[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 11.6.2008

COM(2008) 370 final

2005/0237 (COD)

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN în conformitate cu articolul 251 alineatul (2) paragraful al doilea din Tratatul CE privind

poziția comună a Consiliului în vederea adoptării unei directive a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a normelor și standardelor comune destinate organismelor abilitate să efectueze inspecții și controale la bordul navelor, precum și activităților relevante ale administrațiilor maritime și în vederea adoptării unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor și standardelor comune destinate organismelor abilitate să efectueze inspecții și controale la bordul navelor

(Text cu relevanță pentru SEE)

2005/0237 (COD)

COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN în conformitate cu articolul 251 alineatul (2) paragraful al doilea din Tratatul CE privind

poziția comună a Consiliului în vederea adoptării unei directive a Parlamentului European și a Consiliului de stabilire a normelor și standardelor comune destinate organismelor abilitate să efectueze inspecții și controale la bordul navelor, precum și activităților relevante ale administrațiilor maritime și în vederea adoptării unui regulament al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor și standardelor comune destinate organismelor abilitate să efectueze inspecții și controale la bordul navelor

(Text cu relevanță pentru SEE)

ISTORICUL DOSARULUI

Data transmiterii propunerii către PE și Consiliu (document COM(2005) 587 final – 2005/0237COD): | 30 ianuarie 2006 |

Data avizului Comitetului Economic și Social European: | 13 septembrie 2006 |

Data avizului Comitetului Regiunilor: | 15 iunie 2006 |

Data avizului Parlamentului European, prima lectură: | 25 aprilie 2007 |

Data adoptării poziției comune: | 6 iunie 2008 |

OBIECTIVUL PROPUNERII COMISIEI

Obiectivul propunerii este reforma sistemului actual de recunoaștere de către Comunitate a organismelor însărcinate de statele membre cu inspecția și certificarea siguranței navelor în temeiul convențiilor internaționale (societăți de clasificare); acest sistem a fost instituit prin Directiva 94/57/CE (JO L 319, 12.12.1994, p. 20). Pentru această a patra modificare a directivei, se recurge la tehnica reformării.

În special, propunerea de reformare vizează:

1. consolidarea sistemelor de control ale organismelor recunoscute, prin înființarea unui organism de certificare a sistemelor acestora de gestionare a calității, comun organismelor în cauză, dar independent.

2. unificarea sistemului dublu actual de recunoaștere obișnuită și limitată: începând din acest moment, recunoașterea se va acorda numai în funcție de calitatea serviciilor și de bunele rezultate ale organismelor în cauză și, prin urmare, fără a se face deosebiri în funcție de dimensiunea acestora.

3. simplificarea și o mai bună structurare a criteriilor de certificare comunitară, acestea devenind mai exigente.

4. reformarea sistemului de sancțiuni, care în prezent nu prevede decât suspendarea sau retragerea recunoașterii. Propunerea vizează introducerea unui sistem de sancțiuni financiare, graduale și mai eficiente, menținând în același timp posibilitatea retragerii în cazurile cele mai grave.

5. introducerea recunoașterii reciproce a certificatelor de clasificare între organismele recunoscute (certificate de conformitate cu regulamentele tehnice proprii acestor organisme), în special în materie de echipamente maritime, atunci când acestea sunt eliberate pe baza unor standarde tehnice echivalente.

6. clarificarea domeniului de aplicare sau facilitarea aplicării anumitor dispoziții ale directivei.

OBSERVAȚII CU PRIVIRE LA POZIȚIA COMUNĂ

Cu privire la divizarea propunerii într-un proiect de directivă și un proiect de regulament

Divizarea de către Consiliu a propunerii într-un proiect de directivă și un proiect de regulament răspunde nevoii de asigurare a etanșeității juridice a sistemului, fiind vorba, în primul rând, de introducerea unor obligații în sarcina organismelor recunoscute, inclusiv instituirea unui sistem de sancțiuni financiare.

Comisia constată că proiectul de directivă vizează raporturile dintre statele membre și organismele recunoscute cărora acestea le deleagă sarcinile de inspectare și de certificare în temeiul convențiilor internaționale, în timp ce întregul sistem de recunoaștere (inclusiv acordarea recunoașterii, criteriile de recunoaștere, obligațiile de informare și de cooperare ale organismelor recunoscute, evaluarea periodică a acestora, rectificarea deficiențelor și, în cele din urmă, retragerea recunoașterii) este reluat integral în proiectul de regulament.

Comisia acceptă această divizare în măsura în care a) în afara adaptărilor necesare ale textului, aceasta rămâne o operațiune formală care să respecte integral substanța propunerii sale; și b) acest lucru poate contribui la o mai mare certitudine juridică în ceea ce privește organismele vizate.

În ceea ce privește proiectul de directivă

Comisia consideră că modificările aduse considerentelor de către Consiliu sunt în concordanță cu modificările aduse părții dispozitive a textului.

În ceea ce privește partea dispozitivă a textului,

- modificările aduse articolelor 6 și 7 sunt în concordanță cu introducerea unei proceduri a comitetului de reglementare cu control în temeiul Deciziei nr. 2006/512/CE a Consiliului[1];

- Consiliul a procedat la eliminarea clauzei de salvgardare a articolului 8 alineatul (1), problemă pentru care Comisia nu a înaintat nicio propunere. Totuși, Comisia consideră că aceasta trebuie considerată o operațiune de ordin tehnic, care constă în eliminarea unui mecanism provenit din primele versiunile ale directivei și care a devenit inaplicabil: de fapt, mecanismul menționat este incompatibil cu puterea de evaluare și de sancționare atribuită Comisiei prin modificări succesive aduse textului. Prin urmare, Comisia consideră că poate susține această modificare, deoarece nu aduce atingere dreptului său de inițiativă;

- Comisia și-a reiterat poziția în ceea ce privește stabilirea de către statele membre a unor tabele de corespondență între măsurile de transpunere luate de statele membre și dispozițiile directivei, în interesul cetățenilor, al unei „mai bune legiferări” și al transparenței. În pofida eliminării acestei obligații din cadrul articolului 14, Comisia nu s-a opus acordului Consiliului în vederea finalizării procedurii interinstituționale. Cu toate acestea, Comisia se așteaptă ca această problemă orizontală să fie examinată în comun de instituțiile europene.

Textul astfel modificat include amendamentele nr. 3, 5, 7, 9, 13, 29, 34, de la 35 la 37 și 51 ale Parlamentului European, care fuseseră acceptate în principiu de către Comisie. Amendamentele nr.1, 4 și 8 care țin de redactare, acceptate de către Comisie, nu au fost încorporate; totuși, principiul care stă la baza primelor două se reflectă în criteriul B6 alineatul (1) din anexa la proiectul de regulament, ceea ce Comisia consideră a fi corect.

Comisia consideră că celelalte modificări aduse de Consiliu părții dispozitive a textului sunt adaptări minore și/sau cu caracter redacțional sau tehnic și, în consecință, sunt acceptabile.

În ceea ce privește proiectul de regulament

Comisia consideră că modificările aduse considerentelor de către Consiliu sunt în concordanță cu modificările aduse părții dispozitive a textului, cu excepția considerentelor 1 litera (a) și 28 litera (a). În privința celor din urmă:

- Comisia nu este de acord cu noul considerent 1 litera (a), conform căruia regulamentul trebuie interpretat în temeiul legislației internaționale. De fapt, Comisia consideră că: a) proiectul de regulament este integral în conformitate cu legislația internațională și b) interpretarea legislației comunitare reprezintă competența exclusivă a Curții Europene de Justiție, căreia legislativul nu îi poate impune niciun fel de constrângeri.

- Comisia poate accepta noul considerent 28 litera (a), deoarece acesta reflectă nevoia de a combina obligația organismelor recunoscute de a dispune de un set exhaustiv de norme tehnice cu obligația de a le armoniza pe acestea din urmă; totuși, în evaluarea organismelor recunoscute, precum și a celor care solicită recunoașterea, Comisia va continua să solicite respectarea integrală a acestor două obligații.

În ceea ce privește partea dispozitivă a textului,

- Noul alineat 1 litera (a) al articolului 4 explicitează ceea ce era deja menționat implicit în propunerea Comisiei, și anume că nu pot fi recunoscute decât organismele care îndeplinesc criteriile de recunoaștere.

- Modificarea alineatului 4 al aceluiași articol are ca efect flexibilizarea posibilității de limitare a recunoașterii, limitare care rămâne cu caracter strict calitativ. În același timp, obligația Comisiei de a explicita motivele limitării și condițiile eventualei anulări a acesteia întărește protecția drepturilor și intereselor organizației vizate.

- În articolul 5, introducerea de termene limită de punere în aplicare a măsurilor corective mărește presiunea asupra organismului recunoscut vizat la constatarea unor deficiențe.

- Modificarea adusă articolului 6 de către Consiliu implică introducerea în prealabil a unei proceduri a comitetului consultativ înaintea impunerii de sancțiuni de către Comisie în cazul unui organism recunoscut care nu își îndeplinește obligațiile. Comisia consideră că, în general, comitologia este prea puțin relevantă pentru acest tip de decizii, dar recunoaște faptul că acestea ar putea afecta raporturile dintre statele membre și organismele vizate, în măsura în care scopul ultim al acordului comunitar este acela de a permite delegarea de către primele a sarcinilor de inspecție și de certificare în temeiul acordurilor internaționale. În consecință, Comisia acceptă soluția reținută de Consiliu care, chiar dacă permite statelor membre să își exprime punctele de vedere asupra infracțiunilor constatate și a sancțiunilor impuse, exclude orice posibilitate de abatere de natură politică de la această procedură. Pe de altă parte, Consiliul consideră necesar să se calculeze nivelul maxim al amenzilor aplicabile pe baza cifrei de afaceri a organismului vizat din ultimele trei exerciții precedente, ceea ce pare just. În concluzie, atribuirea Curții de Justiție a unei depline jurisdicții în ceea ce privește amenzile, oferă garanții suplimentare cu privire la procedură și la protecția drepturilor la apărare.

- În ceea ce privește retragerea recunoașterii, Consiliul a adăugat un al cincilea caz care vizează, mai ales, evitarea subvenționării publice sau private a sancțiunilor impuse unui organism recunoscut. Comisia susține integral acest demers, deoarece, în eventualitatea unei astfel de situații, sistemul și-ar pierde puterea de constrângere.

- Noua formulare dată de Consiliu articolului 9 nu modifică substanța propunerii inițiale a Comisiei, al cărei acces la documente și la nave rămâne complet protejat, în vederea evaluării organismelor recunoscute.

- Au fost aduse îmbunătățiri substanțiale articolului 10 în ceea ce privește recunoașterea reciprocă a certificatelor de clasificare, care se efectuează automat, de acum încolo, pentru toate echipamentele vizate de Directiva 96/98/CE[2] privind echipamentele maritime. Consiliul a precizat că recunoașterea reciprocă nu privește decât echipamentele, materialele și componentele, explicitând ceea ce era deja menționat implicit în propunerea inițială. Consiliul a introdus două noi mecanisme: pe de o parte, obligativitatea organismelor recunoscute de a motiva situațiile în care nu vor pune în aplicare sistemul de recunoaștere reciprocă, situație care, de altfel, nu va fi acceptată decât din motive de siguranță; pe de altă parte, o clauză de salvgardare va permite organismelor recunoscute să refuze instalarea la bord a echipamentelor specifice neconforme, fără a repune sub semnul întrebării principiul recunoașterii reciproce. În final, perioada prevăzută de Parlamentul European în amendamentul nr. 53 pentru depunerea de către Comisie a unui raport cu privire la punerea în aplicare a recunoașterii reciproce a fost modificată de la trei la cinci ani, lucru pe care Comisia îl consideră, de asemenea, adecvat, având în vedere complexitatea tehnică a procesului care cade în sarcina organismelor recunoscute.

- Comisia salută faptul că poziția comună menține obligativitatea organismelor recunoscute de a stabili un sistem comun și independent de certificare a propriilor sisteme de gestionare a calității. În acest sens, articolul 11 reia esențialul propunerii inițiale a Comisiei cu privire la acest aspect, lăsând punerea în aplicare a sistemului în întregime în sarcina organismelor recunoscute, și anume fără implicarea statelor membre și a Comisiei. Cu privire la acest aspect, Parlamentul European ar fi dorit implicarea primelor, ceea ce Comisia acceptase în principiu; totuși, această idee trebuie abandonată, în perspectiva dezvoltării unui cod internațional pentru organismele recunoscute care să includă un mecanism solid de certificare independentă, conform celor de mai sus.

- În ceea ce privește comitologia, Consiliul a introdus posibilitatea pentru Comisie de a adopta modalități de interpretare și de aplicare a criteriilor din anexă. Acest lucru va putea contribui în mod util la punerea eficientă în aplicare a acestora și poate oferi mai multă certitudine juridică părților implicate, dat fiind caracterul adesea general al anumitor criterii, fiind vorba, de exemplu, de resursele solicitate organismelor recunoscute.

Textul astfel modificat reia integral sau parțial amendamentele nr. 6, 12, 15, 17, 18, 25, de la 38 la 44, 50, de la 52 la 56, de la 59 la 61 și de la 66 la 68 pe care Comisia le acceptase. Amendamentele 18, 26, 14 și 69, acceptate parțial sau în principiu de către Comisie, au fost reluate în poziția comună, în condiții pe care Comisia le consideră satisfăcătoare. Amendamentele 16, 62, 64, 65 și 71, cu privire la denumirea organizației însărcinate cu certificarea sistemelor de calitate a organismelor recunoscute și care nu fuseseră acceptate de către Comisie decât în principiu, deoarece utilizarea termenului de „comitet” ar fi putut să provoace confuzie cu termenul de comitologie; Comisia consideră că denumirea reținută de Consiliu, și anume cea de „sistem de evaluare și de certificare a calității” reprezintă un compromis pe deplin satisfăcător.

Pe lângă aceste amendamente discutate mai sus, Comisia consideră că modificările aduse de Consiliu părții dispozitive a textului sunt adaptări minore și/sau cu caracter redacțional sau tehnic și sunt, în consecință, acceptabile.

Declarație comună a Consiliului și a Comisiei cu privire la elaborarea de către Organizația Maritimă Internațională (IMO) a unui cod pentru organismele recunoscute

Comisia și Consiliul sunt de acord cu faptul că sistemul pe care Comunitatea este pe cale să îl elaboreze ar putea servi drept model pe scară internațională, ceea ce vine în completarea preocupărilor exprimate de către Paramentul European în ceea ce privește necesitatea unei bune coordonări a sistemului comunitar cu cel internațional. Prin urmare, Comisia și statele membre sunt gata să sprijine IMO în efortul de elaborare a unui cod de lucru pentru societățile de clasificare, de înaltă calitate, la nivel mondial. În acest sens, Consiliul și Comisia au semnat o declarație comună, consemnată în anexa la această comunicare.

4. CONCLUZII

Poziția comună a Consiliului răspunde integral preocupărilor care au condus la înaintarea de către Comisie a propunerii de reformare a Directivei nr. 94/57/CE și reține măsurile esențiale pe care aceasta le preconizează și care, ca urmare a divizării actului într-un proiect de directivă și un proiect de regulament, sunt reluate, în principal, în cadrul acestuia din urmă. Printre altele, poziția comună reia aproape în totalitate amendamentele aduse de Parlamentul European pe care Comisia a fost în măsură să le accepte integral sau parțial.

Prin urmare, Comisia consideră că poziția comună adoptată în unanimitate constituie o bază foarte bună pentru a se ajunge la un acord cu Parlamentul European la a doua lectură și o acceptă sub rezerva observațiilor de mai sus.

ANEXĂ

DECLARAȚIE A CONSILIULUI ȘI A COMISIEI

„Consiliul și Comisia consideră că obiectivele acestei directive, vizând îmbunătățirea siguranței navelor și prevenirea poluării maritime, ar trebui, de asemenea, urmărite la nivel internațional. Prin urmare, statele membre și Comisia ar trebui, în colaborare cu alți membri ai IMO, să propună IMO elaborarea unui cod internațional pentru organismele recunoscute.

Bazat pe principiile acestei directive, respectivul cod ar trebui să conțină, după caz,

a) condițiile obligatorii pe care trebuie să le respecte organismele recunoscute în ceea ce privește activitatea statutară. Acestea includ, inter alia , următoarele: condiții generale, precum independența, imparțialitatea, integritatea, competența și responsabilitatea; condiții legate de organizare, gestionare și resurse; condiții legate de procesul de certificare; condiții legate de gestionarea calității;

și

b) cadrul și procedurile unui sistem de audit obligatoriu pentru a verifica dacă un organism recunoscut respectă condițiile menționate la litera a).”

[1] JO L 200, 22.7.2006, p. 11.

[2] JO L 46, 17.2.1997, p. 25. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2002/84/CE (JO L 324, 29.11.2002, p. 53).