii care nu erau sprijinite de datele subiacente, încredere acordată evenimentelor viitoare mai curând decât celor care au avut deja loc și apreciere incorectă a indicatorilor.

29.

Comisia admite faptul că este necesar să se demonstreze într-un mod structurat și formal respectarea condițiilor de plată referitoare la administrarea finanțelor publice.

30.

Raportul de activitate al directorului general al EuropeAid prezintă realizările legate de politici, performanțele de gestiune ale diverselor servicii și principalele rezultate ale controalelor. De asemenea, raportul reflectă acțiunile întreprinse de Comisie în urma recomandărilor formulate de Curtea de Conturi, de Serviciul de Audit Intern și de Structura de audit intern a EuropeAid.

31.

Raportul de activitate cuprinde indicatori specifici privind legalitatea și regularitatea (28). Cu toate acestea, indicatorii nu includ date financiare precum acoperirea auditurilor, ratele de eroare detectate prin diversele controale, valoarea ordinelor de recuperare emise și sumele recuperate efectiv. De aceea, nu este clar pe ce bază a declarat directorul general al EuropeAid că a obținut o asigurare rezonabilă privind faptul că procedurile de control puse în aplicare au permis obținerea garanțiilor necesare referitoare la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente. Auditul Curții a pus în evidență un nivel semnificativ de eroare, precum și deficiențe la nivelul sistemelor de supraveghere și de control.

31.

Raportul anual de activitate al EuropeAid în 2007 și anexele acestuia au cuprins indicatori privind și regularitatea cum ar fi, de exemplu, rezultatele controalelor ex post și punerea în aplicare a planurilor anuale de audit. Rezultatele activităților de recuperare întreprinse de serviciile EuropeAid, precum și ale altor controale au fost puse la dispoziția directorului general.

32.

Ca urmare a Planului de acțiune al Comisiei pentru un cadru integrat de control intern și ca urmare a recomandării Curții (29) referitoare la instituirea strategiei globale de control a EuropeAid, descrierea sistemelor-cheie de gestiune și de control a fost dezvoltată în cadrul unor documente-ghid pentru controlul intern, incluse în raportul de activitate al directorului general al EuropeAid. Deși aceasta constituie un progres semnificativ, încă nu sunt cuprinse anumite elemente importante, precum indicatori-cheie care să sprijine nivelul de asigurare cerut sau informații privind acoperirea anumitor controale și coordonarea între controalele ex ante și controalele ex post.

32.

EuropeAid își ia angajamentul să îmbunătățească prezentarea acestor elemente ale strategiei sale de control.

33.

Dimensiunea personalului Comisiei în raport cu fondurile angajate este în scădere (30). În plus, nu se prevede nicio creștere semnificativă a numărului de personal, în ciuda creșterii substanțiale prognozate pentru angajamentele din cadrul celui de-al 10-lea FED. Deși folosirea eficientă a resurselor umane reprezintă, cu siguranță, un considerent legitim, există riscul ca insuficiența sau distribuirea necorespunzătoare a personalului sau lipsa unor aptitudini sau cunoștințe specifice să aibă impact asupra calității controalelor, verificărilor și monitorizării. Parlamentul European (31) și-a exprimat preocuparea cu privire la acest aspect. În plus, sporirea sprijinului bugetar în cadrul FED creează nevoia de aptitudini și de cunoștințe specifice, iar Curtea remarcă faptul că Structura de audit intern a EuropeAid a recomandat să fie elaborată o politică de resurse umane pentru domeniul sprijinului bugetar, care să cuprindă obiective privind numărul, aptitudinile și cunoștințele personalului din acest domeniu.

33.

Comisia este de acord cu Curtea referitor la faptul că angajarea corespunzătoare de personal reprezintă o provocare, atât în ceea ce privește numărul, cât și competențele.

34.

Curtea a constatat că entitățile de mici dimensiuni care gestionează devize de program (32) și beneficiarii acordurilor de subvenționare dețin adesea sisteme ineficiente de control intern. De exemplu, este frecvent ca aceste entități să nu dispună de un sistem contabil corespunzător pentru înregistrarea cheltuielilor aferente proiectelor. În plus, se întâmplă frecvent ca auditurile solicitate de organizațiile de implementare să nu detecteze problemele care afectează legalitatea și regularitatea operațiunilor.

34.

Pentru îmbunătățirea calității sistemelor de control intern al unităților de gestiune, Comisia a elaborat ghiduri în acest sens și organizează cursuri de formare periodice (22 de țări în 2007) pentru a îmbunătăți capacitatea de gestiune contabilă și financiară generalizată.

35.

Pentru contracte importante de achiziții de bunuri, servicii sau lucrări, este desemnat un supervizor extern care să conducă și/sau să monitorizeze execuția contractului. În unele cazuri, conform auditului Curții, calitatea controalelor desfășurate de supervizori a fost necorespunzătoare, ceea ce a afectat legalitatea și regularitatea operațiunilor.

35.

Comisia a solicitat delegațiilor sale să intensifice controlul asupra activității supervizorilor. Aceasta va studia posibilitatea de a pune în aplicare un mecanism ce vizează asigurarea calității controalelor efectuate de supervizori care să răspundă obligațiilor de legalitate și regularitate a tranzacțiilor și a creșterii eficienței activităților de supraveghere.

36.

Comisia și-a continuat eforturile de a consolida capacitatea ordonatorilor naționali de credite (ONC), prin furnizarea de asistență tehnică, echipamente și servicii de formare, pentru a permite acestor servicii să controleze în mod eficace cheltuielile aferente FED. Cu toate acestea, lipsa de implicare a statelor ACP, manifestată în multe cazuri, face ca delegațiile să nu poată avea deplină încredere în controalele efectuate de serviciile ONC, ceea ce antrenează un volum de muncă mai ridicat pentru personalul delegațiilor în vederea verificării caracterului corespunzător al controalelor.

36.

Comisia își continuă eforturile de asistență și de formare. În anul 2007, 1 430 de participanți din 22 de state ACP au beneficiat de cursuri de formare complete privind procedurile financiare și contractuale ale FED.

37.

Curtea a constatat deficiențe în ceea ce privește calitatea unor verificări efectuate de ordonatorii de credite, deficiențe legate în special de autorizarea validărilor pentru prefinanțări și de examinarea documentelor justificative pentru cheltuieli și a activității și rezultatelor auditorilor, ca și în ceea ce privește urmărirea acțiunilor întreprinse în urma constatărilor de audit. De asemenea, există o prezență insuficientă pe teren a personalului delegațiilor, de exemplu pentru a monitoriza activitatea supervizorilor.

37.

Pentru a asigura respectarea dispozițiilor Regulamentului financiar privind validarea cheltuielilor de către ordonatorul de credite responsabil, Comisia folosește circuite financiare și liste de control standard pentru fiecare operațiune. Aceasta contribuie la armonizarea și la calitatea operațiunilor efectuate.

38.

Auditurile de cheltuieli care sunt inițiate de delegații și de serviciile centrale ale EuropeAid și încredințate unor societăți private de audit reprezintă unul din elementele-cheie ale sistemelor de supraveghere și de control ale Comisiei și au rolul de a contribui la furnizarea unei asigurări cu privire la cheltuielile FED.

39.

Planul anual de audit cuprinde audituri obligatorii și audituri bazate pe analiza riscurilor. Din cauza documentației insuficiente cu privire la analiza riscurilor, există o lipsă de claritate în ceea privește procesul prin care se efectuează analiza riscurilor și măsura în care acest proces este aplicat în mod uniform de către delegații. Gradul total de punere în aplicare a planului anual de audit, în mod special la delegații, este scăzut, respectiv 55 % din totalul auditurilor planificate sunt începute în cursul exercițiului, celelalte fiind amânate, iar uneori anulate. Aceasta se datorează parțial capacității limitate a delegațiilor de a organiza și urmări audituri. Mai mult, chiar și atunci când au fost inițiate audituri, ciclul este unul îndelungat, rapoartele finale fiind elaborate după perioade mari de la efectuarea cheltuielilor. Astfel de deficiențe ale sistemului ar putea fi în detrimentul nivelului global de asigurare obținut, comparativ cu cel planificat.

39.

Procesul prin care urmează să se efectueze analiza riscurilor este indicat în mod clar în orientările operaționale pentru planul anual de audit și analiza riscurilor. Comisia este de acord că procesul de documentare a analizei riscurilor trebuie să fie consolidat.

40.

Comisia a făcut un pas important înainte în domeniul auditurilor, prin lansarea, în octombrie 2007, a unor termeni de referință noi, aplicabili tuturor auditurilor. Deși efectele noilor termeni de referință nu s-au făcut încă observate, din cauza punerii prea recente în aplicare, există semnale pozitive care arată că aceștia vor permite o raportare mai uniformă din partea auditorilor, în special în ceea ce privește forma opiniei de audit prezentate și pragul de semnificație care se aplică.

41.

Principalul instrument de monitorizare a delegațiilor este reprezentat de rapoartele privind gestionarea asistenței externe, care sunt rapoarte de gestiune semestriale elaborate de către delegații. Acestea reprezintă o sursă periodică de informare care permite delegațiilor descentralizate să transmită serviciilor centrale ale EuropeAid cele mai importante informații cu privire la organizarea internă, la punerea în aplicare a proiectelor și la auditurile externe. Serviciile centrale ale EuropeAid oferă apoi feedback delegațiilor. Problemele raportate în mod regulat de către delegații privesc lipsa capacității și a resurselor la nivelul serviciilor ONC (a se vedea punctul 36) și constrângerile legate de personal (a se vedea punctul 33).

42.

Nu au existat informații de gestiune centralizate referitoare la acoperirea și la rezultatele auditurilor inițiate de către delegații în 2007. Aceasta înseamnă că nivelul de asigurare care poate fi obținut din aceste audituri este mult redus în comparație cu ceea ce s-ar putea obține dacă ar exista un sistem informațional solid de gestiune. Un instrument informatic deja existent, CRIS audit, a fost modificat în vederea facilitării utilizării sale, care a devenit obligatorie în ianuarie 2008. Din cauza datei recente a punerii în aplicare, nu a fost posibilă evaluarea eficacității instrumentului, dar există semnale pozitive cu privire la utilitatea acestuia ca sistem pentru monitorizarea progreselor. Anumite îmbunătățiri sunt încă necesare pentru ca sfera de acoperire a auditurilor privind cheltuielile să poată fi evaluată și pentru ca acest sistem să poată fi folosit pentru sintetizarea și analiza constatărilor și a recomandărilor de audit, precum și pentru întreprinderea de acțiuni în urma acestora, în vederea unei evaluări continue a problemelor și a luării de măsuri prompte, la timp, atunci când acest lucru se dovedește necesar.

42.

EuropeAid a dezvoltat instrumente adecvate pentru a efectua audituri, în timp ce mai multe mecanisme contribuie la controlul calității acestora, ca și la consolidarea și utilizarea constatărilor auditurilor sistemice.

43.

Auditurile comandate de serviciile centrale ale EuropeAid fac deja de mai mulți ani obiectul unui control riguros, în fiecare an fiind elaborat un raport de sinteză în vederea prezentării unificate a informațiilor provenite din aceste audituri, cu scopul de a aduce îmbunătățiri sistemelor, dacă acest lucru se dovedește necesar. Un exercițiu similar a fost efectuat în 2007 pentru auditurile solicitate de delegații, care reprezintă majoritatea auditurilor. Abordarea adoptată a fost una metodică, acoperind domeniile principale de interes, precum respectarea termenilor de referință. Raportul elaborat conținea numeroase informații referitoare la numărul și la clasificarea constatărilor.

44.

Verificările efectuate de către serviciile centrale ale EuropeAid cuprind misiuni de verificare a funcționării sistemelor de control intern ale delegațiilor, controale ex post ale operațiunilor și audituri inițiate de către serviciile centrale ale EuropeAid.

45.

În 2007, serviciile centrale ale EuropeAid au efectuat o misiune de monitorizare la o delegație, care a constat într-o examinare a organizării și a funcționării sistemelor de supraveghere și de control. Misiunea a fost bine concepută și a furnizat recomandări concrete pentru îmbunătățirea sistemelor de control, dar este singura misiune de acest fel care a avut loc. La nivelul anului 2007, EuropeAid elabora o metodologie standardizată pentru aceste misiuni. În cadrul acestui proces, au avut loc două misiuni-pilot, pe parcursul cărora s-a acordat prioritate mai curând problemelor operaționale decât funcționării sistemelor de supraveghere și de control.

45.

EuropeAid a adoptat o metodologie standardizată pentru aceste misiuni în martie 2008.

46.

Sistemul de control ex post al operațiunilor existent la nivelul EuropeAid constituie un mecanism eficace pentru identificarea erorilor care afectează aspectele formale ale operațiunilor, dar este mai puțin eficace pentru identificarea erorilor care au impact asupra valorii plății. Așa cum se menționează în raportul anual privind exercițiul financiar 2006, controlul ex post al operațiunilor poate să aducă, în consecință, numai o contribuție limitată la asigurarea globală privind sistemele și procedurile și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente. Examinarea de către Curte a unui eșantion de operațiuni verificate ex post a arătat, de asemenea, că în unele cazuri aceste verificări nu au fost consemnate corespunzător în scris, că unele erori nu au fost detectate și că acțiunile întreprinse ca urmare a constatărilor efectuate nu au fost puse întotdeauna în aplicare cu toată promptitudinea de care s-ar fi putut da dovadă.

46.

Atât instituirea unui sistem de control ex post al operațiunilor, cât și definirea caracteristicilor sale se bazează pe aprecierea riscului rezidual și pe interacțiunea cu celelalte componente ale sistemului de control. Controalele ex post ale operațiunilor oferă o asigurare suplimentară pentru aprecierea elementelor care sunt supuse unui astfel de control.

47.

Auditurile bazate pe o analiză a riscurilor care sunt efectuate la inițiativa serviciilor centrale ale EuropeAid evidențiază un nivel ridicat de eroare. Documentația aferentă analizei riscurilor nu este suficientă pentru a demonstra că EuropeAid a selectat în vederea auditului toate subiectele prezentând un risc ridicat.

47.

Comisia este de acord că procesul de documentare a analizei riscurilor trebuie să fie consolidat.

48.

Obiectivul principal al Structurii de audit intern din cadrul EuropeAid îl reprezintă analiza și evaluarea sistemului de control intern. Această structură își îndeplinește funcțiile în mod eficace. Cu toate acestea, Curtea remarcă faptul că analiza riscurilor efectuată de Structura de audit intern nu ia suficient în considerare registrul riscurilor de care dispune EuropeAid, precum și faptul că programul de audit nu este suficient de flexibil pentru a se adapta la modificările intervenite în timp în ceea ce privește riscul perceput. În 2007, Structura de audit intern a finalizat audituri privind: sprijinul bugetar, fondurile cu donatori multipli și fondurile fiduciare; procesul de identificare; anumite standarde de control intern, din anumite delegații; și gestiunea riscurilor pusă în aplicare la nivelul delegațiilor. De asemenea, această entitate a finalizat o serie de audituri de urmărire. Concluziile Structurii de audit intern corespund în general constatărilor Curții.

48.

Analiza riscurilor efectuată de Structura de audit intern reprezintă baza propriului plan anual de audit. În plus, riscurile din registrul EuropeAid sunt analizate în corelație cu impactul pe care îl au asupra domeniului care urmează să fie auditat. Deși registrul riscurilor folosit de Structura de audit intern poate considera că un anumit domeniu prezintă un risc ridicat, domeniul respectiv poate să nu apară în planul de audit pentru un anumit an, deoarece procesul activității comerciale nu intră încă în sfera practicii de lucru a direcției generale sau a ciclului administrativ pentru anumite programe. Registrul riscurilor elaborat de Structura de audit intern este actualizat de câteva ori pe an, pentru a include toate probele care dovedesc modificări ale mediului de risc stabilit de EuropeAid.

49.

Serviciul de Audit Intern al Comisiei a efectuat un audit al activităților de control ex post  (33) din cadrul EuropeAid. Concluziile sale coroborează constatările Curții cu privire la strategia globală de control (a se vedea punctul 32) și la planificarea și monitorizarea auditurilor (a se vedea punctele 38 și 42).

49.

Auditul IAS a fost efectuat în momentul în care strategia de control era pregătită pentru formalizare. Concluziile acestuia nu au putut ține seama de progresele care au apărut ulterior.

50.

Serviciul de Audit Intern a efectuat și un audit final de urmărire privind finanțarea ONG-urilor în cadrul EuropeAid, precum și un audit al eligibilității costurilor din perspectiva acordului-cadru financiar și administrativ (FAFA) cu Organizația Națiunilor Unite. Acest al doilea audit a confirmat că modul în care a fost conceput acordul-cadru este unul adecvat, dar și că rămâne în continuare necesar ca mecanismele de control să fie puse în aplicare în mod eficient, ca și într-o măsură mai mare, atât la nivelul proiectului, cât și al partenerilor, de exemplu prin consolidarea controalelor asupra plăților și prin asigurarea unei acoperiri corespunzătoare pentru misiunile de verificare (34).

50.

EuropeAid a realizat progrese semnificative încă de la finalizarea auditurilor IAS efectuate în 2006 și la începutul lui 2007, mai ales în ceea ce privește Acordul-cadru de finanțare și administrativ (FAFA):

—

a fost realizată o analiză formală a conformității agențiilor Organizației Națiunilor Unite (ONU) în raport cu standardele recunoscute la nivel internațional (rată de acoperire de 97 %);

—

pe aceeași linie cu creșterea contribuțiilor Comisiei la ONU, numărul misiunilor de verificare ONU a crescut sensibil (39 în 2007 față de 7 în 2005-2006);

—

planificarea acestor verificări este realizată anual;

—

rezultatele acestora sunt consolidate;

—

Comisia și ONU au semnat directive comune privind raportarea înainte de a o îmbunătăți.

51.

Pe baza activității sale de audit, Curtea consideră că, pentru exercițiul financiar încheiat la 31 decembrie 2007, conturile FED sunt fiabile, sub toate aspectele semnificative. Curtea atrage însă atenția asupra observației de la punctul 17 referitoare la provizionul pentru cheltuielile angajate.

52.

Pe baza activității sale de audit, Curtea formulează următoarele concluzii:

(a)

cu excepția efectelor problemei descrise la punctele 19, 20 și 27, operațiunile subiacente veniturilor și angajamentelor FED nu conțin erori semnificative. În plus, Curtea atrage atenția asupra riscului fiduciar ridicat în ceea ce privește cazurile menționate la punctele 25 și 26;

(b)

operațiunile subiacente plăților Fondurilor europene de dezvoltare sunt afectate de un nivel semnificativ de eroare.

53.

Aprecierea Curții cu privire la sistemele de supraveghere și de control pentru Fondurile europene de dezvoltare este că acestea sunt parțial eficace. Tabelul 3 oferă o sinteză a evaluării efectuate de Curte referitor la sistemele de supraveghere și de control ale EuropeAid (35).

53.

Ținând cont de resursele materiale financiare și umane de care dispune, Comisia consideră ca a pus în aplicare sisteme de control care să permită acordarea unei asigurări rezonabile.

54.

EuropeAid și-a continuat eforturile de remediere a anumitor deficiențe menționate de către Curte în rapoartele anuale anterioare ale acesteia. EuropeAid a elaborat noi termeni de referință pentru audituri și a pus în aplicare un sistem informațional de gestionare, Cris audit, pentru aspectele referitoare la acoperirea și la rezultatele auditurilor. Curtea salută eforturile depuse de EuropeAid pentru elaborarea unei strategii de control, dar există în continuare o lipsă de claritate cu privire la anumite elemente importante, în special cu privire la acoperirea anumitor controale, la coordonarea între controalele ex ante și controalele ex post și la indicatorii-cheie în sprijinul asigurării globale care trebuie furnizată de directorul general.

54.

Comisia salută recunoașterea de către Curte a progresului continuu înregistrat în anii precedenți.

55.

Este necesar să se continue eforturile de îmbunătățire a conceperii și/sau a punerii în aplicare a anumitor sisteme. În acest context, ar trebui avute în vedere următoarele recomandări:

55.

(a)

strategia de control a EuropeAid ar trebui să cuprindă indicatori-cheie care să sprijine nivelul de asigurare furnizat de directorul general și ar trebui să trateze sfera de acoperire a anumitor controale și modul de coordonare dintre controalele ex ante și controalele ex post, precum și să indice resursele umane necesare;

(a)

EuropeAid își ia angajamentul să îmbunătățească prezentarea acestor elemente ale strategiei sale de control.

(b)

ar trebui să se efectueze o analiză pentru a se evalua dacă serviciile centrale ale EuropeAid și delegațiile dispun de nivelul și de tipul de resurse umane care sunt necesare pentru a se asigura calitatea controalelor;

(b)

Comisia este de acord cu Curtea referitor la faptul că angajarea corespunzătoare de personal reprezintă o provocare, atât în ceea ce privește numărul, cât și competențele, și este gata să efectueze evaluarea.

(c)

ar trebui să se acorde un sprijin mai bun conducerii organizațiilor de implementare. Aceasta ar trebui să implice o prezență mai mare a personalului delegațiilor pe teren, sprijin în ceea ce privește sistemele contabile și acțiuni de instruire, în special pentru proiectele puse în aplicare prin devize de program;

(c)

EuropeAid va elabora mai multe instrumente în vederea îmbunătățirii conducerii organizațiilor care asigură punerea în aplicare și va introduce noi termeni de referință pentru auditurile privind estimările noilor programe.

(d)

în cadrul verificărilor efectuate de delegații înainte de ordonanțarea plăților, ar trebui să se controleze cu mai multă rigurozitate cererile de plată și să se pună mai mult accent pe realitatea, eligibilitatea și exactitatea cheltuielilor. Ar trebui să se monitorizeze cu mai multă atenție calitatea activității desfășurate de către supervizori și auditori;

(d)

Pentru a asigura respectarea dispozițiilor Regulamentului financiar privind validarea cheltuielilor de către ordonatorul de credite responsabil, Comisia pune în aplicare circuite financiare și folosește liste de control standard pentru fiecare operațiune. Aceasta contribuie la armonizarea și la calitatea operațiunilor efectuate.

(e)

punerea în aplicare a sistemului CRIS Audit ar trebui să permită monitorizarea acoperirii și a rezultatelor auditului. Datele calitative privind recomandările făcute și privind îmbunătățirile care ar trebui să fie aduse pentru a răspunde constatărilor sunt vitale pentru asigurarea îndeplinirii obiectivelor fundamentale ale auditurilor comandate;

(e)

Intrarea în vigoare a noului modul CRIS-Audit la data de 1 ianuarie 2008, care face legătura între valoarea contractului care urmează să fie auditat și valoarea auditată, va facilita calculul sferei de acoperire a auditului, precum și analiza rezultatelor auditului, conform tipologiei acestora.

Comisia este de acord cu recomandarea Curții și coroborează și analizează anual rezultatele auditurilor în vederea acumulării de experiență și pentru introducerea îmbunătățirilor adecvate.

(f)

controlul ex post al operațiunilor ar trebui să includă o examinare mai aprofundată a documentelor justificative, pentru a se garanta că operațiunile nu sunt afectate de erori privind eligibilitatea și realitatea, precum și pentru a se stabili dacă verificările efectuate înainte de ordonanțarea plății au fost corespunzătoare;

(f)

Comisia lucrează în mod continuu pentru a-și îmbunătăți în continuare sistemul și va acorda o atenție deosebită publicării detaliilor privind documentele justificative ale estimărilor programelor.

(g)

metodologia standardizată pentru misiunile de monitorizare ar trebui să fie finalizată, iar numărul acestor misiuni ar trebui să fie sporit. Noua metodologie ar trebui să rămână axată pe examinarea organizării și a funcționării sistemelor de supraveghere și de control.

(g)

EuropeAid a adoptat o metodologie standardizată pentru aceste misiuni în martie 2008 și se planifică creșterea numărului de misiuni de monitorizare.

56.

În ceea ce privește sprijinul bugetar, ar trebui avute în vedere următoarele recomandări:

56.

(a)

respectarea Acordului de la Cotonou ar trebui să fie apreciată în funcție de anumite criterii de referință, precum disponibilitatea unor conturi publicate și auditate la timp; aceste condiții ar trebui să fie îndeplinite înainte de acordarea sprijinului bugetar;

(a)

Astfel cum este prevăzut la punctul 25, ca parte a abordării dinamice, Comisia utilizează diagnosticarea inițială a gestionării finanțelor publice și programul de reformă ca un criteriu de referință în funcție de care este apreciat progresul la nivelul fiecărei țări și consideră că stabilirea unor standarde minime comune care să fie aplicate în mod uniform pentru toate țările este inadecvată.

(b)

indicatorii de performanță utilizați ar trebui să permită evidențierea clară a eventualelor progrese realizate în materie de administrare a finanțelor publice. Acest lucru ar putea fi realizat prin consolidarea indicatorilor care măsoară evoluția rezultatelor în timp, alături de indicatorii axați pe proces, care vizează performanțele evenimentelor punctuale;

(b)

În comparație cu alte sectoare, pentru gestionarea finanțelor publice este mai dificil și mai complex să se dea o definiție a indicatorilor de rezultate. Cu toate acestea, Comisia favorizează utilizarea indicatorilor de rezultate, când aceștia sunt disponibili, care măsoară efectul reformelor, dar folosește și indicatorii de proces și măsurile de monitorizare a progresului înregistrat în punerea în aplicare a programului de reformă.

(c)

pentru a putea să își prezinte în mod structurat concluziile privind progresele înregistrate în materie de administrare a finanțelor publice, Comisia ar trebui să se asigure că datele utilizate ca temei pentru deciziile de plată sunt fiabile și ar trebui să se bazeze mai curând pe date privind evenimentele care au avut deja loc decât pe estimări în legătură cu evenimente viitoare;

(c)

La evaluarea eligibilității, Comisia ține cont de echilibrul dintre performanța realizată și angajamentele viitoare. În același timp, Comisia este de acord cu faptul că, atunci când se evaluează plățile, accentul trebuie să cadă pe demonstrarea realizărilor.

(d)

EuropeAid ar trebui să se asigure, înainte de începerea unui program de sprijin bugetar, că există o evaluare clară și completă a administrării finanțelor publice și că țara beneficiară dispune de un program de reformă credibil și relevant, conceput astfel încât să abordeze toate deficiențele semnificative într-un orizont de timp bine delimitat;

(d)

Comisia este de acord că sistemele de gestionare a finanțelor publice trebuie să fie evaluate înainte de furnizarea sprijinului bugetar și Comisia preferă să efectueze respectiva evaluare în cadrul cheltuielilor publice și al responsabilităților financiare. Se preconizează că, în toate țările care primesc sprijin bugetar prin intermediul FED, evaluările PEFA vor fi fost deja efectuate până la sfârșitul anului 2008. În majoritatea cazurilor, guvernele deja dispun de programe de reformă a gestionării finanțelor publice care pot necesita adaptări în funcție de constatări. În cazul în care este necesară întocmirea unor programe noi, Comisia trebuie să se convingă de angajamentul guvernului de a dezvolta și a pune în aplicare măsurile necesare de reformă în domeniul gestionării finanțelor publice, înainte de furnizarea sprijinului bugetar.

(e)

calitatea acordurilor de finanțare ar trebui să fie îmbunătățită prin includerea în toate cazurile a unor condiții generale, prin redactarea unor dispoziții fără echivoc și prin formularea unor cerințe clare cu privire la progresele în materie de administrare a finanțelor publice;

(e)

Comisia va căuta să se asigure că acordurile de finanțare vor cuprinde condițiile generale și că evaluarea eligibilității administrării finanțelor publice se va efectua în mod structurat și formal. Indicatorii specifici de performanță privind administrarea finanțelor publice din cadrul diverselor tranșe trebuie să fie clari și preciși, permițând măsurarea progresului într-o o anumită perioadă de timp.

(f)

ar trebui să se elaboreze o politică de resurse umane pe baza analizei aptitudinilor și a cunoștințelor necesare în ceea ce privește gestiunea sprijinului bugetar, având în vedere importanța aflată în creștere a acestuia.

(f)

În plus față de adaptarea recrutării personalului la nevoile specifice ale programelor de sprijin bugetar, serviciile care răspund de aceasta din cadrul Comisiei realizează un număr semnificativ de cursuri de formare pentru personalul CE din cadrul delegațiilor și sediilor centrale privind chestiuni specifice referitoare la sprijinul bugetar (cursuri privind gestionarea finanțelor publice, macroeconomia, evaluarea performanțelor, specificul sectorului etc.).