[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 29.9.2008

COM(2008) 583 final

2008/0185 (COD)

Propunere de

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene (ISA)

(prezentată de Comisie)

EXPUNERE DE MOTIVE

1. CONTEXTUL PROPUNERII |

1100 | Motivele și obiectivele propunerii În Europa de astăzi, cetățenii au libertatea de a lucra și de a se stabili oriunde pe teritoriul Uniunii Europene, iar întreprinderile au libertatea de a efectua schimburi comerciale și de a-și desfășura activitatea în toată Uniunea Europeană. Atunci când fac acest lucru, ei trebuie să interacționeze frecvent cu administrațiile statelor membre, iar această interacțiune are loc din ce în ce mai mult pe cale electronică. Pentru a facilita interacțiunea electronică cu cetățenii și întreprinderile, statele membre și-au transformat treptat administrațiile, îmbunătățind procesele de funcționare și modalitatea de interacțiune cu cetățenii și întreprinderile, în acest mod reducând în special sarcina administrativă și costurile, mărind în același timp eficiența și eficacitatea serviciilor publice. Cu toate acestea, există un risc ridicat ca în urma acestei transformări să apară bariere electronice („e-bariere”), din cauza dimensiunii sale naționale și lipsei de interoperabilitate la nivel european, astfel încât cetățenii și întreprinderile să nu poată interacționa electronic cu o administrație națională, alta decât propria lor administrație națională, cu aceeași ușurință cu care o fac cetățenii și întreprinderile locale. Aceasta ar putea împiedica buna funcționare a pieței interne și libertățile de mișcare asociate acesteia, cu efecte negative asupra deschiderii și competitivității piețelor și a mobilității transfrontaliere și va avea, de asemenea, impact asupra furnizării unor servicii de interes general pentru cetățeni și întreprinderi, fie de natură economică, fie non-economică. În același timp, provocările cu care se confruntă Europa astăzi cer din ce în ce mai mult răspunsuri politice comune și, în consecință, impun statelor membre să își unească forțele pentru punerea în aplicare a acestor răspunsuri politice comune. Punerea în aplicare a unei game variate de acte legislative constituie, de fapt, responsabilitatea comună a statelor membre și a Comisiei Europene și necesită interacțiuni transfrontaliere și transsectoriale prin intermediul tehnologiilor de informare și comunicare (TIC), care în prezent fac parte din majoritatea actelor legislative și reprezintă un instrument cheie pentru interacțiunea dintre administrații. Statele membre și Comisia trebuie să își întărească eforturile pentru a obține o interoperabilitate între soluțiile TIC naționale și comunitare, pentru a promova soluțiile convenite în mod comun și a evita utilizarea din obișnuință a unor modele învechite în scopul asigurării unor interacțiuni eficiente și efective între administrațiile publice europene, în sprijinul furnizării de servicii publice electronice și al punerii în aplicare a politicilor și activităților comunitare. |

120 | Context general Programul privind furnizarea interoperabilă de servicii de guvernare electronică paneuropene către administrațiile publice, întreprinderi și cetățeni[1] (programul IDABC), ca și programul său predecesor privind schimbul de date între administrațiile publice[2] (programul IDA), a fost esențial pentru a realiza un progres constant în cooperarea dintre Comisie și administrațiile statelor membre. Programele IDA și IDABC au pus la dispoziție un forum pentru schimbul de idei și experiență și au acordat sprijin punerii în executare a politicilor comune prin proiecte sectoriale care au determinat instituirea unui portofoliu vast de rețele și servicii operaționale transeuropene în domeniile tradiționale de acțiune precum agricultura, pescuitul, ocuparea forței de muncă, dar și în sectoare de acțiune mai noi ca afaceri interne și justiție, boli transmisibile și protecția sănătății și a consumatorului. În final, programele IDA și IDABC au furnizat sectoarelor administrative și statelor membre servicii de infrastructură, și anume cadre, servicii comune și instrumente generice, precum o platformă de comunicare cunoscută sub numele sTESTA și caracterizată de un grad înalt de securitate și disponibilitate, precum și mai multe instrumente complementare care au ca obiectiv realizarea interoperabilității între sistemele administrative „back-office” și procese, precum și între serviciile „back-office” și „front-office”. Acționând în acest mod, programele IDA și IDABC au demonstrat că au avut capacitatea de a adăuga valoare schimbului de informații între sectoarele administrative, comparativ cu ce s-ar fi putut obține dintr-o abordare printr-un proiect separat și necoordonat. Fructificând progresului inițiativelor existente, inclusiv la nivelul statelor membre, programele au demonstrat că o abordare coordonată poate contribui la obținerea unor rezultate mai rapide, de o calitate superioară și în conformitate cu cerințele mediului de afaceri, în primul și în primul rând prin intermediul unor cadre, servicii generice și instrumente comune concepute ca servicii de infrastructură în cooperare cu statele membre. Programul IDABC se încheie la 31 decembrie 2009. În prezent, Comisia propune un program de continuare privind soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene (programul ISA), punând accent pe soluțiile „back-office” care sprijină interacțiunea între administrațiile publice europene și punerea în aplicare a politicilor și activităților comunitare. Programul ISA va contribui la a face față provocărilor și la asigurarea continuității, punând în același timp la dispoziție un forum pentru schimbul de idei și experiență. |

130 | Dispoziții în vigoare în domeniul propunerii În același mod în care programul IDABC și Programul de sprijin al politicii TIC din cadrul Programului-cadru pentru competitivitate și inovare[3] (programul ICT PSP) se completează în prezent reciproc într-un anumit număr de activități (printre altele, programul ICT PSP lansează acțiuni pilot iar programul IDABC contribuie la sprijinirea acestora), programul ISA, cu domeniul său de aplicare mai restrâns, va completa programul ICT PSP în anumite domenii, prin furnizarea de contribuții, precum și a unui cadru pentru industrializarea și exploatarea rezultatelor obținute prin proiectele pilot ICT PSP. Această complementaritate va permite realizarea unor sinergii între cele două programe. Programul ICT PSP sprijină în principal acțiuni pilot care au ca scop să demonstreze și să valideze importanța soluțiilor TIC în situații reale; este vorba atât despre acțiuni pilot care comportă soluții inovative sau reproducerea celor mai bune practici, cât și despre acțiuni pilot bazate pe inițiativele în curs ale statelor membre. Programul ICT PSP nu susține implementarea unor soluții care ar putea avea nevoie de o componentă comunitară. Această componentă poate beneficia de sprijinul programului ISA, care încearcă să stabilească soluții TIC reutilizabile și operaționale comune care răspund nevoilor generice exprimate de sectoarele administrative și statele membre. În plus, programele ISA și ICT PSP contribuie la realizarea unor obiective diferite cu termene limită diferite și utilizează mecanisme de finanțare diferite. În timp ce programul ICT PSP utilizează un mecanism de co-finanțare bazat pe cereri de oferte pentru coordonarea și dezvoltarea de specificații comune, programul ISA utilizează un mecanism finanțat integral prin cereri de ofertă bazate pe specificații integrale și complete pentru implementarea finală. Prin urmare, programul ISA obține în principal produse finale ale căror caracteristici tehnice sunt cunoscute de la început, iar programul ICT PSP obține rezultate potențiale prin proiecte care definesc înseși caracteristicile. De fapt, programul ISA are ca obiectiv sprijinirea punerii în aplicare a soluțiilor, în timp ce programul ICT PSP are ca obiectiv identificarea unor soluții potențiale. La fel ca și programul IDABC, programul ISA va continua să se concentreze asupra guvernanței organizaționale și stabilirea interactivă de soluții cu sprijinul grupurilor de experți, pentru a asigura o coordonare, cooperare și un dialog strâns cu statele membre și sectoarele interesate cu privire la acțiunile programului de lucru. Ori de câte ori va fi cazul, se vor înființa grupuri de experți între programe, ca o platformă pentru schimbul de opinii și asigurarea complementarității între cele două programe. |

140 | Coerența cu alte politici și obiective ale Uniunii Prin facilitarea interacțiunii între administrațiile publice europene, atât prin mijloace de furnizare a serviciilor și instrumentelor comune și partajate, cât și prin mijloace de promovare a interoperabilității, programul ISA contribuie la întărirea pieței interne întâmpinând apariția e-barierelor care ar putea împiedica buna funcționare a pieței interne. În general, programul ISA contribuie prin aceleași mijloace la asigurarea unei implementări facile a politicilor și inițiativelor comunitare care, în majoritatea cazurilor, implică sprijin TIC și, de asemenea, implică frecvent schimbul de informații între state și/sau sectoare. În același mod în care programul IDABC contribuie la implementarea inițiativei i2010 și a Planului de acțiune i2010 asociat acestuia, programul ISA va contribui la implementarea oricărei inițiative de continuare. În consecință, programul ISA nu este doar coerent cu politicile existente, dar prezintă și o relevanță foarte mare pentru punerea lor în aplicare, realizând sinergii importante prin coordonare transsectorială și transfrontalieră. |

2. CONSULTAREA PăRțILOR INTERESATE șI EVALUAREA IMPACTULUI |

Consultarea părților interesate |

211 | Metode de consultare, principalele sectoare avute în vedere și profilul general al respondenților Pe baza unui document de discuție pregătit de Comisie pentru al doilea schimb de opinii privind programul de continuare cu statele membre reprezentate în comitetul de gestionare IDABC, Comisia a pregătit un document care a fost prezentat la conferința intermediară IDABC care a avut loc în Slovenia în 12 și 13 februarie 2008 și a fost discutat cu comitetul de gestionare IDABC în martie 2008. Luând în mod corespunzător în considerare contribuțiile suplimentare primite cu aceste ocazii, Comisia a lansat o evaluare ex-ante, incluzând activități de documentare, interviuri pilot, un sondaj al statelor membre și ateliere/sesiuni de lucru, în mod simultan cu inițierea unei consultări formale cu părțile interesate în scopul de a se asigura că obiectivele și activitățile programului vor ține cont în mod adecvat de nevoile exprimate. Deoarece programul ISA se concentrează pe interacțiunile dintre administrațiile publice europene, consultarea formală s-a limitat la statele membre care au fost solicitate să dea doar un singur răspuns la chestionar. Consultarea a avut loc pe internet, între 30 aprilie și 20 iunie 2008. La această consultare au răspuns 26 de state membre. Rezultatele consultării și raportul evaluării-ex ante sunt disponibile la adresa http://ec.europa.eu/idabc/en/document/7706. |

212 | Rezumatul răspunsurilor și modul în care acestea au fost luate în considerare 25 de state membre consideră că există o nevoie semnificativă sau clară de instituire și îmbunătățire a cadrelor comune. Un stat membru nu consideră că acest lucru este necesar. 25 de state membre consideră că există o nevoie semnificativă sau clară de sprijinire și promovare a evaluării implicațiilor în materie de TIC ale legislației comunitare propuse sau adoptate, precum și a planificării punerii în aplicare a sistemelor TIC. Un stat membru consideră că există o nevoie nesemnificativă. 22 de state membre consideră să există o nevoie semnificativă sau clară de sprijinire și promovare a funcționării și îmbunătățirii serviciilor comune existente instituite în cadrul programelor IDA și IDABC și a unor inițiative similare, precum și a instituirii, industrializării, exploatării și îmbunătățirii noilor servicii comune, ca răspuns la noile nevoi și cerințe. Trei state membre consideră că există o nevoie nesemnificativă iar un stat membru consideră că nu există nicio nevoie. 22 de state membre consideră că există o nevoie semnificativă sau clară de sprijinire și promovare a îmbunătățirii instrumentelor generice existente concepute în cadrul programelor IDA/IDABC și a unor inițiative similare, precum și a instituirii, furnizării și îmbunătățirii instrumentelor generice noi, ca răspuns la noile nevoi și cerințe. Două state membre consideră că există o nevoie nesemnificativă și două state membre consideră că nu există nicio nevoie în acest sens. 25 de state membre consideră că există o nevoie semnificativă sau clară de măsuri adiționale în sprijinul altor activități, ori de câte ori este cazul. Un stat membru consideră că nu există nicio nevoie în acest sens. 23 de state membre sunt de acord sau sunt de acord într-o mare măsură că activitățile menționate mai sus [și în articolul 3 și articolul 5 alineatul (4) din Decizia propusă] acoperă nevoile exprimate de statele membre. Trei state membre nu au nicio părere. 25 de state membre sunt de acord sau sunt de acord într-o mare măsură că obiectivul specificat în articolul 1 alineatul (2) din Decizia propusă acoperă toate activitățile menționate mai sus [și în articolul 3 și articolul 5 alineatul (4) din Decizia propusă]. Un stat membru nu este de acord. 25 de state membre sunt de acord sau sunt de acord într-o mare măsură că există o nevoie pentru un program de continuare a IDABC cu obiectivul specificat în articolul 1 alineatul (2) și care să acopere activitățile identificate în articolul 3 și articolul 5 alineatul (4). Un stat membru nu este de acord. În consecință, nevoile exprimate de statele membre au fost transpuse cu succes în activități acoperite de obiectivul general al unui program de continuare considerat necesar. |

Obținerea și utilizarea expertizei |

229 | Nu a fost necesar să se recurgă la expertiză externă. |

230 | Evaluarea impactului În cazul în care Comunitatea nu va lansa programul ISA, soluțiile existente oferite în sprijinul interacțiunii efective și eficiente dintre administrațiile publice europene nu ar mai fi menținute, inclusiv soluții precum cadrul de interoperabilitate european și sTESTA, fără care ar fi pusă în pericol buna funcționare, spre exemplu, a acordului Schengen, a Sistemului de Informații privind Vizele și a altor activități din domeniul justiției, libertății și securității. În plus, proliferarea unor soluții disparate ar putea crește, ceea ce ar determina ridicarea unor e-bariere care ar putea afecta buna funcționare a pieței interne și libertățile de mișcare asociate acesteia. În mod similar, instituirea și exploatarea unor noi soluții, fie ele cadre comune, instrumente generice sau servicii comune, nu ar mai contribui la asigurarea unui schimb de date eficient și efectiv între administrațiile publice europene. Fără programe noi, ar fi luate mult mai puține inițiative comunitare în sprijinul interoperabilității la nivel european. Pe baza acestor considerații precum și pe baza provocărilor și nevoilor identificate, s-a renunțat la opțiunea de a nu întreprinde nicio acțiune și a fost selectată opțiunea care propune programul ISA. Prin lansarea programului ISA, Comunitatea va contribui în mod semnificativ la asigurarea bunei interacțiuni între administrațiile publice europene, în beneficiul direct al statelor membre și al Comunității, precum și în beneficiul indirect al întreprinderilor și cetățenilor, în calitate de beneficiari finali. S-a renunțat la opțiunile care prevedeau crearea unei agenții deoarece dimensiunea programului nu ar fi atins o greutate semnificativă care să justifice cheltuielile generale și deoarece continuitatea acțiunilor nu ar fi putut fi asigurată din cauza timpului necesar pentru agrearea și înființarea unui agenții. S-a renunțat la opțiunea de integrare a programului în CIP ICT PSP din cauza diferențelor de obiective, interes, localizare a acțiunilor în lanțul de dezvoltare/producție, termene limită și mecanisme de finanțare. Programul va adăuga valoare financiară intervenției comunitare, prin instituirea unor soluții comune și reutilizabile care permit statelor membre și sectoarelor să evite dublarea eforturilor. În plus, soluțiile reutilizabile vor permite dezvoltarea economiilor de scară. Programul va adăuga valoare economică prin sprijinirea bunei funcționări a pieței interne care ar putea fi afectată de apariția e-barierelor determinate de soluțiile incompatibile alese de state membre și sectoare individuale în absența unor soluții comune și partajate și în lipsa interoperabilității. Se va adăuga valoare socială în măsura în care activitățile programului vor sprijini indirect cetățenii și întreprinderile, în calitate de utilizatori ai serviciilor publice electronice transfrontaliere care utilizează astfel de soluții comune și partajate. |

3. ELEMENTE JURIDICE ALE PROPUNERII |

305 | Rezumatul acțiunii propuse Programul ISA urmează să faciliteze interacțiunea electronică transfrontalieră și trans-sectorială, eficientă și efectivă, dintre administrațiile publice europene, care va permite furnizarea de servicii publice electronice în sprijinul punerii în aplicare a politicilor și activităților Comunității, prin asigurarea disponibilității de cadre comune, servicii comune și instrumente generice și prin creșterea gradului de sensibilizare cu privire la aspectele legate de TIC din legislația comunitară. |

310 | Temeiul juridic Articolul 156 din tratat, astfel cum a fost cazul pentru programele IDA și IDABC. |

320 | Principiul subsidiarității Principiul subsidiarității se aplică în măsura în care propunerea nu ține de competența exclusivă a Comunității. |

Obiectivele propunerii nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre deoarece statele membre acționând independent nu pot realiza interoperabilitatea necesară pentru serviciile publice electronice transfrontaliere și transsectoriale și nu pot institui soluții comune și partajate în sprijinul interacțiunii dintre administrațiile publice europene. |

Acțiunea Comunității va duce la realizarea mai bună a obiectivelor propunerii deoarece programul va institui și opera servicii comune, instrumente generice și cadre comune pentru a sprijini interoperabilitatea în scopul de a facilita buna interacțiune transfrontalieră și transsectorială dintre administrațiile publice, care permite furnizarea de servicii publice electronice care sprijină implementarea politicilor și activităților Comunității. Deoarece un astfel de program are, prin natura sa intrinsecă, o dimensiune europeană clară. |

Prin urmare, propunerea respectă principiul subsidiarității. |

Principiul proporționalității |

331 | Programul va sprijini furnizarea unor soluții comune și partajate, și anume cadre comune, instrumente generice și servicii comune, care vor fi aplicate, ori de câte ori va fi cazul, de către administrațiile publice europene pentru schimbul de informații transfrontalier și transsectorial. Dacă nu există dispoziții contrare, aplicarea unor astfel de soluții este în primul rând supusă deciziei statelor membre. |

332 | Instituirea și îmbunătățirea cadrelor comune și a instrumentelor generice vor fi finanțate prin intermediul programului, iar utilizarea acestor cadre și instrumente urmează să fie finanțată de către utilizatorii de la orice nivel administrativ. Instituirea, industrializarea, adică aducerea soluțiilor într-un stadiu de maturitate operațională, precum și îmbunătățirea serviciilor comune vor fi finanțate prin intermediul programului, în timp ce exploatarea acestor soluții va fi finanțată prin intermediul programului doar în măsura în care utilizarea lor poate servi intereselor Comunității. În alte cazuri, utilizarea serviciilor, inclusiv exploatarea acestora pe o bază descentralizată, va fi finanțată de către utilizatori. Soluțiile instituite de acest program vor reduce în primul rând sarcina financiară și administrativă care apasă asupra administrațiilor publice europene când interacționează între ele. |

Prin urmare, propunerea respectă principiul proporționalității. |

Alegerea instrumentelor |

342 | Ca și în cazul programului IDABC, instrumentul legal propus este o Decizie a Parlamentului European și a Consiliului deoarece un regulament sau o directivă nu sunt adecvate pentru implementarea unui program comunitar. |

4. IMPLICAțII BUGETARE |

401 | Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a programului ISA pentru perioada 1 ianuarie 2010 – 31 decembrie 2015 este stabilit la 164,1 milioane EUR, din care 103,5 milioane sunt repartizate pentru perioada până la 31 decembrie 2013, astfel cum este prevăzut în programarea financiară 2007-2013. Detalii suplimentare sunt incluse în Fișa financiară legislativă care însoțește propunerea. |

5. INFORMAțII SUPLIMENTARE |

560 | Spațiul Economic European Actul propus vizează un aspect care ține de SEE și, prin urmare, este necesar ca domeniul de aplicare al acestuia să fie extins la Spațiul Economic European |

Țările candidate Actul propus este deschis participării țărilor candidate. |

2008/0185 (COD)

Propunere de

DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI

privind soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene (ISA)

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere tratatul de instituire a Comunității Europene, în special, articolul 156 primul alineat

având în vedere propunerea Comisiei[4],

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[5],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[6],

conform procedurii menționate la articolul 251 din tratat,

întrucât,

(1) Conform articolului 154 din tratat, pentru a contribui la realizarea obiectivelor menționate în articolele 14 și 158 din tratat și pentru a permite cetățenilor Uniunii Europene, operatorilor economici și comunităților regionale și locale să beneficieze pe deplin de avantajele care decurg din realizarea unui spațiu fără frontiere interne, Comunitatea contribuie la instituirea și dezvoltarea de rețele transeuropene, întreprinzând acțiuni pentru promovarea interconectivității, interoperabilității și accesibilității.

(2) Consiliul a accentuat în concluziile sale din 1 decembrie 2005 privind comunicarea Comisiei „i2010 – O societate informațională europeană pentru creștere și ocuparea forței de muncă” faptul că, pentru realizarea obiectivelor de creștere economică și productivitate, este esențial să existe, atât la nivel european, cât și la nivel național, politici de tehnologie a informației și comunicării (denumite în continuare TIC) mai focalizate, mai eficiente și mai integrate. Comisia a fost invitată să încurajeze utilizarea eficientă a TIC în serviciile publice prin schimburi de experiență și să dezvolte abordări comune privind aspecte cheie precum interoperabilitatea și utilizarea eficientă a open source.

(3) În cadrul Declarației Ministeriale de la Manchester din 24 noiembrie 2005, miniștrii responsabili cu politicile TIC au convenit, printre altele, să lucreze împreună și să colaboreze cu Comisia pentru a partaja instrumentele existente, specificațiile comune, standardele și soluțiile într-un mod mai eficace și pentru a încuraja o dezvoltare comună a soluțiilor, acolo unde este necesar.

(4) În cadrul Declarației Ministeriale de la Lisabona din 19 septembrie 2007, miniștrii au invitat Comisia, printre altele, să faciliteze cooperarea dintre statele membre și Comisie și să definească, să dezvolte, să implementeze și să monitorizeze interoperabilitatea transfrontalieră și transsectorială, și au afirmat că legislația viitoare a Comunității ar trebui să anticipeze și să evalueze în special impactul său asupra infrastructurilor TIC și transformării serviciilor.

(5) Având în vedere dezvoltarea rapidă a TIC, există un risc ca statele membre să opteze pentru soluții diferite sau incompatibile și să apară noi e-bariere care ar putea afecta buna funcționare a pieței interne și libertățile de mișcare asociate acesteia. Aceasta ar putea avea efecte negative asupra deschiderii și competitivității piețelor, precum și un impact asupra furnizării anumitor servicii de interes general către cetățeni și întreprinderi, fie cu caracter economic, fie non-economic. Statele membre și Comisia ar trebui să-și intensifice eforturile pentru a evita fragmentarea pieței, pentru a realiza interoperabilitatea și a promova soluții TIC agreate în comun, asigurând în același timp o guvernare adecvată.

(6) Pentru furnizarea transfrontalieră și transsectorială, eficientă și efectivă, a serviciilor publice către întreprinderi și cetățeni, este necesar să existe soluții comune, reutilizabile și interoperabile, precum și procese administrative interoperabile de tip „back-office”.

(7) Este nevoie să se depună eforturi continue pentru asigurarea interoperabilității transfrontaliere și transsectoriale, pentru realizarea schimbului de experiență, instituirea și menținerea abordărilor comune și partajate, a specificațiilor, standardelor și soluțiilor, precum și pentru evaluarea implicațiilor TIC ale legislației Comunității în scopul de a sprijini, printre altele, interacțiunile transfrontaliere eficiente și efective în implementarea legislației comunitare, reducând în același timp sarcinile și costurile administrative.

(8) Pentru a face față acestor provocări, astfel de eforturi trebuie depuse în condiții de strânsă cooperare, coordonare și dialog între Comisie și statele membre, în interacțiune strânsă cu sectoarele responsabile cu implementarea politicilor comunitare, și, ori de câte ori este cazul, cu alte părți interesate, acordând atenția cuvenită priorităților și diversității lingvistice a Comunității.

(9) În conformitate cu Decizia 2004/387/CE din 21 aprilie 2004 privind furnizarea interoperabilă de servicii de guvernare electronică paneuropene către administrațiile publice, întreprinderi și cetățeni (IDABC)[7] care solicită Comisiei să definească mecanisme pentru asigurarea caracterului financiar și operațional durabil al serviciilor de infrastructură, serviciile de infrastructură trebuie menținute și exploatate într-un mod durabil. Astfel de servicii de infrastructură au fost convenite cu statele membre în timpul implementării Deciziei 1719/1999/ CE din 12 iulie 1999 privind o serie de orientări, inclusiv identificarea proiectelor de interes comun, pentru rețele transeuropene de schimb electronic de date între administrații (IDA)[8] și a Deciziei 1720/1999/CE din 12 iulie 1999 de adoptare a unui ansamblu de acțiuni și de măsuri menite să asigure interoperabilitatea rețelelor transeuropene pentru schimbul electronic de date între administrații (IDA) și accesul la aceste rețele[9], precum și de punere în aplicare a programului IDABC și a altor programe relevante.

(10) Programul IDABC se termină în 31 decembrie 2009 și ar trebui să îi urmeze un program al Comunității privind interoperabilitatea soluțiilor pentru administrațiile publice europene (programul ISA) care să facă față provocărilor.

(11) Programul ISA trebuie să se bazeze pe experiența acumulată în cadrul programelor IDA și IDABC care au demonstrat că o abordare coordonată poate contribui la obținerea unor rezultate mai rapide, de o calitate superioară și care îndeplinesc cerințele mediului de afaceri, prin utilizarea unor soluții comune și partajate instituite și operate în cooperare cu statele membre. Aceste activități au contribuit deja și continuă să contribuie în mod semnificativ la asigurarea interoperabilității pentru a permite schimbul electronic de informații între administrațiile publice europene.

(12) La stabilirea priorităților programului ISA, pentru a evita fragmentarea și a asigura o abordare holistică, trebuie acordată o atenție deosebită Strategiei de interoperabilitate europene și cadrului de interoperabilitate european.

(13) Soluțiile instituite sau exploatate conform programului ISA trebuie să se bazeze pe cerere și, în măsura în care acest lucru este posibil, trebuie să facă parte dintr-un eco-sistem coerent de servicii care facilitează interacțiunea dintre administrațiile publice europene și care asigură, facilitează sau face posibilă interoperabilitatea transfrontalieră și transsectorială.

(14) Programul ISA trebuie să asigure accesibilitatea cadrelor comune, serviciilor comune și instrumentelor generice care vin în sprijinul interacțiunii transfrontaliere și trans-sectoriale dintre administrațiile publice europene, și trebuie să sprijine de asemenea sectoarele în evaluarea implicațiilor în materie de TIC a legislației comunitare și în planificarea punerii în aplicare a soluțiilor relevante.

(15) Cadrele comune trebuie să includă, printre altele, specificații comune, orientări și metodologii, precum și strategii comune.

(16) În timp ce asigură exploatarea și îmbunătățirea serviciilor comune existente instituite în cadrul programelor IDA și IDABC, precum și a altor inițiative similare, programul ISA trebuie să sprijine instituirea, industrializarea, exploatarea și îmbunătățirea unor servicii comune noi, ca reacție la nevoile și cerințele.

(17) În timp ce asigură îmbunătățirea instrumentelor generice reutilizabile existente, instituite în cadrul programelor IDA și IDABC, precum și în cadrul altor inițiative similare, programul ISA trebuie să sprijine instituirea, furnizarea și îmbunătățirea unor noi instrumente generice reutilizabile, ca reacție la noile nevoi și cerințe apărute, printre altele, prin evaluarea implicațiilor în materie de TIC a legislației comunitare.

(18) În cursul procesului de instituire, îmbunătățire sau exploatare a soluțiilor comune, programul ISA trebuie, ori de câte ori este cazul, să se fondeze sau să fie însoțit de schimbul de experiență și soluții, precum și pe schimbul și promovarea bunelor practici.

(19) Soluțiile instituite sau operate în cadrul programului ISA trebuie să se bazeze pe principiul neutralității și adaptabilității tehnologiei în scopul de a garanta, de asemenea, că cetățenii, întreprinderile și administrațiile sunt liberi să aleagă tehnologia ce va fi utilizată.

(20) Principiile securității, confidențialității și protecției datelor personale trebuie avute în vedere în toate activitățile desfășurate în cadrul programului ISA.

(21) Deși ar trebui încurajată implicarea tuturor statelor membre în acțiunile din cadrul programului ISA, pot fi inițiate și acțiuni care implică doar un anumit număr de state membre. Statele membre care nu sunt implicate în astfel de acțiuni ar trebui încurajate să se alăture într-o fază ulterioară.

(22) Programul ISA trebuie să contribuie la implementarea oricărei inițiative de continuare a i2010, având în același timp în vedere alte programe comunitare în domeniul TIC, în special Programul de sprijin al politicii TIC al Programului-cadru pentru competitivitate și inovare, astfel cum este instituit prin Decizia 1639/2006/CE din 24 octombrie 2006 de instituire a Programului cadru pentru competitivitate și inovare (2007-2013)[10], pentru a evita dublarea eforturilor.

(23) Este recomandat să se caute sinergii cu sectorul privat și cu alte entități pentru a da prioritate, ori de câte ori este cazul, soluțiilor disponibile pe piață și susținute de aceasta.

(24) Programul ISA trebuie implementat în conformitate cu regulile aplicabile achizițiilor publice.

(25) Deoarece măsurile necesare implementării prezentei decizii sunt măsuri de gestionare în sensul articolului 2 din Decizia nr. 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei[11], ele ar trebui adoptate prin utilizarea procedurii de gestionare prevăzute în articolul 4 din decizia menționată.

(26) Programul ISA trebuie monitorizat și evaluat regulat în vederea reajustărilor.

(27) Trebuie încurajată cooperarea internațională și, din acest punct de vedere, programul ISA trebuie, de asemenea, să fie deschis participării țărilor din Spațiul Economic European și a țărilor candidate. De asemenea, trebuie încurajată cooperarea cu alte țări terțe și cu organizații sau organisme internaționale, în special în cadrul parteneriatului euro-mediteranean și cu țările vecine, în special țările vest-balcanice.

(28) Pentru asigurarea bunei gestionări a resurselor financiare ale Comunității și pentru evitarea proliferării inutile a echipamentelor, repetiției investigațiilor și abordărilor divergente, ar trebui să fie posibil să se utilizeze soluții instituite sau exploatate de programul ISA pentru inițiative non-comunitare, atâta timp cât nu sunt angajate costuri pentru bugetul comunitar și principalul obiectiv comunitar al soluției nu este compromis.

(29) Pachetul financiar care constituie cadrul de referință prioritar, în sensul punctului 37 din Acordul interinstituțional din 17 mai 2006 dintre Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și buna gestionare financiară trebuie stabilit pentru întreaga durată a programului. Acest pachet financiar trebuie să acopere, de asemenea, cheltuieli legate de măsurile premergătoare, de monitorizare, control, audit și evaluare necesare în mod direct pentru gestionarea programului și realizarea obiectivelor sale și, în special, pentru studii, întâlniri ale experților, măsuri de informare și publicare, cheltuieli legate de sistemele și rețelele IT pentru schimbul și procesarea de informații, împreună cu toate celelalte cheltuieli aferente asistenței tehnice și administrative pe care Comisia le-ar putea avea pentru gestionarea programului.

(30) Deoarece obiectivele acțiunii ce urmează a fi întreprinsă pentru a facilita interacțiunea electronică transfrontalieră și transsectorială, eficientă și efectivă, dintre administrațiile publice europene, care permite furnizarea de servicii publice electronice ce sprijină implementarea politicilor și activităților comunitare, nu pot fi atinse în mod satisfăcător de statele membre și, prin urmare, pot fi realizate mai bine la nivelul Comunității, din motive de scară și efecte, Comunitatea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la articolul respectiv, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective.

DECIDE:

Articolul 1 Obiect și obiectiv

1. Prezenta decizie instituie, pentru perioada 2010-2015, un program privind soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene, inclusiv pentru instituțiile și organismele comunitare, care oferă soluții comune și partajate care facilitează operabilitatea (denumit în continuare „programul ISA”).

2. Obiectivul programului ISA este sprijinirea cooperării dintre administrațiile publice europene, prin facilitarea interacțiunii electronice transfrontaliere și transsectoriale, eficiente și efective, dintre aceste administrații, permițând astfel furnizarea de servicii publice europene care vin în sprijinul procesului de implementare a politicilor și activităților Comunității.

Articolul 2 Definiții

În sensul prezentei decizii se aplică următoarele definiții:

(a) „interoperabilitate” înseamnă capacitatea unor organizații distincte și diverse de a interacționa în scopul realizării unor obiective care aduc beneficii reciproce și sunt convenite mutual, care implică partajarea de informații și cunoștințe între organizații prin intermediul proceselor profesionale pe care acestea le sprijină, utilizând schimbul de date între respectivele sisteme TIC deținute de acestea;

(b) „soluții” înseamnă cadre comune, servicii comune și instrumente generice;

(c) „cadre comune” înseamnă strategii, specificații, metodologii, linii directoare și abordări similare și documente;

(d) „servicii comune” înseamnă aplicații operaționale și infrastructuri de natură generică care îndeplinesc cerințele utilizatorului comun în toate domeniile de politică;

(e) „instrumente generice” înseamnă platforme de referință, platforme partajate și colaborative, componente comune și blocuri cu construcție similară care îndeplinesc cerințele utilizatorului comun în toate domeniile de politică;

(f) „acțiuni” înseamnă studii, proiecte și măsuri însoțitoare;

(g) „măsuri însoțitoare” înseamnă măsuri strategice și de conștientizare, măsuri în sprijinul gestionării programului ISA și măsuri privind împărtășirea experienței, precum și schimbul și promovarea bunelor practici.

Articolul 3 Activități

Programul ISA sprijină și promovează:

(a) instituirea și îmbunătățirea cadrelor comune în sprijinul interoperabilității transfrontaliere și transsectoriale;

(b) evaluarea implicațiilor în materie de TIC a legislației comunitare propuse sau adoptate, precum și planificarea procesului de implementare a sistemelor TIC în sprijinul aplicării acestei legislații;

(c) exploatarea și îmbunătățirea serviciilor comune existente, precum și instituirea, industrializarea, exploatarea și îmbunătățirea unor servicii comune noi;

(d) îmbunătățirea instrumentelor generice reutilizabile existente, precum și instituirea, furnizarea și îmbunătățirea de noi instrumente generice reutilizabile.

Articolul 4 Principii generale

Acțiunile lansate sau continuate în cadrul programului ISA trebuie să se bazeze pe următoarele principii, ori de câte ori este cazul:

(a) principiul neutralității și adaptabilității tehnologice:

(b) principiul confidențialității și protecției datelor personale;

(c) principiul securității.

Articolul 5 Acțiuni

1. Comunitatea, în colaborare cu statele membre, întreprinde acțiunile specificate în programul de lucru deschis menționat la articolul 9, în conformitate cu normele de implementare stipulate la articolul 8. Aceste acțiuni sunt implementate de către Comisie.

2. Un studiu are o singură fază și este finalizat prin raportul final.

3. Un proiect are, ori de câte ori este cazul, trei faze:

(a) faza inițială care conduce la elaborarea cartei proiectului,

(b) faza de execuție, al cărei final va fi marcat de raportul de execuție, și

(c) faza operațională care începe în momentul în care o soluție devine disponibilă pentru utilizare.

Fazele relevante ale proiectului sunt definite în momentul în care acțiunea este inclusă în programul de lucru deschis.

4. Punerea în aplicare a programului ISA este susținută de măsuri însoțitoare.

Articolul 6 Carta proiectului și raportul de execuție

1. Carta proiectului conține o descriere a:

(a) sferei de aplicare, obiectivelor și problemei sau oportunității, inclusiv a beneficiarilor preconizați și a beneficiilor așteptate ale unei soluții, precum și a indicatorilor cantitativi și calitativi utilizați pentru măsurarea acestor beneficii;

(b) abordării, inclusiv a aspectelor organizaționale, precum faze, rezultate și etape importante și, ori de câte ori este cazul, a măsurilor pentru facilitarea comunicării multilingve;

(c) părților interesate și a utilizatorilor, precum și a structurilor de guvernanță aferente;

(d) detaliilor soluției, inclusiv a consecvenței și dependențelor sale de alte soluții, o defalcare a costurilor estimate, a planificării și cerințelor, precum și a estimări costurilor totale aferente proprietății, inclusiv a costurilor anuale de exploatare, dacă există;

(e) caracteristicilor;

(f) constrângerilor, inclusiv a obligațiilor privind securitatea și protecția datelor.

2. Raportul de execuție conține o descriere a:

(a) sferei de aplicare, obiectivelor și problemei sau oportunității măsurate comparativ cu carta proiectului;

(b) eficacității proiectului, inclusiv a cuantificării realizărilor, costurilor suportate, a planificării și cerințelor reale comparativ cu carta proiectului, a unei analize a recuperării estimate a investiției, precum și a costurilor totale aferente proprietății, inclusiv a costurilor anuale de funcționare;

(c) aspectelor organizaționale, inclusiv a caracterului durabil al structurii guvernanței aplicate și, ori de câte ori este cazul, a recomandărilor pentru o structură a guvernanței post-execuție;

(d) ori de câte ori este cazul, a planului propus pentru ajungerea în faza de exploatare, precum și a indicatorilor de nivel a serviciilor;

(e) utilizatorului final și a materialului de asistență tehnică disponibil.

Articolul 7 Soluții

1. Cadrele comune sunt instituite și menținute cu ajutorul studiilor.

Studiile constituie, de asemenea, mijloace pentru sprijinirea evaluării implicațiilor în materie de TIC a legislației comunitare propuse sau adoptate, precum și a planificării procesului de implementare a soluțiilor care contribuie la implementarea acestei legislații.

2. Instrumentele generice sunt instituite și menținute cu ajutorul proiectelor. Proiectele constituie, de asemenea, modalități de instituire, industrializare, exploatare și menținere a serviciilor comune.

Articolul 8 Norme de implementare

1. În cursul implementării programului ISA se acordă atenție deosebită Strategiei de interoperabilitate europene și Cadrului de interoperabilitate european.

2. Este încurajată implicarea celui mai mare număr posibil de state membre într-un studiu sau proiect.

3. Ori de câte ori este cazul, instituirea sau îmbunătățirea soluțiilor se axează sau este însoțită de schimbul de experiență, precum și de schimbul sau promovarea bunelor practici.

4. Pentru a evita dublarea și pentru a grăbi punerea în aplicare a soluțiilor, sunt luate în considerare, ori de câte ori este cazul, rezultatele obținute de alte inițiative relevante ale Comunității și statelor membre.

Pentru maximalizarea sinergiilor și pentru asigurarea unor eforturi complementare și combinate, acțiunile sunt coordonate, ori de câte ori este cazul, cu alte inițiative relevante ale Comunității.

5. Inițierea acțiunilor, definirea fazelor lor și elaborarea cartelor proiectului și a rapoartelor de execuție sunt realizate și monitorizate de Comisie ca parte a procesului de implementare a programului de lucru deschis instituit în conformitate cu articolul 9.

Articolul 9 Programul de lucru deschis

1. Comisia instituie un program de lucru deschis pentru implementarea acțiunilor pe întreaga durată a prezentei decizii.

2. Comisia aprobă programul de lucru deschis și, cel puțin o dată pe an, orice modificare a acestuia.

3. Fără a aduce atingere articolului 10 alineatul (4), procedura prevăzută în articolul 12 alineatul (2) se aplică în legătură cu aprobarea de către Comisie a programului de lucru deschis și a oricăror modificări aduse acestuia.

4. Pentru fiecare acțiune, programul de lucru deschis include, ori de câte ori este cazul:

(a) o descriere a sferei de aplicare, a obiectivelor, problemei sau oportunității, beneficiarii preconizați și beneficiile așteptate, precum și abordarea organizațională și tehnică;

(b) o defalcare a costurilor estimate și, ori de câte ori este cazul, etapele importante care vor fi atinse.

5. Un proiect poate fi inclus în programul de lucru deschis în oricare dintre fazele sale.

Articolul 10 Dispoziții bugetare

1. Fondurile sunt eliberate în funcție de atingerea etape importante specifice care sunt următoarele:

(a) pentru inițierea unui studiu, a unei măsuri însoțitoare sau a fazei inițiale a unui proiect etapa importantă este reprezentată de includerea proiectului în programul de lucru deschis;

(b) pentru inițierea fazei de execuție a unui proiect, etapa importantă este reprezentată de carta proiectului;

(c) pentru inițierea fazei operaționale ulterioare a unui proiect, etapa importantă este reprezentată de raportul de execuție;

2. Etapele importante ce vor fi atinse în timpul fazei de execuție, precum și faza operațională, dacă există, sunt definite în programul de lucru deschis.

3. Dacă un proiect este inclus în programul de lucru deschis în timpul fazei sale de execuție sau operaționale, fondurile sunt eliberate la includerea în programul de lucru deschis.

4. Modificările programului de lucru deschis privind alocațiile bugetare pentru mai mult de 400 000 EUR pe acțiune sunt adoptate în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 12 alineatul 2.

5. Programul ISA este implementat pe baza regulilor de achiziție publică.

Articolul 11 Contribuția financiară a Comunității

1. Instituirea și îmbunătățirea cadrelor comune și a instrumentelor generice este finanțată integral de programul ISA. Utilizarea acestor cadre și instrumente este finanțată de către utilizatori.

2. Instituirea, industrializarea și îmbunătățirea serviciilor comune este finanțată integral de programul ISA. Exploatarea acestor servicii este finanțată integral de programul ISA în măsura în care utilizarea lor poate servi interese comunitare. În alte cazuri, utilizarea serviciilor, inclusiv exploatarea acestora pe o bază descentralizată, este finanțată de către utilizatori.

3. Măsurile însoțitoare sunt finanțate integral de programul ISA.

Articolul 12 Comitetul

1. Comisia este asistată de un comitet numit Comitetul privind interoperabilitatea transfrontalieră (denumit în continuare „Comitetul CIO”) format din reprezentanți ai statelor membre și prezidat de Comisie.

2. În cazul în care se face trimitere la prezentul paragraf, se aplică procedura de gestionare prevăzută în articolul 4 din Decizia nr. 1999/568/CE a Consiliului modificată ultima dată prin Decizia nr. 2006/512/CE a Consiliului din 17 iulie 2006, în conformitate cu articolul 7 alineatul (3) și articolul 8 din aceasta.

3. Perioada stabilită în articolul 4 alineatul (3) din Decizia 1999/468/CE este de trei luni.

4. Comitetul CIO adoptă propriul său regulament intern.

Articolul 13 Monitorizare și evaluare

1. Comisia monitorizează regulat implementarea programului ISA. Aceasta va explora sinergiile cu programele comunitare complementare.

Comisia raportează anual Comitetului CIO cu privire la implementarea programului ISA.

2. Soluțiile sunt supuse revizuirii la fiecare doi ani.

3. Programul ISA este supus unei evaluări intermediare și unei evaluări finale, iar rezultatele acestora sunt comunicate parlamentului European și Consiliului până la data de 31 decembrie 2012 și, respectiv, 31 decembrie 2015.

Evaluările examinează aspecte precum relevanța, eficacitatea, eficiența, utilitatea, durabilitatea, consecvența acțiunilor ISA și măsoară performanța comparativ cu obiectivele programului ISA și ale programului de lucru deschis. Evaluarea finală examinează, în plus, măsura în care programul ISA și-a îndeplinit obiectivele.

Evaluările examinează, de asemenea, beneficiile rezultate din acțiunile prestate pentru Comunitate pentru avansarea politicilor comune, identifică domeniile unde se pot aduce îmbunătățiri și verifică sinergiile cu alte inițiative ale Comunității în domeniul interoperabilității transfrontaliere și transsectoriale.

Articolul 14 Cooperarea internațională

1. Programul ISA este deschis participării țărilor Spațiului Economic European și țărilor candidate, în cadrul respectivelor acorduri ale acestora cu Comunitatea.

2. Este încurajată cooperarea cu alte țări terțe și cu organizații sau organisme internaționale, în special în cadrul parteneriatului euro-mediteranean și cu țările vecine, în special țările vest-balcanice. Costurile aferente nu sunt acoperite de programul ISA.

Articolul 15 Inițiative necomunitare

Fără a aduce atingeri altor politici comunitare, soluțiile instituite sau exploatate de programul ISA pot fi utilizate de inițiative necomunitare, în măsura în care nu apar costuri suplimentare pentru bugetul Comunității și obiectivul comunitar principal al soluției nu este compromis.

Articolul 16 Dispoziții financiare

1. Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a acțiunii comunitare în conformitate cu prezenta Decizie pentru intervalul începând de la 1 ianuarie 2010 până la 31 decembrie 2015 este stabilit la 164,1 milioane EUR, din care 103,5 milioane EUR sunt alocate perioadei de la 1 ianuarie 2010 până la 31 decembrie 2013.

Pentru perioada următoare datei de 31 decembrie 2013, se consideră că suma este confirmată dacă este conformă, pentru această fază, cu cadrul financiar în vigoare pentru perioada care începe în 2014.

2. Alocările anuale sunt autorizate de autoritatea bugetară în limita cadrului financiar.

Articolul 17 Intrarea în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2010 până la 31 decembrie 2015.

Adoptată la Strasbourg, …

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

FIȘĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1. DENUMIREA PROPUNERII:

Propunere de Decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind soluțiile de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene (ISA).

2. CADRUL ABM / ABB (GESTIUNE/STABILIREA BUGETULUI PE ACTIVITĂ ȚI)

Domeniul (domeniile) de politică în cauză și activitatea/activitățile asociate:

Tehnologia informației și comunicării – Program operațional sub titlul 26 „Administrația Comisiei”.

Activitate: 26 03 Furnizarea interoperabilă de servicii de guvernare electronică paneuropene către administrațiile publice, întreprinderi și cetățeni

3. LINII BUGETARE

3.1. Linii bugetare [linii opera ționale și linii conexe de asistență tehnică și administrativă (foste linii B.A)] inclusiv titlurile acestora:

26 03 01 01 Soluții de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene (ISA)[12]

26 01 04 01 Soluții de interoperabilitate pentru administrațiile publice europene (ISA) – Cheltuieli de gestionare administrativă

3.2. Durata ac țiunii și a implicațiilor financiare:

Perioada de aplicare: 1 ianuarie 2010 - 31 decembrie 2015

Plățile din bugetul Comunității pot fi efectuate după 31 decembrie 2015 pentru sumele angajate în timpul perioadei de aplicare.

3.3. Caracteristici bugetare:

Linie bugetară | Natura cheltuielilor | Nouă | Contribuție AELS | Contribuție țări candidate | Rubrica PF |

26030101 | Cheltuieli neobligatorii | CD[13] | DA | DA | DA | 1A |

26010401 | Cheltuieli neobligatorii | CND[14] | NU | DA | DA | 1A |

4. SINTEZA RESURSELOR

4.1. Resurse financiare

4.1.1. Sinteza creditelor de angajament (CA) și a creditelor de plată (CP)

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Natura cheltuielii | Secțiunea nr. | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 și anii următori | Total |

Cheltuieli operaționale[15] |

Credite de angajament (CA) | 8.1. | a | 23,00 | 25,20 | 26,00 | 26,10 | 28,50 | 30,50 | 159,3 |

Credite de plată (CP) | b | 5,75 | 23,55 | 25,40 | 26,00 | 26,73 | 51,87 | 159,3 |

Cheltuieli administrative incluse în suma de referință[16] |

Asistență tehnică și administrativă (CND) | 8.2.4. | c | 0,8 | 0,8 | 0,8 | 0,8 | 0,8 | 0,8 | 4,8 |

SUMA TOTALĂ DE REFERINȚĂ |

Credite de angajament | a+c | 23,80 | 26,00 | 26,80 | 26,90 | 29,30 | 31,30 | 164,1 |

Credite de plată | b+c | 6,55 | 24,35 | 26,20 | 26,80 | 27,53 | 52,67 | 164,1 |

Cheltuieli administrative neincluse în suma de referință[17] |

Resurse umane și cheltuieli conexe (CND) | 8.2.5. | d | 2,141 | 2,191 | 2,191 | 2,191 | 2,191 | 2,191 | 13,097 |

Costuri administrative, altele decât resursele umane și costurile conexe, neincluse în suma de referință (CND) | 8.2.6. | e | 0,046 | 0,049 | 0,049 | 0,049 | 0,049 | 0,049 | 0,291 |

Totalul indicativ al costului acțiunii |

TOTAL CA inclusiv costul resurselor umane | a+c+d+e | 25,986 | 28,240 | 29,040 | 29,140 | 31,540 | 33,540 | 177,488 |

TOTAL CP inclusiv costul resurselor umane | b+c+d+e | 8,736 | 26,590 | 28,440 | 29,040 | 29,765 | 54,915 | 177,488 |

Creșterea bugetului de-a lungul anilor reflectă costurile operaționale pentru un portofoliu în expansiune a serviciilor comune și instrumentelor generice, pus la dispoziția serviciilor Comisiei și statelor membre în vederea punerii în aplicare a sistemelor informatice transfrontaliere interoperabile.

Detalii privind cofinanțarea

Nu se aplică.

4.1.2. Compatibilitatea cu programarea financiară

( Propunerea este compatibilă cu programarea financiară existentă. Pentru perioada următoare datei de 31 decembrie 2013, se consideră că suma este confirmată dacă este conformă, pentru această fază, cu cadrul financiar în vigoare pentru perioada care începe în 2014.

( Propunerea duce la reprogramarea rubricii respective din perspectivele financiare.

( Propunerea poate necesita aplicarea dispozițiilor Acordului interinstituțional[18] (referitoare la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea perspectivelor financiare).

4.1.3. Implica țiile financiare asupra veniturilor

( Propunerea nu are implicații financiare asupra veniturilor

4.2. Resurse umane în echivalent normă întreagă (ENI) (inclusiv func ționari, personal temporar și extern) – a se vedea detaliile de la punctul 8.2.1.

Necesar anual | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 |

Numărul total al resurselor umane | 20 | 21 | 21 | 21 | 21 | 21 |

5. CARACTERISTICI ȘI OBIECTIVE

5.1. Rezultat care trebuie ob ținut pe termen scurt sau lung

Programul ISA va trebui să satisfacă nevoia de cadre comune, de conștientizare a implicațiilor în materie de TIC a legislației comunitare, servicii comune și instrumente generice reutilizabile.

Aceste nevoi au fost identificate prin schimburi de opinii cu sectoarele și cu reprezentanții statelor membre, prin evaluarea ex-ante, precum și prin consultarea formală, așa cum se precizează în expunerea de motive.

Principalii beneficiari ai activităților lansate în cadrul programului sunt administrațiile publice europene. Întreprinderile și cetățenii vor beneficia în general indirect.

5.2. Valoarea adăugată a implicării comunitare, compatibilitatea propunerii cu alte instrumente financiare și eventuala sinergie

Toate domeniile de activitate acoperite de programul ISA intră sub incidența responsabilității comune a statelor membre și a Comunității. Prin urmare, programul ISA va interveni doar în cazul în care este prezentă o valoare adăugată europeană demonstrabilă, așa cum este precizat în expunerea de motive. Comitetul de gestionare a programului ISA va asigura coerența și complementaritatea cu activitățile de la nivelul statelor membre. La nivel comunitar, coordonarea inter-servicii va asigura armonizarea activităților din diferite sectoare, precum și cu Programul de sprijin al politicii TIC al Programului-cadru pentru competitivitate și inovare (CIP) cu scopul de a maximaliza coerența și sinergiile. Cooperarea strânsă și coordonarea cu statele membre și sectoarele va ajuta programul să evalueze constant nevoile reale, proporționalitatea activităților și respectarea principiului subsidiarității.

Așa cum este precizat în expunerea de motive, programul ISA va adăuga în primul rând valoare financiară și economică la intervenția comunitară și va contribui la consolidarea și implementarea politicilor și legislației comunitare, prin coordonarea transsectorială și transfrontalieră realizând sinergii semnificative.

Așa cum este, de asemenea, precizat în expunerea de motive, coerența și complementaritatea cu Programul de sprijin a politicii TIC al Programului-cadru privind competitivitatea și inovarea (CIP) sunt garantate și se estimează că vor conduce la realizarea sinergiei.

5.3. Obiective, rezultate estimate și indicatori conecși ai propunerii în cadrul gestiunii pe activități (ABM)

Obiectivul general al programului ISA este facilitarea interacțiunii electronice transfrontaliere și transsectoriale, eficiente și efective, dintre administrațiile publice europene, făcând posibilă furnizarea de servicii publice europene care vin în sprijinul procesului de implementare a politicilor și activităților Comunității. Astfel, obiectivul său se corelează în principal cu politicile comunitare și contribuie la implementarea acestora. El sprijină, mai specific, piața unică prin contribuția la prevenirea apariției e-barierelor, sprijinind în același timp principiile și nevoile care stau la baza strategiei de la Lisabona.

A se vedea sinteza evaluării ex-ante pentru detalii privind rezultatele și indicatorii estimați.

5.4. Modalită ți de punere în aplicare (cu titlu indicativ)

( Gestiune centralizată

( direct de către Comisie

( indirect, prin delegare către:

( agenții executive

( organisme instituite de Comunități, astfel cum sunt prevăzute la articolul 185 din regulamentul financiar

( organisme publice naționale/organisme cu misiune de serviciu public

( Gestiune repartizată sau descentralizată

( cu state membre

( cu țări terțe

( gestiune în comun cu organizații internaționale (de precizat)

Observații:

6. MONITORIZARE ȘI EVALUARE

6.1. Sistem de monitorizare

Este prevăzută monitorizarea regulată a implementării programului, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare și cu procedurile administrative ale Comisiei. Monitorizarea include prezentarea unui raport anual în fața comitetului de gestionare cu privire la progresul înregistrat în procesul de implementare a activităților sprijinite.

Pentru monitorizarea proiectelor individuale, este nevoie de graficele detaliate ale proiectelor și de rapoartele de execuție, comparativ cu care vor fi evaluate realizările. Fondurile se eliberează pe baza ajungerii la aceste etape importante.

În plus, soluțiile vor fi supuse revizuirii din doi în doi ani.

Cu ajutorul indicatorilor programului specificați în sinteza evaluării ex-ante, realizările programului vor fi evaluate la intervale egale, comparativ cu obiectivele și rezultatele sale.

6.2 Evaluare

6.2.1. Evaluare ex -ante

Evaluarea ex-ante a fost utilizată pentru a verifica în mod formal că intervenția este fondată pe o strategie coerentă care este în acord cu nevoile, problemele și aspectele pe care aceasta trebuie să le abordeze. De asemenea, ea a contribuit la asigurarea complementarității și coerenței cu alte intervenții și la conceperea sistemelor necesare de monitorizare și evaluare în cadrul procesului de implementare a programului, cu scopul de a facilita evaluările intermediare și finale. Evaluarea ex-ante explică de ce Comisia a optat pentru un program de natura celui definit în propunere și prezintă valoarea adăugată și implicațiile estimate. În final, examinarea ex-ante estimează resursele financiare și umane necesare și asigură un cadru logic de bază care conține, printre altele, rezultate și indicatori.

Rezultatele evaluării ex-ante au fost deplin integrate în propunere, respectând de asemenea, rezultatele consultării.

Raportul complet este disponibil la http://ec.europa.eu/idabc/en/document/7706 și o sinteză a acestuia este anexată fișei financiare.

6.2.2. Măsuri luate în urma unei evaluări interimare/ex-post (lec ții învățate din experiențe anterioare similare)

Comunicarea din partea Comisiei către parlamentul European și Consiliu privind evaluarea procesului de punere în aplicare a programului IDABC[19] concluzionează că evaluarea interimară ajunge la concluzii preponderent pozitive, subliniind în același timp câteva insuficiențe în legătura cu care ea recomandă să fie luate în considerare în cursul implementării programului IDABC. Sunt incluse toate recomandările care pot fi pertinente pentru programul ISA.

Raportul complet privind evaluarea interimară a programului IDABC este disponibil la adresa http://ec.europa.eu/idabc/en/document/5707/3.

6.2.3. Condi țiile și frecvența evaluărilor viitoare

Programul ISA va fi supus unei evaluări intermediare și unei evaluări finale, iar rezultatele acestora vor fi comunicate Parlamentului European și Consiliului până la data de 31 decembrie 2012 și, respectiv, 31 decembrie 2015.

Evaluările interimare și finale, precum și alocările bugetare necesare vor fi incluse în programul de lucru ISA.

7. măsuri antifraudă

Este prevăzut un număr mare de mecanisme de control financiar și administrativ. Programul va fi implementat prin achiziție publică în conformitate cu normele și procedurile definite în Regulamentul financiar. Ele se aplică în tot cursul procesului și includ:

- stabilirea programului de lucru, sub rezerva avizului comitetului de gestionare, cu etape importante pentru vărsarea fondurilor care asigură controlul realizărilor și costurilor;

- elaborarea corespunzătoare a specificațiilor de licitație, garantând controlabilitatea realizării rezultatelor așteptate și a costurilor suportate;

- analiza calitativă și financiară a ofertelor;

- implicarea altor departamente ale Comisiei în cursul desfășurării procesului;

- verificarea rezultatelor și examinarea facturilor înainte de plată, la mai multe nivele;

- auditul intern.

8. DETALII PRIVIND RESURSELE

8.1. Obiectivele propunerii din punct de vedere al costurilor financiare [20]

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

Acțiunea 1. | Instituirea și îmbunătățirea cadrelor comune |

2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 |

Funcționari sau agenți temporari[23] (XX 01 01) | A*/AD | 10 | 10 | 10 | 10 | 10 | 10 |

B*, C*/AST | 7 | 7 | 7 | 7 | 7 | 7 |

Personal finanțat[24] prin articolul XX 01 02 | 3 | 4 | 4 | 4 | 4 | 4 |

Alte tipuri de personal[25] finanțat prin articolul XX 01 04/05 |

TOTAL | 20 | 21 | 21 | 21 | 21 | 21 |

Necesarul de resurse umane și administrative este acoperit prin alocația acordată DG care gestionează programul în cadrul procedurii anuale de alocare.

Alocarea posturilor din perioada 2014-2015 trebuie să ia în considerare o realocare posibilă a posturilor între servicii, pe baza cadrului financiar următor.

8.2.2. Descrierea sarcinilor care decurg din ac țiune

- Posturile AD acoperă gestionarea reală a programului: elaborarea programului de lucru, gestionarea bugetului, gestionarea cererilor publice de oferte asociate cu executarea programului, gestionarea contractului asociat cu executarea programului, urmărirea proiectelor și a studiilor, contacte cu serviciile Comisiei și experții statelor membre, organizarea de întâlniri între experți, ateliere de lucru și conferințe. De asemenea sunt incluși șeful unității, consilierul juridic al programului și secretariatul comitetului de gestionare.

- Posturile AST asigură sprijin în următoarele domenii:

- Activități de secretariat, organizarea misiunilor (2 persoane)

- Gestionarea bugetului, cereri de ofertă, contracte și plata facturilor ( 2 persoane)

- Difuzarea informațiilor și comunicare (2 persoane)

- Logistică: organizarea întâlnirilor și atelierelor, invitarea experților, rambursarea experților, gestionarea documentelor (1 persoană)

- Posturile END contribuie la gestionarea reală a programului, suplimentând posturile AD în principal în domeniile legate de coordonarea cu statele membre, urmărirea proiectelor și studiilor și organizarea întâlnirilor cu experții, a atelierelor și conferințelor.

8.2.3. Originea resurselor umane (statutare)

( Posturi alocate în prezent pentru gestionarea programului, care urmează să fie înlocuite sau prelungite (20, inclusiv trei posturi END care au în prezent contracte care se încheie în 2009).

( Posturi prealocate în cadrul exercițiului SPA/PPB pentru anul n

( Posturi de solicitat în cadrul următoarei proceduri SPA/PPB

( Posturi de redistribuit pe baza resurselor existente în cadrul serviciului în cauză (reorganizare internă)

( Posturi necesare pentru anul n, dar care nu sunt prevăzute în exercițiul SPA/PPB pentru anul în cauză

Observație : Datorită sinergiei dintre unitatea IDABC/ISA și serviciile/unitățile de dezvoltare din DG Informatică, se estimează că 4 până la 6 posturi prevăzute în evaluarea ex-ante pentru instituirea/exploatarea serviciilor și punerea în funcțiune a instrumentelor nu vor fi necesare.

8.2.4. Alte cheltuieli administrative incluse în suma de referință ( XX 01 04/05 - Cheltuieli cu gestiunea administrativă )

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Linie bugetară (număr și denumire) | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | TOTAL |

Alte tipuri de asistență tehnică și administrativă |

- intra muros (contracte de servicii)[27] | 0,4 | 0,4 | 0,4 | 0,4 | 0,4 | 0,4 | 2,4 |

- extra muros |

2 Întâlniri ale grupurilor de experți, informare și comunicare | 0,4 | 0,4 | 0,4 | 0,4 | 0,4 | 0,4 | 2,4 |

Total asistență tehnică și administrativă | 0,8 | 0,8 | 0,8 | 0,8 | 0,8 | 0,8 | 4,8 |

8.2.5. Costul financiar al resurselor umane și costuri conexe ne incluse în suma de referință

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Tip de resurse umane | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 |

Funcționari și agenți temporari (XX 01 01) | 1,989 | 1,989 | 1,989 | 1,989 | 1,989 | 1,989 |

Personal finanțat prin articolul XX 01 02 (personal auxiliar, END, personal contractual etc.) (se indică linia bugetară) | 0,152 | 0,202 | 0,202 | 0,202 | 0,202 | 0,202 |

Costul total al resurselor umane și costuri conexe (neincluse în suma de referință) | 2,141 | 2,191 | 2,191 | 2,191 | 2,191 | 2,191 |

Calcul– Funcționari și agenți temporari |

Număr de posturi identic cu cel menționat la punctul 8.2.1, înmulțit cu 117 000 euro per post |

Calcul – Personal finanțat prin articolul XX 01 02 |

Număr de posturi identic cu cel menționat la punctul 8.2.1, înmulțit cu 50 578 euro per END |

8.2.6. Alte cheltuieli administrative ne incluse în cuantumul de referință

milioane EUR (cu 3 zecimale)

2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | TOTAL |

XX 01 02 11 01 – Delegații | 0,046 | 0,049 | 0,049 | 0,049 | 0,049 | 0,049 | 0,291 |

XX 01 02 11 02 – Reuniuni și conferințe |

XX 01 02 11 03 – Comitete[28] |

XX 01 02 11 04 – Studii și consultări |

XX 01 02 11 05 – Sisteme de informații |

2 Total alte cheltuieli cu gestiunea (XX 01 02 11) | 0,046 | 0,049 | 0,049 | 0,049 | 0,049 | 0,049 | 0,291 |

3 Alte cheltuieli de natură administrativă (a se preciza, indicând linia bugetară) |

Total cheltuieli administrative, altele decât cele pentru resursele umane și costurile conexe (neincluse în suma de referință) | 0,046 | 0,049 | 0,049 | 0,049 | 0,049 | 0,049 | 0,291 |

Calcul - Alte cheltuieli administrative care neincluse în suma de referință |

700 euro pe delegație, 5 delegații pe an pentru personalul AD/END (vizite în statele membre, diseminarea rezultatelor în ateliere de lucru și conferințe) |

Rezumatul evaluării ex-ante

(Raportul complet este disponibil la adresa http://ec.europa.eu/idabc/en/document/7706 )

1. METODA

Evaluarea ex-ante este un proces care sprijină pregătirea propunerilor pentru o intervenție comunitară nouă sau reînnoită. Ea are ca obiectiv colectarea informațiilor și realizarea analizelor care ajută la definirea obiectivelor, pentru a garanta că aceste obiective pot fi duse la îndeplinire, că instrumentele utilizate sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor și că va fi posibilă o evaluare ulterioară fiabilă.

Evaluarea ex-ante răspunde cerințelor din articolul 27 din Regulamentul Financiar[29], astfel cum este prevăzut în articolul 21 din Regulamentul Comisie privind implementarea Regulamentului financiar[30].

Evaluarea ex-ante, care a fost realizată de consultanți externi, s-a bazat pe activități de documentare, interviuri și două mini-sondaje ale statelor membre și a personalului care se ocupă cu programul IDABC, precum și pe ateliere/sesiuni de lucru.

2. ANALIZA PROBLEMELOR șI EVALUAREA NECESARULUI

Dimensiunea paneuropeană a guvernării electronice și conceptul de interoperabilitate

Statele membre utilizează din ce în ce mai mult TIC în procesul de furnizare a serviciilor publice, vizând creșterea eficacității și eficienței. Deși consumul acestui fel de servicii de guvernare electronică la nivelul statelor membre este în creștere, consumul la nivel paneuropean rămâne scăzut. Cu toate acestea, atunci când statele membre trebuie să interacționeze transfrontalier pentru sprijinirea acestor servicii sau a procesului de implementare a legislației UE, interoperabilitatea este o condiție preliminară.

Principii politice generale care stau la baza unei noi intervenții publice

Strategiile și politicile europene au identificat și încorporat deja nevoia unui grad mai ridicat de interoperabilitate și a furnizării unor servicii publice într-un mod mai eficient și efectiv. O acțiune comunitară nouă trebuie să se bazeze pe principiile care stau la baza acestor politici și strategii curente (de exemplu, consolidarea pieței unice și strategia de la Lisabona).

Factori care afectează interoperabilitatea transfrontalieră și transsectorială în guvernarea electronică

Dimensiunea paneuropeană a guvernării electronice este afectată de factori diverși, unii dintre aceștia având legătură cu diferențele instituționale, culturale, juridice și politice dintre statele membre, alții cu lipsa unei abordări paneuropene a problemelor comune.

Identificarea grupurilor țintă și a actorilor principali

O acțiune de continuare trebuie să se concentreze asupra beneficiarilor principali, adică administrațiile europene, care, cu ajutorul interoperabilității își vor mări eficiența și eficacitatea prin îmbunătățirea interacțiunilor cu alte administrații, adică celelalte state membre și sectoarele CE, cu privire la aspectele paneuropene. Întreprinderile și cetățenii vor beneficia indirect.

Evaluarea nevoilor pentru o acțiune comunitară

Unele dintre nevoi au fost deja abordate prin programele anterioare și curente ale CE, inclusiv prin programele IDA și IDABC, care au determinat furnizarea unor linii directoare și cadre comune, precum și a unor instrumente, servicii și infrastructuri. Acțiunile viitoare trebuie să se fondeze pe aceste eforturi. Nevoia de acțiuni comunitare reînnoite presupune două aspecte:

- Continuitatea și durabilitatea soluțiilor dezvoltate, și

- Răspunsuri la nevoile în evoluție sau la nevoile noi exprimate de statele membre și/sau sectoare.

Nevoi reale se referă la:

- asigurarea funcției de coordonare

- sensibilizare

- îmbunătățirea dialogului cu părțile interesate din industrie

- consolidarea și reutilizarea instrumentelor, serviciilor și infrastructurilor existente

- identificarea implicațiile în materie de TIC a legislației CE

- asigurarea schimbului de date și informații și a sistemelor

- instituirea unor cadre, linii directoare și specificații comune.

3. VALOAREA ADăUGATă A IMIPLICăRII COMUNITățII

Deși statelor membre le revine competența legală în domeniul furnizării la nivel național a serviciilor publice către cetățeni și întreprinderi, răspunsurile date la un sondaj trimis membrilor comitetului de gestionare a IDABC au arătat că există un acord cu privire la valoarea adăugată a intervenției Comunității.

Aplicând argumente ipotetice în evaluarea nevoii de acțiune comunitară, evaluarea a concluzionat, printre altele, că:

- Interoperabilitatea organizațională paneuropeană ar fi dificil de realizat fără intervenția Comunității Europene.

- Serviciile de infrastructură tehnică puse în funcțiune de programele anterioare și actuale ar înceta să existe fără intervenția Comunității, caz în care statele membre și sectoarele ar fi nevoite să găsească soluții individuale.

- Fără intervenția Comunității nu ar fi dezvoltate soluții comune care pot fi partajate de administrațiile din diferite state membre

- Funcția de coordonare la nivel european ar fi dificil și costisitor de realizat la nivelul statelor membre de către statele membre înseși.

4. OBIECTIVUL COMUNITățII șI REZULTATELE PRECONIZATE

Utilizând obiectivele deja identificate prin discuții inițiale de către Comisie și statele membre (SM), sunt elaborate șase obiective pentru acțiunea comunitară, dintre care unul este strategic și cinci sunt operaționale:

- dezvoltarea unei politici de interoperabilitate europene;

- creșterea luării în considerare a dimensiunilor TIC din cadrul legislației UE;

- promovarea utilizării cadrelor comune;

- creșterea gradului de utilizare a serviciilor comune;

- creșterea gradului de utilizare a instrumentelor generice reutilizabile;

- asigurarea unor măsuri însoțitoare în sprijinul acțiunii globale.

Pentru fiecare dintre aceste obiective generale, în evaluarea ex-ante au fost elaborate obiective specifice, rezultate preconizate și indicatori conecși. Rezultatul acestui exercițiu poate fi prezentat într-o manieră simplificată astfel:

Obiective (activități) | Rezultate preconizate | Indicatori[31] |

Instituirea și îmbunătățirea cadrelor comune | Set coerent de cadre care creează un context în care statele membre (SM) și sectoarele pot discuta în legătură cu interoperabilitatea transfrontalieră și transsectorială Implementarea mai fluidă a PEGS | Numărul de specificații, linii directoare, metodologii, strategii comune etc. Sondaje (SM și sectoare): Integralitate Pertinență Utilizare Referințe naționale și internaționale |

Evaluarea implicațiilor în materie de TIC a legislației CE | Punerea în aplicare mai facilă a legislației CE prin luarea în considerare a dimensiunilor TIC în faza de concepție. Identificarea necesarului de servicii și instrumente care sprijină punerea în aplicare a legislației în timp util Înțelegerea dimensiunilor TIC ale politicii europene Implementarea mai fluidă a PEGS | Numărul de acte legislative relevante identificate Numărul de contacte finalizate cu succes între sectoare și programe Numărul de soluții necesare noi identificate Numărul de soluții implementate Sondaje (SM și sectoare): Sensibilizare Integralitate Pertinență Utilizare Oportunitate |

Instituirea, îmbunătățirea și exploatarea serviciilor comune | Existența unui set de servicii comune care respectă nevoile sectoarelor și SM Furnizarea profesională a unui portofoliu coerent de servicii Implementarea mai facilă a PEGS | Reper al calității serviciilor comune Numărul de utilizatori cunoscuți ai serviciilor comune Sondaje (SM și sectoare): Integralitate Pertinență Utilizare Adecvare Indicatori specifici ai proiectului (a se determina) |

Instituirea și îmbunătățirea instrumentelor generice reutilizabile | Accesibilitatea unui set de instrumente care respectă nevoile sectoarelor și SM Furnizarea profesională a unui portofoliu coerent de instrumente Implementarea mai facilă a PEGS | Reper al calității instrumentelor generice Numărul de utilizatori cunoscuți ai instrumentelor generice Sondaje (SM și sectoare): Integralitate Pertinență Utilizare Adecvare Indicatori specifici ai proiectului (a se determina) |

Implementarea măsurilor însoțitoare |

Organizarea schimbului de informații și a celor mai bune practici | Sensibilizarea mai mare la cele mai bune practici Reutilizarea bunelor practici | Numărul de utilizatori ai platformelor Numărul și dimensiunea comunităților Reutilizarea, schimbul și colaborarea reală (povești de succes) Sondaje (SM și sectoare): Utilitatea platformei pentru găsirea informațiilor schimbul de experiență începerea colaborării |

Îmbunătățirea funcției de coordonare | Mai multe sinergii și mai puțină dublare a activităților Abordări mai armonioase și mai coerente Înțelegerea comună în rândul părților interesate Mai multe colaborări transsectoriale și transfrontaliere în momentul conceperii sistemelor | Povești de succes Sondaje (SM și sectoare): Asigură programul o coordonare și colaborare efectivă între SM și sectoare? |

Pentru creșterea vizibilității serviciilor comune și a instrumentelor generice reutilizabile | Sensibilizarea mai mare a utilizatorilor potențiali (SM și sectoare) la serviciile comune în momentul conceperii PEGS Considerarea serviciilor și instrumentelor comune | Numărul de contacte cu programul, la inițiativa Directoratelor Generale Numărul de PEGS care utilizează servicii și instrumente comune |

Activități strategice și de sprijin | Îmbunătățirea programului | Rapoarte de evaluare |

5. MECANISME UTILIZATE, INSTRUMENTE PENTRU IMPLEMENTAREA ACțIUNII

Pentru realizarea obiectivelor menționate mai sus, acțiunea trebuie să folosească tipuri variate de mecanisme, instrumente și activități. Instrumentele nu trebuie să fie diferite de instrumentele IDABC.

6. OPțIUNI POLITICE DISPONIBILE șI COERENțA ACțIUNII

În evaluarea ex-ante au fost evaluate trei opțiuni. O opțiune a presupus că activitățile ar fi transferate unei agenții de reglementare. Deoarece această opțiune ar presupune cheltuieli generale prea mari și nu ar putea fi implementată suficient de repede pentru a fi operațională până la sfârșitul anului 2009, ea nu poate fi recomandată.

O altă opțiune ar fi transferarea programului către CIP ICT PSP, ceea ce ar permite obținerea unei oarecare coerențe și, posibil, sinergii în desfășurarea activităților. Cu toate acestea, în ciuda aspectelor comune, există diferențe importante în ceea ce privește obiectivele, domeniul de aplicare, locație în lanțul dezvoltare/producție, momente oportune și mecanisme de finanțare. Avantajele câștigate prin alegerea acestei opțiuni ar fi în mod cert contrabalansate de dezavantaje.

Din aceste motive, evaluarea ex-ante concluzionează că cele două programe nu trebuie unificate și recomandă păstrarea opțiunii inițiale, care implică un program independent.

Cu toate acestea, pentru asigurarea sensibilizării și coordonării, va fi nevoie de o cooperare strânsă la nivel operațional , precum și la nivel strategic , în momentul conceperii programelor de lucru, în primul și în primul rând între programul de continuare și programul CIP ICT PSP, care ar trebui să coopereze, de asemenea, în momentul constituirii grupurilor de lucru.

7. VOLUMUL CREDITELOR

Există două propuneri pentru bugetul programului de continuare. Opțiunea „scăzută” ar necesita un buget de 159 milioane EUR, în timp ce opțiunea „ridicată” ar necesita un buget de 220 milioane EUR, defalcat pe obiective:

Obiective | Milioane EUR Opțiunea scăzută | Milioane EUR Opțiunea ridicată |

1. Dezvoltarea unei politici de interoperabilitate europene | 3 | 6 |

2. Îmbunătățirea considerării aspectelor TIC din legislația CE | 6 | 12 |

3. Promovarea utilizării cadrelor comune | 9 | 12 |

4. Creșterea gradului de utilizare a serviciilor comune | 99 | 124 |

5. Creșterea gradului de utilizare a instrumentelor generice reutilizabile | 18 | 30 |

6. Măsuri însoțitoare | 24 | 36 |

Total | 159 | 220 |

Personalul minim necesar pentru programul de continuare este estimat la 25 de angajați în echivalent normă întreagă, iar pentru opțiunea bugetului ridicat necesarul ar fi de 32 de angajați.

8. CONCLUZIE

Deși programele anterioare au contribuit deja într-o mare măsură la procesul de extindere, aprofundare și mai bună funcționare a pieței unice prin punerea la dispoziție a soluțiilor IT, precum și la cooperarea eficientă și efectivă între administrațiile publice europene, intervenția Comunității este în continuare necesară pentru asigurarea continuității și durabilității acțiunilor deja angajate și pentru găsirea unor soluții la nevoile în evoluție sau noi exprimate de statele membre și sectoare.

Obiectivele care trebuie urmărite:

- dezvoltarea unei politici de interoperabilitate europene

- îmbunătățirea considerării aspectelor TIC din legislația CE

- promovarea utilizării cadrelor comune

- creșterea gradului de utilizare a serviciilor comune

- creșterea gradului de utilizare a instrumentelor generice reutilizabile

Având în vedere activitățile și mecanismele necesare pentru realizarea obiectivelor, cea mai adecvată opțiune de politică ar corespunde opțiunii de referință, și anume un program de urmărire.

Bugetele ar fi de 159 milioane EUR pentru opțiunea cu un buget „scăzut” și 220 milioane EUR pentru opțiunea cu un buget „ridicat”. Personalul necesar pentru implementarea opțiunilor ar fi de 25 și, respectiv, 32 de persoane.

[1] L 144, 30.4.2004, rectificată în JO L 181, 18.5.2004, p. 25.

[2] JO L 203, 3.8.1999, p. 1. Decizie modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 885/2004 al Consiliului (JO L 168, 1.5.2004, p. 1). JO L 203, 3.8.1999, p. 9. Decizie modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 885/2004 al Consiliului.

[3] JO L 310, 9.11.2006, p. 15.

[4]

[5]

[6]

[7] JO L 144, 30.4.2004, rectificată în JO L 181, 18.5.2004, p. 25.

[8] JO L 203, 3.8.1999, p. 1. Decizie modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 885/2004 al Consiliului (JO L 168, 1.5.2004, p. 1).

[9] JO L 203, 3.8.1999, p. 9. Decizie modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 885/2004 al Consiliului.

[10] JO L 310, 9.11.2006, p. 15.

[11] JO L 184, 17.7.99, p. 23. Decizie modificată ultima dată prin Decizia nr. 2006/512/CE a Consiliului (JO L 200, 22.7.2006, p. 1).

[12] Acest post bugetar nou va înlocui linia bugetară actuală 26 03 01 01 „Furnizarea de servicii de guvernare electronică paneuropene către administrațiile publice, întreprinderi și cetățeni (IDABC)”. Finalizarea acțiunilor IDABC va fi acoperită de către postul bugetar 26 03 01 02 „Finalizarea…”

[13] Credite diferențiate

[14] Credite nediferențiate denumite în continuare CND

[15] Cheltuieli care nu intră sub incidența capitolului xx 01 din titlul xx în cauză.

[16] Cheltuieli care intră sub incidența articolului xx 01 04 din titlul xx.

[17] Cheltuieli care intră sub incidența capitolului xx01, cu excepția articolelor xx 01 04 sau xx 01 05.

[18] A se vedea punctele 19 și 24 din Acordul interinstituțional.

[19] COM(2006) 610 final, http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2006:0611:FIN:EN:HTML

[20] Comparativ cu opțiunile „redus” și „ridicat” din evaluarea ex-ante, această defalcare ia în considerare opțiunea „ridicat” pentru acele activități care sunt considerate cele mai utile de către statele membre și opțiunile „redus” pentru celelalte activități (care sunt considerate în continuare utile de către statele membre).

[21] Conform descrierii din partea 5.3

[22] Creșterea bugetului din 2014 încolo este rezultatul lansării noilor servicii care vor fi fost dezvoltate în cursul primilor ani ai programului.

[23] Ale căror costuri NU sunt acoperite de suma de referință.

[24] Ale căror costuri NU sunt acoperite de suma de referință.

[25] Ale căror costuri sunt incluse în suma de referință.

[26] Este necesar să se facă trimitere la fișa financiară legislativă specifică agenției (agențiilor) executive în cauză.

[27] Asistență tehnică intra muros (cu cunoștințe tehnice foarte specifice), care asistă personalul Comisiei în verificarea calității serviciilor furnizate de contractanți și/sau să asiste personalul Comisiei în elaborarea documentelor tehnice complexe.

[28] 2 reuniuni ale comitetelor pe an (2*15 000 euro) sunt incluse în 8.2.4.1.

[29] JO L 248, 16.9.2002, p.1 cu modificările ulterioare

[30] JO L 357, 21.12.2002, p. 1 cu modificările ulterioare

[31] Indicatorii pentru anumite activități, de exemplu activitățile de coordonare și cooperare sunt, din necesitate, destul de „flexibili”. Aceasta se datorează faptului că implicațiile și rezultatele directe ale acestor activități sunt dificil de măsurat deoarece (a) acestea au drept scop în cele mai multe cazuri exercitarea unei influențe și, prin urmare, nu sunt acțiuni directe, (b) sunt, prin urmare, dificil de izolat de factorii contextuali și astfel este dificil să se stabilească raporturi de cauzalitate directe, (c) implicația asupra beneficiarilor principali depinde în general de implementarea ulterioară a soluțiilor de către statele membre și sectoare.