Propunere de regulament al Parlamentului european şi al Consiliului de stabilire a unor condiţii armonizate pentru comercializarea produselor de construcţie {SEC(2008) 1900} {SEC(2008) 1901} /* COM/2008/0311 final - COD 2008/0098 */

Bruxelles, 23.5.2008

COM(2008) 311 final

2008/0098 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

DE STABILIRE A UNOR CONDIȚII ARMONIZATE PENTRU COMERCIALIZAREA PRODUSELOR DE CONSTRUCȚIE

(prezentată de Comisie)

{SEC(2008) 1900}

{SEC(2008) 1901}

EXPUNERE DE MOTIVE

Ca urmare a unei largi consultări a părților interesate și a unei evaluări a impactului, în cadrul programului său de ameliorare/simplificare a legiferării, Comisia a propus înlocuirea Directivei 89/106/CEE a Consiliului printr-un regulament, în scopul de a defini mai fidel obiectivele legislației comunitare și a facilita punerea acesteia în aplicare prin stabilirea unor mecanisme simplificate destinate în mod special diminuării sarcinii administrative a întreprinderilor și, în mod particular, cea a IMM-urilor.

1. Contextul propunerii

1.1. Motivele și obiectivele propunerii

Obiectivul directivei produselor de construcții (89/106/CEE) [1], denumită în continuare DPC, este de a asigura libera circulație și utilizare a produselor de construcție pe piața internă.

În octombrie 2005, Comisia a lansat un program de simplificare cu durata de trei ani, ca parte integrantă a strategiei sale de îmbunătățire a reglementării și de simplificare administrativă [2]. Scopul este de a face ca legislația să fie mai puțin greoaie, mai ușor de aplicat și, prin urmare, mai eficace, menținând, în același timp, obiectivele strategice ale UE. Aceasta include analizarea abordării adoptate inițial, pentru a determina dacă aceasta este cea mai eficace pentru atingerea obiectivelor legislative. Simplificarea DPC este una dintre inițiativele cuprinse în această strategie, având ca scop „clarificarea și reducerea sarcinii administrative a DPC, în mod particular pentru IMM-uri, printr-o flexibilitate sporită în formularea și utilizarea specificațiilor tehnice, înlesnirea regulilor de certificare și eliminarea obstacolelor la punerea în aplicare, care până în prezent au îngreunat crearea unei piețe interne complete pentru produsele de construcție” [3].

Produsele de construcție sunt produse intermediare destinate a fi încorporate în lucrările de construcții. Conceptele de siguranță sau interes general se aplică astfel produselor de construcție numai în măsura în care acestea contribuie la îndeplinirea cerințelor lucrărilor în care urmează a fi încorporate.

Noua abordare nu este tehnica juridică adecvată pentru a atinge obiectivul de a asigura libera circulație și utilizare a produselor de construcție. Cu toate acestea, prezenta propunere de regulament respectă noul cadru juridic, astfel cum este el definit în pachetul legislativ privind piața internă a mărfurilor [4], cu privire la aspecte cum ar fi criteriile de notificare a organismelor care îndeplinesc sarcini în calitate de părți terțe în procesul de certificare a performanței declarate sau în domeniul prevederilor de supraveghere a pieței.

În acest context, semnificația marcajului CE, definit în această propunere, este specifică produselor de construcție: acesta confirmă că informațiile care însoțesc produsul au fost obținute în acord cu regulamentul propus și, prin urmare, trebuie considerate ca fiind precise și fiabile.

Alte specificități ale produselor de construcție, care necesită abatere de la noul cadru juridic, includ sistemele de certificare a performanțelor declarate; modulele propuse de noul cadru juridic nu ar putea fi aplicate acestui sector fără adaptări considerabile. Totuși, se propun unele modificări ușoare ale sistemelor actualmente în vigoare, în temeiul DPC.

Pe scurt, obiectivul regulamentului nu este de a defini siguranța produselor, ci de a garanta prezentarea unor informații fiabile cu privire la performanțele acestora. Obiectivul este atins prin furnizarea unui limbaj tehnic comun care să fie utilizat de fabricanți în momentul introducerii pe piață a produselor și de autoritățile publice atunci când stabilesc cerințele tehnice pentru lucrările care influențează, în mod direct sau indirect, produsele ce urmează a fi folosite în cadrul acestor lucrări. Acest limbaj tehnic comun este prezentat în specificațiile tehnice armonizate (standardele europene armonizate (SEA) și documentele de evaluare europene (DEE)) întocmite în temeiul prezentului regulament.

Se propune ca cerințele elementare ale lucrărilor (CEL) să cuprindă cerințele reglementative naționale și europene pentru lucrările de construcții. Limbajul tehnic comun al specificațiilor tehnice armonizate va furniza instrumentele necesare descrierii și evaluării caracteristicilor necesare ale produselor de construcție; utilizarea acestuia ar trebui, deci, să permită autorităților naționale de a efectua toate verificările necesare asupra produselor în cauză, precum și constructorilor să le utilizeze în modul cel mai adecvat și mai eficient. Atunci când performanțele produselor sunt stabilite de către autoritățile statelor membre sau declarate de către fabricanți, aceasta se va face prin intermediul acestui limbaj tehnic comun.

1.2. Coerența cu celelalte politici și obiective ale Uniunii

Obiectivul politic general și obiectivele mai specifice/operaționale urmărite prin revizuirea DPC sunt nu numai pe deplin coerente cu mai multe politici comunitare fundamentale, cum ar fi strategia de la Lisabona și politicile care vizează ameliorarea și simplificarea reglementării, ci constituie chiar o consecință directă și necesară a acestora.

În mod particular, trebuie luate în considerare strategiile legate de dezvoltarea durabilă prin aplicarea CEL-urilor, care vor constitui în continuare baza formulării specificațiilor tehnice ale produselor de construcție.

Prin urmare, limbajul tehnic comun necesar funcționării corecte a pieței interne poate fi utilizat și ca un instrument eficace în slujba politicilor de mediu practicate de Uniune și de statele membre în acest domeniu.

2. Consultarea părților interesate și evaluarea impactului

2.1. Metode de consultare și profilul general al respondenților

Între 17.03.2006 și 15.06.2006 a avut loc o consultare deschisă prin intermediul internetului. S-a obținut un număr total de 319 răspunsuri, ceea ce se consideră a fi un procentaj bun. Toți actorii importanți interesați de DPC, cuprinzând industria, administrațiile publice sau alte părți interesate, au răspuns consultării, în mod individual sau colectiv. Răspunsurile provenind din mediul industriei pot fi considerate a fi bine reprezentate: 94 asociații sectoriale, atât la nivel european cât și la nivel național, și 102 fabricanți individuali au răspuns la chestionar.

- Un rezumat al răspunsurilor primite este disponibil la:

http://ec.europa.eu/enterprise/construction/cpdrevision/consultation_results_en.pdf http://ec.europa.eu/enterprise/construction/cpdrevision/consultation_statistics_en.pdf

- Principalele rezultate cuprind:

· Aproape toate răspunsurile confirmă necesitatea unui cadrul legislativ armonizat. În general, recunoașterea mutuală este considerată ca fiind insuficientă pentru obținerea circulației libere;

· Se confirmă, de asemenea, o nevoie absolută de clarificare cu privire la elementele fundamentale ale DPC: abordarea generală (bazată pe performanță față de abordarea prescriptivă), semnificația și statutul legal (obligatoriu sau nu) al marcajului CE, acceptarea marcajului CE de către autoritățile naționale și de către utilizatorii produselor de construcții, ca fiind un marcaj fiabil, precum și rolul standardelor și al autorizațiilor tehnice europene;

· În mod clar, DPC poate fi simplificată. Sistemele de atestare a conformității ar trebui să fie simplificate și numărul acestora ar trebui să fie redus. Filiera autorizației tehnice europene pentru marcajul CE este considerată drept necesară, dar procedurile administrative pentru eliberarea acesteia trebuie fluidizate iar orientările pentru autorizarea tehnică europeană (OATE) ar trebui să dispară. Opțiunea „fără performanță determinată” (FPD) ar trebui să fie menținută, dar necesită o mai bună definiție ca mijloc de simplificare a punerii în aplicare a DPC și de evitare a unor costuri inutile pentru întreprinderi;

· Există o preocupare clară legată de efectele specifice potențiale ale DPC asupra întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri). Se acordă o atenție deosebită necesității unui tratament adecvat mai ales pentru produsele care nu sunt fabricate în serie. Pe lângă aceasta, modificările eventuale ale DPC nu ar trebui să producă greutăți nejustificate activităților comerciale ale IMM-urilor;

· În cele din urmă, s-a formulat o cerere unanimă de consolidare a credibilității întregului sistem, și anume prin înăsprirea criteriilor de desemnare și de notificare a organismelor și printr-o mai bună coordonare a supravegherii pieței.

2.2. Studiul de impact al politicilor alternative

În cadrul strategiei privind o mai bună reglementare, Comisia a realizat un studiu de impact al politicilor alternative. Au fost discutate trei opțiuni: Opțiunea 1 – Nicio măsură din partea UE: nicio modificare; Opțiunea 2 – Nicio legiferare; Opțiunea 3 – Revizuirea DPC.

Opțiunea 1 – Nicio măsură din partea UE: nicio modificare

Opțiunea de bază este ca DPC să continue să rămână în vigoare în varianta sa actuală. Cerințele directivei nu ar fi clarificate sau simplificate în niciun mod cu excepția modificărilor legate de evoluția naturală a legislației în forma sa actuală și a legislației aplicabile în acest domeniu, în afară de cea cuprinsă în DPC.

Totuși, unele dintre divergențele existente în cadrul cerințelor naționale precum și în regimurile de testare și certificare ar putea fi reduse cu ajutorul mijloacelor deja inițiate de cooperare administrativă între autoritățile naționale.

Cu toate acestea, analiza în profunzime a acestei opțiuni demonstrează că multe din problemele actuale, cum sunt, de exemplu, semnificația neclară al marcajului CE, diferitele abordări ale marcajului CE (obligatoriu, benevol), complexitatea sistemului, acceptarea insuficientă a marcajului CE și proliferarea marcajelor naționale, vor continua să existe. Acest lucru este confirmat de cele mai recente date referitoare la reclamații și încălcări în domenii, care sunt deja acoperite de specificații tehnice armonizate. Astfel, DPC va continua să nu își atingă scopul, care este libera circulație și utilizare a produselor de construcție pe piața internă.

Opțiunea 2 – Nicio legiferare

Această opțiune ar implica o abrogare a DPC fără înlocuire cu un substituent, și un recurs la recunoaștere mutuală, care să ia în considerare noul cadru juridic.

În practică piața internă ar fi bazată numai pe principiul potrivit căruia un produs comercializat în mod legal într-unul din statele membre poate fi comercializat în oricare alt stat membru, chiar dacă produsul nu este pe deplin conform cu normele tehnice ale statelor membre de destinație, atâta timp cât un stat membru nu are suficiente motive justificate de a interzice produsul pe piață pe teritoriul propriu.

Documentul COM(1999)299 final, privind ameliorarea aplicării principiului recunoașterii mutuale pe piața unică, a situat domeniul construcțiilor în cele cinci sectoare de vârf în materie de încălcări ale recunoașterii mutuale, între 1996 și 1998, la articolul 28 (fostul articol 30) din Tratat. La vremea întocmirii documentului COM(2002)419 final, numărul încălcărilor în sectorul construcțiilor crescuse ușor, de-a lungul perioadei 1998-2001, pentru a se situa între primele patru sectoare industriale. Cele mai recente date disponibile confirmă aceste tendințe și arată că recunoașterea mutuală nu este suficientă pentru a asigura funcționarea eficientă a pieței interne pentru produse de construcție.

În mai 2006, consultarea părților interesate a arătat că fabricanții consideră în mod aproape unanim că recunoașterea mutuală nu ar putea duce la libera circulație și utilizare a produselor de construcție pe piața internă.

Studiul extern [5], contractat pentru a pregăti evaluarea impactului revizuirii DPC, a analizat dacă opțiunea „nicio legiferare” ar aborda sau nu problemele identificate legate de DPC. După cum era de așteptat, datorită celor de mai sus, concluzia a fost că această opțiune nu ar îndeplini obiectivul de liberă circulație a produselor de construcție pe piața internă.

Opțiunea 3 – Revizuirea DPC: opțiunea preferată

Opțiunea 3, de a revizui legislația comunitară, este opțiunea preferată. Aceasta constă dintr-un pachet legislativ care reflectă necesitățile existente și înregistrează cele mai bune calificări în cadrul studiului de impact. Această opțiune este singura care corespunde pe deplin chestiunilor și problemelor care necesită luarea unor măsuri, cât și concluziilor obținute în urma consultării părților interesate, consultare efectuată în acest scop. Ea abordează într-un mod optim principalele surse de probleme identificate și permite cele mai eficiente ameliorări posibile pentru părțile care sunt afectate. Ea salvgardează, de asemenea, acquis-ul general precum și specificațiile tehnice stabilite în temeiul DPC în vigoare. În cele din urmă, aceasta respectă cu strictețe subsidiaritatea echilibrată atinsă în domeniul construcțiilor, și anume faptul că statele membre sunt competente în ceea ce privește normele de proiectare și de construcție ale lucrărilor, în timp ce legislația UE asigură piața internă cu privire la produsele utilizate în cadrul acestor lucrări.

3. Abordarea problemelor identificate

3.1. Necesități de clarificare

Regulamentul propus conține o definiție precisă a subiectului în discuție precum și definițiile celor mai pertinente concepte cu privire la piața internă a produselor de construcție. Lucru și mai important, acesta stabilește în mod clar semnificația specifică al marcajului CE pentru produsele de construcție. Aceasta va permite evitarea confuziilor cu alte dispoziții legale, prevăzute pentru aplicarea respectivului marcaj.

Marcajul CE pentru produsele de construcție atrage după sine declararea informațiilor pertinente referitoare la performanțele produsului, care vor însoți introducerea pe piață a produsului respectiv; în plus, aceste informații trebuie să fi fost obținute ca urmare a prevederilor regulamentului.

Pentru a ușura sarcina IMM-urilor, se prevăd dispoziții specifice pentru micro-întreprinderi și pentru produsele individuale.

Mai mult, se clarifică, de asemenea, rolul specific și semnificația specificațiilor tehnice armonizate, și anume standardele armonizate și DEE-urile: acestea ar trebui să se bazeze pe conceptul de performanță. Drept consecință, rolul specificațiilor tehnice armonizate este de a furniza metode de testare sau de calcul cât mai adecvate pentru evaluarea și verificarea constanței performanțelor respectivelor produse.

În sfârșit, marcajul CE va fi obligatoriu pentru declararea performanțelor produselor acoperite de standarde armonizate. Cu toate acestea, propunerea păstrează caracterul voluntar al standardelor armonizate, oferind producătorilor calea alternativă a evaluării tehnice europene (ETE) pentru obținerea marcajului CE.

3.2. Consolidarea credibilității sistemului

Ca urmare a noului cadru juridic, propunerea introduce noi criterii mai severe de notificare a organismelor care efectuează sarcini ale unor părți terțe în procesul de evaluare și de verificare a constanței performanțelor. În aceeași linie de idei, propunerea definește, de asemenea, criterii riguroase pentru desemnarea organismelor de evaluare tehnică (OET). Drept rezultat, ne putem aștepta la o mai mare acceptare a marcajului CE de către autoritățile statelor membre și de către clienți (proiectanți, contractanți și proprietari), dat fiind că este unicul marcaj care atestă conformitatea produselor de construcție cu performanțele declarate.

Mai mult, prevederile referitoare la procedura de salvgardare ale noului cadru juridic sunt incluse în această propunere: aceasta va spori, de asemenea, credibilitatea întregului sistem.

3.3. Necesități de simplificare

Simplificarea este obiectivul principal al acestei propuneri. Corespunzător experienței câștigate prin punerea în aplicare a DPC, și în plus față de simplificările aduse prin clarificare, propunerea include, de asemenea, un număr important de măsuri menite să simplifice calea spre aplicarea marcajului CE, reducând astfel sarcina administrativă a întreprinderilor și în special a microîntreprinderilor. Unele dintre aceste măsuri se aplică în mod direct, cum ar fi cele legate de microîntreprinderi, care vor obține un acces simplificat la marcajul CE, în cazul în care produsele pe care acestea le introduc pe piață nu creează preocupări de siguranță majore. Se prevăd, de asemenea, măsuri simplificate specifice în ceea ce privește produsele individuale sau cele care nu sunt fabricate în serie.

Procedurile de obținere a unei evaluări tehnice europene (ETE) urmează, de asemenea, să fie simplificate și clarificate. De altfel, organismele de standardizare europene și organismele de evaluare tehnică sunt încurajate să înlocuiască testele prevăzute în specificațiile tehnice armonizate cu alte metode mai puțin costisitoare, cum sunt metodele descriptive, și să introducă, pe cât posibil, clase în standardele armonizate, pentru a facilita utilizarea conceptelor „fără testare” sau „fără testare suplimentară”.

În sfârșit, introducerea documentației tehnice specifice (DTS) va ușura partajarea rezultatelor testelor efectuate de către o terță parte, precum și eșalonarea testelor, și anume transferul rezultatelor testelor de la niveluri superioare la niveluri inferioare ale producției sau de la un furnizor de sisteme sau un proiectant de modele la asamblorul unor astfel de sisteme sau modele.

Este de așteptat ca aceste măsuri să reducă în mod semnificativ costul administrativ al introducerii produselor de construcție pe piața europeană, fără a diminua nivelul de siguranță al lucrărilor de construcții. Cele mai semnificative măsuri de simplificare prevăzute în propunere pot fi grupate după cum urmează:

3.3.1. Măsuri cu aplicare generală

Sisteme de evaluare și verificare a constanței performanțelor

– Trecerea de la 6 la 5 sisteme prin eliminarea fostului sistem 2;

– Simplificarea fostului sistem 1+ prin înlăturarea testării de audit la locul de construcție și pe piață. Acest sistem, care, conform DPC, este cel mai exigent, necesită, în plus față de testele efectuate în unitatea de producție înainte de introducerea produsului pe piață, o serie de teste care pot fi efectuate fie asupra produsului deja comercializat fie la locul de construcție. Cerința pentru astfel de teste a fost înlăturată.

– Introducerea unor „teste martor”, și anume posibilitatea de a efectua teste în unitatea de producție a fabricantului, în scopul de a evita deplasarea eșantioanelor de produse în laboratorul organismului notificat.

Metode destinate a reduce costul testării

– Introducerea unui sistem simplu în care declarația de performanțe a fabricantului este susținută doar de o documentație tehnică specifică (DTS), pe care fabricantul o ține la dispoziția autorităților de supraveghere a pieței în incinta fabricii.

Prin intermediul DTS sunt create următoarele instrumente:

– Fără testare: în anumite condiții, care urmează a fi definite în specificațiile tehnice armonizate sau printr-o decizie a Comisiei, produsul, fără testare, trebuie considerat drept adecvat unei utilizări specifice sau capabil de a atinge un nivel sau o clasă specifică de categorie de performanță;

– Fără testare suplimentară: în același mod, pe baza unui număr de teste efectuate de o terță parte, și în anumite condiții, care urmează a fi definite în specificațiile tehnice armonizate sau printr-o decizie a Comisiei, produsul, fără testare suplimentară, trebuie considerat drept adecvat unei utilizări specifice sau capabil de a atinge un nivel sau o clasă specifică de categorie de performanță;

– Testare-tip partajată: Fabricantul va avea posibilitatea de a utiliza rezultatele testelor efectuate de o terță parte atâta timp cât produsul său beneficiază de aceeași factori determinanți ai tipului de produs, și anume utilizează aceleași materiale de bază și este fabricat cu ajutorul unor sisteme de producție similare;

– Testare tip eșalonată:: Fabricanții care asamblează kituri sau sisteme pot utiliza rezultatele testelor efectuate de către furnizori asupra respectivelor kituri sau sisteme, cu autorizarea și urmând instrucțiunile acestora. Mai mult, testele efectuate în etape anterioare ale procesului de producție nu ar trebui să fie repetate în etapele ulterioare, în condițiile în care caracteristicile performanțelor nu sunt modificate. Aceste măsuri vor avea efecte importante asupra reducerii costului produselor introduse pe piață fără a diminua siguranța lucrărilor în construcție. Ele vor fi deosebit de avantajoase pentru IMM-uri.

În plus față de măsurile concrete de mai sus, autorilor specificațiilor tehnice li se cere în mod oficial să folosească, în specificațiile tehnice pe care le elaborează, metode de evaluare mai puțin costisitoare decât testarea, ori de câte ori este posibil.

3.3.2. Măsuri cu aplicare specifică

Tratamentul produselor fabricate în mod individual

Tratamentul produselor fabricate în mod individual este, de asemenea, simplificat prin utilizarea noii DTS. Din nou, această măsură de simplificare se aplică tuturor societăților care fabrică astfel de produse, dar are o importanță deosebită pentru IMM-uri și, în mod particular, pentru meșteșugari și microîntreprinderi.

Tratamentul microîntreprinderilor

În plus, propunerea prevede un tratament specific pentru microîntreprinderi, cărora li se oferă posibilitatea de a înlocui sistemul în vigoare de evaluare și verificare a constanței performanței cu o DTS, fără intervenția unei părți terțe, cu excepția produselor care prezintă o importanță deosebită în asigurarea siguranței lucrărilor.

3.3.3. Sistemul Evaluării Tehnice Europene (ETE)

În conformitate cu DPC, sistemul autorizărilor tehnice europene este calea către aplicarea marcajului CE, rezervată produselor care nu sunt acoperite de niciun fel de standarde armonizate. Acest sistem a fost criticat adesea, în primul rând datorită complexității sale, a costului și a lipsei de transparență.

Mai întâi, ar trebui să se considere că, în absența unui standard armonizat, conceperea unei autorizări tehnice europene constă, în esență, în crearea unei noi specificații tehnice, și anume în determinarea testelor și a celorlaltor metode de evaluare care urmează a fi aplicate unui produs pentru a-i evalua performanțele. Aceasta este, de fapt, o misiune complexă și dificilă, necesară autorizării introducerii pe piață a produsului purtător al marcajului CE. Această practică există de mulți ani în statele membre, ceea ce explică existența unor organisme naționale solide în domeniul respectiv.

Rezultatele consultării părților interesate au indicat că această cale este încă necesară și valabilă, dar că sunt necesare îmbunătățiri. Obiectivul revizuirii este, deci, de a simplifica pe cât este posibil sistemul, prin simplificarea procedurilor, printr-o mai mare transparență a sistemului și prin acordarea unui rol mai important producătorului în stabilirea conținutului evaluării.

Principalele modificări propuse pentru sistem pot fi rezumate după cum urmează:

1. Evaluările tehnice europene (ETE) vor continua a constitui calea voluntară către aplicarea marcajului CE, ca o opțiune la utilizarea standardelor armonizate. S-ar putea efectua o ETE chiar și atunci când există un standard armonizat pentru același produs, prin aceasta oferind producătorului o mai mare flexibilitate și posibilitate de a alege.

2. În prezent, DPC nu conține criterii legate de competența sectorială a Organismelor de Evaluare Tehnică. Dimpotrivă, propunerea stabilește în mod clar criterii riguroase pentru acestea, inclusiv cele legate de competența sectorială, dar și pentru competențele tehnice într-unul sau mai multe din 11 domenii sectoriale definite.

3. Sistemul în vigoare recunoaște două căi pentru obținerea autorizării tehnice europene, Orientările (OATE-urile) și procedura de evaluare prin convenție (PEC). Acestea două urmează a fi înlocuite de o cale simplificată unică, documentul de evaluare european (DEE).

4. Fabricantului i se acordă rolul crucial în promovarea DAE, deoarece el este cel care stabilește caracteristicile care vor fi apreciate; acesta intervine în procedură și semnează contractul definitiv numai atunci când cunoaște cu precizie programul lucrării, durata și costul procedurii.

5. În materie de durată, procedura propusă prevede, drept obiective, 4,5 luni pentru elaborarea DEA, prin comparație cu mediile estimate (neprevăzute în DPC) de 14,5 luni pentru o PEC și peste 24 de luni pentru pregătirea unei OATE.

4. Elementele juridice ale propunerii

4.1. Rezumatul măsurilor propuse

Regulamentul propus prevede abrogarea DPC. În general, atunci când un act este abrogat, se aplică principiul „paralelismului formelor”; cu alte cuvinte, abrogarea unei directive devine efectivă odată cu adoptarea unei noi directive. Cu toate acestea, datorită circumstanțelor particulare ale acestui caz, și anume:

· considerații legate de eficacitatea regulamentului în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor pieței interne;

· experiența câștigată în cursul punerii în aplicare a prezentei DPC, care arată că există diferențe importante în termeni de conținut și de calendar al transpunerilor în practică efectuate de către statele membre, ceea ce a provocat consecințe negative asupra funcționării pieței interne a produselor de construcție.

· dificultățile practice provocate de divergențele între transpuneri, ilustrate în mod deosebit de situația actuală privitoare la statutul marcajului CE. DPC a fost transpusă în practică într-un astfel de mod încât marcajul CE este considerat ca fiind facultativ în patru state membre și obligatoriu în celelalte. Industria este deosebit de nemulțumită de această situație, cu toate acestea, dilema nu este încă rezolvată.

Din aceste motive, se consideră că mijlocul cel mai eficace de a înlocui DPC consistă în utilizarea unui instrument aplicabil în mod direct. În consecință s-a optat pentru propunerea unui regulament, ca fiind actul cel mai adecvat, acesta fiind aplicabil în mod direct. Problema unei interpretări și a unei aplicări divergente de către statele membre ar trebui să fie astfel evitată.

4.2. Temeiul juridic

Propunerea se bazează pe articolul 95 din Tratat.

4.3. Principiul subsidiarității

Propunerea se bazează pe principiul clar al repartiției competențelor și responsabilităților în domeniul construcțiilor între Uniune și statele membre.

Statele membre trebuie să se asigure că, pe teritoriul lor, lucrările de construcții și lucrările publice sunt proiectate și realizate în așa fel încât să nu afecteze siguranța persoanelor, a animalelor domestice și a bunurilor, respectând în același timp și alte cerințe esențiale, în interesul bunăstării generale.

Pe de altă parte, obiectivul acestui act legislativ comunitar este de a defini cadrul care să permită realizarea unei piețe interne a produselor de construcție, responsabilitate conferită Uniunii prin Tratat.

Înlăturarea barierelor tehnice din domeniul construcțiilor, până la un nivel la care acestea nu pot fi înlăturate prin recunoașterea mutuală a echivalențelor între toate statele membre, poate fi obținută numai prin stabilirea unui limbaj tehnic comun, prin care fabricanții să exprime performanța în ceea ce privește caracteristicile esențiale ale produselor de construcție pe care le introduc pe piață. Actul legislativ propus vizează cu precădere să prevadă cerințele necesare stabilirii acestui limbaj tehnic armonizat.

4.4. Principiul proporționalității

Propunerea este structurată în mare măsură pe practicile, procedurile și infrastructurile existente, pe care le consolidează, clarifică și simplifică, în loc de a crea noi măsuri și infrastructuri.

În ceea ce privește consolidarea criteriilor de notificare a organismelor care efectuează, în calitate de terță parte, sarcini aparținând procesului de evaluare și verificare a constanței performanțelor, precum și ținând de dispozițiile referitoare la clauza de salvgardare, propunerea respectă în mod riguros noul cadru juridic.

Criteriile de desemnare și de notificare a organismelor de evaluare tehnică vor urma aceeași linie directoare, cu unele adaptări luând în considerare funcțiile specifice care vor fi atribuite acestor organisme.

2008/0098 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

DE STABILIRE A UNOR CONDIȚII ARMONIZATE PENTRU COMERCIALIZAREA PRODUSELOR DE CONSTRUCȚIE

(Text cu relevanță pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 95,

având în vedere propunerea Comisiei [6],

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European [7],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor [8],

în conformitate cu procedura stabilită la articolul 251 din Tratat [9],

întrucât:

(1) Normele statelor membre impun ca lucrările de construcții să fie proiectate și executate astfel încât să nu pună în pericol siguranța persoanelor, a animalelor domestice și a bunurilor.

(2) Normele respective influențează în mod direct cerințele aplicabile produselor de construcție. Cerințele respective se reflectă, la rândul lor, în standardele naționale aplicabile produselor, autorizările tehnice naționale și alte specificații și dispoziții tehnice naționale privind produsele de construcție. Din cauza disparității acestora, respectivele cerințe sunt o piedică în calea schimburilor comerciale în interiorul Comunității.

(3) Directiva 89/106/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1988 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre referitoare la materialele de construcții [10], viza suprimarea barierelor tehnice din calea comerțului în domeniul produselor de construcție, cu scopul de a favoriza libera lor circulație pe piața internă.

(4) Pentru atingerea acestui obiectiv, Directiva 89/106/CEE a prevăzut stabilirea de norme armonizate pentru produsele de construcție și eliberarea de autorizații tehnice europene.

(5) Directiva 89/106/CEE ar trebui să fie înlocuită pentru a simplifica și preciza cadrul existent, precum și de a mări transparența și eficacitate măsurilor în vigoare.

(6) Este necesar să se prevadă proceduri simplificate pentru elaborarea declarațiilor de performanță, în scopul ușurării sarcinii financiare a IMM-urilor și, în mod particular, a microîntreprinderilor.

(7) Regulamentul […] al Parlamentului European și al Consiliului stabilind dispozițiile relative la acreditare și la supravegherea pieței în contextul comercializării produselor și Decizia […] a Parlamentului European și a Consiliului cu privire la un cadru comun de comercializare a produselor instituie un cadru juridic orizontal pentru comercializarea produselor pe piața internă. Prin urmare, prezentul regulament ar trebui să țină cont de respectivul cadru juridic.

(8) Înlăturarea barierelor tehnice în domeniul construcțiilor poate fi obținută numai prin stabilirea unor specificații tehnice armonizate în scopul de a evalua performanțele produselor de construcție.

(9) Respectivele specificații tehnice armonizate ar trebui să includă testarea, calculele și alte mijloace, definite în cadrul standardelor armonizate și al documentelor de evaluare europene (DEE), care permit evaluarea performanței în ceea ce privește caracteristicile esențiale ale produselor de construcție.

(10) Metodele utilizate de către statele membre în cerințele acestora aplicabile lucrărilor de construcții, precum și alte norme naționale referitoare la caracteristicile esențiale ale produselor de construcție, ar trebui să fie conforme cu specificațiile tehnice armonizate.

(11) Este necesar să se definească cerințele fundamentale aplicabile lucrărilor de construcții pentru a crea o bază pentru pregătirea mandatelor și a standardelor armonizate și pentru elaborarea DAE-urilor pentru produsele de construcție.

(12) Acolo unde este cazul, nivelurile de performanță legate de caracteristicile esențiale, care trebuie să fie atinse de produsele de construcție din statele membre ar trebui să fie stabilite în cadrul specificațiilor tehnice armonizate astfel încât să se țină seama de diferențele între nivelurile de cerințe fundamentale pentru anumite lucrări, precum și de diferențele între condițiile climatice, geologice, geografice sau altele, existente în statele membre.

(13) Comitetul European de Standardizare (CEN) și Comitetul european de standardizare electrotehnică (Cenelec) sunt recunoscute ca fiind organismele competente pentru a adopta standardele armonizate în conformitate cu orientările generale pentru cooperarea dintre Comisie și aceste două organisme, semnate la 28 martie 2003.

(14) Respectivele standarde armonizate ar trebui să constituie instrumentele adecvate pentru evaluarea armonizată a performanței legate de caracteristicile esențiale ale produselor de construcție. Standardele armonizate ar trebui să fie stabilite pe baza unor mandate adoptate de către Comisie, referitoare la familiile relevante de produse de construcție, în conformitate cu articolul 6 din Directiva 98/34/CE.

(15) Procedurile prevăzute prin Directiva 89/106/CEE de evaluare a performanței privind caracteristicile esențiale ale produselor de construcție care nu sunt acoperite de un standard armonizat ar trebui să fie simplificate pentru o mai mare transparență și pentru a reduce costurile ce revin fabricanților de produse de construcție.

(16) Pentru a permite fabricanților și importatorilor de produse de construcție să stabilească o declarație de performanță pentru produse de construcție care nu sunt acoperite de un standard armonizat este necesar să se prevadă o evaluare tehnică europeană.

(17) Pentru ca fabricantul și importatorul să beneficieze de o flexibilitate crescută în evaluarea performanței produsului de construcție pe care intenționează să-l introducă pe piață, aceștia ar trebui să aibă dreptul de a solicita o evaluare tehnică europeană și în cazul în care produsul este acoperit de un standard armonizat.

(18) Fabricanții și importatorii produselor de construcție ar trebui să fie autorizați să solicite o evaluare tehnică europeană a produselor lor pe baza orientărilor pentru autorizarea tehnică europeană stabilite prin Directiva 89/106/CEE. Prin urmare, ar trebui asigurată validitatea continuă a acestor orientări în calitate de DEE-uri.

(19) Stabilirea unor proiecte de DEE și eliberarea de evaluări tehnice europene ar trebui să fie încredințate unor organisme de evaluare tehnică (OET) desemnate de către statele membre. Pentru a se asigura că OET-urile posedă competența necesară pentru efectuarea acestor sarcini, condițiile necesare desemnării lor ar trebui să fie fixate la nivel comunitar. Prin urmare, este de asemenea necesar să se prevadă evaluări periodice ale OET-urilor cu ajutorul OET-urilor din alte state membre.

(20) OET-urile ar trebui să creeze o organizație care să coordoneze procedurile de stabilire a proiectelor de DEE și eliberare de evaluări tehnice europene.

(21) Introducerea pe piață a produselor de construcție acoperite de un standard armonizat sau pentru care a fost eliberată o evaluare tehnică europeană ar trebui să fie însoțită de o declarație de performanță cu privire la caracteristicile lor esențiale, în conformitate cu specificațiile tehnice armonizate corespunzătoare.

(22) Fabricantul ar trebui să fie îndreptățit să nu întocmească o declarație de performanță referitoare la acele caracteristici esențiale ale produselor de construcție pentru care nu există niciun fel de prevederi, atunci când intenționează să introducă produsul pe piață.

(23) Atunci când nu există nici un fel de cerințe cu privire la caracteristicile esențiale ale produselor de construcție acolo unde fabricantul intenționează să introducă produsul pe piață, fabricantul ar trebui să fie autorizat să introducă respectivul produs pe piață fără declarație de performanță.

(24) Este necesar să se prevadă proceduri simplificate pentru elaborarea declarațiilor de performanță, în scopul ușurării sarcinii financiare a IMM-urilor și, în mod particular, a microîntreprinderilor.

(25) Pentru a se asigura că declarația de performanță este exactă și fiabilă, performanța produsului de construcție ar trebui să fie evaluată și producția în uzină ar trebui să fie controlată conform unui sistem adecvat de evaluare și de verificare a constanței performanței produsului de construcție.

(26) Datorită specificității produselor de construcție și orientării particulare a sistemului lor de evaluare, procedurile de evaluare a conformității prevăzute prin Decizia (CE) ……, și modulele definite în respectiva decizie nu sunt adecvate produselor în cauză. Prin urmare, ar trebui stabilite metode specifice pentru evaluarea și verificarea constanței performanței în ceea ce privește caracteristicile esențiale ale produselor de construcție.

(27) Ținând seama de diferențele de semnificație a marcajului CE pentru produsele de construcție, atunci când sunt comparate cu principiile generale stabilite în Regulamentul (CE) …, ar trebui prevăzute dispoziții specifice care să asigure clar obligația de a aplica marcajul CE pe produsele de construcție și consecințele respectivei aplicări.

(28) Prin aplicare sau dispunerea aplicării marcajului CE pe un produs de construcție, fabricantul ar trebui să își asume responsabilitatea pentru conformitatea respectivului produs cu performanța sa declarată.

(29) Marcajul CE ar trebui să fie aplicat pe toate produsele de construcție pentru care fabricantul a stabilit o declarație de performanță în conformitate cu prezentul regulament. Dacă nu a fost stabilită nicio declarație de performanță, marcajul CE nu ar trebui să fie aplicat.

(30) Marcajul CE ar trebui să fie singurul marcaj care atestă conformitatea produsului de construcție cu performanța declarată și cu cerințele aplicabile. În consecință, produsele de construcție pe care figurează acesta nu trebuie să fie supuse niciunui alt marcaj impus de către statele membre, nici de către organismele publice sau de către organismele private care acționează în calitate de întreprinderi publice, sau care acționează în calitate de organisme publice datorită poziției lor de monopol sau datorită unui mandat public, atunci când dispozițiile referitoare la utilizarea respectivă în statul membru interesat corespund cu performanța declarată.

(31) Pentru a evita testarea inutilă a produselor de construcție a căror performanță a fost deja suficient demonstrată prin rezultate stabile la testările anterioare sau prin alte date existente, ar trebui să i se permită fabricantului, în condițiile prevăzute prin specificațiile tehnice armonizate sau printr-o decizie a Comisiei, să declare un anumit nivel sau o anumită clasă de performanță fără testări sau testări suplimentare.

(32) Pentru a evita duplicarea unor testări deja efectuate, fabricantul unui produs de construcție ar trebui să aibă permisiunea de a utiliza rezultatele testelor obținute de o terță parte.

(33) Pentru a reduce costul pentru micro-întreprinderi al introducerii pe piață a produselor, este necesar să se prevadă proceduri simplificate de evaluare și de verificare a constanței performanței, atunci când produsele în cauză nu provoacă preocupări majore din punct de vedere al siguranței.

(34) În cazul produselor de construcție proiectate și fabricate în mod individual, fabricantul ar trebui să aibă permisiunea de a utiliza proceduri simplificate de evaluare și de verificare a constanței performanței, atunci când se poate demonstra conformitatea produsului introdus pe piață cu dispozițiile reglementative aplicabile.

(35) Este important să se asigure accesibilitatea regulilor tehnice naționale, astfel încât întreprinderile și, în special IMM-urile să poată aduna informații fiabile și exacte cu privire la legislația în vigoare în statul membru în care intenționează să își comercializeze produsele. Punctele de infirmare despre produs, instituite prin Regulamentul (CE) nr. ... al Parlamentului European și al Consiliului din [...2008] de stabilire a procedurile referitoare la aplicarea anumitor norme tehnice naționale la produsele comercializate legal într-un alt stat membru și de abrogare a Deciziei 3052/95/CE ar trebui deci să furnizeze informații privind normele aplicabile încorporării, asamblării sau instalării unui tip specific de produs de construcție.

(36) În scopul asigurării unei aplicări omogene și coerente a legislației comunitare de armonizare, ar trebui ca statele membre să asigure o supraveghere eficace a pieței. Regulamentul (CE) nr. … al Parlamentului European și al Consiliului din […2008] de stabilire a dispozițiilor referitoare la acreditarea și supravegherea pieței în contextul comercializării produselor definește condițiile de bază pentru funcționarea unei astfel de supravegheri.

(37) Responsabilitatea statelor membre pentru siguranța, sănătatea și alte aspecte la care se referă cerințele esențiale privind lucrările de pe teritoriul acestora ar trebui să fie recunoscută într-o clauză de salvgardare care să prevadă măsuri de protecție adecvate.

(38) Deoarece este necesară garantarea pe întreg teritoriul Comunității a unui nivel uniform de performanță a organismelor care efectuează evaluarea și verificarea constanței performanței produselor de construcție și deoarece toate aceste organisme trebuie să își îndeplinească funcțiile la același nivel și în condiții de competiție echitabilă, ar trebui stabilite cerințe pentru organismele de evaluare a performanței care doresc să fie notificate în sensul prezentului regulament. De asemenea, trebuie să se prevadă dispoziții referitoare la furnizarea de informații adecvate în legătură cu aceste organisme și pentru monitorizarea acestora.

(39) Pentru a se asigura un nivel calitativ coerent al evaluării și verificării constanței performanței produselor de construcție, este, de asemenea, necesar să se stabilească cerințe aplicabile autorităților responsabile de notificarea către Comisie și către celelalte state membre a organismelor care efectuează sarcinile respective.

(40) Deoarece obiectivul prezentei directive, și anume de a asigura funcționarea normală a pieței interne a produselor de construcție prin utilizarea specificațiilor tehnice armonizate pentru exprimarea performanței produselor de construcție, nu poate fi atins în mod satisfăcător de către statele membre și, în consecință, datorită amplorii și a efectelor sale, poate să fie mai bine atins la nivel comunitar, Comunitatea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității stabilit la articolul 5 din Tratat. În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut de prezentul articol, prezentul regulament nu depășește cadrul necesar îndeplinirii acestor obiective.

(41) Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui să fie adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei [11].

(42) În mod particular, Comisia ar trebui să fie împuternicită să stabilească condițiile în care declarația de performanță ar putea fi disponibilă pe un site internet, să determine perioada în timpul căreia fabricanții, importatorii și distribuitorii ar trebui să țină la dispoziție documentația tehnică și declarația de performanță, să definească clasele de performanță referitoare la caracteristicile esențiale ale produselor de construcție, să instituie sistemul de evaluare a performanței și de verificare a constanței performanței declarate căreia trebuie să îi corespundă un produs de construcție sau o familie de produse de construcție, să stabilească forma evaluării tehnice europene, să stabilească procedurile de efectuare a evaluării OET-urilor și să modifice anexele I la V. Deoarece aceste măsuri sunt de domeniu general și sunt destinate a modifica elemente neesențiale din prezentul regulament, completând-ul, printre altele, prin adăugarea de noi elemente neesențiale, acestea ar trebui să fie adoptate conform procedurii reglementare cu control prevăzută de articolul 5a din Decizia 1999/468/CE.

(43) Dată fiind necesitatea unei perioade de timp pentru instituirea cadrului care să asigure funcționarea corectă a prezentului regulament, punerea lui în aplicare ar trebui să fie amânată, cu excepția dispozițiilor privind desemnarea OET-urilor, a autorităților de notificare și a organismelor notificate, stabilirea unei organizații a OET-urilor și instituirea comitetului permanent.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Articolul 1

Obiectul

Prezentul regulament stabilește dispoziții privind modul de exprimare a performanței produselor de construcție referitor la caracteristicile lor esențiale și la utilizarea marcajului CE aplicat pe respectivele produse.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament se aplică următoarele definiții:

1. „produs de construcție” înseamnă orice produs sau kit fabricat și introdus pe piață în scopul de a fi încorporat în mod permanent în lucrări de construcții sau părți ale acestora, astfel încât demontarea produsului să reducă performanța lucrărilor de construcții, iar demontarea sau înlocuirea produsului să constituie o operație de construcție;

2. „lucrare” înseamnă clădire și lucrare de inginerie civilă;

3. „caracteristici esențiale” înseamnă acele caracteristici ale produsului de construcție care se referă la cerințele fundamentale aplicate lucrărilor;

4. „specificații tehnice armonizate” înseamnă standarde armonizate și documente de evaluare europene;

5. „punere la dispoziție pe piață” înseamnă orice furnizare a unui produs de construcție pentru distribuire, consum sau uz pe piața comunitară în cadrul unei activități comerciale, contra cost sau gratuit;

6. „introducere pe piață” înseamnă prima punere la dispoziție a unui produs pe piața comunitară;

7. „fabricant” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care fabrică un produs de construcție sau dispune fabricarea unui astfel de produs, sub numele său sau sub marca sa;

8. „distribuitor” înseamnă orice persoană fizică sau juridică din lanțul de aprovizionare, altul decât fabricantul sau importatorul, care pune la dispoziție pe piață un produs de construcție ;

9. „importator” înseamnă orice persoană fizică sau juridică rezidentă în Comunitate, care introduce pe piața comunitară un produs de construcție dintr-o țară terță;

10. „operatori economici” înseamnă producătorul, importatorul, distribuitorul și reprezentantul autorizat;

11. „reprezentantul autorizat” înseamnă orice persoană fizică sau juridică rezidentă în Comunitate care a primit un mandat din partea fabricantului pentru a efectua sarcini specifice în numele acestuia;

12. „standard armonizat” înseamnă un standard adoptat de unul dintre organismele europene de standardizare enumerate în anexa I la Directiva 98/34/CE, pe baza unei cereri din partea Comisiei, în conformitate cu articolul 6 din respectiva directivă;

13. „document de evaluare european” înseamnă un document adoptat de către organizația organismelor de evaluare tehnică;

14. „acreditarea” are semnificația care i s-a atribuit prin Regulamentul (CE) nr. […];

15. „retragere” înseamnă orice măsură care are scopul de a împiedica punerea la dispoziție pe piață a unui produs de construcție în cadrul lanțului de aprovizionare;

16. „returnare” înseamnă orice măsură care are ca scop returnarea unui produs de construcție care a fost deja pus la dispoziție pe piață;

17. „produs-tip” înseamnă performanța unui produs de construcție fabricat prin utilizarea unei anumite combinații de materii prime sau de alte elemente în cadrul unui procedeu de producție specific;

18. „controlul producției în fabrică” înseamnă controlul intern permanent al producției efectuat într-o uzină;

19. „microîntreprindere” înseamnă o microîntreprindere așa cum este ea definită în Recomandarea Comisiei din 6 mai 2003 privind definiția întreprinderilor micro, mici și mijlocii [12];

20. „ciclu de viață” înseamnă etapele succesive și interdependente din viața unui produs, de la achiziția materiilor prime sau generarea din resurse naturale până la eliminarea finală.

Articolul 3

Cerințele fundamentale aplicabile lucrărilor și caracteristicile esențiale ale produselor

1. Caracteristicile esențiale ale produselor de construcție urmează a fi stabilite în specificațiile tehnice armonizate în funcție de exigențele fundamentale aplicabile lucrărilor, stabilite în anexa I.

CAPITOLUL II

Declarația de performanță

și marcajul CE

Articolul 4

Condițiile întocmirii unei declarații de performanță

1. Atunci când introduce un produs de construcție pe piață, fabricantul sau importatorul întocmește o declarație de performanță dacă următoarele condiții sunt îndeplinite:

(a) produsul de construcție este acoperit de un standard armonizat sau a făcut obiectul unei evaluări tehnice europene; iar

(b) cerințele referitoare la caracteristicile esențiale ale respectivului produs există la locul în care fabricantul sau importatorul intenționează să introducă pe piață produsul.

Fabricantul sau importatorul pot stabili o declarație de performanță atunci când cerințele la care se face referință la punctul (b) nu există.

2. Declarația de performanță la care se face referire în paragraful 1 acoperă cel puțin caracteristicile principale pentru care există cerințe la alineatul 1 punctul b).

3. Statele membre presupun că declarația de performanță întocmită de fabricant sau de importator este exactă și fiabilă.

Articolul 5

Conținutul declarației de performanță

1. Declarația de performanță exprimă performanța produselor de construcție în ceea ce privește caracteristicile lor esențiale, conform specificațiilor tehnice armonizate relevante.

2. Declarația d performanță trebuie să conțină informațiile următoare:

(a) produsul-tip pentru care a fost întocmită aceasta;

(b) lista caracteristicilor esențiale ale produsului de construcție pentru care se declară performanța și nivelurile sau clasele respectivei performanțe;

(c) numărul de referință al standardului armonizat, al documentului de evaluare european sau al documentației tehnice specifice care au fost utilizate pentru evaluarea fiecărei caracteristici esențiale.

Articolul 6

Forma declarației de performanță

1. O copie a declarației de performanță este furnizată împreună cu fiecare produs care este pus la dispoziție pe piață.

Totuși, atunci când un lot din același produs este livrat aceluiași utilizator, acesta poate fi însoțit de o copie unică a declarației de performanță.

2. Copia declarației de performanță nu poate fi furnizată în mod electronic decât cu acordul special al destinatarului.

3. Prin derogare de la alineatele 1 și 2, conținutul declarației de performanță poate fi pus la dispoziție pe un site internet, în conformitate cu condițiile fixate de către Comisie.

Măsurile respective fiind destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentului regulament prin completarea acestuia, sunt adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 51 alineatul (2).

4. Declarația de performanță este întocmită conform modelului prezentat în anexa III.

Articolul 7

Utilizarea marcajului CE

1. Marcajul CE este aplicat doar pe acele produse de construcție, pentru care fabricantul a întocmit o declarație de performanță în conformitate cu articolele 4, 5 și 6.

Dacă o declarație de performanță nu a fost întocmită de către fabricant conform articolelor 4, 5 și 6, marcajul CE nu poate fi aplicat pe produsele de construcție.

Prin aplicare sau dispunerea aplicării marcajului CE pe un produs de construcție, fabricantul își asumă responsabilitatea pentru conformitatea respectivului produs de construcție cu performanța sa declarată.

2. Marcajul CE este singurul marcaj care atestă conformitatea produsului de construcție cu performanța declarată.

Statele membre se abțin de la adoptarea de măsuri naționale sau retrag orice trimitere la un marcaj de conformitate altul decât marcajul CE.

3. Pe teritoriul lor sau aflat sub responsabilitatea lor, statele membre se abțin de la interzicerea sau restrângerea punerii la dispoziție pe piață sau utilizării produselor de construcție purtătoare ale marcajului CE în cazul în care dispozițiile privitoare la utilizarea în cauză în statul membru vizat corespund performanței declarate.

4. Statele membre se asigură că utilizarea produselor purtătoare ale marcajului CE nu este restricționată prin norme sau condiții impuse de către organisme publice sau de către organisme private acționând în calitate de întreprinderi publice sau de organisme publice datorită poziției lor de monopol sau datorită unui mandat public, atunci când dispozițiile referitoare la utilizarea respectivă în statul membru interesat corespund cu performanța declarată.

Articolul 8

Norme și condiții pentru aplicarea marcajului CE

1. Marcajul CE este supus principiilor generale prezentate în articolul 26a din Regulamentul (CE) nr. …

2. Marcajul CE se aplică în mod vizibil, lizibil și indelebil pe produsul de construcție sau pe plăcuța cu datele produsului. În cazul în care acest lucru nu este posibil sau impus din considerente ținând de natura produsului, acesta se aplică pe ambalaj și pe documentele de însoțire.

3. Marcajul CE este urmat de ultimele două cifre ale anului aplicării, de numele sau marca distinctivă a fabricantului, de codul de identificare unic al produsului de construcție și de numărul declarației de performanță.

4. Marcajul CE se aplică înainte ca produsul de construcție să fie introdus pe piață. Acesta poate fi însoțit de o pictogramă sau orice altă însemnare care indică un risc special sau o utilizare specială.

Articolul 9

Puncte de informare despre produs

Fiecare stat membru se asigură ca Punctele de informare despre produs stabilite conform Regulamentului (CE) nr. … furnizează, de asemenea, și informații cu privire la orice norme tehnice sau dispoziții reglementative aplicabile încorporării, asamblării sau instalării unui tip specific de produs de construcție pe teritoriul statului membru respectiv.

CAPITOLUL III

Obligațiile operatorilor economici

Articolul 10

Obligațiile fabricanților

1. Fabricanții întocmesc documentația tehnică necesară care descrie toate elementele importante legate de atestarea aplicabilă a performanței declarate.

Fabricanții întocmesc declarația de performanță în conformitate cu articolele 4, 5 și 6 și aplică marcajul CE în conformitate cu articolele 7 și 8.

2. Fabricanții păstrează documentația tehnică și declarația de performanță pe timpul unei perioade fixate de către Comisie pentru fiecare familie de produse de construcție, în funcție de durata de viață anticipată și de rolul produsului de construcție în lucrări.

3. Fabricanții se asigură de punerea în aplicare a procedurilor adecvate pentru ca performanța declarată să fie menținută în producția de serie. Se ține seama în mod corespunzător de modificările efectuate asupra produsului-tip și asupra specificațiilor tehnice armonizate aplicabile.

În toate cazurile în care este necesar, fabricanții testează prin eșantionare produsele de construcție comercializate, investigând și, după caz, ținând un registru de reclamații și informează distribuitorii cu privire la această monitorizare.

4. Fabricanții se asigură de faptul că produsele lor poartă mențiunea tipului, lotului sau numărului de serie sau a oricărui alt element de identificare, sau, acolo unde mărimea sau natura produsului nu permite acest lucru, producătorii se asigură ca informația solicitată să fie prevăzută pe ambalaj sau într-un document care însoțește produsul de construcție.

5. Fabricanții își indică numele, denumirea socială sau marca înregistrată și adresa la care pot fi contactați în marcajul de pe produsul de construcție sau, atunci când acest lucru nu este posibil, pe ambalajul acestuia sau pe un document de însoțire a produsului de construcție.

6. Fabricanții care consideră sau au motive să creadă că un produs de construcție introdus pe piață nu este conform performanței declarate, iau imediat măsurile corective necesare pentru punerea în conformitate a produsului de construcție sau îl retrag de pe piață și de la utilizatorii finali, după caz. Aceștia informează imediat autoritățile naționale din statele membre atunci când au pus la dispoziție pe piață un produs de construcție în acest sens, indicând detaliile, în special cu privire la neconformitate și la măsurile corective luate.

7. La cererea motivată a autorităților naționale competente, fabricanții comunică acestora toate informațiile și toate documentele necesare pentru a demonstra conformitatea produsului de construcție cu performanța declarată. Aceștia cooperează cu respectivele autorități, la cererea celor din urmă, cu privire la orice acțiune de evitare a riscurilor prezentate de produsele de construcție pe care le-au introdus pe piață.

Articolul 11

Reprezentanții autorizați

1. Fabricanții pot desemna un reprezentant autorizat, printr-un mandat scris.

Întocmirea documentației tehnice nu poate fi încredințată reprezentantului autorizat.

2. În cazul în care fabricantul a numit un reprezentant autorizat, acesta din urmă îndeplinește cel puțin următoarele:

(a) menține declarația de performanță și documentația tehnică la dispoziția autorităților naționale de supraveghere pe durata menționată în articolul 10 alineatul (2);

(b) la cererea autorităților naționale competente, le furnizează toate informațiile și documentația necesară pentru a demonstra conformitatea produsului cu performanța declarată;

(c) cooperează cu autoritățile competente, la cererea celor din urmă, cu privire la orice acțiune de evitare a riscurilor reprezentate de produsele de construcție acoperite de mandatul acestuia.

Articolul 12

Obligațiile importatorilor

1. În cazul în care introduc un produs de construcție pe piața comunitară, importatorii acționează cu grija cuvenită privind cerințele prezentului regulament.

2. Înainte de a introduce un produs de construcție pe piață, importatorii se asigură că evaluarea și verificarea constanței performanței declarate au fost efectuate de către fabricant. Aceștia se asigură că fabricantul a întocmit documentația tehnică vizată în primul paragraf al articolului 10 alineatul (1). Aceștia întocmesc declarația de performanță în conformitate cu articolele 4, 5 și 6. Importatorii se asigură, de asemenea, că produsul poartă marcajul CE necesar, că este însoțit de documentele necesare și că fabricantul a respectat obligațiile prevăzute la articolul 10 alineatele (4) și (5).

Atunci când un importator consideră sau are motive să creadă că produsul de construcție nu este conform declarației de performanță, el poate să nu introducă produsul pe piață, până când acesta este în conformitate cu declarația de performanță însoțitoare sau până când aceasta a fost corectată.

3. Importatorii își indică numele, denumirea socială sau marca înregistrată și adresa la care pot fi contactați pe produsul de construcție sau, atunci când acest lucru nu este posibil, pe ambalajul acestuia sau pe un document de însoțire a produsului de construcție.

4. Pe perioada în care produsul de construcție se află în responsabilitatea lor, importatorii se asigură că condițiile de stocare sau de transport nu compromit conformitatea acestuia cu performanța declarată.

5. Importatorii care consideră sau au motive să creadă că un produs de construcție pe care l-au introdus pe piață nu este conform performanței declarate, iau imediat măsurile corective necesare pentru punerea în conformitate a produsului de construcție sau îl retrag de pe piață și de la utilizatorii finali, după caz. Aceștia informează imediat autoritățile naționale din statele membre atunci când au pus la dispoziție pe piață un produs de construcție în acest sens, indicând detaliile, în special cu privire la neconformitate și la măsurile corective luate.

6. Importatorii păstrează o copie a declarației de conformitate la dispoziția autorităților de supraveghere a pieței, pe durata prevăzută în articolul 10 alineatul (2) și se asigură că documentația tehnică poate sta la dispoziția acestor autorități, la cerere.

7. La cererea motivată a autorităților naționale competente, importatorii comunică acestora toate informațiile și toate documentația necesară pentru a demonstra conformitatea produsului de construcție cu performanța declarată. Aceștia cooperează cu respectivele autorități, la cererea celor din urmă, cu privire la orice acțiune de evitare a riscurilor prezentate de produsele de construcție pe care le-au introdus pe piață.

Articolul 13

Obligațiile distribuitorilor

1. În cazul în care pun la dispoziție un produs pe piață, distribuitorii acordă o atenție deosebită cerințelor prezentului regulament.

2. Înainte de a pune la dispoziție un produs de construcție pe piață, distribuitorii se asigură că produsul poartă marcajul CE necesar și că este însoțit de documentele necesare conform prezentului regulament și de instrucțiunile și informațiile privind siguranța, redactate într-o limbă ușor inteligibilă de către utilizatorii din statul membru în care produsul este pus la dispoziție pe piață, și că fabricantul și importatorul au respectat cerințele prevăzute, respectiv, în articolul 10 alineatul (4) și alineatul (5), precum și în articolul 12 alineatul (3).

Atunci când un distribuitor consideră sau are motive să creadă că produsul de construcție nu este conform declarației de performanță, el nu poate pune la dispoziție produsul pe piață, decât după ce acesta este conform cu declarația de performanță sau după ce aceasta a fost corectată. Distribuitorul informează fabricantul sau importatorul, precum și autoritățile de supraveghere a pieței, atunci când produsul prezintă un risc.

3. Pe perioada în care produsul de construcție se află în responsabilitatea sa, distribuitorul se asigură că condițiile de stocare sau de transport nu compromit conformitatea acestuia cu performanța declarată.

4. Distribuitorii care consideră sau au motive să creadă că un produs de construcție pe care l-au introdus pe piață nu este conform performanței declarate, iau imediat măsurile corective necesare pentru punerea în conformitate a produsului de construcție sau îl retrag de pe piață și de la utilizatorii finali, după caz. Aceștia informează imediat autoritățile naționale din statele membre atunci când au introdus pe piață un produs în acest sens, indicând detaliile, în special cu privire la neconformitate și la măsurile corective luate.

5. La cererea motivată a autorităților naționale competente, distribuitorii comunică acestora toate informațiile și toată documentația necesară pentru a demonstra conformitatea produsului de construcție cu performanța declarată. Aceștia cooperează cu respectivele autorități, la cererea celor din urmă, cu privire la orice acțiune de evitare a riscurilor prezentate de produsele de construcție puse la dispoziție pe piață.

Articolul 14

Situațiile în care obligațiile fabricanților se aplică importatorilor și distribuitorilor

Un importator sau un distribuitor este considerat ca fiind un fabricant în sensul prezentului regulament atunci când introduce pe piață un produs sub numele său propriu sau sub propria sa marcă sau atunci când modifică un produs de construcție deja introdus pe piață într-un mod în care conformitatea cu declarația de performanță ar putea fi afectată și, în consecință, va fi supus obligațiilor care revin fabricantului, în virtutea articolului 10.

Articolul 15

Identificarea operatorilor economici

Operatorii economici sunt capabili să identifice, la cerere și în folosul autorităților de supraveghere a pieței, pe durata prevăzută în articolul 10 alineatul (2):

(a) orice operator economic care le-a furnizat un produs;

(b) orice operator economic cărora i-au furnizat un produs.

CAPITOLUL IV

Specificațiile tehnice armonizate

Articolul 16

Standardele armonizate

1. Standardele armonizate sunt stabilite de organismele europene de standardizare cuprinse în anexa I la Directiva 98/34/CE, pe baza mandatelor adoptate de către Comisie în conformitate cu articolul 6 din respectiva directivă.

2. Standardele armonizate definesc metodele și criteriile de evaluare a performanței produselor de construcție în ceea ce privește caracteristicile lor esențiale.

Standardele armonizate definesc, după caz, metodele mai puțin costisitoare decât testarea pentru evaluarea performanței produselor de construcție în ceea ce privește caracteristicile lor esențiale.

3. Organismele europene de standardizare determină, în standardele armonizate, controlul producției în fabrică aplicabil, care ține seama de condițiile specifice ale procesului de fabricație a produsului de construcție în cauză.

4. Comisia evaluează conformitatea standardelor armonizate stabilite de către organismele europene de standardizare deținătoare ale mandatului relevant.

Comisia publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene lista trimiterilor la standardele armonizate care sunt conforme mandatelor corespunzătoare și fixează data de aplicabilitate a acestor standarde.

Comisia publică orice actualizare a listei respective.

Articolul 17

Obiecția formală împotriva standardelor armonizate

1. Atunci când un stat membru sau Comisia consideră că un standard armonizat nu îndeplinește în totalitate cerințele prevăzute în mandatul relevant, Comisia sau statul membru în cauză sesizează comitetul instituit prin articolul 5 din Directiva 98/34/CE, prezentându-și argumentele. După consultarea cu organismele europene de standardizare relevante, comitetul își exprimă avizul fără întârziere.

2. Ținând cont de avizul comitetului, Comisia decide să publice, să nu publice, să publice cu restricție, să mențină, să mențină cu restricție sau să retragă trimiterile la standardul armonizat în cauză, în sau din Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

3. Comisia informează organismul european de standardizare în cauză și, în cazul în care este necesar, solicită revizuirea standardelor armonizate în cauză.

Articolul 18 [17]

Niveluri sau clase de performanță

1. Comisia poate stabili clase de performanță în funcție de caracteristicile esențiale ale produselor de construcție.

Măsurile respective, concepute pentru a modifica elementele neesențiale ale prezentului regulament, prin completarea sa, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control, menționată la articolul 51, alineatul (2).

2. În timp ce clasele de performanță definite în funcție de caracteristicile esențiale ale produselor de construcție nu sunt stabilite de Comisie, ele pot fi stabilite de organismele europene de standardizare care au în atribuțiuni armonizarea standardelor.

În cazul în care Comisia a stabilit clase de performanță în funcție de caracteristicile esențiale ale produselor de construcție, organismele europene de standardizare folosesc clasele respective atunci când elaborează standardele armonizate.

3. În specificațiile tehnice armonizate, organismele europene de standardizare pot stabili condițiile în care un produs este considerat că se încadrează într-un anumit nivel sau clasă de performanță fără testare sau fără testare suplimentară.

4. Statele membre pot determina nivelele sau clasele de performanță în funcție de caracteristicile esențiale ale produselor de construcție doar în conformitate cu sistemele de clasificare stabilite de organismele europene de standardizare care au în atribuțiuni armonizarea standardelor sau de către Comisie.

Articolul 19 [18]

Evaluarea și verificarea constanței performanței

1. Evaluarea și verificarea constanței performanței declarate a produselor de construcție în funcție de caracteristicile lor esențiale se efectuează în conformitate cu unul dintre sistemele menționate în anexa V.

2. Comisia stabilește care dintre sisteme este aplicabil unui anume produs de construcție sau familii de produse de construcție în funcție de următoarele criterii:

(a) importanța pe care o are produsul în cadrul cerințelor de bază ale lucrărilor;

(b) natura produsului;

(c) efectul variabilității caracteristicilor esențiale ale produsului de construcție în cursul duratei de viață în serviciu a produsului;

(d) susceptibilitatea la defecte în cursul fabricării produsului.

În orice caz, Comisia alege sistemul cel mai puțin oneros care asigură siguranța.

3. Sistemul astfel ales este indicat în mandatele de standardizare armonizată și în specificațiile tehnice armonizate.

Articolul 20 [19]

Documentul european de evaluare

1. Documentul european de evaluare (DEE) se adoptă de organizația Organismelor de evaluare tehnică menționat la articolul 25, alineatul (1), ca urmare a unei cereri de Evaluare tehnică europeană din partea unui fabricant sau a unui importator, în conformitate cu procedura menționată în anexa II.

2. Organizația organismelor de evaluare tehnică, menționată la articolul 25, alineatul (1) stabilește, în DEE, metodele și criteriile de evaluare a performanței, în funcție de acele caracteristici esențiale ale produselor de construcție care sunt în legătură cu utilizarea declarată de fabricant.

3. Organizația Organismelor de evaluare tehnică, menționată la articolul 25, alineatul (1) stabilește, în DEE, controlul specific care se aplică producției din fabrică, ținând cont de condițiile particulare ale procesului de fabricație a produsului de construcție în cauză.

Articolul 21 [20]

Evaluarea tehnică europeană

1. Evaluarea tehnică europeană (ETE) este emisă de un Organism de evaluare tehnică, pentru orice produs de construcție, la cererea unui fabricant sau importator, pe baza unui DEE, în conformitate cu procedura menționată în anexa II.

2. Comisia stabilește formatul ETE.

CAPITOLUL V

Organismele de evaluare tehnică

Articolul 22 [21]

Desemnarea organismelor de evaluare tehnică

1. Statele membre pot desemna Organisme de evaluare tehnică (OET) pentru categoriile de produse enumerate în tabelul 1 din anexa IV.

Statele membre care au desemnat un OET comunică celorlalte state membre și Comisiei numele, adresa OET-ului și categoria de produse pentru care OET-ul respectiv este desemnat.

2. Comisia va face publică lista OET-urilor, indicând categoriile de produse pentru care acestea sunt desemnate.

Comisia va face publică orice actualizare a listei respective.

Articolul 23 [22]

Cerințele referitoare la OET

1. OET îndeplinesc cerințele menționate în tabelul 2 din anexa IV.

2. În cazul în care un OET nu îndeplinește cerințele menționate la alineatul (1), statul membru retrage desemnarea pentru OET-ul respectiv.

3. Statele membre informează Comisia și celelalte state membre despre procedurile lor naționale de evaluare a OET-urilor, despre monitorizarea activității lor și despre orice modificări ale acestora. Comisia pune la dispoziția publicului informațiile respective.

Articolul 24 [23]

Evaluarea OET-urilor

1. OET-urile verifică dacă alte OET-uri îndeplinesc criteriile respective, menționate în tabelul 2 din anexa IV.

Evaluarea se organizează de către organizația menționată la articolul 25, alineatul (1) și se desfășoară o dată la fiecare patru ani, în cadrul categoriilor de produse enumerate în tabelul 1 din anexa IV, pentru care au fost desemnate OET-urile.

2. Comisia stabilește proceduri de desfășurare a evaluării, inclusiv proceduri de apel adecvate, depuse împotriva deciziilor luate ca urmare a evaluării.

Evaluarea unei OET nu poate fi efectuată de o OET din același stat membru.

3. Organizația menționată la articolul 25, alineatul (1) comunică rezultatele evaluării OET-urilor tuturor statelor membre și Comisiei.

În cooperare cu statele membre, Comisia monitorizează respectarea normelor și derularea adecvată a evaluărilor OET-urilor.

Articolul 25 [24]

Coordonarea OET-urilor

1. OET-urile stabilesc o organizație destinată evaluărilor tehnice, denumită în continuare „organizația OET-urilor”.

2. Organizația OET-urilor are următoarele sarcini:

(a) coordonează aplicarea normelor și procedurilor menționate la articolul 19 și în anexa II și furnizează sprijinul necesar desfășurării acestei activități;

(b) informează Comisia de două ori pe an despre orice problemă legată de pregătirea DEE-urilor și despre orice aspect legat de interpretarea normelor și procedurilor menționate la articolul 19 și anexa II;

(d) organizează evaluarea OET-urilor;

(e) asigură coordonarea OET-urilor;

3. Comisia poate furniza asistență organizației OET-urilor în desfășurarea sarcinilor menționate la alineatul (2), litera (e). Comisia poate încheia un acord-cadru de parteneriat cu organizația OET-urilor în vederea îndeplinirii sarcinilor respective.

4. Statele membre se asigură că OET-urile contribuie cu resurse financiare și umane la organizația OET-urilor.

CAPITOLUL VI

PROCEDURI SIMPLIFICATE

Articolul 26 [25]

Utilizarea documentației tehnice specifice

1. În cazul în care fabricantul stabilește tipul de produs, el poate înlocui testarea în funcție de tip sau calcularea în funcție de tip printr-o documentație tehnică specifică (DTS) care demonstrează că:

(a) pentru una sau mai multe dintre caracteristicile esențiale ale produsului de construcție pe care îl comercializează, se consideră că produsul atinge un anumit nivel sau clasă de performanță fără testare ori calculare sau fără testare ori calculare suplimentare, în conformitate cu condițiile menționate în specificațiile tehnice armonizate relevante sau în decizia Comisiei;

(b) produsul de construcție pe care îl comercializează face parte din același tip de produs cu alt produs de construcție, fabricat de un alt fabricant și testat deja în conformitate cu specificațiile tehnice armonizate relevante. Când aceste condiții sunt îndeplinite, fabricantul este îndreptățit să declare performanța corespunzătoare tuturor sau unora din rezultatele testării acestui alt produs.

(c) produsul de construcție pe care îl comercializează este un sistem fabricat din componente, pe care îl asamblează în mod corespunzător, conform unor instrucțiuni precise indicate de furnizorul unui astfel de sistem sau de componente, care a testat deja una sau câteva dintre caracteristicile esențiale ale sistemului sau componentei respective, în conformitate cu specificațiile tehnice armonizate relevante. Când aceste condiții sunt îndeplinite, fabricantul este îndreptățit să declare performanța corespunzătoare tuturor sau unora din rezultatele testării sistemului sau componentei care i-a fost furnizată.

Fabricantul poate utiliza rezultatele testării obținute de un alt fabricant doar după ce a obținut o autorizație de la acel fabricant, care este în continuare responsabil de acuratețea, fiabilitatea și consecvența rezultatelor testării respective.

2. Dacă produsul de construcție, menționat la alineatul (1), aparține unei familii de produse de construcție pentru care sistemul aplicabil evaluării și verificării constanței performanței este reprezentat de sistemul 1 sau 2, astfel cum este menționat în anexa V, DTS va fi verificată de un organism de certificare relevant, astfel cum este menționat în anexa V.

Articolul 27 [26]

Utilizarea documentației tehnice specifice de către microîntreprinderi

1. Microîntreprinderile pot înlocui sistemul aplicabil de evaluare a performanței declarate a produsului de construcție printr-o DTS. DTS demonstrează conformitatea produsului de construcție cu cerințelor aplicabile.

2. Dacă produsul de construcție aparține unei familii de produse de construcție pentru care sistemul aplicabil evaluării și verificării constanței performanței este reprezentat de sistemul 1 sau 2, astfel cum este menționat în anexa V, DTS va fi verificată de un organism de certificare relevant, astfel cum este menționat în anexa V.

Articolul 28 [27]

Utilizarea documentației tehnice specifice pentru produse fabricate individual

1. Pentru un produs de construcție proiectat și fabricat printr-un proces de fabricare neindustrializat ca răspuns la o comandă specifică și instalat într-o singură lucrare identificată, fabricantul poate înlocui sistemul aplicabil de evaluare a performanței printr-o DTS care demonstrează conformitatea produsului respectiv cu cerințele aplicabile.

CAPITOLUL VII

Autoritățile de notificare și organismele notificate

Articolul 29 [28]

Notificarea

Statele membre notifică Comisia și celelalte state membre referitor la organismele autorizate să îndeplinească sarcini în calitate de părți în procesul de evaluare și verificare a constanței performanței în temeiul prezentului regulament.

Articolul 30 [29]

Autoritățile de notificare

1. Statele membre desemnează o autoritate de notificare care este responsabilă de instituirea și efectuarea procedurilor necesare pentru evaluarea și notificarea organismelor care necesită a fi autorizate în vederea îndeplinirii sarcinilor care le revin în calitate de părți terțe în procesul de evaluare și verificare a constanței performanței declarate în sensul prezentului regulament, precum și de monitorizarea organismelor notificate, inclusiv conformitatea cu dispozițiilor articolului 33.

2. În cazul în care notificarea se bazează pe un certificat de acreditare, statele membre pot decide ca evaluarea și monitorizarea menționate la alineatul (1) să fie efectuate de către organismele naționale de acreditare în sensul și în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. ... .

3. În cazul în care autoritatea de notificare delegă, subcontractează sau încredințează într-un alt mod evaluarea, notificarea sau monitorizarea menționate la alineatul (1) unui organism care nu reprezintă o entitate guvernamentală, organismul delegat sau împuternicit în vreun alt mod este o persoană juridică care se conformează cerințelor stabilite la articolul 31, cu toate modificările lor ulterioare. În plus, un astfel de organism dispune de înțelegeri destinate a compensa răspunderile care decurg din activitățile sale.

4. Autoritatea de notificare își asumă deplina responsabilitate față de sarcinile îndeplinite de organismele delegate sau împuternicite în vreun alt mod.

Articolul 31 [30]

Cerințe referitoare la autoritățile de notificare

1. Autoritatea de notificare se stabilește astfel încât să nu existe niciun conflict de interese cu organismele notificate.

2. Autoritatea notificatoare este astfel organizată și administrată încât garantează obiectivitatea și imparțialitatea activităților sale.

3. Autoritatea de notificare este astfel organizată încât fiecare decizie referitoare la notificarea organismului de evaluare a performanței este luată de persoane competente, diferite de cele care au efectuat evaluarea.

4. Autoritatea de notificare nu oferă sau prestează nicio activitate sau serviciu de consultanță efectuate în mod curent, pe baze comerciale sau de competitivitate, de către organismele notificate.

5. Autoritatea de notificare garantează confidențialitatea informațiilor obținute.

6. Autoritatea de notificare are la dispoziție personal competent suficient în vederea îndeplinirii corespunzătoare a sarcinilor sale.

Articolul 32 [31]

Obligația de a informa a autorităților de notificare

Statele membre informează Comisia și celelalte state membre despre procedurile lor naționale de evaluare și notificare a organismelor de evaluare a performanței și de monitorizare a organismelor notificate, precum și despre orice modificări ale informațiilor respective.

Comisia pune la dispoziția publicului informațiile respective.

Articolul 33 [32]

Cerințe referitoare la organismele notificate

1. În scopul notificării, un organism de evaluare a performanței îndeplinește cerințele prevăzute la alineatele (2) până la (11).

2. Organismul de evaluare a performanței este înființat în baza legislației naționale și are personalitate juridică.

3. Organismul de evaluare a performanței este un organism terț, independent de organizația sau de produsul de construcție pe care îl evaluează.

Un organism care aparține unei asociații de firme sau federații profesionale care reprezintă întreprinderi implicate în proiectarea, fabricarea, aprovizionarea, asamblarea, utilizarea sau întreținerea produselor de construcție pe care le evaluează, poate fi considerat ca fiind un astfel de organism, cu condiția demonstrării independenței sale și absenței oricărui conflict de interese.

4. Organismul de evaluare a performanței, direcțiunea sa și personalul responsabil cu îndeplinirea sarcinilor care le revin în calitate de parte terță în procesul de evaluare și verificare a constanței performanței declarate nu este reprezentat de proiectantul, producătorul, furnizorul, instalatorul, cumpărătorul, proprietarul, utilizatorul sau responsabilul cu întreținerea produselor de construcție pe care le evaluează, nici reprezentantul autorizat al vreuneia dintre părțile respective. Aceasta nu împiedică utilizarea produselor evaluate care sunt necesare funcționării organismului notificat sau utilizarea produselor în scopuri personale.

Aceștia nu trebuie să devină direct implicați în proiectarea, fabricarea sau construirea, comercializarea, instalarea, utilizarea sau întreținerea produselor de construcție respective, nici nu reprezintă părțile angajate în activitățile respective. Ei nu se vor angaja în nicio activitate care poate fi în conflict cu independența, capacitatea lor de judecată sau integritatea lor în contextul activităților față de care au fost notificați.

Organismul notificat se asigură că activitățile filialelor sale sau ale subcontractanților săi nu afectează confidențialitatea, obiectivitatea și imparțialitatea activităților sale de evaluare și verificare.

5. Organismul notificat și personalul acestuia îndeplinesc sarcinile care le revin în calitate de parte terță în procesul de evaluare și verificare a constanței performanței la cel mai înalt grad de integritate profesională și de competență tehnică necesară în domeniul respectiv și trebuie să fie liberi de orice presiuni și stimulente, îndeosebi financiare, care le-ar putea influența capacitatea de judecată sau rezultatele activităților lor de evaluare și verificare, în special din partea persoanelor sau grupurilor de persoane interesate de rezultatele activităților în cauză.

6. Organismul notificat este capabil să îndeplinească toate sarcinile care îi revin în calitate de parte terță în procesul de evaluare și verificare a constanței performanței încredințat unui astfel de organism în conformitate cu anexa V și pentru care a fost notificat, fie că sarcinile respective sunt îndeplinite de însuși organismul notificat sau în numele său și sub responsabilitatea sa.

În orice moment, pentru fiecare sistem de evaluare și verificare a constanței performanței și pentru fiecare categorie de produse de construcție, caracteristici și sarcini pentru care este notificat, organismul notificat dispune de:

(a) personal necesar, înzestrat cu cunoștințe tehnice și experiență suficientă și adecvată pentru a efectua sarcinile care îi revin în calitate de parte terță în procesul de evaluare și verificare a constanței performanței;

(b) descrieri de proceduri conform cărora se efectuează evaluarea performanței, garantând transparența și posibilitatea reproducerii acestor proceduri. El dispune de politici și proceduri adecvate care permit distincția între sarcinile îndeplinite ca organism notificat și orice altă activitate;

(c) proceduri necesare desfășurării activităților, ținând cont de dimensiunea, sectorul, structura întreprinderilor, gradul de complexitate a tehnologiei produsului în cauză și de caracterul de masă sau de serie al procesului de producției .

El are mijloacele necesare pentru a îndeplini în mod corespunzător sarcinile tehnice și administrative legate de activitățile pentru care este notificat și are acces la toate echipamentele sau facilitățile necesare.

7. Personalul responsabil de efectuarea activităților pentru care organismul a fost notificat dispune de următoarele:

(a) instruire tehnică și profesională temeinică, care să acopere toate sarcinile care îi revin ca parte terță în procesul de evaluare și verificare a constanței performanței declarate, în domeniul relevant pentru care organismul a fost notificat;

(b) cunoaștere satisfăcătoare a cerințelor evaluărilor și verificărilor pe care le efectuează și autoritate corespunzătoare în vederea efectuării unor astfel de activități;

(c) cunoaștere și înțelegere adecvate a standardelor armonizate aplicabile și a dispozițiilor relevante ale regulamentului;

(d) abilitatea necesară pentru a întocmi certificate, evidențe și rapoarte, necesare pentru a demonstra că evaluările și verificările au fost efectuate.

8. Se garantează imparțialitatea organismului notificat, a direcțiunii sale și a personalului de evaluare al acestuia.

Remunerarea direcțiunii și a personalului de evaluare al organismului notificat nu depinde de numărul de evaluări efectuate sau de rezultatele acestor evaluări.

9. Organismul notificat încheie o asigurare de răspundere, cu excepția situațiilor în care răspunderea este asumată de stat, în conformitate cu legislația națională, altminteri însuși statul membru este direct responsabil de evaluarea și verificarea efectuată.

10. Personalul organismului notificat este obligat să păstreze secretul profesional referitor la toate informațiile obținute în cursul îndeplinirii sarcinilor sale în temeiul anexei V, excepție făcând relația cu autoritățile administrative competente ale statului membru în care sunt îndeplinite activitățile sale. Drepturile de autor sunt protejate.

11. Organismul notificat participă la, sau garantează că personalul său de evaluare este informat de, activitățile de standardizare relevante și la activitățile grupului de coordonare a organismelor notificate înființat în temeiul prezentului regulament și aplică, sub forma unor directive generale, deciziile și documentele produse ca rezultat al activității grupului respectiv.

Articolul 34

Prezumția de conformitate

În cazul în care un organism de evaluare a performanței poate demonstra conformitatea cu criteriile prevăzute în standardele armonizate relevante sau în părți ale acestora, ale căror trimiteri au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, se presupune că acesta se conformează cerințelor prevăzute la articolul 33 în măsura în care standardele armonizate aplicabile acoperă aceste cerințe.

Articolul 35 [33]

Filiale și subcontractanți ai organismelor notificate

1. În cazul în care organismul notificat subcontractează sarcini specifice care sunt în legătură cu sarcinile care le revin în calitate de părți terțe în procesul de evaluare și verificare a constanței performanței sau a recurs la serviciile unei filiale, el va garanta că subcontractantul sau filiala îndeplinesc cerințele menționate la articolul 33 și informează autoritatea de notificare.

2. Organismul notificat își asumă întreaga responsabilitate pentru sarcinile îndeplinite de subcontractanți sau filiale, oriunde ar fi acestea stabilite.

3. Activitățile pot fi subcontractate sau îndeplinite de o filială doar cu acordul clientului.

4. Organismul notificat păstrează la dispoziția autorităților naționale documentele relevante referitoare la evaluarea calificărilor subcontractantului sau ale filialei și la activitățile îndeplinite de către subcontractant sau filială în temeiul anexei V.

Articolul 36 [34]

Testele martor

1. În cazul în care există justificare de natură tehnică, economică sau logistică, organismele notificate pot decide să efectueze testele menționate în anexa V, sau aceste teste să fie efectuate sub supravegherea sa, fie în fabricile care utilizează echipamentele de testare ale laboratorului intern al fabricantului fie, cu consimțământul prealabil al fabricantului, într-un laborator privat sau public, utilizând echipamentele de testare ale laboratorului respectiv.

2. Înainte de efectuarea acestor teste, organismul notificat verifică dacă echipamentul de testare are un sistem de calibrare adecvat și dacă sistemul respectiv este funcțional.

Articolul 37 [35]

Cererea de notificare

1. Un organism care necesită a fi autorizat pentru îndeplinirea sarcinilor care îi revin ca parte terță în procesul de evaluare și verificare a constanței performanței prezintă o cerere de notificare autorității de notificare a statului membru în care este înființat.

2. Cererea este însoțită de o descriere a activităților de efectuat, a procedurilor de evaluare și verificare față de care organismul pretinde a fi competent, precum și de un certificat de acreditare, în cazul în care acesta există, eliberat de autoritatea națională de acreditare în sensul Regulamentului (CE) nr. …, care atestă că organismul îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 33.

3. În cazul în care organismul în cauză nu poate prezenta un certificat de acreditare, el prezintă autorității de notificare toate documentele justificative necesare pentru verificarea, recunoașterea și monitorizarea regulată a conformității cu cerințele prevăzute la articolul 33.

Articolul 38 [36]

Procedura de notificare

1. Autoritățile de notificare pot notifica numai organismele care au îndeplinit cerințele prevăzute la articolul 33.

2. Acestea notifică Comisia și celelalte state membre folosind instrumentul de notificare electronică dezvoltat și administrat de Comisie.

În mod excepțional, pentru notificările orizontale menționate la alineatul (3), paragraful 2, pentru care instrumentul electronic adecvat nu este disponibil, se acceptă notificarea în scris.

3. Notificarea include detalii complete ale funcțiilor de efectuat, trimiterea la specificația tehnică armonizată relevantă și, pentru scopul sistemului menționat la punctul 1.4 din anexa V, caracteristicile esențiale față de care organismul este competent.

Totuși, trimiterea la specificația tehnică armonizată relevantă nu este necesară în următoarele cazuri de caracteristici esențiale:

(a) comportamentul la foc;

(b) rezistența la foc;

(d) absorbția zgomotului.

4. În cazul în care o notificare nu se bazează pe un certificat de acreditare, autoritatea de notificare pune la dispoziția Comisiei și a celorlaltor state membre toate documentele justificative care atestă competența organismului notificat și aranjamentele existente pentru a garanta că organismul va monitoriza regulat și va îndeplini în continuare cerințele menționate la articolul 33.

5. Organismul în cauză poate efectua activitățile unui organism notificat doar în cazul în care nu s-au formulat obiecții de către Comisie și de către alte state membre în termen de două săptămâni de la o notificare, în caz că este utilizat un certificat de acreditare și în termen de două luni de la o notificare, în caz că acreditarea nu este utilizată.

Numai un astfel de organism este considerat un organism notificat în sensul prezentului regulament.

6. Comisia și celelalte state membre sunt notificate cu privire la orice modificări relevante ulterioare aduse notificării.

Articolul 39 [37]

Numerele de identificare și listele cu organisme notificate

1. Comisia atribuie un număr de identificare unui organism notificat.

Ea atribuie un singur număr de identificare, chiar și în cazul în care organismul este notificat în temeiul mai multor acte comunitare.

2. Comisia pune la dispoziția publicului lista organismelor notificate în baza prezentului regulament, inclusiv numerele de identificare care le-au fost alocate și activitățile pentru care au fost notificate.

Comisia asigură actualizarea acestei liste.

Articolul 40 [38]

Modificările notificării

1. În cazul în care o autoritate de notificare a constatat sau a fost informată că un organism notificat nu mai îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 33 sau că el nu își îndeplinește obligațiile, autoritatea de notificare restricționează, suspendă sau retrage notificarea, după caz, în funcție de gravitatea lipsei îndeplinirii cerințelor sau obligațiilor respective. Ea informează imediat Comisia și celelalte state membre.

2. În caz de retragere, restricționare sau suspendare a notificării sau în cazul în care organismul notificat și-a încetat activitatea, statul membru în cauză care a transmis notificarea adoptă măsurile adecvate pentru a se asigura că dosarele sunt fie prelucrate de un alt organism notificat fie, la cerere, sunt puse la dispoziția autorităților de notificare și de supraveghere a pieței responsabile.

Articolul 41 [39]

Contestarea competenței organismelor notificate

1. Comisia investighează toate cazurile în care ea are dubii sau în care îi sunt supuse atenției dubii privind competența unui organism notificat sau privind îndeplinirea continuă de către un organism notificat a cerințelor și responsabilităților care îi revin.

2. Statul membru care a transmis notificarea furnizează Comisiei, la cerere, toate informațiile referitoare la baza notificării sau menținerii competenței organismului în cauză.

3. Comisia se asigură că toate informațiile obținute pe parcursul investigațiilor sale sunt tratate în mod confidențial.

4. În cazul în care Comisia constată că un organism notificat nu îndeplinește sau nu mai îndeplinește cerințele pentru a fi notificat, ea informează statul membru care a transmis notificarea și îi solicită să adopte măsurile corective necesare, inclusiv, dacă este cazul, denotificarea.

Articolul 42 [40]

Obligații operaționale pentru organismele notificate

1. Organismele notificate îndeplinesc sarcini în calitate de părți terțe, în conformitate cu sistemele de evaluare și verificare a constanței performanței prevăzute în anexa V.

2. Evaluările și verificările constanței performanței se efectuează într-o manieră proporțională, evitând suprasolicitarea nejustificată a operatorilor economici. Organismele notificate își desfășoară activitățile ținând cont de dimensiunea, sectorul, structura întreprinderilor implicate, gradul de complexitate a tehnologiei utilizate de produsele de construcție și de caracterul de serie al producției.

Totuși, în desfășurarea acestor activități, organismele respectă gradul de rigoare pe care îl presupune produsul în temeiul prezentului regulament și rolul produsului în siguranța lucrărilor.

3. În cazul în care, în cursul activității de monitorizare având ca scop verificarea constanței performanțelor produsului fabricat, un organism notificat constată că un produs de construcție nu mai are aceeași performanță cu produsul-tip, el solicită fabricantului să adopte măsurile corective adecvate și, dacă e necesar, îi suspendă sau îi retrage certificatul.

4. În cazul în care nu sunt adoptate măsuri corective sau acestea nu au efectul cerut, organismul notificat restricționează, suspendă sau retrage orice certificat, după caz.

Articolul 43 [41]

Obligația de a informa a organismelor notificate

1. Organismele notificate informează autoritatea de notificare:

(a) despre orice refuz, restricție, suspendare sau retragere a certificatelor;

(b) despre orice circumstanțe care afectează domeniul de aplicare și condițiile notificării;

(c) despre orice informație cu privire la evaluarea și verificarea constanței performanței activității efectuate pe care au primit-o de la autoritățile de supraveghere a pieței;

(d) la cerere, despre sarcinile care le revin în calitate de parte terță, în conformitate cu sistemele de evaluare și verificare a constanței performanței, efectuate în limitele în care au fost notificați și orice altă activitate efectuată, inclusiv activitățile transfrontaliere și cele de subcontractare.

2. Organismele notificate furnizează celorlaltor organisme notificate în temeiul prezentului Regulament, care îndeplinesc sarcini ce le revin în calitate de parte terță, în conformitate cu sistemele de evaluare și verificare a constanței performanței și care se adresează acelorași produse de construcție, informații referitoare la chestiuni legate de rezultatele negative și, la cerere, de cele pozitive, ale acestor evaluări și verificări.

Articolul 44 [42]

Schimbul de experiență

Comisia prevede organizarea schimbului de experiență între autoritățile naționale ale statelor membre responsabile de politica privind notificarea.

Articolul 45 [43]

Coordonarea organismelor notificate

Comisia se asigură de instituirea unor relații de coordonare și cooperare adecvate între organismele notificate în temeiul articolului 29 și de desfășurarea adecvată a acestor relații sub forma unor grupuri de organisme notificate la nivel sectorial și intersectorial.

Statele membre se asigură că organismele notificate de ele participă la activitatea grupurilor respective, direct sau prin reprezentanți desemnați.

CAPITOLUL VIII

Supravegherea pieței și procedurile referitoare la protecție

Articolul 46 [44]

Procedura de tratare a produselor de construcție care prezintă un risc la nivel național

1. În cazul în care autoritățile de supraveghere a pieței dintr-un stat membru au acționat în temeiul articolului 18 din Regulamentul (CE) nr. … sau în cazul în care au motive suficiente să creadă că un produs de construcție nu atinge performanțele declarate și/sau reprezintă un risc pentru sănătatea sau siguranța persoanelor sau pentru alte aspecte de interes public referitoare la protecție care cad sub incidența prezentului regulament, ele fac o evaluare produsului în cauză care să adreseze toate cerințele stabilite de prezentul regulament. Operatorii economici în cauză cooperează cu autoritățile de supraveghere a pieței în orice modalitate se consideră a fi necesară.

În cazul în care, în cursul evaluării respective, autoritățile de supraveghere a pieței constată că produsul de construcție nu respectă cerințele stabilite de prezentul regulament, ele solicită, fără întârziere, operatorului economic relevant să întreprindă toate acțiunile corective necesare pentru ca produsul să fie în conformitate cu cerințele respective sau să retragă produsul de pe piață sau să îl returneze de la vânzare într-o perioadă pe atât de rezonabilă, concordantă cu natura riscului, pe cât ele o pot permite.

Autoritățile de supraveghere a pieței informează organismele notificate relevante.

Articolul 19 al Regulamentului (CE) nr. … se referă la măsurile menționate anterior.

2. În cazul în care autoritățile de supraveghere a pieței consideră că neconformitatea nu se limitează la teritoriul național, acestea informează Comisia și celelalte state membre despre rezultatele evaluării și despre acțiunile pe care ele le-au solicitat a fi întreprinse de operatorul economic.

3. Operatorul economic se asigură că orice acțiuni corective sunt aplicate tuturor produsele de construcție în cauză pe care el le-a introdus pe piață, pe tot cuprinsul Comunității.

4. În cazul în care operatorul economic relevant nu întreprinde acțiunile corective adecvate în decursul perioadei menționate la al doilea paragraf al alineatului (1), autoritățile de supraveghere a pieței iau toate măsurile provizorii necesare pentru a interzice sau restrânge accesul la produsul de construcție pe piața națională sau pentru a retrage produsul de construcție de pe piața respectivă sau a-l returna de la vânzare.

Ele informează, fără întârziere, Comisia și celelalte state membre cu privire la astfel de măsuri.

5. Informațiile menționate la alineatul (4) prevăd toate detaliile disponibile, îndeosebi cele referitoare la datele necesare identificării produsului de construcție neconform, originea produsului de construcție, natura riscului implicat, natura și durata măsurilor naționale luate, precum și punctele de vedere formulate de operatorul economic în cauză. În mod particular, autoritățile de supraveghere a pieței indică dacă neconformitatea se datorează unuia din următoarele motive:

(a) lipsa îndeplinirii de către produs a cerințelor referitoare la sănătate sau siguranța persoanelor sau la alte aspecte de interes public referitoare la protecție, stabilite de prezentul regulament;

(b) lacunele specificațiilor tehnice armonizate sau ale DTS.

6. Statele membre, altele decât statul membru care a inițiat procedura, informează fără întârziere Comisia și celelalte state membre, cu privire la orice măsuri adoptate și la orice informații suplimentare referitoare la neconformitatea produsului de construcție în cauză aflat în jurisdicția lor și, în cazul unui dezacord referitor la măsura națională notificată, cu privire la obiecțiile lor.

7. În cazul în care, în termen de cincisprezece zile lucrătoare de la primirea informației menționate la alineatul (4) nu a fost formulată nicio obiecție, fie de către un stat membru, fie de către Comisie, cu privire la o măsură provizorie adoptată de un stat membru referitor la produsul de construcție în cauză, măsura este considerată justificată.

8. Statele membre se asigură că măsurile restrictive adecvate referitoare la produsul de construcție în cauză, cum ar fi retragerea produsului de pe piață, se iau fără întârziere.

Articolul 47 [45]

Procedura comunitară referitoare la protecție

1. În cazul în care, la finalizarea procedurii prevăzute la articolul 46 alineatele (3) și (4), se ridică obiecții la adresa unei măsuri naționale adoptate de un stat membru sau în cazul în care Comisia consideră că măsura națională este contrară legislației comunitare, Comisia începe, fără întârziere, consultările cu statele membre și cu operatorul sau operatorii economici respectivi și procedează la evaluarea măsurii naționale. Pe baza rezultatelor evaluării respective, Comisia adoptă o decizie, indicând dacă măsura este justificată sau nu.

Comisia adresează decizia sa tuturor statelor membre și o comunică imediat acestora, precum și operatorului sau operatorilor economici relevanți.

2. Dacă măsura națională este considerată justificată, toate statele membre iau măsurile necesare pentru a se asigura că produsul de construcție neconform este retras de pe piețele lor. Statele membre informează Comisia cu privire la acest fapt. Dacă măsura națională este considerată nejustificată, statul membru în cauză retrage măsura.

3. În cazul în care măsura națională este considerată justificată, iar neconformitatea produsului de construcție este atribuită unor lacune ale standardelor armonizate, astfel cum apar la articolul 46 alineatul (4) litera (b), Comisia informează organismul sau organismele de standardizare europene relevante și înaintează cazul comitetului constituit în temeiul articolului 5 din Directiva 98/34/CE. Comitetul se consultă cu organismele de standardizare europene relevante și își exprimă avizul fără întârziere.

În cazul în care măsura națională este considerată justificată, iar neconformitatea produsului de construcție este atribuită unor lacune ale DEE și DTS, astfel cum apar la articolul 46 alineatul (4) litera (b), Comisia adoptă măsurile adecvate.

Articolul 48 [46]

Produsele de construcție conforme care prezintă totuși un risc pentru sănătate și siguranță

1. În cazul în care un stat membru, în urma desfășurării unei evaluări în temeiul articolului 46 alineatul (1), constată că, deși un produs de construcție este în conformitate cu prezentul regulament, el prezintă un risc pentru sănătatea și siguranța persoanelor sau pentru alte aspecte de interes public referitoare la protecție, statul membru solicită operatorului economic relevant să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că produsul de construcție în cauză, în momentul introducerii pe piață, nu mai prezintă riscul respectiv sau pentru a retrage produsul de construcție de pe piață sau pentru a-l returna de la vânzare, într-o perioadă pe atât de rezonabilă, concordantă cu natura riscului, pe cât ele o pot permite.

2. Operatorul economic se asigură că orice acțiuni corective sunt aplicate tuturor produsele de construcție în cauză pe care el le-a introdus pe piață, pe tot cuprinsul Comunității.

3. Statul membru informează imediat Comisia și celelalte state membre. Informațiile furnizează toate detaliile disponibile, în special cele referitoare la datele necesare identificării produsului de construcție în cauză, originea și lanțul de aprovizionare referitor la produs, natura riscului implicat, natura și durata măsurilor naționale luate.

4. Comisia începe, fără întârziere, consultarea cu statele membre și cu operatorul sau operatorii economici relevanți și procedează la evaluarea măsurii naționale. Pe baza rezultatelor evaluării respective, Comisia ia o decizie, indicând dacă măsura este sau nu justificată și, dacă este cazul, propune măsuri adecvate.

5. Comisia adresează decizia sa tuturor statelor membre și o comunică imediat acestora, precum și operatorului sau operatorilor economici relevanți.

Articolul 49 [47]

Neconformitatea formală

6. Fără a aduce atingere articolului 46, în cazul în care un stat membru constată unul din următoarele aspecte, acesta solicită operatorului economic relevant să pună capăt neconformității în cauză:

(a) marcajul CE este aplicat prin încălcarea articolului 7 sau a articolului 8;

(b) marcajul CE nu a fost aplicat, în cazurile în care era necesar conform articolului 7 alineatul (1);

(d) declarația de performanță nu a fost realizată în conformitate cu articolele 4, 5 și 6;

(e) documentația tehnică este fie absentă, fie incompletă.

7. În cazul în care neconformitatea menționată la alineatul (1) persistă, statul membru ia toate măsurile necesare pentru a restricționa sau interzice accesul pe piață al produsului de construcție sau pentru a asigura că acesta este returnat de la vânzare sau retras de pe piață.

CAPITOLUL IX

Dispoziții finale

Articolul 50 [48]

Modificarea anexelor

1. Comisia poate modifica anexele I – V.

2. Măsurile respective, destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentului regulament, se adoptă în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 51 alineatul (2).

Articolul 51 [49]

Comitetul

1. Comisia este asistată de un comitet, denumit Comitetul permanent pentru construcții.

2. Atunci când se face referire la prezentul alineat, se aplică articolul 5a alineatele (1) – (4) și articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispozițiile articolului 8 al acesteia.

Articolul 52 [50]

Abrogarea

1. Directiva 89/106/CE se abrogă.

2. Referirile la decizia abrogată se interpretează ca referiri la prezentul regulament.

Articolul 53 [51]

Dispoziții tranzitorii

1. Produsele de construcție care au fost introduse pe piață în conformitate cu Directiva 89/106/CEE înainte de 1 iulie 2011 se consideră conforme cu prezentul regulament.

2. Fabricanții și importatorii pot face o declarație de performanță pe baza unui certificat de conformitate sau pe baza unei declarații de conformitate, care a fost emisă înainte de 1 iulie 2011, în conformitate cu Directiva 89/106/CEE.

3. Ghidurile de aprobare tehnică europene care au fost publicate înainte de 1 iulie 2011 în conformitate cu Directiva 89/106/CEE pot fi utilizate ca DEE-uri.

4. Fabricanții și importatorii pot utiliza aprobările tehnice europene emise în conformitate cu articolul 9 al Directivei 89/106/CEE înainte de 1 iulie 2011 ca evaluări tehnice europene, pe toată durata perioadei de validitate a aprobărilor respective.

Articolul 54 [52]

Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Totuși, articolele 3 – 21, 26, 27 și 28, articolele 46 – 50, 52 și 53, precum și anexele I, II, III și V se aplică începând cu data de 1 iulie 2011.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, […]

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Președintele Președintele

ANEXA I

Cerințe de bază pentru lucrări

Lucrările de construcții, atât în ansamblu cât și în părțile lor separate, trebuie să corespundă utilizării propuse.

În condițiile unei întrețineri normale, cerințele de bază pentru lucrări asigură o durată de utilizare rezonabilă din punct de vedere economic.

1. Rezistenţa mecanică şi stabilitatea

Lucrările de construcții trebuie proiectate și construite astfel încât sarcinile care pot fi exercitate asupra lor în timpul construirii și utilizării să nu ducă la niciunul din următoarele:

(a) prăbușirea întregii lucrări sau a unei părți a acesteia;

(b) deformări majore de o amploare inadmisibilă;

(c) deteriorarea altor părți ale lucrării sau a instalațiilor sau a echipamentelor instalate ca urmare a unor deformări majore a scheletului de susținere;

(d) deteriorare disproporționată față de evenimentul cauzator inițial.

2. Siguranţa în caz de incendiu

Lucrările de construcții trebuie să fie proiectate și construite în așa fel încât, în caz de incendiu:

(a) capacitatea portantă a construcției să poată fi asumată pe o perioadă determinată,

(b) apariția și propagarea focului și a fumului în interiorul lucrărilor să fie limitate,

(d) să fie luată în considerare siguranța echipelor de salvare.

3. Igienă, sănătate şi protecţia mediului

Lucrările de construcții trebuie să fie astfel proiectate și construite încât să nu reprezinte o amenințare pentru igiena sau pentru sănătatea ocupanților și vecinilor, nici să exercite un impact exagerat de mare asupra calității mediului sau a climei pe întreaga lor durată de viață, în cursul construirii, utilizării, demolării, în special ca rezultat al oricărora din următoarele:

(a) emanații de gaze toxice;

(b) emisii de substanțe periculoase, de compuși organici volatili (COV), de gaze care produc efect de seră sau de particule periculoase în aerul din interior sau în atmosferă;

(d) scurgerea de substanțe periculoase în apa potabilă, apa freatică, apa marină sau în sol;

(e) evacuarea improprie a apei reziduale, emisia de fum sau eliminarea improprie a reziduurilor solide sau lichide;

(f) prezenței igrasiei în anumite părți ale lucrării sau pe suprafețe din interiorul lucrării.

4. Siguranţa utilizării

Lucrările de construcție trebuie proiectate și construite astfel încât să nu prezinte riscuri inacceptabile de accidente în cursul funcționării sau utilizării, cum ar fi prăbușiri, căderi, ciocniri, arsuri, electrocutări și leziuni cauzate de explozii.

5. Protecţia împotriva zgomotului

Lucrările de construcții trebuie proiectate și construite astfel încât zgomotul perceput de către ocupanți sau de către persoane aflate în apropiere să fie menținut la un nivel la care sănătatea lor să nu fie periclitată și să le permită să doarmă, să se odihnească și să lucreze în condiții satisfăcătoare.

6. Economia de energie şi izolarea termică

Lucrările de construcții cu instalațiile lor de încălzire, răcire și ventilare trebuie astfel proiectate și construite încât consumul de energie necesar funcționării să fie mic, ținând cont de condițiile locale de climă și de ocupanți.

7. Utilizarea sustenabilă a resurselor naturale

Lucrările de construcții trebuie astfel proiectate, construite și demolate încât utilizarea resurselor naturale să fie sustenabilă și să asigure următoarele:

(a) reciclabilitatea lucrărilor de construcții, a materialelor și părților componente, după demolare;

(b) durabilitatea lucrărilor de construcții;

ANEXA II

Procedura de adoptare a documentației de evaluare europene și de emitere a evaluării tehnice europene

1. Organismul de evaluate tehnică (OET) efectuează evaluarea și emite evaluarea tehnică europeană (ETE) în domeniul de produse pentru care a fost desemnat.

Dispozițiile prezentei anexe referitoare la fabricanți se aplică și importatorilor.

2. Elaborarea și adoptarea unui document de evaluare europeană se efectuează în conformitate cu punctele 2.1 – 2.9.

2.1. OET-ul care primește o cerere de ETE (denumit în continuare „OET-ul responsabil”) pentru un produs de construcție informează organizația OET-urilor la care se face referire în articolul 25 alineatul (1) și Comisia despre conținutul cererii și despre referirea la decizia Comisiei de evaluare și verificare a constanței performanței, pe care OET intenționează să o aplice acestui produs sau despre lipsa unei astfel de decizii din partea Comisiei.

2.2. OET-ul responsabil obține, în cooperare cu fabricantul, informațiile relevante despre produs și despre utilizarea sa propusă. OET-ul responsabil informează fabricantul dacă produsul face obiectul, integral sau parțial, unei alte specificații tehnice armonizate. OET-ul responsabil redactează apoi un proiect de prim contract care trebuie încheiat cu fabricantul, definind termenii elaborării programului lucrării.

2.3. În termen de o lună de la încheierea primului contract, fabricantul trimite OET-ului responsabil un dosar tehnic descriind produsul, utilizarea propusă și detalii referitoare la controlul din fabrică al producției pe care îl aplică.

2.4. În termen de o lună de la primirea dosarului tehnic, OET-ul responsabil pregătește și trimite fabricantului proiectul celui de-al doilea contract și proiectul de program al lucrării, conținând în detaliu toate aspectele și acțiunile pe care el le va întreprinde în vederea evaluării performanței caracteristicilor esențiale ale produsului în contextul utilizării sale propuse. Proiectul de program al lucrării include cel puțin următoarele părți:

(a) partea 1: programul de evaluare indicând metodele de testare, metodele de calculare, metodele descriptive, parametri și toate celelalte mijloace, inclusiv criteriile de evaluare considerate potrivite pentru identificarea produsului, pentru evaluarea performanței caracteristicilor sale esențiale în contextul utilizării propuse și aspectele referitoare la durabilitate ale caracteristicilor esențiale;

(b) partea 2: activitățile legate de inspecția inițială a fabricii în care este fabricat produsul care face obiectul cererii;

(d) partea 4: timpul și costurile estimate.

2.5. După încheierea celui de-al doilea contract între OET-ul responsabil și fabricant, conținând programul agreat al lucrării, OET-ul responsabil trimite partea 1 a programului lucrării împreună cu partea din dosarul tehnic care se referă la descrierea produsului și utilizarea sa propusă, tuturor celorlalte OET-uri desemnate pentru același domeniu de produse, menționat în tabelul 1 din anexa IV. OET-urile respective se constituie într-un grup de lucru care este coordonat de OET-ul responsabil.

În decurs de două săptămâni de la primirea respectivelor documente de către toate OET-urile în cauză, grupul de lucru stabilește un proiect de DEE, care conține metodele de evaluare și criteriile de performanță ale caracteristicilor esențiale relevante, pe baza părții 1 a programului lucrării și pe baza contribuțiilor tehnice pertinente și justificate ale membrilor săi.

2.6. Proiectul de DEE este comunicat apoi OET-ului responsabil, împreună cu partea relevantă din dosarul tehnic, care conține descrierea produsului și utilizarea sa propusă, către toate OET-urile.

În decurs de două săptămâni, aceste alte OET-uri comunică OET-ului responsabil informațiile relevante despre reglementările naționale referitoare la clădiri, precum și alte dispoziții legale sau administrative aplicabile produsului și utilizării sale propuse, după caz. OET-ul responsabil informează membrii grupului de lucru și fabricantul despre conținutul acestor contribuții.

2.7. OET-ul responsabil include contribuțiile respective, după consultare cu grupul de lucru, în proiectul de DEE, pe care îl trimite organizației OET-urilor menționată la articolul 25 alineatul (1). După comunicarea proiectului de DEE final către fabricant, care are la dispoziție o săptămână să-și exprime opiniile, organizația OET-urilor adoptă DEE ca document provizoriu. Organizația OET-urilor trimite fabricantului și Comisiei câte o copie a DEE provizorii adoptate. În cazul în care Comisia comunică organizației OET-urilor observațiile sale referitoare la DEE provizorie în termen de cincisprezece zile lucrătoare de la primire, aceasta va fi modificată în consecință de către organizația OET-urilor. După acest termen, OET-ul responsabil începe pregătirile pentru efectuarea evaluării.

2.8. OET-ul responsabil efectuează evaluarea în conformitate cu dispozițiile DEE provizorii adoptate și , consecutiv, emite ETE corespunzătoare.

2.9. De îndată ce OET-ul responsabil a emis prima ETE pe baza unei anumite DEE, această DEE va fi ajustată, dacă este cazul, de organizația OET-urilor pe baza unei propuneri din partea OET-ului responsabil. DEE finală este apoi adoptată de către organizația OET-urilor și trimisă Comisiei. Comisia publică trimiterea la DEE finală în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene.

3. În cazul în care trimiterea la DEE finală a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, pregătirile pentru ETE-uri pe baza oricăror cereri ulterioare, referitoare la produse de construcție cu caracteristici esențiale similare în contextul unei utilizări propuse, conform primei cereri, se efectuează în conformitate cu această DEE finală.

4. Un reprezentant al Comisiei poate asista, ca observator, la toate întrunirile grupului de lucru menționat la punctul 2.5.

5. Dacă nu există acord între toate OET-urile și fabricant asupra DEE, organizația OET-urilor prezintă această chestiune Comisiei în vederea unei rezolvări corespunzătoare.

ANEXA III

Declarația de performanță

Nr. ...................

1. Nr. .......................... (cod unic de identificare al produsului)

2. Numele sau marca de identificare și adresa (reprezentantului autorizat al) fabricantului:

.................................................................................................................................

3. Această declarația de performanță este emisă pe răspunderea exclusivă a fabricantului:

.................................................................................................................................

4. Identificare produsului (permițând trasabilitatea):

.................................................................................................................................

5. Performanța produsului identificat mai sus este în conformitate cu performanțele declarate la punctul 7.

6. ……………………………………….. (nume, numărul organismului notificat, dacă este relevant)

a efectuat .............................................................… (descrierea intervenției)

și a emis …...................................... (certificatul de conformitate al produsului, certificatul de conformitate rezultat în urma controlului din fabrică al producției, rezultatele testelor – dacă este relevant):

........................................................................................................................

7. Declarația de performanță (listă, nivele sau clase și trimitere la specificația tehnică armonizată corespunzătoare/documentația tehnică specifică utilizată la evaluarea performanței caracteristicilor esențiale declarate)

Numele caracteristicilor esențiale declarate | Nivel sau clasă de performanță ale caracteristicilor esențiale declarate | Trimiterea la specificația tehnică armonizată / documentația tehnică specifică |

| | |

Semnat pentru și în numele: ………………………….

............................................ ...............................................

(locul și data emiterii) (numele, funcția)(semnătura)

ANEXA IV

Domeniile de produse și cerințele pentru organismele de evaluare tehnică

Tabel 1 – Domenii de produse

Codul domeniului | Domeniul produsului | Familii de produse de construcție |

a | Inginerie civilă | Geotextile și produse înrudite – Dispozitive circulante – Pardoseli, pavaje și finisaje pentru drumuri – Agregate – Produse de construcție pentru drumuri – Țevi, rezervoare și auxiliare care nu vin în contact cu apa, compatibile cu consumul uman – Suporturi pentru pardoseli inclusiv pardoseli suspendate cu pământ, drumuri sau alte zone de pasaj – Asfalt pentru straturi ultrafine – Produse destinate apelor reziduale – Kituri de protecție împotriva pietrelor – Kituri de aplicare a lichidelor destinate hidrofugării punții podurilor – Îmbinări expandabile pentru poduri rutiere |

b | unităţi total/parţial prefabricate pentru construcţii | Kituri de prefabricate din grinzi și bușteni pentru construcții – Kituri pentru construcții destinate păstrării la frig și kituri pentru învelirea construcțiilor destinate păstrării la frig – Unități din prefabricate pentru construcții – Kituri pentru grinzi din beton – Kituri pentru grinzi din metal |

c | Materiale şi componente portante | Produse de cherestea structurală și auxiliare – Ciment, var pentru construcții și alți lianți pe bază de apă – Oțel de ranforsare și pretensionare pentru beton – Produse metalice structurale și auxiliare – Produse pentru beton, mortar și tencuială – Sprijinitori structurali – Produse prefabricate din beton – Kituri de prefabricate pentru scări – Bârne și piloni ușori din material lemnos compozit – Kituri de posttensionare pentru structuri pretensionate – Bolțuri de ancorare |

d | acoperişuri şi învelitori pentru construcţii | Kituri de perdele pentru ziduri – Învelișuri pentru acoperișuri, iluminatoare pentru acoperișuri, ferestre pentru acoperișuri și produse auxiliare – Sticlă plană, sticlă profilată și produse din sticlă masivă – Uși și ferestre de interior și exterior, deschizători pentru acoperișuri și iluminatoare pentru poduri – Kituri de aplicare a lichidelor destinate hidrofugării acoperișurilor – Kituri pentru armături exterioare – Sisteme de izolare a structurilor de sticlă – Kituri pentru membrane flexibile fixate mecanic de hidrofugare a acoperișurilor – Panouri de învelire prefabricate portante pe bază de lemn și panouri autoportante ușoare din materiale compozite |

E | componente/kituri de interior/exterior pentru clădiri | Dispozitive sanitare – Panouri pe bază de lemn – Cărămizi și produse înrudite – Finisaje de interior și exterior pentru tavane – Produse din gips – Kituri de separare pentru interior – Kituri de învelire hidrofuge pentru pardoseli și pereți ale încăperilor supuse umezelii – Kituri de cofraje permanente neportante pe bază de cărămizi cu perforații sau de panouri din materiale izolante și/sau beton |

F | încălzire/ventilare/izolare | Șemineuri, hornuri și produse specifice – Dispozitive de încălzire pentru spații individuale – Produse de izolare termică – Kituri compozite pentru izolare termică externă – Kituri de izolare inversată a acoperișurilor – Învelitori |

G | ETANȘORI/adezivi de fixare | Adezivi pentru construcții – Cuie pentru îmbinări structurale / Conectori – Plăci tridimensionale îmbinate în cuie – Bolțuri de ancorare / Șuruburi – Plăci de perete din oțel inoxidabil. – Jgheaburi cavitare – Fixatori pentru armături exterioare de perete și acoperișuri orizontale sau înclinate – Conectori pentru elemente de beton tip sandviș – Etanșori de gaz și apă pentru conducte de perete și pardosea – Kituri, profile și benzi de etanșare – Componente pentru îmbinare etanșă – Fixatori suspendați elastici – Bastoane de tensionare – Închizătoare într-un singur punct – Tratamente de învelire și impermeabilizare a suprafețelor – Închizătoare de aliniere pentru acoperișuri, pereți și pentru uzul la interior – Tratamente / produse de hidrofugare |

H | Produse de protecţie împotriva focului şi înrudite | Alarme de incendiu, detectori de foc, instrumente fixe de luptă împotriva focului, produse de control al focului și fumului și de prevenire a exploziilor – Produse de stingere, etanșeizare sau protecție împotriva focului. |

I | instalaţii electrice | Orice produs de construcție destinat unei instalații electrice. |

J | instalaţii de gaz | Orice produs de construcție destinat unei instalații de gaz. |

K | aprovizionare cu apă şi canalizare | Kit cuprinzând un sifon cu închidere parțială mecanică, montat într-un șanț fără sifon – Kit pentru acoperirea gurilor de vizitare cuprinzând un capac și inele suplimentare din plastic având diferite scopuri – Kituri de țevi pentru apă rece și caldă, inclusiv cele compatibile cu consumul uman – Sisteme de țevi pentru drenaj și canalizare cu sau fără presiune – Racorduri flexibile pentru canalizare gravitațională și sub presiune și țevi de drenaj – Toalete care generează compost |

Tabel 2 – Cerințe pentru organismele de evaluare tehnică

Competență | Descrierea competenței | Cerință |

1 Analiza riscurilor | Identificarea posibilelor riscuri și beneficii determinate de utilizarea produselor de construcție inovatoare în absența unor informații tehnice consacrate/solide referitoare la performanța lor atunci când sunt folosite la lucrări de construcții. | Un OET este independent față de părțile implicate și față de orice interese private.În plus, un OET dispune de personal cu:(a) raționament tehnic întemeiat și obiectiv; (b) cunoștințe detaliate despre dispozițiile legale și despre alte cerințe în vigoare în statele membre, referitoare la domeniile de produse pentru care urmează a fi desemnat;(c) înțelegere de ansamblu a practicilor din construcții și cunoștințe tehnice detaliate, referitoare la domeniile de produse pentru care urmează a fi desemnat;(d) cunoștințe detaliate despre riscurile specifice implicate și despre aspectele tehnice ale procesului de construire;(e) cunoștințe detaliate despre standardele de armonizare existente și despre metodele de testare în domeniile de produse pentru care urmează a fi desemnat;(f) aptitudini lingvistice adecvate. |

2 Stabilirea criteriilor tehnice | Transformarea rezultatului analizei de risc în criteriu tehnic de evaluare a comportamentului și performanței produsului de construcție referitor la îndeplinirea cerințelor naționale aplicabile;informațiile tehnice de care au nevoie cei care participă la procesul de construire ca potențiali utilizatori ai produselor de construcție (fabricanți, proiectanți, contractori, instalatori). | |

3 Stabilirea metodelor de evaluare | Conceperea și validarea unor metode adecvate (teste sau calcule) de evaluare a performanței caracteristicilor esențiale ale produsului, ținând cont de nivelul actual de cunoaștere. | |

4 Determinare controlului specific din fabrică al producției | Înțelegerea și evaluarea procesului de fabricare a unui produs specific în vederea identificării măsurilor adecvate care asigură constanța produsului de-a lungul respectivului proces de fabricare. | Un OET dispune de personal având cunoștințe adecvate despre relația dintre procesul de fabricare și caracteristicile produsului legate de controlul din fabrică al producției. |

5 Evaluarea produsului | Evaluarea performanței caracteristicilor esențiale ale produselor de construcție pe baza metodelor armonizate în funcție de criterii armonizate. | Pe lângă cerințele enumerate la punctele 1,2 și 3, un OET dispune de acces la mijloacele și echipamentele necesare în vederea evaluării performanței caracteristicilor esențiale ale produselor de construcție în domeniile de produse pentru care urmează a fi desemnat. |

6 Administrare generală | Asigurarea consecvenței, fiabilității, obiectivității și trasabilității prin aplicarea constantă a metodelor de administrare adecvate. | Un OET dispune de: (a) un istoric cert de respectare a bunului comportament în administrare;(b) politică, cu procedurile de rigoare, de garantare a confidențialității informațiilor sensibile în interiorul OET-ului și față de toți partenerii săi;(c) un sistem de control al documentelor pentru a garanta înregistrarea, trasabilitatea, întreținerea și arhivarea tuturor documentelor relevante;(d) un mecanism de revizuire administrativă și audit intern pentru a garanta monitorizarea regulată a conformității cu metodele de administrare adecvate;(e) o procedură care permite tratarea cu obiectivitate a contestațiilor și plângerilor. |

ANEXA V

Evaluarea și verificarea constanței performanței

1. SISTEME DE EVALUARE ȘI VERIFICARE A CONSTANȚEI PERFORMANȚEI

1.1. Sistemul 1 – Declarația de performanță din partea fabricantului referitoare la caracteristicile esențiale ale produsului pe baza următoarelor elemente:

(a) fabricantul efectuează:

(i) controlul în fabrică al producției (CFP);

(ii) testarea suplimentară a eșantioanelor recoltate în fabrică în conformitate cu un plan de testare prestabilit;

(b) organismul notificat emite certificatul de conformitate al produsului pe baza:

(i) determinării tipului de produs pe baza testării de tip (inclusiv eșantionarea), a calculării tipului, pe baza valorilor tabulare sau a documentației descriptive a produsului;

(ii) inspectării inițiale a fabricii și a CFP;

(iii) supravegherii și evaluării continue a CFP;

(iv) auditării-testării eșantioanelor recoltate în fabrică.

1.2. Sistemul 2 – Declarația de performanță din partea fabricantului referitoare la caracteristicile esențiale ale produsului pe baza următoarelor elemente:

(a) fabricantul efectuează:

(i) controlul producției în fabrică;

(ii) testarea suplimentară a eșantioanelor recoltate în fabrică de către fabricant în conformitate cu un plan de testare prestabilit;

(b) organismul notificat emite certificatul de conformitate al produsului pe baza:

(i) determinării tipului de produs pe baza testării de tip (inclusiv eșantionarea), a calculării tipului, pe baza valorilor tabulare sau a documentației descriptive a produsului;

(ii) inspectării inițiale a fabricii și a CFP;

(iii) supravegherii și evaluării continue a CFP.

1.3. Sistemul 3 – Declarația de performanță din partea fabricantului referitoare la caracteristicile esențiale ale produsului pe baza următoarelor elemente:

(a) fabricantul efectuează:

(i) determinarea tipului de produs pe baza testării de tip (inclusiv eșantionarea), a calculării tipului, pe baza valorilor tabulare sau a documentației descriptive a produsului;

(ii) controlul producției în fabrică;

(iii) testarea eșantioanelor recoltate în fabrică în conformitate cu un plan de testare prestabilit;

(b) organismul notificat emite certificatul de conformitate al CFP pe baza:

(i) inspectării inițiale a fabricii și a CFP;

(ii) supravegherii și evaluării continue a CFP.

1.4. Sistemul 4 – Declarația de performanță din partea fabricantului referitoare la caracteristicile esențiale ale produsului pe baza următoarelor elemente:

(a) fabricantul efectuează controlul în fabrică al producției;

(b) organismul notificat efectuează determinarea tipului de produs pe baza testării de tip (pe baza eșantionării efectuate de fabricant), a calculării tipului, pe baza valorilor tabulare sau a documentației descriptive a produsului;

1.5. Sistemul 5 – Declarația de performanță din partea fabricantului referitoare la caracteristicile esențiale ale produsului pe baza următoarelor elemente:

(a) fabricantul:

(i) efectuează determinarea tipului de produs pe baza testării de tip, a calculării tipului, pe baza valorilor tabulare sau a documentației descriptive a produsului;

(ii) efectuează controlul producției în fabrică;

(b) nu îndeplinește nicio sarcină pentru organismul notificat.

2. ORGANISMELE IMPLICATE ÎN EVALUAREA ȘI VERIFICAREA CONSTANȚEI PERFORMANȚEI

În ce privește funcția organismelor notificate implicate în evaluarea și verificarea constanței performanței produselor de construcție, se face distincție între:

(1) organismul de certificare: un organism notificat, guvernamental sau non-guvernamental, având competența și responsabilitatea necesare pentru a efectua o certificare în conformitate cu norme procedurale și de administrare prestabilite;

(2) organismul de inspecție: un organism notificat având nivelul de organizare, de dotare cu personal, de competență și de integritate necesare pentru a îndeplini, conform unor criterii specificate, următoarele funcții: evaluarea, recomandarea acceptării și auditarea în consecință a operațiunilor de control desfășurate de fabricanți, precum și selectarea și evaluarea produselor de construcție la nivelul fabricii, în conformitate cu criterii specifice;

(3) laboratorul de testare: un laborator notificat care măsoară, examinează, testează, calibrează sau determină în orice alt mod caracteristicile sau performanțele materialelor sau produselor de construcție.

[1] JO L 40 din 11.2.1989, p.12, astfel cum a fost modificată prin Directiva 93/68/CEE a Consiliului, JO L 220 din 30.8.1993, p.1.

[2] Comisia Europeană (2005):COM (2005) 535 final: Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Punerea în aplicare a programului comunitar de la Lisabona: o strategie pentru simplificarea cadrului reglementar, Bruxelles.

[3] CE MEMO/05/394 și MEMO/06/426

[4] COM(2007) 36 final

[5] Studiu realizat de Risk & Policy Analysts Ltd (RPA), Regatul Unit

[6] JO C […], […], p. […].

[7] JO C […], […], p. […].

[8] JO C […], […], p. […].

[9] JO C […], […], p. […].

[10] JO L 40, 11.2.1989, p.12. Directivă modificată ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

[11] JO L 184, 17.7.1999, p. 23. Decizie modificată prin Decizia 2006/512/CE (JO L 200, 22.7.2006, p. 11).

[12] JO L 124, 20.5.2003, p. 36.

--------------------------------------------------

52008PC0311