Propunere de regulament al Consiliului privind modificările aduse politicii agricole comune prin modificarea Regulamentului (CE) nr. 320/2006, (CE) nr. 1234/2007, (CE) nr. 3/2008 şi (CE) nr. […]/2008 /* COM/2008/0306 final - CNS 2008/0104 */

[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 20.5.2008

COM(2008) 306 final

2008/0103 (CNS)

2008/0104 (CNS)

2008/0105 (CNS)

2008/0106 (CNS)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

de stabilire a unor norme comune pentru sisteme de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

privind modificările aduse politicii agricole comune prin modificarea Regulamentului (CE) nr. 320/2006, (CE) nr. 1234/2007, (CE) nr. 3/2008 și (CE) nr. […]/2008

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)

Propunere de

DECIZIE A CONSILIULUI

de modificare a Deciziei 2006/144/CE privind orientările strategice ale Comunității pentru dezvoltarea rurală (perioada de programare 2007-2013)

(prezentată de Comisie) {SEC(2008) 1885}{SEC(2008) 1886}

EXPUNERE DE MOTIVE

Motive şI OBIECTIVE ALE PROPUNERII

Principalele obiective stabilite pentru Comunicarea Comisiei intitulată „Pregătire în vederea verificării eficienței reformei PAC” din 20 noiembrie 2007 au fost să evalueze punerea în aplicare a reformei PAC (politica agricolă comună) din 2003 și să introducă modificări ale procesului de reformă care se consideră a fi necesare pentru a simplifica mai mult politica, pentru a-i permite să profite de noi oportunități de piață și pentru a o pregăti să facă față unor noi provocări, cum ar fi schimbările climatice, gestionarea apei și bioenergia.

În ultimele luni, unul dintre aceste obiective, și anume acela de a profita de noi oportunități de piață, a căpătat o nouă dimensiune datorită creșterii excepționale a prețului multor produse agricole. Creșterea continuă a acestor prețuri în 2006 și în prima jumătate a anului 2007 a fost deja luată în considerare la formularea concluziilor incluse în Comunicarea din noiembrie conform cărora ar trebui eliminate controalele încă existente ale ofertei PAC (și anume, cotele pentru produse lactate și scoaterea terenurilor din circuitul agricol). Combinația de factori care a dus la aceste evoluții și reacția cea mai bună a UE la aceste evoluții sunt abordate într-o comunicare separată a Comisiei.

Concluziile cele mai importante ale Comunicării din noiembrie pe tema „stării de sănătate” privind evaluarea celor mai recente reforme ale PAC rămân valabile. Aceste reforme au marcat o nouă etapă în acest proces prin decuplarea majorității plăților directe prin intermediul schemei unice de plată (SPU) în 2003, pentru sectoarele de culturi arabile, al cărnii de vită și de oaie și al lactatelor, iar în 2004, pentru ulei de măsline, bumbac și tutun. Ca parte din reforma din 2003, politica de dezvoltare rurală a fost consolidată prin fonduri suplimentare și prin reforma instrumentelor sale politice în 2005. În final, procesul a continuat cu reforme în sectorul zahărului (2006), în sectorul fructelor și legumelor și în sectorul vitivinicol (2007).

Reformele menționate anterior reflectă o schimbare radicală a orientării PAC care, în prezent, își poate îndeplini mai bine obiectivele fundamentale.

- Ajutorul acordat producătorilor este în mare măsură (90%) decuplat de deciziile privind producția, ceea ce permite agricultorilor din UE să ia hotărâri în funcție de semnalele pieței, să se poată baza pe potențialul fermei și pe preferințele proprii și să se adapteze la schimbările survenite în mediul economic. Acesta este modul cel mai eficient de a acorda ajutor pe venitul din agricultură.

- Eliminarea ajutorului pentru produse, în general considerat ca fiind unul dintre motivele care duceau, în trecut, la probleme privind surplusul de producție, precum și reducerea prețurilor de sprijin ale UE, au apropiat în mod semnificativ agricultura UE de piețele de la nivel mondial, îmbunătățind echilibrul pieței și reducând costurile bugetare ale stocurilor de intervenție sau ale eliminării surplusului.

- Rezultatele procesului de reformă au crescut competitivitatea agriculturii UE care, în ciuda scăderii cotei de piață a UE pe majoritatea piețelor produselor de bază, a devenit cel mai mare exportator de produse agricole – în principal produse cu valoare ridicată –, rămânând, în același timp, cel mai mare importator de produse agricole din lume și reprezentând, în continuare, în mod evident, cea mai mare piață pentru țările în curs de dezvoltare.

- PAC contribuie din ce în ce mai mult la prevenirea riscurilor de degradare a mediului înconjurător și la livrarea multora dintre bunurile publice pe care le așteaptă societățile noastre, având în vedere faptul că ajutorul acordat producătorilor depinde, în prezent, de respectarea unor standarde privind mediul înconjurător, siguranța și calitatea alimentelor, precum și bunăstarea animalelor, prin intermediul ecocondiționalității.

- Politica de dezvoltare rurală consolidată susține protejarea mediului înconjurător și a peisajelor rurale și creează oportunități de dezvoltare, inovație și locuri de muncă în zonele rurale, în special în zonele îndepărtate, depopulate sau care depind foarte mult de agricultură.

Evoluțiile prezentate mai sus indică existența unei PAC care este, în prezent, fundamental diferită de cea din trecut. Comunicarea „Pregătirea în vederea verificării eficienței reformei PAC” afirmă, de asemenea, că „pentru ca PAC să constituie în continuare o politică a prezentului și a viitorului, trebuie să își poată evalua instrumentele, să le poată testa pentru a vedea dacă funcționează în mod corespunzător, să poată identifica modificările necesare în vederea îndeplinirii obiectivelor sale declarate și să se poată adapta la noi provocări”.

În conformitate cu indicațiile din comunicare, Comisia a pregătit propuneri legislative însoțite de un raport de evaluare a impactului privind evaluarea „stării de sănătate” a PAC luând în considerare rezultatul unei largi consultări a părților interesate și contribuțiile altor instituții europene.

Propunerile legislative fac referire la trei regulamente de bază:

- Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori,

- Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”),

- Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.

Aceste propuneri, fără să constituie o reformă fundamentală, reprezintă o contribuție la dezvoltările viitoare ale PAC care sunt în conformitate cu obiectivul general al Comisiei și cu cerințele Tratatelor referitoare la promovarea unui sector agricol durabil și orientat spre piață.

SCHEMA UNICă DE PLATă (SPU) şI SCHEMA UNICă DE PLATă PE SUPRAFAţă (SPUS)

Simplificare

O mai bună legiferare și simplificarea legislației constituie una din prioritățile politice ale Comisiei pentru perioada 2004–2009. PAC a inițiat cea mai importantă acțiune în vederea simplificării prin reforma sa din 2003, trecând cele mai multe din plățile directe pentru agricultori la schema unică de plată și prin adoptarea organizării comune a pieței unice în 2007. În ceea ce privește SPU, experiența a demonstrat că acest sistem a contribuit la reducerea sarcinilor administrative, la evitarea cheltuielilor publice inutile, la îmbunătățirea acceptării publice a PAC și la îmbunătățirea competitivității acesteia. Cu toate acestea, evoluția către o simplificare mai mare este posibilă, în special în privința ecocondiționalității și în privința ajutorului parțial cuplat existent.

Ecocondiționalitate

Reforma PAC din 2003 a introdus ecocondiționalitatea în cadrul schemei unice de plată. Aceasta înseamnă că astfel de plăți fac obiectul legislației privind mediul înconjurător, siguranța produselor alimentare și bunăstarea animalelor, precum și întreținerea exploatației agricole în bune condiții agricole și de mediu.

Statele membre și Comisia însăși, prin intermediul auditurilor sale pentru închiderea conturilor, au semnalat existența unor probleme de ordin practic în punerea în aplicare a ecocondiționalității. Acest fapt a determinat Comisia să examineze domeniul de aplicare al ecocondiționalității pentru a-l simplifica și a-i îmbunătăți gradul de precizie. În special, propunerile vizează eliminarea anumitor cerințe de reglementare obligatorii, considerate irelevante sau fără legătură cu responsabilitatea agricultorului și introducerea în bune condiții agricole și de mediu, a unor cerințe care să permită conservarea beneficiilor ecologice rezultate din scoaterea terenurilor din circuitul agricol și rezolvarea problemelor legate de gestionarea apei.

Ajutor parțial cuplat

În reforma PAC din 2003, unele state membre au considerat că decuplarea completă ar putea provoca mai multe probleme riscante, cum ar fi abandonul producției, lipsa aprovizionării cu materie primă pentru întreprinderile prelucrătoare sau probleme de ordin social sau ecologic în regiuni cu puține alternative economice. Acesta a fost motivul pentru care s-a decis menținerea unui anumit nivel de ajutor cuplat în unele sectoare.

Experiența a arătat că, în general, decuplarea nu a implicat schimbări dramatice în structura producției la nivelul UE și că i-a determinat pe agricultori să îndeplinească cerințele pieței într-o manieră mai durabilă. Trebuie, de asemenea, subliniat faptul că păstrarea a două sisteme în paralel (ajutorul cuplat și ajutorul decuplat) nu a adus simplificări la nivelul administrațiilor naționale și regionale în statele membre.

Având în vedere cele menționate anterior, se propune alinierea celor două sisteme la principiile reformei PAC din 2003 prin renunțarea la ajutorul cuplat existent și prin aducerea lor la schema unică de plată. Cu toate acestea, sunt exceptate primele pentru vacile de alăptare și pentru carnea de oaie și de capră. În aceste cazuri, se propune să li se permită statelor membre să păstreze ajutorul cuplat (în forma sa actuală) pentru a sprijini activitatea economică în regiuni în care alte alternative economice sunt puține sau nu există.

Alte aspecte legate de simplificare

Propunerea include și alte măsuri care vizează obținerea unei simplificări mai mari în ceea ce privește SPU. În special, a crescut flexibilitatea privind utilizarea rezervei naționale și transferul drepturilor la plată, posibilitatea de a modifica aceste drepturi și datele plăților. S-a propus, de asemenea, eliminarea drepturilor de scoatere a terenurilor din circuitul agricol.

Evoluția către o rată fixă mai stabilă a ajutorului decuplat

Reforma din 2003 a introdus ajutorul decuplat pentru domeniul agricol ca element cheie al PAC. Obiectivul principal a fost obținerea unui sistem de plăți directe care să permită agricultorilor să fie orientați către piață, cât mai simplu posibil din punct de vedere administrativ și compatibil cu OMC (Organizația Mondială a Comerțului). Statelor membre li s-au oferit două modele de bază pentru a pune în aplicare sistemul, unul istoric și unul regional:

- modelul istoric: în cadrul acestui model, drepturile la plată au la bază sume individuale de referință istorică pentru fiecare agricultor;

- modelul regional: în acest model drepturile la plată în rate fixe au la bază sume primite de agricultorii dintr-o regiune în perioada de referință.

Legislația actuală nu permite statelor membre să își schimbe decizia cu privire la punerea în aplicare a modelului schemei unice de plată. Cu toate acestea, experiența a demonstrat că anumite modificări ale programelor existente sunt necesare sau de dorit. De exemplu, diferențele între nivelurile de ajutor, care rezultă din punerea în aplicare a modelului istoric, vor fi dificil de justificat în viitor, deoarece perioadele de referință pentru plăți vor fi din ce în ce mai îndepărtate în timp.

Pe de altă parte, modelul regional oferă un ajutor mai echitabil agricultorilor, în ciuda unei redistribuiri inițiale a ajutorului.

Acesta este motivul pentru care Comisia a propus să se permită statelor membre să-și modifice modelul de SPU îndreptându-se treptat către rate fixe de plată mai stabile pentru fiecare drept la plată, cu scopul de a face schema unică de plată mai eficient și mai simplu. În paralel, propunerile includ o serie de măsuri de simplificare în punerea în aplicare a schemei unice de plată.

Extinderea SPUS

Schema unică de plată pe suprafață a fost introdus ca o etapă premergătoare trecerii la SPU în statele membre care au aderat la UE la 1 mai 2004, pentru a facilita adaptarea lor la UE, ținând cont de situația lor agricolă specifică. Ca sistem de tranziție, SPUS a fost proiectat cu scopul de a asista integrarea fără dificultăți a statelor din UE-10 și UE-2, date fiind diferențele semnificative dintre nivelul lor economic general și rural și cel al economiilor statelor UE-15.

Statele membre care aplică SPUS trebuie să adopte SPU în 2011 (2012 pentru Bulgaria și România). Acestor state membre ar trebui să li se permită să prelungească aplicarea SPUS până în 2013. Această posibilitate este în conformitate cu decizia luată pentru statele membre din UE-15, deoarece acestora li se permite să-și reexamineze punerea în aplicare a SPU și să opteze pentru evoluția către un model de rată fixă mai stabil.

Articolul 69 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 revizuit

Pe baza articolului 69 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 privind schemele de sprijin direct pentru agricultori, statele membre care pun în aplicare SPU pot reține, pentru fiecare sector, până la 10% din plafoanele lor naționale bugetare pentru plăți directe în sectorul în cauză pentru măsuri referitoare la protecția sau ameliorarea mediului sau pentru îmbunătățirea calității și a comercializării produselor agricole. Pentru a permite o flexibilitate mai mare a reacțiilor statelor membre la nevoile apărute în urma orientării globale a PAC, se propune extinderea domeniului de aplicare a articolului 69, astfel:

- se elimină restricția potrivit căreia veniturile provenite din reducerile liniare aplicate într-un anumit sector trebuie să rămână în cadrul acestuia;

- sunt incluse măsuri de compensare a dezavantajelor pentru agricultorii din anumite regiuni specializate în sectoarele produselor lactate, al cărnii de vită, de oaie și de capră și al orezului;

- se prevede, de asemenea, posibilitatea de a folosi sumele reținute în vederea completării drepturilor în regiuni care fac obiectul programelor de restructurare sau/și de dezvoltare;

- se acordă,de asemenea, în anumite condiții, ajutor pentru măsuri de gestionare a riscului – sisteme de asigurare a culturilor împotriva dezastrelor naturale și fonduri mutuale pentru bolile animalelor;

- măsurile care nu îndeplinesc în mod cert cerințele din „cutia verde” a OMC ar trebui limitate la 2,5% din plafoane;

- în final, statelor membre care pun în aplicare SPUS li se va permite să pună în aplicare și prezenta dispoziție.

Modularea

Modularea este un mijloc de transfer bugetar prin care se aplică o scădere procentuală plăților directe către agricultor (pilonul I), resursele bugetare obținute fiind realocate pentru măsuri de dezvoltare rurală (pilonul II).

Odată cu reforma din 2003, s-a convenit asupra modulării obligatorii pentru toate statele membre UE-15, începând, în 2005, cu o rată de 3% și crescând până la 4% în 2006 și până la 5% începând cu 2007. S-a introdus, de asemenea, o limită de 5 000 EUR, sub care nu se aplică nicio reducere a plăților directe.

Comunicarea „Pregătirea în vederea eficienței reformei PAC” a identificat numeroase provocări actuale și viitoare cu care se confruntă PAC, cum ar fi schimbările climatice, gestionarea riscului, bioenergia, gestionarea apei și biodiversitatea și consideră politica de dezvoltare rurală drept una din posibilitățile de abordare a acestor schimbări.

Măsurile disponibile din cadrul dezvoltării rurale oferă deja diverse alternative de abordare a noilor provocări și statele membre au inclus deja în programele lor de dezvoltare rurală măsuri în acest sens pentru perioada 2007–2013. Cu toate acestea, primele experiențe privind absorbția financiară a resurselor de dezvoltare rurală din 2007 indică faptul că statele membre au nevoi bugetare care depășesc posibilitățile lor financiare.

Pentru a permite statelor membre să sprijine nevoile tot mai mari de a face față noilor provocări prin intermediul setului de măsuri propuse în cadrul politicii de dezvoltare rurală, se propune creșterea modulării obligatorii cu 8% și adăugarea unui element progresiv suplimentar în cadrul unui nou sistem care are la bază următoarele principii:

- toate veniturile rezultate în urma modulării rămân în statul membru care le generează;

- în UE-15, modularea de bază, care se aplică tuturor plăților peste 5 000 EUR, crește anual cu 2% începând cu 2009 până la atingerea unui procent suplimentar de 8% (peste procentul actual de 5%) în 2012;

- se introduce un sistem progresiv; în timp ce plățile sunt reduse treptat cu câte 3% în praguri succesive, se propune un nou sistem de gestionare financiară a ajutoarelor directe, stabilindu-se plafoane nete globale per stat membru;

- tabelul de mai jos indică procentele totale ale modulării care urmează să fie aplicate (existente și, respectiv, suplimentare):

Praguri | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 |

de la 1 la 5 000 | 0 | 0 | 0 | 0 |

de la 5 000 la 99 999 | 5% + 2% | 5% + 4% | 5% + 6% | 5% + 8% |

de la 100 000 la 199 999 | 5% + 5% | 5% + 7% | 5% + 9% | 5% + 11% |

de la 200 000 la 299 999 | 5% + 8% | 5% + 10% | 5% + 12% | 5% + 14% |

peste 300 000 | 5% + 11% | 5% + 13% | 5% + 15% | 5% + 17% |

- statele din UE-10 devin, de asemenea, eligibile pentru modulare în 2012, cu o rată de bază de 3% (în loc de 13%). Bulgaria și România sunt scutite de modulare, în ceea ce privește introducerea treptată a plăților directe.

Limitări ale plă ților

46,6% din totalul beneficiarilor plăților directe din UE-25 primesc mai puțin de 500 EUR. Acest procent include, în mod special, agricultorii mici, dar și beneficiari din anumite state membre pentru care valoarea plații este mai mică decât costurile administrative ale gestionării acesteia.

Pentru a simplifica și a reduce costurile de administrare a plăților directe, se propune ca statele membre să aplice fie un cuantum minim al plăților de 250 EUR, fie o dimensiune minimă a suprafeței eligibile per exploatație de cel puțin 1 hectar, fie să le aplice pe amândouă. Cu toate acestea, se instituie o dispoziție specială pentru statele membre al căror sector agricol este alcătuit, în principal, din exploatații foarte mici.

ORGANIZAREA COMUNă A PIEţEI UNICE

MECANISME DE INTERVEN ție pe piață

Pe baza unor analize, Comisia a ajuns la concluzia că verificarea aprovizionării pieței nu ar trebui să afecteze capacitatea agricultorilor UE de a răspunde semnalelor pieței, ci că această verificare ar trebui să devină o adevărată „plasă de siguranță”. În acest scop, s-au propus simplificarea și armonizarea dispozițiilor actuale privind intervenția publică, prin intermediul extinderii unui sistem de licitație.

În sectorul cerealelor, se propune introducerea licitației pentru grâul de pâine, în timp ce pentru cerealele furajere se va aplica același model ca și pentru porumb (reducerea plafonului cantitativ la zero). Pentru grâul dur, luând în considerare situația actuală și pe cea preconizată a pieței, se propune eliminarea intervenției. Din aceleași motive, se propune eliminarea intervenției în cazul orezului și al cărnii de porc. Se vor pune, de asemenea, în aplicare dispoziții privind licitațiile pentru unt și lapte praf degresat.

Eliminarea acțiunii de scoatere a terenurilor din circuitul agricol

Pe baza situației pieței și pe baza punerii în aplicare a SPU, se propune eliminarea acțiunii de scoatere terenurilor din circuitul agricol ca instrument de control al aprovizionării. Cu toate acestea, pe baza propunerilor privind ecocondiționalitatea și dezvoltarea rurală, statelor membre li se pun la dispoziție instrumente corespunzătoare pentru a asigura conservarea beneficiilor ecologice actuale rezultate în urma scoaterii terenurilor din circuitul agricol.

Tr anziția către eliminarea cotelor de lapte

În 1984, cotele erau introduse ca reacție la supraproducție. Conform situației actuale a pieței, motivele pentru care au fost introduse cotele de lapte în 1984 nu mai sunt pertinente. Deoarece cotele de lapte expiră în 2015, sectorul ar trebui ajutat cu măsuri de tranziție progresive pentru a se adapta la o piață fără cote după 2015. Pentru a permite o tranziție fără probleme a sectorului laptelui către eliminarea sistemului cotelor de lapte, se propune o creștere anuală treptată.

În termeni generali, eliminarea treptată a cotelor de lapte ar trebui să ducă la creșterea producției, la prețuri mai mici și la creșterea competitivității sectorului în cauză. Cu toate acestea, există anumite regiuni, în special regiunile muntoase, dar nu numai acestea, care este de așteptat să se confrunte cu dificultăți în păstrarea unui nivel minim de producție. Aceste probleme pot fi rezolvate prin punerea în aplicare a unor măsuri specifice în temeiul articolului 68 din Regulamentul privind sistemele directe de ajutoare.

Ajutoare specifice pentru sectorul produselor lactatelor

Se propune eliminarea ajutorului pentru stocarea privată pentru brânză și a ajutorului pentru eliminarea stocului de unt utilizat la prepararea produselor de patiserie și a înghețatei, precum și pentru consumul direct. Aceste sisteme nu mai sunt necesare pentru a sprijini piața și ar trebui, în consecință, eliminate.

Pentru alte produse, cum ar fi ajutorul pentru stocarea privată a untului, a laptelui praf degresat utilizat pentru hrana animalelor și ajutorul pentru producția de cazeină, pentru care se acordă un ajutor obligatoriu în baza prezentului regulament, s-a propus ca acest tip de ajutor să fie facultativ, astfel încât Comisia să decidă dacă trebuie sau nu pus în aplicare, în funcție de situația pieței.

Alte sisteme de ajutoare

În cazul unei serii de sisteme de ajutoare de dimensiuni reduse, se propun decuplarea și încorporarea lor în SPU, deoarece acest lucru ar contribui la îmbunătățirea competitivității și la simplificare în privința acestor sisteme. Pentru cânepă, plante proteaginoase și fructe cu coajă lemnoasă, trecerea la SPU poate avea loc fără o perioadă de tranziție. Pentru orez, furaje uscate, cartofi pentru amidon și in pentru fibre lungi se propune o perioadă de tranziție către decuplarea integrală cu scopul de a ajuta agricultorii și întreprinderile prelucrătoare să se adapteze treptat la noul sistem de ajutoare. Se propune, de asemenea, eliminarea sistemului culturilor energetice, având în vedere nevoia actuală acută de bioenergie.

Noi provocări şI POLITICA DE DEZVOLTARE RURALă

Pe baza plafonului pentru bugetul global al PAC fixat până în 2013, finanțarea suplimentară pentru dezvoltarea rurală se poate realiza numai printr-o creștere a modulării obligatorii.

Finanțarea suplimentară este necesară pentru a întări eforturile cu privire la prioritățile UE în domeniul schimbărilor climatice, al energiei regenerabile, al gestionării apei și al biodiversității.

- Clima și energia au devenit prioritatea ordinii de zi, deoarece UE preia conducerea în crearea unei economii cu emisii scăzute de dioxid de carbon. În martie 2007, liderii UE au aprobat propunerile Comisiei de a micșora emisiile de CO2 cu cel puțin 20% până în 2020 (30% în cazul unui acord la nivel mondial) și de a stabili un procent obligatoriu de 20% pentru folosirea surselor de energie regenerabilă, incluzând un aport de 10% de biocombustibil în consumul de benzină și motorină. Agricultura și silvicultura pot avea o contribuție importantă prin furnizarea de materie primă pentru bioenergie, prin captarea carbonului și prin reducerea mai semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră.

- Obiectivele UE cu privire la politica în domeniul apei sunt stabilite în Directiva-cadru privind apa, care va fi pusă integral în aplicare în perioada 2010–2012. Agricultura și silvicultura, în calitate de consumatori principali de apă și de resurse hidrice vor avea un rol major în gestionarea durabilă a apei, atât în termeni de cantitate, cât și în termeni de calitate. Gestionarea apei va constitui o parte tot mai importantă a strategiei de adaptare la schimbările climatice deja inevitabile.

- Statele membre s-au angajat să oprească declinul biodiversității până în 2010, o țintă care pare din ce în ce mai greu de atins. O mare parte din diversitatea biologică a Europei depinde de agricultură și de silvicultură, iar eforturile de a proteja biodiversitatea trebuie să crească, în special având în vedere efectele adverse anticipate ale schimbărilor climatice și cererea tot mai mare de apă.

Statele membre sunt încurajate să folosească pe deplin fondurile suplimentare disponibile pentru perioada 2010–2013 și să își adapteze strategiile și programele în consecință. În special, ajutorul pentru investiții din cadrul axei 1 poate fi direcționat către achiziționarea de mașini și echipamente care să permită economisirea energiei, a apei și altor resurse și către producția de energie regenerabilă (sau de materie primă pentru aceasta) pentru utilizarea în cadrul exploatației agricole și în afara acesteia. În cadrul axei 2, măsura de agromediu și măsurile referitoare la silvicultură pot fi folosite în special în domeniul biodiversității, al gestionării apei și al acțiunilor de atenuare a schimbărilor climatice. În cadrul axelor 3 și 4 pot fi sprijinite proiecte la nivel local privind energia regenerabilă.

În acest context, cel de-al 7-lea program-cadru pentru cercetare va contribui la abordarea noilor provocări, va oferi un ajutor important inovațiilor din sectorul agricol și va permite o stabilire adecvată a scopurilor politice.

CONSECINţE BUGETARE

De la reforma PAC din 2003 și cu aplicare din anul bugetar 2007, PAC are un mecanism intern de disciplină financiară pentru situația în care cheltuielile preconizate riscă să depășească plafonul financiar pentru cheltuielile privind piața și pentru ajutoarele directe. Propunerea nu modifică principiile stabilite în cadrul reformei din 2003 și modificate în urma aderării statelor UE-12 cu privire la aplicarea acestui mecanism. Cea mai mare parte a ajutorului PAC este deja stabilită, iar situația pieței s-a îmbunătățit semnificativ din 2003. În consecință, riscul de a se aplica disciplina financiară (și anume reducerea ajutoarelor directe) a scăzut mai mult decât se preconiza.

Propunerile pentru modulare în schema unică de plată și pentru dezvoltare rurală sunt, prin natura lor, neutre cu privire la bugetul UE, deoarece este vorba de un simplu transfer obligatoriu între primul și al doilea pilon al PAC. În ceea ce privește bugetul național, creșterea modulării ar putea implica cheltuieli suplimentare la nivel național legate de acordarea cofinanțării necesare pentru dezvoltarea rurală. Aceasta ar însemna că anumite state membre au posibilitatea să revină la nivelul (mai ridicat) al cheltuielilor naționale prevăzut înainte de decizia privind cadrul financiar 2007-2013. În ceea ce privește transferul măsurilor în schema unică de plată, ar putea exista consecințe financiare moderate pentru bugetul UE, dar majoritatea transferurilor sunt, de asemenea, neutre pe plan bugetar.

Cu privire la măsurile referitoare la piață, creșterea recentă a prețurilor la nivel mondial a dus la o îmbunătățire clară a perspectivelor în raport cu preconizările din momentul în care s-a hotărât reforma din 2003. De atunci, reforma intervenției privind porumbul a rezolvat, la acea dată, o parte din problemele preconizate de pe piața cerealelor , iar propunerile actuale referitoare la intervenția privind cerealele îmbunătățesc și mai mult situația. Nivelul cheltuielilor suplimentare care urmează a fi suportate la finalul perioadei cuprinse în cadrul financiar actual este relativ redus. În sectorul produselor lactate, consecințele țin mai degrabă de momentul în care se efectuează cheltuielile (înainte sau după 2013).

Expirarea cotelor la produsele lactate va duce la o presiune suplimentară în industria untului, în orice situație. Prezenta propunere va avea, în general, rezultate pozitive nu numai pentru sectorul în cauză, ci și pentru evoluțiile pe termen lung ale PAC, prin inițierea unui proces treptat de eliminare progresivă a cotelor . Cu toate acestea, nevoia pentru anumite cheltuieli suplimentare limitate legate de exportul de unt nu poate fi exclusă. Materializarea acesteia va depinde de factori care sunt, în acest stadiu, necunoscuți (Acordul DDA – Agenda de Dezvoltare Doha, evoluția pieței mondiale). În consecință, prezentele propuneri includ o clauză de reexaminare în 2012 care permite ca evoluția piețelor de produse lactate să fie evaluată pentru a se stabili dacă este nevoie de măsuri suplimentare pentru evitarea creșterii bugetului. Eliminarea măsurilor existente ar trebui să ducă la realizarea de economii. Cu toate acestea, cea mai importantă consecință bugetară a tranziției fără probleme a sectorului laptelui către terminarea sistemului cotelor este pierderea unei părți din veniturile bugetare datorate scăderii preconizate a prelevării laptelui.

2008/0103 (CNS)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

de stabilire a unor norme comune pentru sisteme de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolele 36 și 37 și articolul 299 alineatul (2),

având în vedere Actul de aderare a Greciei, în special alineatul (6) din Protocolul nr. 4 privind bumbacul[1],

având în vedere propunerea Comisiei[2],

având în vedere avizul Parlamentului European[3],

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[4]

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[5]

întrucât:

1. Experiența dobândită în urma punerii în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 al Consiliului din 29 septembrie 2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori și de modificare a Regulamentelor (CEE) nr. 2019/93, (CE) nr. 1452/2001, (CE) nr. 1453/2001, (CE) nr. 1454/2001, (CE) nr. 1868/94, (CE) nr. 1251/1999, (CE) nr. 1254/1999, (CE) nr. 1673/2000, (CEE) nr. 2358/71 și (CE) nr. 2529/2001[6] arată că anumite elemente ale mecanismului de ajutor ar trebui modificate. În special, decuplarea ajutorului direct ar trebui extinsă și funcționarea schemei unice de plată ar trebui simplificată. Trebuie, de asemenea, remarcat faptul că Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 a fost modificat în mod substanțial de la intrarea sa în vigoare. În contextul acestor evoluții și în scopul asigurării clarității, regulamentul menționat ar trebui abrogat și înlocuit cu un nou regulament.

2. Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 a stabilit principiul conform căruia agricultorii care nu respectă anumite cerințe în domeniile sănătății publice, al sănătății animalelor și al sănătății plantelor, al mediului și al bunăstării animalelor vor suporta aplicarea de reduceri ale ajutoarelor sau vor fi excluși de la ajutorul direct. Sistemul de „ecocondiționalitate” este parte integrantă din ajutorul comunitar în domeniul plăților directe și ar trebui, deci, menținut. Cu toate acestea, experiența a demonstrat că numeroase cerințe din domeniul de aplicare a ecocondiționalității nu sunt suficient de pertinente pentru activitatea agricolă sau pentru terenurile agricole sau vizează mai degrabă autoritățile naționale decât agricultorii. În consecință, domeniul de aplicare a ecocondiționalității ar trebui modificat.

3. În plus, pentru a se evita abandonarea terenurilor agricole și pentru a se asigura menținerea lor în bune condiții agricole și de mediu, Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 a stabilit un cadru comunitar în care statele membre adoptă standarde care să țină seama de caracteristicile zonelor în cauză, inclusiv de caracteristicile pedologice și climatice, precum și de tipurile de exploatare agricolă existente (utilizarea terenurilor, rotația culturilor, practicile agricole) și de structura exploatațiilor. Eliminarea acțiunii de scoatere obligatorie a terenurilor din circuitul agricol din cadrul schemei unice de plată poate avea, în anumite cazuri, efecte adverse pentru mediu, în special în ceea ce privește anumite particularități ale peisajului. În consecință, dispozițiile comunitare existente care vizează protejarea particularităților specifice ale peisajului, dacă este cazul, ar trebui consolidate.

4. Protejarea și gestionarea apelor în cadrul activităților agricole a devenit treptat o problemă în anumite zone. De aceea, este necesară și consolidarea cadrului comunitar existent pentru bune condiții agricole și de mediu, cu scopul de a proteja apa împotriva poluării și a formării de șiroaie și de a gestiona utilizarea apei.

5. Ținând cont de faptul că pășunile permanente au un efect pozitiv asupra mediului, ar trebui aplicate măsuri destinate să încurajeze menținerea pășunilor permanente existente, pentru a preveni transformarea generalizată a acestora în terenuri arabile.

6. Pentru a obține un echilibru mai bun între instrumentele politice concepute pentru promovarea unei agriculturi durabile și cele concepute pentru încurajarea dezvoltării rurale, s-a introdus un sistem de reducere progresivă obligatorie a plăților directe („modularea”) prin Regulamentul (CE) nr. 1782/2003. Acest sistem, inclusiv scutirea de plată a sumelor de până la 5 000 EUR, ar trebui menținut.

7. Economiile realizate prin mecanismul de modulare introdus prin Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 sunt folosite pentru finanțarea măsurilor din cadrul politicii de dezvoltare rurală. De la adoptarea regulamentului în cauză, sectorul agricol a întâmpinat noi provocări importante, cum ar fi schimbările climatice, importanța tot mai mare a bioenergiei, precum și necesitatea unei mai bune gestionări a apei și a unei protecții mai eficiente a biodiversității. Comunității Europene, ca parte a Protocolului de la Kyoto[7], i s-a cerut să își adapteze politicile în contextul considerațiilor privind schimbările climatice. În plus, în urma unor probleme majore referitoare la penuria de apă și la secete, ar trebui rezolvate problemele legate de gestionarea apei[8]. Protejarea biodiversității rămâne o provocare majoră și, cu toate că s-au făcut progrese reale în acest sens, atingerea țintei privind biodiversitatea, stabilite de Comunitatea Europeană pentru 2010 va implica eforturi suplimentare[9]. Comunitatea conștientizează nevoia de a aborda aceste noi provocări în cadrul politicilor sale. În domeniul agricol, programele de dezvoltare rurală adoptate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1698/2006 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)[10] constituie un instrument de lucru adecvat pentru rezolvarea acestor probleme. Pentru a permite statelor membre să își revizuiască programele de dezvoltare rurală în consecință, fără să li se ceară să reducă din activitățile actuale de dezvoltare rurală din alte regiuni, trebuie puse la dispoziția acestora fonduri suplimentare. Cu toate acestea, perspectivele financiare pentru perioada 2007-2013 nu prevăd mijloace financiare suficiente pentru a consolida în mod adecvat politica comunitară de dezvoltare rurală. În aceste condiții, o mare parte din resursele financiare necesare ar trebui mobilizate prin intermediul asigurării unor scăderi progresive ale plăților directe prin modulare.

8. Distribuirea ajutorului direct pentru venit agricultorilor este caracterizată de alocarea unei mari părți din plăți unui număr de mari beneficiari mai degrabă restrâns. Este evident faptul că beneficiarii mai mari nu necesită același nivel de ajutor unitar pentru ca obiectivul privind ajutorul pentru venit să fie atins în mod eficient. În plus, potențialul de adaptare facilitează funcționarea marilor beneficiari cu niveluri mai mici de ajutor unitar. Este deci echitabil să se preconizeze ca agricultorii care beneficiază de un cuantum ridicat al ajutorului să aibă o contribuție deosebită la finanțarea măsurilor de dezvoltare rurală referitoare la abordarea noilor provocări. În consecință, ar trebui stabilit un mecanism care să reducă mai mult din plățile mai mari, iar fondurile obținute în acest fel ar trebui, de asemenea, folosite la rezolvarea noilor provocări din cadrul dezvoltării rurale. Pentru a asigura proporționalitatea acestui mecanism, reducerile suplimentare ar trebuie să crească progresiv, în funcție de cuantumurile plăților în cauză.

9. Situarea geografică deosebită a regiunilor ultraperiferice, precum și insularitatea, suprafața redusă, terenurile muntoase și clima impun sarcini suplimentare sectoarelor agricole aferente. Pentru a atenua aceste sarcini și constrângeri este necesară derogarea de la obligația de a pune în aplicare reducerea modulării în cazul agricultorilor din zonele ultraperiferice.

10. Ratele crescute ale modulării obligatorii trebuie luate în considerare de acele state membre care au optat pentru punerea în aplicare a unui sistem de modulare voluntară. Regulamentul (CE) nr. 378/2007 al Consiliului din 27 martie 2007 de stabilire a normelor pentru modularea voluntară a plăților directe prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 de stabilire a normelor comune pentru schemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor scheme de sprijin pentru agricultori[11] ar trebui modificat în consecință.

11. Cuantumurile rezultate în urma aplicării unui procentaj de 5 puncte care corespunde reducerilor modulării stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 ar trebui alocate între statele membre, în conformitate cu criterii obiective. Cu toate acestea, se stabilește că un anumit procent din aceste sume ar trebui să rămână în statele membre în care au fost generate. Ținând seama de modificările structurale care rezultă în urma anulării intervenției pentru secară, ar trebui prevăzute măsuri specifice pentru anumite regiuni de producție a secarei, finanțate dintr-o parte din sumele generate prin modulare. Cu toate acestea, sumele obținute în urma punerii în aplicare a unei noi reduceri a modulării ar trebui să fie puse la dispoziția statelor membre în care au fost generate.

12. Pentru a facilita funcționarea modulării, în special cu privire la procedurile pentru acordarea de plăți directe agricultorilor și la transferurile în cadrul programelor de dezvoltare rurală, ar trebui să se stabilească plafoane nete pentru fiecare stat membru în parte, care să limiteze plățile care către agricultori după punerea în aplicare a modulării. Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanțarea politicii agricole comune [12] trebuie modificat în consecință.

13. Agricultorii din noile state membre primesc plăți directe pe baza unui mecanism de introducere treptată. Pentru a obține echilibrul corect între instrumentele politice concepute pentru promovarea unei agriculturi durabile și cele concepute pentru a încuraja dezvoltarea rurală, sistemul de modulare trebuie pus în aplicare în cazul agricultorilor din noile state membre numai în momentul în care nivelul plăților directe aplicabil în statele membre respective este egal cu nivelul aplicabil în celelalte state membre.

14. Modularea nu ar trebui să reducă suma netă plătită unui agricultor dintr-un nou stat membru sub valoarea sumei de plătit unui agricultor similar din alt stat membru. Odată ce modularea devine aplicabilă agricultorilor din noile state membre, rata reducerii ar trebui, în consecință, limitată la diferența dintre nivelul din calendarul de introducere treptată și nivelul din celelalte state membre după punerea în aplicare a modulării. În plus, agricultorii din noile state membre cărora li se aplică modularea nu ar mai trebui să beneficieze de plățile directe naționale complementare pentru a evita ca nivelul lor de ajutor să depășească nivelul din celelalte state membre.

15. Pentru ca sumele destinate finanțării politicii agricole comune să respecte plafoanele anuale fixate în cadrul perspectivelor financiare, ar trebui prevăzut un mecanism financiar care să modifice plățile directe, dacă este cazul. Ar trebui stabilită o modificare a ajutorului direct în cazul în care estimările indică faptul că rubrica 2, cu o marjă de siguranță de 300 000 000 EUR, va fi depășită într-un exercițiu bugetar dat. Luând în considerare nivelurile plăților directe pentru agricultorii din noile state membre ca rezultat al introducerii treptate, ar trebui să se prevadă ca, în cadrul punerii în aplicare a mecanismului de introducere treptată, în cazul tuturor plăților directe acordate în noile state membre, instrumentul de disciplină financiară să fie pus în aplicare în noile state membre numai în momentul în care nivelul plăților directe aplicabile în noile state membre este cel puțin egal cu nivelul aplicabil în statele membre altele decât noile state membre.

16. Pentru a ajuta agricultorii să respecte standardele unei agriculturi moderne de calitate superioară, este necesar ca statele membre să inițieze un sistem cuprinzător de consiliere destinat exploatațiilor agricole comerciale. Acest sistem de consiliere agricolă trebuie să contribuie la o mai mare sensibilizare a agricultorilor cu privire la raporturile dintre fluxul de materii și procesele agricole, pe de o parte, și standardele de mediu, de siguranță a produselor alimentare, de sănătate și de bunăstare a animalelor, pe de altă parte, fără să afecteze în vreun fel obligațiile și responsabilitățile agricultorilor în ceea ce privește respectarea standardelor în cauză.

17. Statele membre trebuie, în conformitate cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005, să ia măsurile necesare pentru a se asigura că tranzacțiile finanțate efectuate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) sunt aplicate efectiv și în mod corect și că există un sistem de prevenire și de corectare a neregulilor. În acest scop, vor iniția o administrare integrată și un sistem de control pentru plățile directe. Pentru a îmbunătăți eficacitatea și controlul ajutoarelor comunitare, statele membre ar trebuie să fie autorizate să utilizeze sistemul integrat și în cazul sistemelor comunitare care nu sunt prevăzute de prezentul regulament.

18. Ar trebui stabilite elementele principale ale administrării integrate și ale sistemului de control și, în special, dispozițiile privind o bază de date electronică, un sistem de identificare a parcelelor agricole, cererile de ajutor ale agricultorilor, un sistem de control armonizat în cadrul schemei unice de plată, un sistem pentru identificarea și înregistrarea drepturilor la plată.

19. Gestionarea sumelor mici este o sarcină împovărătoare pentru autoritățile competente ale statelor membre. Pentru a evita sarcinile administrative excesive ar trebui ca statele membre să nu acorde plăți directe în cazul în care plățile ar fi mai mici decât ajutorul comunitar mediu pentru un hectar sau pentru o altă suprafață, în cazul în care suprafața eligibilă a exploatației pentru care se solicită ajutor este mai mică de un hectar. Ar trebui instituită o dispoziție specială pentru statele membre în care structura exploatațiilor este fundamental diferită de structura medie din Comunitate. Statelor membre li se dă dreptul de a opta pentru punerea în aplicare a unuia din cele două criterii luând în considerare particularitățile structurilor economiilor lor agricole. Având în vedere faptul că drepturile la plată speciale le-au fost alocate agricultorilor deținători ai așa-numitelor exploatații agricole „fără teren”, punerea în aplicare a pragului bazat pe hectare ar fi ineficientă. În consecință, acești agricultori vor beneficia de suma minimă bazată pe ajutorul mediu.

20. Experiența punerii în aplicare a schemei unice de plată demonstrează că ajutorul decuplat pe venit a fost, în anumite cazuri, acordat unor beneficiari care nu sunt persoane fizice și al căror domeniu de activitate nu vizează sau vizează doar parțial sectorul agricol. Pentru a evita alocarea ajutorului pe venit din domeniul agricol unor asemenea societăți comerciale sau firme și pentru a garanta faptul că ajutorul comunitar este folosit în întregime în scopul asigurării unui standard de viață echitabil pentru comunitatea agricolă, ar trebui ca statele membre să fie autorizate, în cazul în care are loc o asemenea alocare, să nu acorde plăți directe în temeiul prezentului regulament.

21. Autoritățile naționale competente ar trebui să efectueze integral plățile către beneficiari, prevăzute în cadrul sistemelor comunitare de ajutor, sub rezerva reducerilor prevăzute în prezentul regulament și în perioadele stabilite. În scopul flexibilității gestionării plăților directe, statelor membre li se dă dreptul să efectueze plăți directe în două tranșe pe an.

22. Sistemele de ajutor din cadrul politicii agricole comune prevăd un ajutor direct pentru venit, în special pentru a asigura un nivel de viață echitabil pentru populația agricolă. Acest obiectiv este strâns legat de conservarea zonelor rurale. Pentru a se evita alocarea incorectă a fondurilor comunitare, nu ar trebui efectuată nicio plată de ajutor către agricultorii care au creat în mod artificial condițiile necesare pentru a beneficia de aceste plăți.

23. Pentru a îndeplini obiectivele politicii agricole comune, sistemele comune de ajutor trebuie adaptate circumstanțelor și, dacă este cazul, în termene foarte scurte. Prin urmare, beneficiarii nu trebuie să considere condițiile de acordare a ajutoarelor imuabile și trebuie să fie pregătiți pentru o eventuală revizuire a acestora în funcție de evoluțiile economice sau de situația bugetară.

24. Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 a stabilit o schemă unică de plată care a combinat diversele mecanisme de ajutor existente într-un sistem unic de plăți directe decuplate. Experiența punerii în aplicare a schemei unice de plată demonstrează că unele elemente pot fi simplificate în favoarea agricultorilor și a administrațiilor. Mai mult, dat fiind faptul că schema unică de plată a fost între timp pus în aplicare de toate statele membre cărora li s-a cerut acest lucru, anumite dispoziții care erau legate de punerea în aplicare inițială au devenit caduce și, în consecință, ar trebui modificate. În acest context, în unele cazuri s-a detectat un număr semnificativ de drepturi la plată neutilizate. Pentru a evita asemenea situații și luând în considerare faptul că agricultorii sunt deja familiarizați cu modul de funcționare a schemei unice de plată, perioada stabilită inițial pentru înapoierea drepturilor la plată nefolosite la rezerva națională ar trebui redusă la doi ani.

25. Elementele principale ale schemei unice de plată ar trebui păstrate. În special, stabilirea plafoanelor naționale ar trebui să garanteze faptul că nivelul total al ajutorului și al drepturilor nu depășește constrângerile bugetare actuale. Statele membre ar trebui, de asemenea, să inițieze o rezervă națională care să poată fi folosită pentru a facilita participarea noilor agricultori la sistem sau să ia în considerare nevoile specifice din anumite regiuni. Ar trebui stabilite norme privind transferul și utilizarea drepturilor la plată pentru a evita transferul cu caracter speculativ și acumularea de drepturi la plată în absența unei baze agricole corespunzătoare.

26. Integrarea progresivă a noilor sectoare în schema unică de plată impune reexaminarea definiției pentru terenul eligibil care beneficiază de sistem sau pentru activarea drepturilor la plată. Cu toate acestea, este oportună prevederea excluderii ajutorului pentru regiunile cultivate cu fructe și legume, în cazul în care statele membre au optat pentru o integrare amânată a acestui sector în schema unică de plată. În afară de aceasta, în ceea ce privește cânepa, ar trebui prevăzute măsuri speciale prin care să se prevină acordarea de ajutor pentru culturile ilegale.

27. Scoaterea obligatorie a terenurilor din circuitul agricol a fost introdusă ca un mecanism de control al aprovizionării. Evoluțiile pieței în sectorul culturilor arabile, asemenea introducerii de ajutoare decuplate, nu mai justifică necesitatea menținerii acestui instrument, care, prin urmare, ar trebui să fie eliminat. Ajutorul pentru scoaterea terenurilor din circuitul agricol instituit în conformitate cu articolele 53 și 63 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 va fi astfel activat pe hectare care trebuie să îndeplinească aceleași condiții de eligibilitate ca și pentru celelalte drepturi.

28. În urma integrării ajutorului anterior decuplat pentru piață în schema unică de plată, valoarea drepturilor la plată a avut la bază, în acele state membre care au optat pentru o punere în aplicare de tip istoric, nivelul individual al ajutorului anterior. Odată cu trecerea anilor de la introducerea schemei unice de plată și în urma integrării succesive a unor sectoare suplimentare în schema unică de plată, este din ce în ce mai greu de justificat legitimitatea existenței unor diferențe individuale semnificative în ceea ce privește nivelul de ajutor, diferențe care au la bază doar ajutorul anterior. Din acest motiv, statelor membre care au ales modelul istoric de punere în aplicare ar trebui să li se permită, în anumite condiții, să reexamineze drepturile la plată alocate, în scopul aproximării valorii lor unitare, respectând, în același timp, principiile generale ale legislației comunitare și obiectivele politicii agricole comune. În acest context, statele membre pot lua în considerare particularitățile suprafețelor geografice în momentul stabilirii unor valori mai apropiate. Egalizarea drepturilor la plată ar trebui să aibă loc pe parcursul unei perioade adecvate de tranziție și în cadrul unui interval limitat de reduceri, pentru a permite agricultorilor să se adapteze în mod rezonabil la nivelurile de ajutor în schimbare.

29. În temeiul reformei din 2003, statele membre au beneficiat de opțiunea de a pune în aplicare schema unică de plată prin intermediul punerii în aplicare de tip istoric sau regional. Începând din acel moment, statele membre au avut ocazia să evalueze efectele alegerilor lor în ceea ce privește adecvarea lor economică și administrativă. În consecință, statelor membre ar trebui să li se dea șansa să își reexamineze opțiunea inițială în urma experienței acumulate. Din acest motiv, pe lângă posibilitatea de a egaliza valoarea drepturilor la plată, statele membre care au pus în aplicare modelul istoric ar trebui autorizate să treacă la modelul regional. Mai mult, statelor membre care au ales să pună în aplicare modelul regional ar trebui să li se dea posibilitatea să-și reexamineze deciziile în anumite condiții, cu scopul de a aproxima valoarea drepturilor la plată în conformitate cu anumite etape prestabilite, respectând, în același timp, principiile generale ale legislației comunitare și obiectivele politicii agricole comune. Aceste schimbări ar trebui să aibă loc pe parcursul unei perioade de tranziție adecvate și în cadrul unui interval limitat de reduceri, pentru a permite agricultorilor să se adapteze în mod rezonabil la nivelurile de ajutor în schimbare.

30. Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 a permis statelor membre, odată cu introducerea unei scheme unice de plată, să excludă anumite plăți din sistemul în cauză. În același timp, articolul 64 alineatul (3) din regulamentul în cauză a prevăzut posibilitatea reexaminării opțiunilor prevăzute în secțiunile 2 și 3 din capitolul 5, titlul III, în contextul evoluțiilor pieței și al celor structurale. O analiză a experienței relevante indică faptul că decuplarea atrage după sine flexibilitate în alegerea făcută de producători, permițându-le să ia decizii cu privire la producție pe baza profitabilității și a răspunsului pieței. Acesta este în mod special cazul sectoarelor culturilor arabile, al hameiului și al semințelor și într-o anumită măsură, și al sectorului cărnii de vită. În consecință, plățile parțial cuplate în sectoarele în cauză ar trebui integrate în schema unică de plată. Pentru ca agricultorii din sectorul cărnii de vită să se alinieze treptat noilor acorduri privind ajutorul ar trebui să se prevadă o integrare treptată a primei speciale pentru animalele mascul și a primei de sacrificare. Având în vedere faptul că plățile parțial cuplate din sectoarele fructelor și legumelor au fost recent introduse, și doar ca măsură de tranziție, nu este necesară reexaminarea acestor sisteme.

31. Cu toate acestea, în ceea ce privește vacile de alăptare și sectorul ovinelor și caprinelor, menținerea unui nivel minim al producției agricole poate fi încă necesară, pentru economiile agricole din anumite regiuni și, în special, în cazul în care agricultorii nu pot recurge la alte alternative economice. În acest context, statele membre ar trebui să aibă opțiunea de a menține ajutorul cuplat la nivelul actual sau, pentru vacile de alăptare, la un nivel mai redus. În acest caz, ar trebui instituite dispoziții speciale cu privire la îndeplinirea cerințelor de identificare și înregistrare prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 1760/2000 al Parlamentului European și al Consiliului[13] și de Regulamentul (CE) nr. 21/2004[14] al Consiliului , în special în vederea securizării trasabilității animalelor.

32. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza până la 10% din plafoanele lor pentru acordarea ajutorului specific, în cazuri bine definite. Un astfel de ajutor ar trebui să dea statelor membre posibilitatea de a rezolva problemele referitoare la mediu și de a îmbunătăți calitatea și comercializarea produsele agricole. Ajutorul specific ar trebui, de asemenea, să fie disponibil în vederea atenuării consecințelor eliminării treptate a cotelor de lapte și ale decuplării ajutorului, în special în sectoarele sensibile. Având în vedere importanța crescândă a gestionării eficiente a factorilor de risc, statelor membre ar trebui să li se ofere posibilitatea de a contribui financiar la primele pe care agricultorii le plătesc pentru asigurarea culturilor, precum și la finanțarea compensațiilor financiare ale unor pierderi economice în cazul unor boli ale animalelor sau ale plantelor. În vederea respectării obligațiilor internaționale ale Comunității, resursele care ar putea fi folosite pentru orice măsură privind ajutorul cuplat ar trebui limitate la un nivel adecvat. Condițiile aplicabile contribuțiilor financiare la asigurările pentru culturi și la compensările legate de daune provocate de bolile animalelor sau ale plantelor ar trebui stabilite în consecință.

33. Plățile directe din cadrul schemei unice de plată au avut la bază valori de referință referitoare la plățile directe primite anterior sau plăți la hectar pe regiuni. Agricultorii din noile state membre nu au beneficiat de plățile comunitare directe și nu au dispus de referințe istorice pentru anii calendaristici 2000, 2001 și 2002. În consecință, s-a prevăzut, în cadrul Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 ca în noile state membre, schema unică de plată să aibă la bază plăți pe hectar pe regiuni. Cu toate acestea, utilizarea perioadelor de referință poate fi luată în considerare mulți ani după aderarea noilor state membre la Comunitate, în cazul acelor state membre care nu au trecut încă la schema unică de plată. În consecință, în vederea facilitării tranziției spre schema unică de plată și în special în vederea evitării cererilor speculative, statelor membre ar trebui să fie autorizate să ia în considerare, în momentul calculării drepturilor la plată din cadrul schemei unice de plată, suprafețele pentru care a fost acordat ajutorul istoric din cadrul schemei unice de plată.

34. În cadrul opțiunii pentru schema unică de plată pe regiuni, noile state membre ar trebui să aibă posibilitatea de a ajusta valoarea drepturilor pe hectar pe baza unor criterii obiective, pentru a asigura tratamentul egal între agricultori și pentru a evita denaturarea pieței.

35. Noile state membre ar trebui să dispună de aceleași posibilități ca și celelalte state membre în vederea punerii în aplicare parțiale a schemei unice de plată.

36. Decuplarea ajutorului direct și introducerea schemei unice de plată au fost elemente esențiale în procesul de reformă a politicii agricole comune. Cu toate acestea, în 2003 s-au găsit mai multe motive în favoarea păstrării ajutorului specific pentru un anumit număr de culturi. Experiența câștigată prin punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003, împreună cu evoluția situației pieței, indică faptul că sistemele care au fost păstrate în afara schemei unice de plată în 2003 pot fi acum integrate în sistemul în cauză, cu scopul de a promova o agricultură mai orientată spre piață și mai durabilă. Acesta este în special cazul sectorului uleiului de măsline, caz în care a fost pusă în aplicare doar o parte marginală a ajutorului. Este, de asemenea, și cazul plăților pentru grâu dur, plante proteaginoase, orez, amidon de cartofi și fructe cu coajă lemnoasă, cazuri în care eficacitatea tot mai mică a plăților cuplate rămase sprijină opțiunea decuplării. În cazul inului ar trebui, de asemenea, să se elimine ajutorul pentru prelucrare și să se integreze sumele aferente în schema unică de plată. În ceea ce privește orezul, furajele uscate, cartofii pentru amidon și inul, ar trebui asigurată o perioadă de tranziție pentru a le garanta trecerea cât mai lipsită de probleme la ajutorul decuplat. În ceea ce privește fructele de coajă lemnoasă, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a continua să plătească partea națională a ajutorului printr-o modalitate cuplată, pentru a amortiza efectele decuplării.

37. Ca o consecință a integrării de noi sisteme în schema unică de plată, ar trebui prevăzut un calcul al noului nivel de ajutor individual pe venit în cadrul sistemului în cauză. În cazul fructelor cu coajă lemnoasă, al amidonului de cartofi, al inului și al furajelor uscate, o asemenea creștere ar trebui acordată pe baza ajutorului pe care l-au obținut agricultorii în anii cei mai recenți. Cu toate acestea, în cazul integrării plăților care până acum au fost excluse parțial din schema unică de plată, statelor membre ar trebui să li se ofere opțiunea de a utiliza perioadele de referință inițiale.

38. Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 a stabilit un ajutor specific pentru culturile energetice pentru a ajuta la dezvoltarea sectorului. Datorită evoluțiilor recente din sectorul bioenergiei și, în special cererii mari de produse din acest sector pe piața internațională și introducerii de obiective obligatorii pentru 2020 pentru cota parte din bioenergie în totalul de combustibil, nu mai există suficiente motive pentru a acorda ajutor specific pentru culturile energetice.

39. Cu ocazia integrării sectorului bumbacului în schema unică de plată, s-a considerat că o parte din ajutor ar trebui să fie legată în continuare,de cultivarea bumbacului prin intermediul unei plăți specifice culturii pe hectar eligibil, pentru a evita riscul întreruperii producției în regiunile producătoare de bumbac. Această opțiune ar trebui menținută în conformitate cu obiectivele stabilite în Protocolul 4 privind bumbacul, anexat la actul de Aderare a Greciei.

40. Pentru a atenua efectele procesului de restructurare în statele membre care au acordat ajutorul de restructurare prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 320/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 de instituire a unui regim temporar de restructurare a industriei zahărului în Comunitatea Europeană[15], producătorilor de sfeclă de zahăr și de trestie de zahăr ar trebui să li se acorde un ajutor pentru maxim cinci ani consecutivi.

41. Actul de aderare a Republicii Cehe, Estoniei, Ciprului, Letoniei, Lituaniei, Ungariei, Maltei, Poloniei, Sloveniei și Slovaciei și Actul de aderare a Bulgariei și României au prevăzut ca agricultorii din noile state membre să primească plăți directe, în urma unui mecanism de introducere treptată.

42. Mai mult, actele de aderare în cauză au prevăzut un mecanism de ajutor simplificat tranzitoriu pentru acordarea de plăți directe în noile state membre pe bază de suprafață. Ar trebui stabilite elementele principale ale mecanismului în cauză. Schema unică de plată pe suprafață s-a dovedit a fi un sistem eficient și simplu de acordare de ajutor pentru venit agricultorilor. În vederea simplificării, noilor state membre ar trebui să li se permită să continue punerea acestuia în aplicare până la sfârșitul anului 2013.

43. În urma reformei din sectoarele zahărului, fructelor și legumelor și a integrării lor în schema unică de plată, statelor membre care au optat pentru aplicarea schemei unice de plată pe suprafață ar trebui să li se ofere posibilitatea de a acorda un ajutor pentru venit producătorilor de sfeclă de zahăr, trestie de zahăr și cicoare și producătorilor de anumite fructe și legume, sub formă de plăți separate. De asemenea, acelorași state membre ar trebui să li se permită să efectueze plăți pentru un ajutor specific separat în condiții similare cu cele aplicabile celorlalte state membre.

44. Ca o consecință a introducerii treptate a plăților directe în noile state membre, actele de aderare au prevăzut un cadru care să permită noilor state membre să efectueze plăți directe naționale complementare. Ar trebui stabilite condițiile de acordare a acestor plăți.

45. În alocarea inițială a drepturilor la plată de către statele membre, anumite greșeli au dus la plăți deosebit de mari pentru agricultori. Această nerespectare a regulilor de alocare trebuie să facă, în mod normal, obiectul unei corecții financiare, până când sunt luate măsuri corective. Cu toate acestea, pentru statele membre, luând în considerare timpul trecut de la prima alocare a drepturilor, adoptarea corecției necesare ar duce la constrângeri legale și administrative disproporționate. În consecință, în vederea asigurării certitudinii legale, ar trebui să se reglementeze alocarea acestor plăți.

46. În conformitate cu articolul 70 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, Spania, Franța și Portugalia au decis să excludă din schema unică de plată plățile directe din departamentele franceze de peste mări, din insulele Azore, din Madeira și din Insulele Canare și să acorde aceste plăți conform condițiilor stabilite în titlul IV din regulamentul în cauză. Unele dintre ajutoarele prevăzute în titlul în cauză au fost integrate complet în schema unică de plată. În vederea simplificării și pentru a ține seama de condițiile specifice regiunilor ultraperiferice, acest ajutor ar trebui gestionat în cadrul programelor de ajutoare stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 247/2006. În acest scop, fondurile aferente ar trebui transferate din plafoanele naționale pentru plățile directe în cuantumul financiar stabilit la articolul 23 alineatul (2) din regulamentul în cauză. Regulamentul (CE) nr. 247/2006 ar trebui modificat în consecință.

47. Este necesar să se prevadă ca dispozițiile prezentului regulament, care ar putea duce la o acțiune din partea statului membru susceptibilă de a reprezenta ajutor de stat, să fie excluse din aplicarea normelor referitoare la ajutorul de stat, sub rezerva existenței unei dispoziții contrare, cu condiția ca dispozițiile în cauză să conțină condițiile adecvate pentru acordarea ajutorului sau să prevadă adoptarea acestor condiții de către Comisie, pentru a preveni denaturarea nedorită a concurenței.

48. Ar trebui adoptate măsurile necesare punerii în aplicare a prezentului regulament în conformitate cu Decizia 1999/468/CE[16] a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competențelor de executare conferite Comisiei,

49. Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 ar trebui abrogat.

50. Statelor membre ar trebui să li se acorde suficient timp pentru a pune în aplicare dispozițiile privind decuplarea suplimentară a plăților directe și dispozițiile care le permit statelor membre reexaminarea deciziilor adoptate în contextul reformei din 2003. Din acest motiv, dispozițiile respective ar trebui să se aplice numai începând cu 2010. În consecință, Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 ar trebui să se aplice pe parcursul anului 2009 în cazul sistemelor de ajutor care vor fi integrate în schema unică de plată numai începând cu 2010,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

TITLUL I DOMENIUL DE APLICARE ȘI DEFINIȚII

Articolul 1 Domeniul de aplicare

Prezentul regulament stabilește:

(a) normele comune care reglementează plățile directe;

(b) un sistem de ajutor pentru venit acordat agricultorilor (denumit în continuare „schema unică de plată”);

(c) un sistem de ajutor pentru venit simplificat și tranzitoriu pentru agricultorii din noile state membre (denumit în continuare „schemă unică de plată pe suprafață”);

(d) sisteme de ajutor pentru agricultorii care produc orez, cartofi pentru amidon, bumbac, zahăr, fructe și legume, carne de oaie și de capră, carne de vită și mânzat;

(e) un cadru pentru complementarea plăților directe de către noile statele membre.

Articolul 2 Definiții

În sensul prezentului regulament, se definesc următorii termeni:

(a) „agricultor”: o persoană fizică sau juridică sau un grup de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic pe care grupul și membrii săi îl dețin în temeiul dreptului național, a cărei exploatație se află pe teritoriul Comunității, așa cum se menționează la articolul 299 din Tratat și care desfășoară o activitate agricolă;

(b) „exploatație”: ansamblul unităților de producție gestionate de agricultor și situate pe teritoriul aceluiași stat membru;

(c) „activitate agricolă”: producția, creșterea sau cultivarea de produse agricole, inclusiv recoltarea, mulsul, creșterea și deținerea de animale în scopuri agricole sau menținerea terenurilor în bune condiții agricole și de mediu, conform definițiilor prevăzute la articolul 6 din prezentul regulament;

(d) „plată directă”: o plată acordată direct agricultorilor în cadrul uneia dintre sistemele de ajutor pentru venit enumerate în anexa I la prezentul regulament;

(e) „plăți pentru un an calendaristic dat” sau „plăți în cursul perioadei de referință”: plăți acordate sau care urmează să fie acordate pentru anul sau anii în cauză, inclusiv toate plățile care trebuie acordate pentru alte perioade care încep în cursul anului sau anilor calendaristici respectivi;

(f) „produse agricole”: produsele enumerate în anexa I la Tratat, inclusiv bumbacul, excepție făcând produsele pescărești;

(g) „noi state membre”: Bulgaria, Republica Cehă, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, România, Slovenia și Slovacia;

(h) „suprafață agricolă”: orice suprafață de teren arabil, pășune permanentă și culturi permanente.

Articolul 3 ( fostul articol 32) Finanțarea plăților directe

Sistemele de ajutoare enumerate în anexa 1 la prezentul regulament sunt finanțate în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005.

TITLUL IIDISPOZI ȚII GENERALE PRIVIND PLĂȚILE DIRECTE

CAPITOLUL 1 ECOCONDIȚIONALITATE

Articolul 4 Cerințe principale

1. Orice agricultor care primește plăți directe trebuie să respecte cerințele legale în materie de gestionare prevăzute în anexa II și bunele condițiile agricole și de mediu stabilite la articolul 6.

2. Autoritatea națională competentă oferă agricultorului lista cu cerințele legale în materie de gestionare și cu bunele condiții agricole și de mediu care trebuie respectate.

Articolul 5 Cerințe legale în materie de gestionare

1. Cerințele de reglementare în materie de gestionare prevăzute în anexa II sunt stabilite în legislația comunitară în următoarele domenii:

(a) sănătate publică, sănătatea animalelor și a plantelor,

(b) mediu,

2. Actele menționate în anexa II se aplică în cadrul prezentului regulament în versiunea în vigoare și, în cazul directivelor, în versiunea pusă în aplicare de statele membre.

Articolul 6 Bune condiții agricole și de mediu

1. Statele membre se asigură că toate terenurile agricole, în special cele care nu mai sunt exploatate pentru producție, sunt menținute în bune condiții agricole și de mediu. Statele membre definesc, la nivel național sau regional, cerințele minime pentru bunele condiții agricole și de mediu, pe baza cadrului stabilit în anexa III, ținând seama de caracteristicile zonelor în cauză, în special de condițiile pedologice și climatice, de tipurile de exploatare existente, de utilizarea terenurilor în cauză, de rotația culturilor, de practicile agricole și de structura exploatației.

2. Statele membre, cu excepția noilor state membre, se asigură că terenurile utilizate ca pășuni permanente la data prevăzută pentru cererile de ajutor pe suprafață din 2003 sunt în continuare utilizate în acest scop. Noile state membre se asigură că terenurile utilizate ca pășuni permanente la 1 mai 2004 sunt în continuare utilizate în acest scop. Cu toate acestea, Bulgaria și România se asigură că terenurile utilizate ca pășuni permanente la 1 ianuarie 2007 sunt în continuare utilizate în acest scop.

Totuși, în circumstanțe justificate corespunzător, un stat membru poate prevedea derogări de la primul alineat, cu condiția să ia toate măsurile pentru a împiedica scăderea semnificativă a suprafeței totale destinate pășunilor permanente.

Primul alineat nu se aplică pășunilor permanente care urmează să fie împădurite, dacă împădurirea este compatibilă cu condițiile locale de mediu și cu excepția plantațiilor de brazi de Crăciun și de specii cu creștere rapidă cultivate pe termen scurt.

CAPITOLUL 2 MODULAREA ȘI DISCIPLINA FINANCIARĂ

Articolul 7 Modularea

1. Toate cuantumurile plăților directe care urmează să fie acordate, pentru un an calendaristic dat, unui agricultor și care depășesc 5 000 EUR se reduc în fiecare an, până în 2012, cu următoarele procente:

(a) 2009: 7%,

(b) 2010: 9%,

(d) 2012: 13%.

2. Reducerile prevăzute la alineatul 1 cresc pentru:

(a) cuantumurile între 100 000 și 199 999 EUR, cu 3 procente,

(b) cuantumurile între 200 000 și 299 999 EUR, cu 6 procente,

3. Alineatele (1) și (2) nu se aplică plăților directe acordate agricultorilor din departamentele franceze de peste mări, din Azore și Madeira, din Insulele Canare și din insulele Mării Egee.

Articolul 8 Plafoane nete

1. Fără a aduce atingere articolului 11, totalul cuantumurilor nete ale plăților directe care ar putea fi acordate într-un stat membru pentru un an calendaristic după aplicarea articolelor 7 și 10 din prezentul regulament și a articolului 1 din Regulamentul (CE) nr. 378/2007 nu trebuie să fie mai mare decât plafoanele prevăzute în anexa IV din prezentul regulament. Dacă este nevoie, statele membre aplică o reducere liniară a plăților directe, pentru a respecta plafoanele prevăzute în anexa IV menționată.

2. Comisia, conform procedurii prevăzute la articolul 128 alineatul (2), reexaminează plafoanele prevăzute în anexa IV pentru a ține seama de:

(a) modificările cuantumurilor maxime care ar putea fi acordate în conformitate cu plățile directe,

(b) modificările modulărilor voluntare prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 378/2007,

Articolul 9 Sume rezultate din modulări

1. Sumele rezultate din aplicarea reducerilor prevăzute la articolul 7 în orice stat membru, exceptând noile state membre, sunt disponibile ca ajutor comunitar suplimentar pentru măsurile din cadrul programării în domeniul dezvoltării rurale, finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, potrivit condițiilor prevăzute în următoarele alineate.

2. Sumele care corespund reducerii de 5 procente sunt alocate statelor membre în cauză, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 128 alineatul (2) pe baza următoarelor criterii:

(a) suprafața agricolă,

(b) forța de muncă în agricultură,

Cu toate acestea, fiecare stat membru în cauză încasează cel puțin 80% din totalul sumelor rezultate în urma modulării în statele membre respective.

3. Prin derogare de la al doilea paragraf din alineatul (2), dacă într-un anumit stat membru procentul de secară din producția totală de cereale depășește în medie 5% în perioada 2000-2002 și dacă acest procent reprezintă peste 50% din producția totală de secară a Comunității din aceeași perioadă, cel puțin 90% din sumele rezultate în urma modulării în statul membru în cauză sunt realocate respectivului stat membru până în anul 2013 inclusiv.

În acest caz, fără să aducă atingere posibilității prevăzute la articolul 58, cel puțin 10% din suma acordată statului membru în cauză se alocă pentru măsurile prevăzute la alineatul (2) din prezentul articol, în regiunile de producție a secarei.

În sensul prezentului alineat, prin "cereale" se înțeleg cerealele enumerate la punctul I din anexa V.

4. Suma rămasă rezultată în urma aplicării articolului 7 alineatul (1) și suma rezultată în urma aplicării articolului 7 alineatul (2) sunt alocate statului membru în care sumele au fost generate, în conformitate procedura prevăzută la articolul 128 alineatul (2). Sumele sunt folosite în conformitate cu articolul 69 alineatul (5 a ) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005.

Articolul 10 Norme speciale privind modularea în noile state membre

1. Articolul 7 se aplică în cazul agricultorilor dintr-un nou stat membru în orice an calendaristic dat în cazul în care nivelul plăților directe aplicabile în statul membru în cauză pentru anul calendaristic în cauză în temeiul articolului 110 nu este sub nivelul din statele membre altele decât noile state membre, luând în considerare toate reducerile puse în aplicare în temeiul articolului 7 alineatul (1).

2. În cazul în care articolul 7 se aplică în cazul agricultorilor dintr-un nou stat membru, procentajul aplicabil în temeiul articolului 7 alineatul (1) este limitat la diferența dintre nivelul plăților directe aplicabile statului respectiv în temeiul articolului 110 și nivelul din statele membre altele decât noile state membre, luând în considerare toate reducerile puse în aplicare în temeiul articolului 7 alineatul (1).

3. În cazul în care reducerile prevăzute la articolul 7 se pun în aplicare în cazul agricultorilor dintr-un nou stat membru, agricultorului în cauză nu i se vor acorda plățile directe naționale complementare prevăzute la articolul 120.

4. Orice sumă care rezultă în urma articolului 7 alineatele (1) și (2) se alocă noului stat membru în care a fost obținută în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 128 alineatul (2). Sumele în cauză sunt folosite în conformitate cu articolul 69 alineatul (5 a ) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005.

Articolul 11 Disciplina financiară

1. În cazul în care previziunile privind finanțarea măsurilor menționate mai sus, din cadrul la rubricii 2 din anexa I la Acordul interinstituțional[17] privind disciplina financiară și managementul financiar solid dintr-un anumit exercițiu bugetar, completate de sumele prevăzute la articolele 122 și 123 din prezentul regulament și anterioare punerii în aplicare a modulării prevăzute la articolele 7 și 10 din prezentul regulament și la articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 378/2007 indică faptul că plafonul național menționat anterior, ținându-se seama de o marjă de 300 de milioane EUR sub plafonul respectiv prevăzute este depășit, se stabilește o ajustare a plăților directe.

2. Pe baza unei propuneri prezentate de Comisie cel târziu la data de 31 martie a fiecărui an calendaristic pentru care se aplică ajustările prevăzute la alineatul (1), Consiliul stabilește respectivele ajustări cel târziu la data de 30 iunie a anului pentru care se aplică ajustările respective.

3. În cadrul aplicării calendarului pentru incremente prevăzut la articolul 110 la toate plățile directe acordate în noile state membre, alineatul (1) nu se aplică noilor state membre până la începerea anului calendaristic pentru care nivelul plăților directe aplicabile în noile state membre este cel puțin egal cu nivelul aplicabil la momentul respectiv unor plăți similare în statele membre altele decât noile state membre.

CAPITOLUL 3 SISTEMUL DE CONSILIERE AGRICOLĂ

Articolul 12 Sistemul de consiliere agricolă

1. Statele membre instituie în favoarea agricultorilor un sistem de consiliere în domeniul administrării terenurilor și a exploatațiilor (denumit în continuare „sistem de consiliere agricolă”), gestionat de una sau mai multe autorități desemnate sau de organisme private.

2. Activitatea de consiliere privește cel puțin cerințele legale în materie de gestionare și bunele condiții agricole și de mediu prevăzute în capitolul 1.

Articolul 13 Condiții

1. Agricultorii pot participa la sistemul de consiliere agricolă din proprie inițiativă.

2. Statele membre acordă prioritate agricultorilor care primesc plăți directe pe an de peste 15 000 EUR.

Articolul 14 Obligațiile care revin organismelor private autorizate și autorităților desemnate

Fără să aducă atingere legisla ției naționale privind accesul publicului la documente, statele membre se asigură că organismele private și autoritățile desemnate menționate la articolul 12 nu dezvăluie informații sau date personale sau individuale pe care le obțin în cadrul activității de consiliere altor persoane în afara agricultorului care administrează exploatația în cauză, cu excepția cazului în care constată, în cadrul activității lor, o neregulă sau o încălcare a legii pentru care legislația comunitară sau națională prevede obligația de a informa o autoritate publică, în special dacă este vorba de un caz penal.

Articolul 15 Reexaminarea

Până la 31 decembrie 2010 cel târziu, Comisia trebuie să prezinte un raport privind aplicarea sistemului de consiliere agricolă, însoțit, dacă este necesar, de propuneri adecvate prin care se solicită obligativitatea sistemului.

CAPITOLUL 4 SISTEMUL INTEGRAT DE ADMINISTRARE ȘI CONTROL

Articolul 16 Domeniul de aplicare

Fiecare stat membru instituie un sistem integrat de administrare și control, denumit în continuare „sistem integrat”.

Sistemul integrat se aplică sistemelor de ajutor prevăzute în anexa I.

Dacă este necesar, sistemul se aplică, de asemenea, administrării și controlului normelor prevăzute în capitolele 1 și 2.

Articolul 17 Elementele sistemului integrat

1. Sistemul integrat conține următoarele elemente:

(a) o bază de date electronică;

(b) un sistem de identificare a parcelelor agricole;

(d) cereri de ajutor;

(e) un sistem integrat de control;

(f) un sistem unic de identificare a fiecărui agricultor care depune o cerere de ajutor.

2. În cazul în care se aplică articolele 55 și 56 din prezentul regulament, sistemul integrat cuprinde un sistem de identificare și de înregistrare a animalelor stabilit conform Regulamentului (CE) nr. 1760/2000 al Parlamentului European și al Consiliului și Regulamentului (CE) nr. 21/2004 al Consiliului.

3. Dacă este cazul, sistemul de identificare pentru parcelele agricole poate include un sistem de informare geografică pentru cultivarea măslinelor.

Articolul 18 Baza de date electronică

1. În baza de date electronică se înregistrează, pentru fiecare exploata ție agricolă, datele furnizate în cererile de ajutor.

Baza de date permite în special consultarea directă și imediată, pe lângă autoritatea competentă a statului membru, a datelor privind anii calendaristici și/sau anii de comercializare începând din anul 2000.

2. Statele membre pot crea baze de date descentralizate, cu condiția ca acestea și procedurile administrative privind înregistrarea și accesarea datelor să fie concepute în mod omogen pe întreg teritoriul statului membru și să fie compatibile între ele pentru a permite controale încrucișate.

Articolul 19 Sistemul de identificare a parcelelor agricole

Sistemul de identificare a parcelelor agricole trebuie creat pe baza hărților și a documentelor de cadastru sau a altor referințe cartografice. Tehnicile utilizate se bazează pe un sistem electronic de date geografice care conține, de preferință, fotografii aeriene sau spațiale care să respecte anumite norme uniforme care garantează o precizie cel puțin echivalentă cu cea asigurată de cartografierea la o scară de 1:10 000.

Articolul 20 Sistemul de identificare și de înregistrare a drepturilor la plată

1. Sistemul de identificare și de înregistrare a drepturilor la plată se stabilește astfel încât să permită verificarea drepturilor și controalele încrucișate privind cererile de ajutor și sistemul de identificare a parcelelor agricole.

2. Sistemul trebuie să permită consultarea directă și imediată, pe lângă autoritatea competentă a statului membru, a datelor privind cel puțin ultimii trei ani calendaristici și/sau ani de comercializare consecutivi.

Articolul 21 Cererile de ajutor

1. În fiecare an, agricultorul depune o cerere de plată directă indicând, dacă este cazul:

(a) toate parcelele agricole ale exploatației și, în cazul în care statul membru aplică articolul 17 alineatul (3), numărul de măslini și poziționarea acestora în parcelă,

(b) numărul și cuantumul drepturilor la plată declarate în vederea activării,

2. Statul membru poate decide ca cererea de ajutor să cuprindă doar modificările față de cererea de ajutor depusă în anul precedent. Statul membru distribuie formulare pretipărite, bazate pe suprafețele stabilite în anul precedent și furnizează documente grafice pentru localizarea suprafețelor în cauză și, dacă este cazul, pentru identificarea poziționării a măslinilor.

3. Statul membru poate decide că o singură cerere de ajutor se referă fie la o parte din sistemele de ajutor enumerate în anexa I, fie la toate aceste sisteme sau la altele.

Articolul 22 Verificarea condițiilor de eligibilitate pentru ajutor

1. Statele membre realizează controale administrative ale cererilor de ajutor pentru a verifica condițiile de eligibilitate pentru ajutor.

2. Controalele administrative sunt secondate de un sistem de controale la fața locului destinat să verifice eligibilitatea ajutorului. În acest scop, statele membre stabilesc un plan de eșantionare a exploatațiilor agricole.

Statele membre pot utiliza tehnici de teledetecție și sistemul global de navigație prin satelit (GNSS) pentru realizarea verificării parcelelor agricole la fața locului.

3. Fiecare stat membru desemnează o autoritate responsabilă cu coordonarea controalelor prevăzute în prezentul capitol.

Dacă statele membre încredințează parțial anumite lucrări care trebuie efectuate conform prezentului capitol unor agenții sau întreprinderi specializate, autoritatea desemnată trebuie să își asume responsabilitatea și rolul de control în ceea ce privește lucrările respective.

Articolul 23 Reduceri și excluderi în caz de nerespectare a normelor de eligibilitate

1. Fără să aducă atingere reducerilor și excluderilor prevăzute la articolul 25, dacă se constată că agricultorul nu respectă condițiile impuse pentru acordarea ajutorului prevăzut în prezentul regulament, plata sau partea de plată acordată sau care urmează să fie acordată și pentru care s-au respectat condițiile face obiectul unor reduceri și excluderi care trebuie stabilite în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 128 alineatul (2).

2. Procentajul reducerii este proporțional cu gravitatea, amploarea, persistența și repetarea nerespectării constatate și poate merge până la excluderea totală din unul sau mai multe sisteme de ajutor, pe durata unuia sau a mai multor ani calendaristici.

Articolul 24 Controlul ecocondiționalității

1. Statele membre efectuează controale la fața locului pentru a verifica dacă agricultorul respectă obligațiile prevăzute în capitolul 1.

2. Statele membre pot utiliza propriile sisteme de administrare și control existente pentru a asigura respectarea cerințelor legale în materie de gestionare și a bunelor condiții agricole și de mediu prevăzute în capitolul 1.

Sistemele în cauză, în special sistemul de identificare și de înregistrare a animalelor stabilit conform Regulamentelor (CE) nr. 1760/2000 și (CE) nr. 21/2004, trebuie să fie compatibile cu sistemul integrat, în sensul articolului 28 alineatul (1) din prezentul regulament.

Articolul 25 Reducerea sau excluderea de la plată în caz de nerespectare a normelor de ecocondiționalitate

1. În cazul în care cerințele legale în materie de gestionare sau bunele condiții agricole și de mediu nu sunt respectate în orice moment dintr-un an calendaristic dat (denumit în continuare „anul calendaristic în cauză”) și nerespectarea în cauză este rezultatul unei acțiuni sau a unei omisiuni direct imputabile agricultorului care a depus cererea de ajutor în anul calendaristic în cauză, valoarea totală a plăților directe care trebuie acordate agricultorului, după aplicarea articolelor 7, 10 și 11 în cazul agricultorului respectiv, este redusă sau eliminată în conformitate cu normele detaliate prevăzute la articolul 26.

Primul alineat se aplică, de asemenea, în cazul în care nerespectarea în cauză este rezultatul unei acțiuni sau omisiuni direct atribuibile persoanei căreia sau de la care s-a efectuat transferul de teren agricol.

În sensul prezentului alineat, „transfer” înseamnă orice tip de tranzacție prin care terenul agricol încetează să mai fie la dispoziția cedentului.

2. Reducerile sau excluderile prevăzute la alineatul (1) se aplică doar dacă nerespectarea privește:

(a) o activitate agricolă sau

(b) suprafața agricolă a exploatației.

3. Fără a aduce atingere alineatului (1) și în conformitate cu condițiile stabilite în normele detaliate prevăzute la articolul 26 alineatul (1), statele membre pot decide să nu pună în aplicare o reducere sau o excludere în valoare de 100 EUR sau mai puțin pentru fiecare agricultor și pentru fiecare an calendaristic și care include orice reducere sau excludere aplicată plăților în temeiul articolului 51 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005.

În cazul în care un stat membru decide să folosească opțiunea prevăzută la primul alineat, în anul următor autoritatea competentă va întreprinde acțiunile necesare pentru a asigura faptul că agricultorul remediază constatările de nerespectare în cauză. Constatarea și acțiunea de remediere care trebuie întreprinsă sunt notificate agricultorului.

Articolul 26 Norme detaliate privind reducerile și excluderea în caz de nerespectare a normelor de ecocondiționalitate

1. Normele detaliate privind reducerile și excluderile prevăzute la articolul 25 se stabilesc în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 128 alineatul (2). În acest context, trebuie ținut seama de gravitatea, amploarea, persistența și repetarea nerespectării constatate, precum și de criteriile stabilite la alineatele (2), (3) și (4) din prezentul articol.

2. În caz de neglijență, procentajul reducerii este de maxim 5 %, iar în caz de nerespectare repetată, de 15 %

În circumstanțe justificate în mod corespunzător, statele membre pot decide să nu aplice nicio reducere în cazul în care, ținând cont de gravitate, amploare și persistență, un caz de nerespectare este considerat minor. Cu toate acestea, cazurile de nerespectare care constituie un risc direct pentru sănătatea publică sau pentru sănătatea animalelor nu sunt considerate minore.

Cu excepția cazului în care agricultorul a întreprins măsuri imediate de remediere punând capăt nerespectării constatate, autoritatea competentă întreprinde acțiunile necesare care pot fi, dacă este cazul, limitate la un control administrativ, pentru a garanta faptul că agricultorul remediază nerespectările constatate. Constatarea unei nerespectări minore și acțiunea de remediere care trebuie întreprinsă sunt notificate agricultorului.

3. În caz de nerespectare deliberată, în principiu, procentajul reducerii nu trebuie să fie mai mic de 20 % și poate ajunge până la excluderea totală din unul sau mai multe sisteme de ajutor și se poate aplica pe durata unuia sau a mai multor ani calendaristici.

4. În oricare dintre situații, valoarea totală a reducerilor și a excluderilor pentru un an calendaristic nu trebuie să depășească valoarea totală prevăzută la articolul 25 alineatul (1).

Articolul 27 Sume care rezultă din ecocondiționalitate

Sumele care rezultă din aplicarea reducerilor sau excluderilor în caz de nerespectare a prevederilor din capitolul 1 se înapoiază FEGA. Statele membre pot păstra 25 % din respectivele sume.

Articolul 28 Compatibilitatea cu sistemul integrat

1. În scopul aplicării sistemelor de ajutor enumerate în anexa V, statele membre se asigură că procedurile de administrare și de control utilizate pentru sistemele respective sunt compatibile cu sistemul integrat în ceea ce privește următoarele aspecte:

(a) baza de date electronică;

(b) sistemele de identificare a parcelelor agricole;

În acest scop, sistemele în cauză trebuie concepute astfel încât să poată funcționa în comun sau să permită schimbul de date fără probleme sau perturbări.

2. În vederea aplicării altor sisteme comunitare sau naționale decât cele enumerate în anexa VI, statele membre pot integra unul sau mai multe elemente ale sistemului integrat în propriile proceduri de administrare și control.

Articolul 29 Informare și control

1. Comisia trebuie să fie informată periodic cu privire la aplicarea sistemului integrat.

Comisia organizează schimburi de opinii cu statele membre pe această temă.

2. În conformitate cu articolul 37 din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005, după ce au informat în timp util autoritățile competente în cauză, agenții mandatați de Comisie pot efectua:

(a) orice examinare sau control al măsurilor luate pentru crearea și punerea în aplicare a sistemului integrat,

(b) controale la agențiile și societățile specializate prevăzute la articolul 22 alineatul (3).

3. Fără să aducă atingere responsabilităților statelor membre privind punerea în aplicare a sistemului integrat, Comisia poate să facă apel la serviciile unor organisme sau persoane specializate, pentru a favoriza instituirea, monitorizarea și utilizarea sistemului integrat, în special în scopul de a acorda, la cerere, consultanță tehnică autorităților competente ale statelor membre.

CAPITOLUL 5 ALTE DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 30 Cerințe minime pentru a primi plăți directe

1. Statele membre nu acordă plăți directe unui agricultor într-unul din următoarele cazuri:

(a) în cazul în care suma totală a tuturor plăților directe solicitate sau care trebuie acordate într-un an calendaristic dat nu depășește 250 EUR sau

(b) în cazul în care suprafața eligibilă a exploatației pentru care sunt solicitate sau datorate plăți directe nu depășește un hectar. Cu toate acestea, Cipru poate stabili o suprafață minimă eligibilă de 0,3 hectare, iar Malta, de 0,1 hectare. Cu toate acestea, agricultorii care dețin drepturile speciale prevăzute la articolul 45 alineatul (1) trebuie să îndeplinească condiția prevăzută la litera (a).

2. Statele membre pot decide pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii să nu acorde, în sensul celui de-al doilea paragraf din articolul 48 din Tratat, plăți directe societăților comerciale sau firmelor care nu au ca obiect principal de activitate exercitarea unei activități agricole.

Articolul 31 Plata

1. Dacă prezentul regulament nu conține dispoziții contrare, plățile din cadrul regimurilor de ajutor enumerate în anexa I se efectuează integral către beneficiari.

2. Plățile se fac de cel mult două ori pe an, în cursul perioadei care începe la data de 1 decembrie și se încheie la data de 30 iunie a anului calendaristic următor.

3. Plățile din cadrul sistemelor de plăți enumerate în anexa I nu se realizează înainte de finalizarea controalelor cu privire la condițiile de eligibilitate, care trebuie efectuate de statul membru conform articolului 22

4. Prin derogare de la dispozițiile alineatului (2) din prezentul articol și conform procedurii prevăzute la articolul 128 alineatul (2), Comisia poate:

(a) să acorde avansuri;

(b) dacă situația bugetară permite acest lucru, să autorizeze statele membre să plătească avansuri înainte de 1 decembrie în regiunile în care anumite condiții excepționale expun agricultorii la mari dificultăți financiare:

(i) până la concurența unui procent de 50 % din plăți,

(ii) până la concurența unui procent de 80 % din plăți, dacă s-au acordat deja avansuri.

Articolul 32 Clauza de eludare

Fără a aduce atingere vreunei dispoziții specifice din cadrul sistemelor de ajutor individual, nu se efectuează nicio plată în favoarea beneficiarilor pentru care se stabilește că au creat în mod artificial condițiile necesare pentru obținerea acestor plăți, în vederea obținerii unui avantaj contrar obiectivelor respectivului sistem de ajutoare.

Articolul 33 Reexaminarea

Sistemele de ajutor enumerate în anexa I sunt puse în aplicare fără a se aduce atingere reexaminărilor care pot fi realizate în orice moment, în funcție de evoluția pieței și a situației bugetare.

TITLUL III SCHEMA UNICĂ DE PLATĂ

CAPITOLUL 1 PUNEREA GENERALĂ ÎN APLICARE

Articolul 34 Drepturi la plată

1. Ajutorul din cadrul schemei unice de plată este disponibil agricultorilor dacă:

(a) dețin drepturi la plată pe care le-au obținut în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1782/2003;

(b) obțin drepturi la plată în temeiul prezentului regulament:

(i) prin transfer,

(ii) de la rezerva națională,

(iii) în conformitate cu anexa VII,

(iv) în conformitate cu articolul 68 alineatul (4) litera (c) și cu al treilea paragraf din articolul 65 alineatul (2).

2. În sensul prezentului titlu, prin agricultori care dețin drepturi la plată se înțelege agricultori cărora le-au fost alocate sau transferate definitiv drepturi la plată.

Articolul 35 Activarea drepturilor la plată pe hectar eligibil

1. Ajutorul din cadrul schemei unice de plată va fi acordat agricultorilor la activarea drepturilor la plată pe hectar eligibil. Drepturile la plată activate vor acorda dreptul la plata sumei stabilite în cadrul sistemului.

2. „Hectar eligibil” înseamnă

(a) orice suprafață agricolă a exploatației, incluzând suprafețele plantate cu păduri mărunte cu rotație rapidă (cod NC ex 0602 90 41), care este utilizată pentru o activitate agricolă sau, în cazul în care suprafețele sunt utilizate și în activități neagricole, activitatea agricolă să predomine. Comisia, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 128 alineatul (2) din prezentul regulament, stabilește norme detaliate pentru ca activitățile neagricole să fie permise pe hectarele eligibile .

(b) orice suprafață care a fost eligibilă în anul 2007 și care

(i) nu mai respectă cerințele privind definiția eligibilității ca rezultat al punerii în aplicare a Directivei 79/409/CEE[18] a Consiliului și a Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului[19] sau

(ii) pe durata sistemului de ajutor în cauză este împădurită conform articolului 31 din Regulamentul (CE) nr. 1257/1999 al Consiliului sau conform articolului 43 din Regulamentului (CE) nr. 1698/2005.

Hectarele eligibile trebuie să îndeplinească cerințele privind condiția de eligibilitate în orice moment în cursul unui an calendaristic.

Articolul 36 Declararea hectarelor eligibile

1. Agricultorul declară parcelele care corespund suprafeței eligibile aferente unui drept la plată. Cu excepția cazurilor de forță majoră sau a circumstanțelor excepționale, aceste parcele sunt la dispoziția agricultorului la o dată stabilită de statele membre, care nu poate fi ulterioară datei stabilite în statul membru respectiv pentru modificarea cererii de ajutor.

Cazurile recunoscute de autoritatea competentă ca fiind cazuri de forță majoră sau circumstanțe excepționale sunt, de exemplu:

(a) decesul agricultorului;

(b) incapacitatea profesională de lungă durată a agricultorului;

(d) distrugerea accidentală a clădirilor destinate creșterii animalelor, aflate pe exploatație ;

(e) o epizootie care afectează parțial sau integral șeptelul agricultorului.

2. În circumstanțe justificate în mod corespunzător, statele membre pot autoriza agricultorul să își modifice declarația, cu condiția ca acesta să respecte numărul de hectare corespunzător drepturilor sale la plată și condițiile prevăzute pentru acordarea plății unice pentru suprafața în cauză.

Articolul 37 Modificarea drepturilor la plată

În lipsa unor dispoziții contrare, drepturile la plată pe hectar nu se modifică.

Comisia, conform procedurii prevăzute la articolul 128 alineatul (2) din prezentul regulament, stabilește norme pentru modificarea drepturilor la plată, în special în cazul fracțiunilor de drepturi.

Articolul 38 Solicitări multiple

În lipsa unor dispoziții contrare, suprafața corespunzătoare numărului de hectare eligibile pentru ajutor pentru care s-a depus o cerere de plată unică poate face obiectul unei cereri pentru orice altă plată directă, precum și pentru orice alt ajutor neprevăzut în prezentul regulament.

Articolul 39 Utilizarea terenurilor în caz de integrare amânată a fructelor și legumelor

În cazul în care un stat membru s-a prevalat de op țiunea prevăzută la al doilea paragraf din articolul 51 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 (denumită în continuare „integrare amânată a sectorului fructelor si legumelor în schema unică de plată”), parcelele din regiunile vizate de decizie nu sunt eligibile, până la o dată ulterioară datei de 31 decembrie 2010, dacă sunt utilizate pentru:

(a) producția de fructe și legume,

(b) producția de cartofi pentru consum, și/sau

În cazul integrării amânate prevăzute la primul paragraf, statele membre pot decide să permită cultivarea de culturi secundare pe hectarele eligibile pe o perioadă de maximum trei luni începând cu data de 15 august a fiecărui an. Cu toate acestea, la solicitarea statului membru, data respectivă se poate modifica în conformitate cu procedura menționată la articolul 128 alineatul (2) pentru regiunile în care cerealele sunt în mod normal recoltate mai devreme, din motive climatice.

Articolul 40 Utilizarea terenurilor pentru producția de cânepă

1. Suprafețele utilizate pentru producția de cânepă sunt eligibile doar în cazul în care conținutul de tetrahidrocanabinol din soiurile utilizate nu depășește 0,2%. Statele membre stabilesc un sistem care să permită verificarea conținutului de tetrahidrocanabinol al produselor cultivate pe cel puțin 30% din suprafețele de cânepă. Cu toate acestea, în cazul în care un stat membru introduce un sistem de autorizare prealabilă pentru cultura respectivă, procentul minim este de 20 %.

2. În conformitate cu procedura precizată la articolul 128 alineatul (2), acordarea plății este condiționată de utilizarea de semințe certificate din anumite soiuri.

Articolul 41 Plafonul

1. Pentru fiecare stat membru, valoarea totală a tuturor drepturilor de plată nu poate fi mai mare decât plafonul național prevăzut în anexa VIII.

În cazul alocării drepturilor la plată viticultorilor și luându-se în calcul cele mai recente date puse la dispoziție de statele membre în conformitate cu [articolul 4a și articolul 92 alineatul (6)] din Regulamentul (CE) nr. [ Regulamentul privind vinurile ], Comisia, în conformitate cu procedura precizată la articolul 128 alineatul (2) din prezentul regulament, adaptează plafoanele naționale stabilite în anexa VIII la prezentul regulament. Până la data de 1 decembrie a anului anterior adaptării plafoanelor naționale, statele membre vor notifica Comisiei media regională a valorii drepturilor precizată la punctul B din anexa VII la prezentul regulament.

2. Dacă este cazul, statul membru aplică o reducere liniară valorilor de referință, pentru a asigura respectarea plafonului propriu.

Articolul 42 Rezerva națională

1. Statele membre creează o rezervă națională care conține diferența dintre plafonul stabilit în anexa VIII și valoarea totală a tuturor drepturilor la plată alocate.

2. Statele membre pot utiliza rezerva națională pentru a acorda, în mod prioritar și pe baza unor criterii obiective, drepturi la plată agricultorilor care încep să desfășoare o activitate agricolă și astfel încât să asigure un tratament egal al agricultorilor și să evite denaturarea pieței și a concurenței.

3. Statele membre care nu pun în aplicare articolul 68 alineatul (1) litera (c) pot utiliza rezerva națională în scopul de a stabili, pe baza unor criterii obiective și astfel încât să asigure un tratament egal al agricultorilor și să evite denaturarea pieței și a concurenței, drepturi la plată pentru agricultorii din regiunile supuse restructurării și/sau programelor de dezvoltare referitoare la oricare dintre formele de intervenție publică, pentru a evita abandonul de teren și/sau pentru a compensa dezavantaje specifice pentru agricultorii din regiunile în cauză.

4. La punerea în aplicare a prezentului articol, statele membre pot majora valoarea unitară și/sau numărul de drepturi alocate agricultorilor.

Articolul 43 Drepturi la plată nefolosite

Orice drept la plată care nu a fost activat pentru o perioadă de 2 ani este alocat rezervei naționale, cu excepția cazurilor de forță majoră și a circumstanțelor excepționale în sensul articolului 36 alineatul (1).

Articolul 44 Transferul drepturilor la plată

1. Drepturile la plată nu pot fi transferate decât unui alt agricultor stabilit în același stat membru, cu excepția moștenirilor sau a moștenirilor anticipate.

Totuși, chiar și în cazul moștenirilor sau al moștenirilor anticipate, drepturile la plată nu pot fi utilizate decât în statul membru în care au fost stabilite.

Un stat membru poate decide ca drepturile la plată să nu poată fi transferate sau utilizate decât în cadrul aceleiași regiuni.

2. Drepturile la plată pot fi transferate, cu sau fără terenuri, prin vânzare sau prin orice altă formă de cesiune definitivă. În schimb, este autorizată arendarea sau orice altă tranzacție similară, cu condiția ca transferul drepturilor la plată să fie însoțit de transferul unui număr echivalent de hectare eligibile pentru ajutor.

3. În cazul vânzării drepturilor la plată, cu sau fără terenuri, statele membre, acționând conform principiilor generale de drept comunitar, pot decide ca o parte a drepturilor la plată vândute să reintre în rezerva națională sau ca valoarea lor unitară să fie redusă în favoarea rezervei naționale, conform anumitor criterii pe care Comisia urmează să le stabilească în temeiul procedurii prevăzute la articolul 128 alineatul (2).

Articolul 45 Condițiile pentru drepturile speciale

1. În lipsa unor dispoziții contrare, drepturile la plată stabilite în titlul III capitolul 3 secțiunea 2 și la articolul 71 m din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, denumite în continuare „drepturi speciale” fac obiectul condițiilor stabilite la alineatele (2) și (3) din prezentul articol.

2. Prin derogare de la articolul 35 alineatul (1) un agricultor care deține drepturi speciale este autorizat de statul membru să deroge de la cerința de a activa drepturi cu un număr echivalent de hectare eligibile, cu condiția ca acesta să continue cel puțin 50% din activitatea agricolă exercitată în anii calendaristici 2000, 2001 și 2002, exprimate în unități de vită mare (UVM).

Condițiile prevăzute la primul alineat nu se aplică Maltei.

Drepturile speciale nu se modifică.

3. În cazul unui transfer al drepturilor la plată, cesionarul nu va beneficia de derogarea de la alineatul (2), cu excepția cazului de moștenire sau moștenire anticipată.

Articolul 46 Reexaminarea drepturilor la plată

În circumstanțe justificate în mod corespunzător, statele membre pot decide, până la 1 august 2009 cel târziu,â și acționând în conformitate cu principiile generale ale legislației comunitare, să treacă, începând cu 2010, la aproximarea valorii drepturilor la plată stabilite în cadrul capitolelor I-IV din titlul III din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003. În acest scop, drepturile la plată pot fi supuse unor modificări progresive în conformitate cu cel puțin trei etape anuale prestabilite și cu criterii obiective și nediscriminatorii.

Reducerea valorii oricărui drept la plată nu va fi mai mare, în niciuna din aceste etape anuale prestabilite, de 50% din diferența dintre valoarea sa inițială și cea aplicabilă în urma punerii în aplicare a ultimei etape anuale.

Statele membre pot decide să aplice paragrafele anterioare la nivelul geografic corespunzător care este stabilit în conformitate cu criterii obiective și nediscriminatorii, cum ar fi structura instituțională și administrativă a regiunilor și/sau potențialul agricol regional.

CAPITOLUL 2 APLICAREA REGIONALĂ ȘI PARȚIALĂ

SECţIUNEA 1 APLICAREA REGIONALă

ARTICOLUL 47 Alocarea la nivel regional a plafonului prevăzut la articolul 41

1. Un stat membru care a introdus schema unică de plată în conformitate cu titlul III capitolele 1-4 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 poate decide, până la 1 august 2009 cel târziu, să pună în aplicare schema unică de plată începând cu 2010 la nivel regional, conform condițiilor stabilite în prezenta secțiune.

2. Statele membre stabilesc regiunile după criterii obiective și nediscriminatorii, cum ar fi structura instituțională sau administrativă a regiunilor și/sau potențialul agricol regional.

Statele membre pe teritoriul cărora există mai puțin de trei milioane de hectare eligibile pentru ajutor pot fi considerate o singură regiune.

3. Statele membre împart între regiuni plafonul prevăzut la articolul 41 după criterii obiective și nediscriminatorii.

Articolul 48 Regionalizarea schemei unice de plată

1. În circumstanțe justificate în mod corespunzător, statele membre pot decide să împartă cel mult 50% din plafonul regional stabilit în temeiul articolului 47 între toți agricultorii ale căror exploatații sunt localizate în regiunea în cauză, inclusiv cei care nu dețin drepturi la plată.

2. Agricultorii beneficiază de drepturi la plată a căror valoare unitară se calculează prin împărțirea părții corespunzătoare din plafonul regional stabilit în conformitate cu articolul 48 la numărul de hectare eligibile pentru ajutor, în sensul articolului 35 alineatul (2), stabilit la nivel regional.

Valoarea acestor drepturi la plată este majorată în cazul în care un agricultor deține, la 15 mai 2010, drepturi la plată prevăzute în capitolele 1-4 din titlul III din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003. În acest scop, valoarea unitară regională a fiecăruia dintre drepturile sale la plată este majorată cu un cuantum calculat pe baza valorii totale a drepturilor la plată pe care le deținea la 15 mai 2010. Aceste majorări se calculează în cadrul limitelor părții care a rămas din plafonul regional după punerea aplicarea alineatului (1) din prezentul articol.

3. Numărul de drepturi pentru un agricultor trebuie să fie egal cu numărul de hectare pe care îl declară agricultorul în 2010, în conformitate cu articolul 35 alineatul (2), cu excepția cazurilor de forță majoră sau a circumstanțelor excepționale prevăzute la articolul 36 alineatul (1).

4. Drepturile la plată deținute de agricultori înainte de împărțirea menționată la alineatele (1) și (2) sunt anulate și înlocuite cu noile drepturi prevăzute la alineatul (3).

Articolul 49 Reexaminarea drepturilor la plată.

1. În circumstanțe justificate în mod corespunzător, statele membre care aplică articolul 48 din prezentul regulament pot decide, până la 1 august 2009 cel târziu, și acționând în conformitate cu principiile generale ale legislației comunitare, să treacă, începând cu 2011, la aproximarea valorii drepturilor la plată stabilite în temeiul prezentei secțiuni sau în temeiul secțiunii 1 din capitolul 5 din titlul III din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003. În acest scop, statele membre pot supune drepturile la plată unor modificări progresive în conformitate cu cel puțin două etape anuale prestabilite și cu criterii obiective și nediscriminatorii.

2. În circumstanțe justificate în mod corespunzător, statele membre care au introdus schema unică de plată în conformitate cu secțiunea 1 din capitolul 5 din titlul III din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 pot decide, până la 1 august 2009 cel târziu, acționând în conformitate cu principiile generale ale legislației comunitare, să treacă, începând cu 2010, la aproximarea valorii drepturilor la plată stabilite în temeiul secțiunii în cauză supunând drepturile la plată respective unor modificări progresive în conformitate cu cel puțin trei etape anuale prestabilite și cu criterii obiective și nediscriminatorii.

Alineatul (1) trebuie aplicat fără a aduce atingere deciziilor luate de statele membre în conformitate cu articolul 63 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003

3. Reducerea valorii oricărui drept la plată nu va depăși în niciuna din etapele anuale prevăzute la alineatele (1) și (2) 50% din diferența dintre valoarea sa inițială și cea aplicabilă în urma punerii în aplicare a ultimei etape anuale.

4. Statele membre pot decide să pună în aplicare alineatele (1), (2) și (3) de mai sus la nivelul geografic corespunzător care este stabilit în conformitate cu criterii obiective și nediscriminatorii, cum ar fi structura instituțională și administrativă a regiunilor și/sau potențialul agricol regional.

Articolul 50 Utilizarea terenurilor

În cazul în care un stat membru care pune în aplicare integrarea amânată a sectorului fructelor și legumelor a utilizat derogarea prevăzută la articolul 60 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, agricultorii pot utiliza, în conformitate cu articolul în cauză, parcelele declarate în conformitate cu articolul 36 din prezentul regulament pentru producția de fructe și legume și cartofi pentru consum.

Articolul 51 Pășuni

În cazul aplicării articolului 48, în limitele plafonului regional sau ale unei părți din acesta și conform unor criterii obiective și nediscriminatorii, statele membre pot, de asemenea, să stabilească valori unitare diferite pentru drepturile care urmează să fie atribuite agricultorilor menționați la articolul 48 alineatul (1).

(a) pentru hectarele de pășuni, la data prevăzută pentru depunerea cererilor de ajutor pe suprafață pentru 2008 și pentru orice alt hectar eligibil pentru ajutor sau,

(b) pentru hectarele de pășune permanentă, la data prevăzută pentru depunerea cererilor de ajutor pe suprafață în 2008 și pentru orice alt hectar eligibil pentru ajutor.

Articolul 52 Condițiile aplicabile drepturilor stabilite în temeiul prezentei secțiuni

1. Drepturile la plată stabilite în cadrul prezentei secțiuni sau în cadrul secțiunii 1 din capitolul 5 din titlul III din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, nu pot fi transferate sau utilizate decât în cadrul aceleiași regiuni sau între regiuni în care drepturile pe hectar sunt identice.

2. În lipsa unor dispoziții contrare în cadrul prezentei secțiuni, se aplică celelalte dispoziții din prezentul titlu.

Sec țIUNEA 2 APLICARE PARţIALă

ARTICOLUL 53 Dispoziții generale

1. Orice stat membru care a exclus plățile pentru carnea de oaie, de capră și de vită din schema unică de plată conform condițiilor de la articolele 67 și 68 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 poate decide, până la 1 august 2009, să pună în continuare în aplicare schema unică de plată începând cu 2010, în condițiile stabilite în prezenta secțiune și în conformitate cu decizia luată în temeiul articolului 64 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003. Cu toate acestea, statele membre pot decide stabilirea unei părți a componentei din plafonul lor național care să fie utilizată pentru plăți suplimentare acordate agricultorilor în conformitate cu articolul 55 alineatul (1) din prezentul regulament, la un nivel mai redus decât s-a hotărât în temeiul articolului 64 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003.

În cazul în care un stat membru a exclus anumite plăți pentru fructe și legume din schema unică de plată la aplicarea articolului 68 b din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, statul membru în cauză pune în aplicare schema unică de plată în condițiile stabilite în prezenta secțiune și în conformitate cu decizia luată în temeiul articolului 68 b alineatele (1) și (2) din regulamentul în cauză.

2. În funcție de alegerea fiecărui stat membru, Comisia stabilește, conform procedurii prevăzute la articolul 128 alineatul (2), un plafon pentru fiecare dintre plățile directe prevăzute la articolele 54, 55 respectiv 56.

Respectivul plafon este egal cu componenta fiecărui tip de plată directă din plafoanele naționale prevăzute la articolul 41, înmulțită cu procentele de reducere aplicate de statele membre conform articolele 54, 55 și 56.

Cuantumul total al plafoanelor fixate se deduce din plafoanele naționale prevăzute la articolul 41 în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 128 alineatul (2).

Articolul 54 Plățile pentru carnea de oaie și de capră

Statele membre pot să rețină până la 50 % din componenta plafoanelor naționale prevăzute la articolul 41 care corespunde plăților pentru carnea de oaie și de capră prevăzute în anexa VI la Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 și vor acorda anual agricultorilor o plată suplimentară.

Plata suplimentară se acordă agricultorilor care cresc ovine și caprine, în condițiile prevăzute în secțiunea 7 din capitolul 1 din titlul IV din prezentul regulament și în cadrul plafoanelor stabilite în conformitate cu articolul 53 alineatul (2).

Articolul 55 Plățile pentru carnea de vită și mânzat

1. Statele membre care, în conformitate cu articolul 68 alineatul (2) liter a (a) punctul (i) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, au reținut integral sau parțial componenta plafoanelor naționale prevăzute la articolul 41 din prezentul regulament care corespunde primei pentru vacile de alăptat, prevăzute la anexa VI la Regulamentul (CE) nr.1782/2003, efectuează anual o plată suplimentară către agricultori.

Plata suplimentară se acordă pentru întreținerea vacilor de alăptat în condițiile prevăzute în secțiunea 8 din capitolul 1 din titlul IV din prezentul regulament și în limitele plafonului stabilit în conformitate cu articolul 53 alineatul (2).

2. În 2010 și 2011, statele membre care în conformitate cu articolul 68 alineatul (1) și articolul 68 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) sau articolul 68 alineatul (2) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 au reținut, integral sau parțial, plafoanele naționale prevăzute la articolul 41 din prezentul regulament care corespund primei pentru sacrificare pentru viței, primei pentru sacrificare pentru animale, altele decât viței, sau primei speciale pentru animalele mascul pot crea o plată suplimentară pentru agricultori. Plățile suplimentare se acordă pentru sacrificarea vițeilor, a bovinelor altele decât vițeii și pentru deținerea bovinelor masculi, în condițiile prevăzute în secțiunea 8 din capitolul 1 din Titlul IV. Plata suplimentară se efectuează la 50% din nivelul aplicat în temeiul articolului 68 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 și în limitele stabilite în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) din prezentul regulament.

Articolul 56 Plăți tranzitorii pentru fructe și legume

1. Statele membre rețin, până la 31 decembrie 2011, până la 50% din componenta plafoanelor naționale prevăzute la articolul 41 din prezentul regulament care corespund tomatelor în conformitate cu decizia luată în momentul aplicării articolului 68b alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003.

În acest caz și în limitele plafonului stabilit în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) din prezentul regulament, statul membru în cauză acordă agricultorilor o plată anuală suplimentară.

Plata suplimentară se acordă agricultorilor care produc tomate în condițiile prevăzute în secțiunea 5 din capitolul 1 din Titlul IV din prezentul regulament.

2. Statele membre rețin, în conformitate cu decizia luată în momentul aplicării articolului 68 b alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003:

(a) până la 100% din componenta plafoanelor naționale prevăzute la articolul 41 din prezentul regulament care corespund culturilor de fructe și legume altele decât culturile anuale enumerate în al treilea paragraf al prezentului alineat, până la 31 decembrie 2010 ;

(b) până la 75% din componenta plafoanelor naționale prevăzute la articolul 41 din prezentul regulament care corespunde culturilor de fructe și legume altele decât culturile anuale enumerate în al treilea paragraf al prezentului alineat, de la 1 ianuarie 2011 până la 31 decembrie 2012 .

În acest caz și în limitele plafonului stabilit în conformitate cu articolul 53 alineatul (2), statul membru în cauză acordă agricultorilor o plată anuală suplimentară.

Plata suplimentară se acordă agricultorilor care produc una sau mai multe din următoarele fructe și legume, astfel cum este stabilit de statul membru în cauză, în condițiile prevăzute în secțiunea 5 din capitolul 1 din titlul IV:

(a) smochine proaspete,

(b) citrice proaspete,

(d) pere,

(e) piersici și nectarine și

(f) prune „d'Ente”.

3. Componenta plafoanelor naționale prevăzută la alineatele (1) și (2) este cea stabilită în anexa IX.

CAPITOLUL 3 APLICAREA ÎN NOILE STATE MEMBRE CARE AU PUS ÎN APLICARE SCHEMA UNICĂ DE PLATĂ PE SUPRAFAȚĂ

Articolul 57 Introducerea schemei unice de plată în statele membre care au pus în aplicare schema unică de plată pe suprafață

1. În lipsa unor dispoziții contrare în cadrul prezentului capitol, dispozițiile din prezentul titlu se aplică în cazul noilor state membre care au pus în aplicare schema unică de plată pe suprafață prevăzut la capitolul 2 din titlul V.

Articolele 42 și 45 și secțiunea 1 din capitolul 2 nu se aplică.

2. Orice nou stat membru care a pus în aplicare schema unică de plată pe suprafață trebuie să ia deciziile prevăzute la articolele 53 alineatul (1) și 58 alineatul (1) până la data de 1 august a anului anterior celui în care pune în aplicare pentru prima dată schema unică de plată.

3. Orice nou stat membru care a pus în aplicare schema unică de plată pe suprafață poate prevedea ca, în afara condițiilor de eligibilitate stabilite la articolul 35 alineatul (2), prin «hectar eligibil» să se înțeleagă orice suprafață agricolă din cadrul exploatației, conservată în bune condiții agricole la data de 30 iunie 2003, exploatată sau nu la acea dată.

Articolul 58 Cererea pentru ajutor

1. Agricultorii solicită sprijin în cadrul schemei unice de plată înainte de o dată care trebuie stabilită de statele membre, dar nu mai târziu de 15 mai.

2. Cu excepția cazurilor de forță majoră și a circumstanțelor excepționale în sensul articolului 36 alineatul (1), nu se acordă niciun drept agricultorilor în cazul în care nu solicită ajutor în baza schemei unice de plată înainte de data de 15 mai a primului an de punere în aplicare a schemei unice de plată.

Articolul 59 Rezerva națională

1. Fiecare nou stat membru aplică un procent de reducere liniară a plafonului național propriu, cu scopul de a constitui o rezervă națională.

2. Noile state membre trebuie să utilizeze rezerva națională pentru a aloca, pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii și astfel încât să asigure un tratament egal al agricultorilor și să evite denaturarea pieței și a concurenței, drepturi la plată pentru agricultorii care se află într-o situație specială, situație care urmează să fie definită de Comisie conform procedurii prevăzute la articolul 128 alineatul (2).

3. Pe parcursul primului an de punere în aplicare a schemei unice de plată, noile state membre pot utiliza rezerva națională pentru a aloca drepturi la plată, pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii și astfel încât să asigure un tratament egal al agricultorilor și să evite denaturarea pieței și a concurenței, pentru agricultorii din sectoare specifice, care se află într-o situație specială în urma tranziției la schema unică de plată.

4. Noile state membre pot utiliza rezerva națională pentru a acorda drepturi la plată agricultorilor care au început să-și desfășoare activitatea agricolă după 1 ianuarie 2007, dar nu au primit nicio plată directă în anul 2007, pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii și astfel încât să asigure un tratament egal al agricultorilor și să evite denaturarea pieței și a concurenței.

5. Noile state membre pot utiliza rezerva națională pentru a aloca, pe baza unor criterii obiective și astfel încât să asigure un tratament egal al agricultorilor și să evite denaturarea pieței și a concurenței, drepturi la plată pentru agricultorii din regiunile care fac obiectul programelor de restructurare și/sau de dezvoltare referitoare la una sau mai multe forme de intervenție publică, cu scopul de a evita abandonul de teren și/sau pentru a compensa dezavantaje specifice agricultorilor din regiunile în cauză.

6. În vederea aplicării alineatelor (2)-(5), noile state membre pot majora valoarea unitară a drepturilor la plată în limita a 5 000 EUR , și/sau pot aloca noi drepturi la plată agricultorului în cauză.

7. În cazul în care rezerva națională nu este suficientă, noile state membre efectuează reduceri liniare ale drepturilor.

Articolul 60 Plafonul național prevăzut la articolul 41

1. Noile state membre pot pune în aplicare schema unică de plată la nivel regional.

2. Noile state membre trebuie să definească regiunile în conformitate cu criterii obiective și nediscriminatorii.

3. Dacă este cazul, fiecare nou stat membru își subdivide plafonul național prevăzut la articolul 41 după toate reducerile prevăzute la articolul 59 între regiuni, în conformitate cu criterii obiective și nediscriminatorii.

Articolul 61 Acordarea drepturilor la plată

1. To ți agricultorii trebuie să primească drepturi la plată a căror valoare unitară se calculează prin divizarea plafonului prevăzut la articolul 41 la numărul de drepturi la plată stabilite la nivel național în conformitate cu alineatul (2) din articolul în cauză.

2. Numărul de drepturi pentru fiecare agricultor trebuie să fie egal cu numărul de hectare pe care acesta le declară în conformitate cu articolul 36 alineatul (1) pentru primul an de punere în aplicare a schemei unice de plată, cu excepția cazului de forță majoră sau a unor circumstanțe excepționale în sensul articolului 36 alineatul (1).

3 . Prin derogare de la alineatul 2, noile state membre pot decide ca numărul de drepturi pentru fiecare agricultor să fie egal cu media pe trei ani a numărului total de hectare, care, în anii 2005, 2006 și 2007, au beneficiat de schema unică de plată, exceptând cazurile de forță majoră sau circumstanțele excepționale în sensul articolului 36 alineatul (1).

Articolul 62 Pășuni

Noile state membre pot, de asemenea, în funcție de anumite criterii obiective și nediscriminatorii, să stabilească, în cadrul plafonului regional sau al unei părți din acesta, valori unitare diferite ale drepturilor la plată care urmează să fie alocate agricultorilor menționați la articolul 61 alineatul (1):

(a) pentru hectare de terenuri pentru pășunat identificate ca atare la 30 iunie 2008 și pentru orice alte hectare eligibile ori

(b) pentru hectare de pășune permanentă identificate ca atare la 30 iunie 2008 și pentru orice alte hectare eligibile.

Articolul 6 3 Condiții pentru acordarea drepturilor la plată

1. Drepturile stabilite în conformitate cu prezentul capitol pot fi transferate numai în cadrul aceleiași regiuni sau între regiuni între care drepturile pe hectar sunt identice.

2. Noile state membre pot decide, până la 1 august a anului anterior primului an de punere în aplicare a schemei unice de plată cel târziu și acționând în conformitate cu principiul general al legislației comunitare, ca drepturile stabilite în conformitate cu prezentul capitol să fie supuse unor modificări progresive pentru a aproxima valoarea drepturilor la plată în conformitate cu etape prestabilite și cu criterii obiective și nediscriminatorii.

3 Cu excepția cazurilor de forță majoră sau a circumstanțelor excepționale astfel cum este prevăzut la articolul 36 alineatul (1), un agricultor poate transfera drepturile sale la plată fără teren numai după ce a activat, în sensul articolului 35, cel puțin 80% din drepturile sale la plată pe parcursul a cel puțin un an calendaristic sau, după ce a renunțat de bună voie la rezerva națională, toate drepturile la plată pe care nu le-a folosit în primul an de punere în aplicare a schemei unice de plată.

CAPITOLUL 4 INTEGRAREA PLĂȚILOR CUPLATE ÎN SCHEMA UNICĂ DE PLATĂ

Articolul 64 Integrarea ajutorului cuplat în schema unică de plată

Statele membre trebuie să integreze, din 2010, ajutorul disponibil în cadrul sistemelor de ajutor cuplat prevăzute la punctele I, II, și III din anexa X în schema unică de plată, în conformitate cu normele stabilite în prezentul capitol.

Articolul 65 Integrarea ajutorului cuplat exclus din schema unică de plată

1. Cuantumurile prevăzute în anexa XI care au fost disponibile pentru ajutorul cuplat din cadrul sistemelor prevăzute la punctul I din anexa X sunt distribuite de statele membre între agricultorii din sectoarele în cauză, în conformitate cu criterii obiective și nediscriminatorii, luând în considerare, în special, ajutorul primit de agricultorii în cauză, direct sau indirect, în cadrul sistemelor de ajutor pertinente pe parcursul unui an sau a mai multor ani, în perioada cuprinsă între 2005 și 2008.

2. Statele membre majorează valoarea drepturilor la plată deținute de agricultorii în cauză pe baza cuantumurilor rezultate în urma punerii în aplicare a alineatului (1).

Majorarea valorii per drept la plată per agricultor este calculată prin divizarea cuantumului prevăzut la paragraful anterior la numărul de drepturi la plată pentru fiecare agricultor în cauză.

Cu toate acestea, în cazul în care un agricultor dintr-unul din sectoarele în cauză nu deține niciun drept la plată, i se vor aloca drepturi la plată cu următoarele caracteristici:

(a) numărul lor este egal cu numărul de hectare pe care le declară agricultorul în conformitate cu articolul 36 alineatul (1) pe anul integrării sistemului de ajutor cuplat în schema unică de plată,

(b) valoarea lor se stabilește prin divizarea cuantumului prevăzut la primul alineat la numărul stabilit în conformitate cu litera (a).

Articolul 66 Integrarea ajutorului parțial cuplat exclus din schema unică de plată

Cuantumurile disponibile pentru ajutorul cuplat în cadrul sistemelor prevăzute în temeiul punctului II din anexa X sunt distribuite de statele membre agricultorilor din sectoarele în cauză proporțional cu ajutorul primit de agricultorii în cauză în cadrul sistemelor de ajutor pertinente în perioada 2000-2002. Cu toate acestea, statele membre pot alege o perioadă reprezentativă mai recentă , în conformitate cu criterii obiective și nediscriminatorii.

Statele membre majorează valoarea drepturilor la plată ale agricultorilor în cauză sau alocă drepturi la plată în conformitate cu dispozițiile articolului 65 alineatul (2).

Articolul 67 Integrarea opțională a ajutorului parțial cuplat exclus din schema unică de plată

În cazul în care un stat membru nu ia decizia prevăzută la primul paragraf al articolului 53 alineatul (1), cuantumurile disponibile pentru ajutorul cuplat în cadrul sistemelor prevăzute la punctul III din anexa X sunt integrate în schema unică de plată în conformitate cu dispozițiile stabilite la articolul 66.

CAPITOLUL 5 AJUTOR SPECIFIC

Articolul 68 Norme generale

1. Statele membre pot decide , până la 1 august 2009 cel târziu, să utilizeze, începând cu 2010, până la 10% din plafoanele lor naționale prevăzute la articolul 41 pentru a acorda ajutor agricultorilor:

(a) pentru:

(i) tipuri specifice de agricultură care sunt importante pentru protejarea sau ameliorarea mediului,

(ii) îmbunătățirea calității produselor agricole sau

(iii) îmbunătățirea comercializării produselor agricole;

(b) pentru a compensa dezavantaje specifice care îi afectează pe agricultori în sectoarele lactatelor, al cărnii de vită, de oaie și de capră și al orezului, în regiunile vulnerabile din punct de vedere economic sau sensibile din punct de vedere ecologic,

(c) în regiunile care fac obiectul programelor de restructurare și/sau de dezvoltare, cu scopul de a evita abandonul de teren și/sau de a compensa dezavantaje specifice pentru agricultorii din zonele în cauză,

(d) sub formă de contribuții la primele pentru asigurarea culturilor, conform condițiilor stabilite la articolul 69,

(e) fonduri mutuale pentru boli ale animalelor și ale plantelor în conformitate cu condițiile stabilite la articolul 70.

2. Ajutorul pentru măsurile prevăzute la alineatul (1) litera (a) poate fi acordat numai:

(a) în cazul în care

(i) ajutorul pentru tipurile specifice de activități agricole prevăzute la litera (a) punctul (i) respectă cerințele privind plățile pentru agromediu stabilite la primul paragraf din articolul 39 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005,

(ii) ajutorul pentru îmbunătățirea calității produselor agricole prevăzut la litera (a) punctul (ii), este în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 509/2006 al Consiliului, cu Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului, cu Regulamentul (CE) nr. 834/2007[20] al Consiliului și cu capitolul I din titlul II din partea a II-a din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 și

(iii) ajutorul pentru îmbunătățirea comercializării produselor agricole prevăzut la punctul (iii) de la litera (a) respectă criteriile stabilite la articolele 2-5 din Regulamentul (CE) nr. 3/2008 al Consiliului

(b) numai pentru acoperirea costurilor suplimentare suportate efectiv și pentru compensarea pierderilor de venit legate de îndeplinirea obiectivelor în cauză.

3. Ajutorul pentru măsurile prevăzute la alineatul 1 litera (b) poate fi acordat numai

(a) după punerea în aplicare completă a schemei unice de plată în sectorul în cauză în conformitate cu articolele 54, 55 și 71.

(b) în măsura în care este necesar pentru a crea un stimulent pentru menținerea nivelelor actuale ale producției.

4. Ajutorul din cadrul măsurilor prevăzute la alineatul 1 literele (a), (b) și (e) este limitat la 2,5% din plafoanele naționale prevăzute la articolul 41 cărora statele membre le pot stabili limite secundare pentru fiecare măsură.

5. Ajutorul pentru măsurile prevăzute la:

(a) alineatul (1) literele (a) și (d) ia forma unor plăți anuale suplimentare,

(b) alineatul (1) litera (b) ia forma unor plăți anuale suplimentare, cum ar fi plățile pentru șeptel sau primele pentru pășuni,

(c) alineatul (1) litera (c) ia forma unei majorări a valorii unitare și/sau a numărului drepturilor la plată ale agricultorului,

(d) alineatul (1) litera (e) ia forma unor plăți compensatorii astfel cum este menționat la articolul 70.

6. Transferul drepturilor la plată cu valori unitare majorate și a drepturilor suplimentare la plată prevăzute la alineatul 5 litera (c) poate fi permis numai în cazul în care drepturile transferate sunt însoțite de transferul unui număr echivalent de hectare.

7. Ajutorul pentru măsurile prevăzute la alineatul (1) trebuie să fie în conformitate cu alte măsuri și politici comunitare.

8. Statele membre colectează fondurile necesare pentru acordarea ajutorului prevăzut la:

(a) alineatul (1) literele (a), (b), (c) și (d), prin aplicarea unei reduceri liniare a drepturilor alocate agricultorilor și/sau din rezerva națională,

(b) alineatul (1) litera (e) prin aplicarea, dacă este cazul, a unei reduceri liniare la una sau mai multe plăți care trebuie efectuate către beneficiarii plăților în cauză în conformitate cu prezentul titlu și în limitele stabilite la alineatele (1) și (3).

9. Comisia, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 128 alineatul (2), trebuie să definească condițiile de acordare a ajutorului prevăzute în cadrul prezentei secțiuni, în special în vederea asigurării coerenței cu alte măsuri și politici comunitare și pentru a evita cumularea de ajutoare.

Articolul 69 Asigurarea culturilor

1. Statele membre pot acorda contribu ții financiare pentru primele pentru asigurarea culturilor împotriva pierderilor datorate fenomenelor meteorologice nefavorabile.

În sensul prezentului articol „fenomen meteorologic nefavorabil” înseamnă condiții meteorologice care pot fi asimilate unui dezastru natural cum ar fi gerul, grindina, gheața, ploaia sau seceta și care distrug mai mult de 30% din producția medie anuală a unui agricultor dat în perioada de trei ani anterioară sau într-o perioadă medie de trei ani bazată pe o perioadă de cinci ani anterioară, excluzând valorile minime și maxime.

2. Contribuția financiară acordată per agricultor este stabilită la 60% din prima de asigurare datorată. Statele membre pot decide să crească contribuția financiară la 70%, în funcție de condițiile climatice sau situația sectorului în cauză.

Statele membre pot limita cuantumul primei eligibile la contribuția financiară aplicând plafoane corespunzătoare.

3. Acordarea primei de asigurare a culturii are loc numai în cazul în care fenomenul meteorologic nefavorabil a fost recunoscut anterior ca atare de autoritatea competentă a statului membru în cauză.

4. Plățile pentru asigurare nu compensează mai mult decât costurile totale efectuate pentru înlocuirea pierderilor prevăzute la alineatul (1) și nu impun cerințe sau mențiuni legate de tipul sau cantitatea producției viitoare.

5. Orice contribuție financiară se plătește direct agricultorului în cauză.

6. Cheltuielile statelor membre pentru acordarea contribuțiilor financiare sunt cofinanțate de Comunitate din fondurile prevăzute la articolul 68 alineatul (1) în proporție de 40% din cuantumurile eligibile ale primelor de asigurare stabilite în conformitate cu alineatul (2) din prezentul articol.

Primul paragraf nu aduce atingeri niciunor drepturi ale statelor membre de a compensa, integral sau parțial , participarea lor la finanțarea contribuțiilor financiare prin sisteme obligatorii de responsabilitate colectivă în sectoarele în cauză.

7. Contribuția financiară nu constituie un obstacol în funcționarea pieței interne a serviciilor de asigurare. Contribuția financiară nu trebuie limitată la asigurarea oferită de o singură societate sau de un grup de societăți de asigurări, nici condiționată de încheierea contractului de asigurare cu o societate stabilită în statul membru în cauză.

Articolul 70 Fonduri mutuale pentru bolile animalelor și ale plantelor

1. Statele membre pot acorda compensații financiare care trebuie plătite agricultorilor pentru pierderile economice cauzate de izbucnirea vreunei boli a animalelor sau a plantelor prin contribuții financiare la fondurile mutuale.

2. În sensul prezentului articol:

(a) „fond mutual” înseamnă un sistem acreditat de statul membru în conformitate cu legile naționale și care permite agricultorilor afiliați să încheie o asigurare împotriva pierderilor economice cauzate de izbucnirea unei boli a animalelor sau plantelor, caz în care li se acordă plăți compensatorii;

(b) „pierderi economice” înseamnă orice costuri suplimentare suportate de un agricultor drept rezultat al unor măsuri excepționale întreprinse de acesta cu scopul de a reduce aprovizionarea pieței în cauză sau orice pierdere substanțială care afectează producția. Costurile pentru care se pot acorda compensații în conformitate cu alte dispoziții comunitare și cele care rezultă din punerea în aplicare a unor măsuri de sănătate sau veterinare sau fitosanitare nu sunt considerate pierderi economice.

3. Compensațiile financiare se plătesc direct agricultorilor afiliați afectați de pierderile economice din fondurile mutuale.

Sursa compensației financiare plătite din fondurile mutuale este:

(a) capitalul social cu care agricultorii afiliați contribuie la fonduri și/sau

(b) împrumuturi încheiate de fonduri în condiții de piață.

Niciun capital social nu poate fi constituit din fonduri publice.

4. Contribuțiile financiare prevăzute la aliniatul (1) pot viza:

(a) costurile administrative pentru crearea fondului mutual, repartizate pe o perioadă de maxim trei ani,

(b) rambursarea capitalului și a dobânzilor aferente împrumuturilor comerciale încheiate de fondul mutual, cu scopul de a plăti compensații financiare agricultorilor,

(c) cuantumurile plătite din capitalul social al fondului mutual sub formă de compensație financiară acordată agricultorilor.

Durata minimă și cea maximă a împrumuturilor comerciale eligibile pentru contribuția financiară sunt stabilite de Comisie în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 128 alineatul (2).

În cazul în care compensația financiară se plătește din fond în conformitate cu litera (c) de la primul paragraf, contribuția financiară publică urmează același ritm ca și cel prevăzut pentru un împrumut comercial cu durată minimă.

5. Nicio contribuție financiară nu va depăși 60% din costul prevăzut la alineatul (4). Statele membre pot decide să-și majoreze contribuția financiară la 70%, în funcție de situația sectorului în cauză. Toate costurile neacoperite de contribuțiile financiare sunt suportate de agricultorii afiliați.

Statele membre pot limita costurile eligibile pentru contribuția financiară prin punerea în aplicare a:

(a) unor plafoane pentru fiecare fond,

(b) unor plafoane corespunzătoare pentru fiecare unitate.

6. Cheltuielile statelor membre pentru contribuțiile financiare sunt cofinanțate de Comunitate din fondurile prevăzute la articolul 68 alineatul (1) în proporție de 40% din cuantumurile eligibile, în temeiul alineatului (4).

Primul paragraf nu aduce atingere niciunor drepturi ale statelor membre de a compensa, parțial sau integral, participarea lor la finanțarea contribuțiilor financiare prin sisteme obligatorii de responsabilitate colectivă în sectoarele în cauză.

7. Statele membre definesc normele pentru constituirea și gestionarea fondurilor mutuale, în special pentru acordarea plăților compensatorii către agricultori în caz de criză sau pentru administrarea și controlul normelor respective.

8. Statele membre trebuie să prezinte Comisiei un raport anual privind punerea în aplicare a prezentului articol. Forma, conținutul, calendarul și termenele limită ale raportului sunt stabilite de Comisie în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 128 alineatul (2).

TITLUL IVALTE SISTEME DE AJUTOR

CAPITOLUL 1 SISTEME DE AJUTOR COMUNITARE

SECțIUNEA 1 PLATA SPECIFICă PENTRU CULTURILE DE OREZ

ARTICOLUL 71 Domeniul de aplicare

Pentru anii 2009, 2010 și 2011, se acordă ajutor agricultorilor care produc orez, inclus la codul NC 1006 10, în condițiile stabilite în cadrul prezentei secțiuni.

Articolul 72 Condițiile și cuantumul ajutorului

1. Ajutorul se acordă pentru fiecare hectar de teren semănat cu orez și în cazul în care cultura este păstrată cel puțin până la începutul înfloririi și în condiții normale de creștere.

Cu toate acestea, culturile crescute pe suprafețe care sunt complet semănate și care sunt cultivate în conformitate cu standarde locale, dar care nu ating stadiul de înflorire din cauza condițiilor meteorologice excepționale recunoscute de statul membru în cauză, rămân eligibile pentru ajutor cu condiția ca suprafețele în cauză să nu fie folosite în alte scopuri până în acest stadiu de creștere.

2. Proporțional cu productivitatea în statele membre în cauză, cuantumul ajutorului este următorul:

EUR/ha |

2009 | 2010 și 2011 |

Bulgaria | 345,255 | 172627 |

Grecia | 561,00 | 280,5 |

Spania | 476,25 | 238125 |

Franța | 411,75 | 205875 |

Italia | 453,00 | 226,5 |

Ungaria | 232,50 | 116,25 |

Portugalia | 453,75 | 226875 |

România | 126075 | 63037 |

Articolul 73 Suprafețe

Se stabilește în continuare o suprafață națională de bază pentru fiecare stat membru producător. Cu toate acestea, pentru Franța se stabilesc două suprafețe de bază. Suprafețele de bază sunt:

- Bulgaria: 4 166 ha,

- Grecia: 20 333 ha,

- Spania: 104 973 ha,

- Franța: 19 050 ha,

- Italia: 219 588 ha,

- Ungaria: 3 222 ha,

- Portugalia: 24 667 ha,

- România: 500 ha.

Un stat membru își poate subdiviza suprafața de bază sau suprafețele de bază în suprafețe secundare de bază în conformitate cu criterii obiective și nediscriminatorii.

Articolul 74 Depășirea suprafețelor

1. Dacă, într-un anumit stat membru, suprafața destinată orezului depășește, într-un an dat, suprafața de bază menționată la articolul 73, suprafața pe agricultor pentru care se solicită ajutorul se reduce proporțional pentru anul în cauză.

2. Dacă un stat membru își subdivizează suprafața sau suprafețele de bază în suprafețe secundare de bază, reducerea prevăzută la alineatul (1) nu se aplică decât agricultorilor localizați pe suprafețe secundare de bază ale căror limite au fost depășite. Se aplică această reducere în cazul în care, în statul membru în cauză, suprafețele situate pe suprafețe secundare de bază în care nu s-au atins limitele stabilite au fost redistribuite suprafețelor secundare de bază care au depășit limitele respective.

Sec ţIUNEA 2 AJUTORUL PENTRU CARTOFII PENTRU AMIDON

ARTICOLUL 75 Cuantumul ajutorului

Se stabilește un ajutor pentru agricultorii care produc cartofi destinați fabricării amidonului din cartofi. Cuantumul ajutorului se aplică pentru cantitatea de cartofi necesară fabricării unei tone de amidon din cartofi. Ajutorul se ridică la:

(a) 66,32 EUR pentru anii de comercializare 2009/2010 și 2010/2011;

(b) 33,16 EUR pentru anii de comercializare 2011/2012 și 2012/2013.

Cuantumul în cauză este adaptat în funcție de conținutul de amidon al cartofilor.

Articolul 76 Condiții

Ajutorul se plătește exclusiv pentru cantitatea de cartofi care face obiectul unui contract de cultivare între producătorul cartofilor și unitatea producătoare de amidon, în limitele contingentului alocat unității respective, în conformitate cu dispozițiile din articolul 84a alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007[21] al Consiliului.

Sec ţIUNEA 3 PLăţI SPECIFICE CULTURII DE BUMBAC

ARTICOLUL 77 Domeniu de aplicare

Se acordă ajutor agricultorilor care produc bumbac inclus la codul NC 5201 00 în condițiile stabilite în prezenta secțiune.

Articolul 78 Condiții

1. Ajutorul se acordă pentru fiecare hectar de suprafață eligibilă de bumbac. Pentru a fi eligibilă, suprafața trebuie să fie localizată pe un teren agricol autorizat de statul membru pentru producția de bumbac, semănat cu soiuri omologate și recoltate realmente în condiții de creștere normale.

Ajutorul prevăzut la articolul 77 se plătește pentru bumbac de calitate bună, originală și comercială.

2. Statele membre autorizează terenul și soiurile, astfel cum este prevăzut la alineatul (1), în conformitate cu normele detaliate și cu condițiile adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 128 alineatul (2).

Articolul 79 Suprafețe și cuantumuri de bază

1. Suprafețele de bază naționale sunt stabilite după cum urmează:

- Bulgaria: 10 237 ha,

- Grecia: 370 000 ha,

- Spania: 70 000 ha,

- Portugalia: 360 ha.

2. Cuantumul ajutorului pentru fiecare hectar eligibil este:

- Bulgaria: 263 EUR,

- Grecia: 594 EUR pentru 300 000 de hectare și 342,85 EUR pentru cele 70 000 de hectare rămase,

- Spania: 1 039 EUR,

- Portugalia: 556 EUR .

3. În cazul în care suprafața eligibilă de bumbac într-un stat membru dat și într-un an dat depășește suprafața de bază stabilită la alineatul (1), ajutorul prevăzut la alineatul (2) pentru statul membru în cauză se reduce proporțional cu depășirea suprafeței de bază.

Cu toate acestea, pentru Grecia reducerea proporțională se aplică în conformitate cu cuantumul ajutorului stabilit pentru partea de suprafață națională de bază compusă din cele 70 000 hectare, pentru a respecta cuantumul global de 202,2 MEUR .

4. Normele detaliate pentru aplicarea prezentului articol sunt adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 128 alineatul (2).

Articolul 80 Organizații interprofesionale autorizate

1. În sensul prezentei secțiuni, o „organizație interprofesională autorizată” înseamnă o persoană juridică alcătuită din agricultori care produc bumbac și cel puțin o întreprindere de egrenat, care desfășoară activități precum:

- acordarea de ajutor în ceea ce privește plasarea mai bună a bumbacului pe piață, în special prin studii de cercetare și studii de piață,

- redactarea unor contracte-tip compatibile cu normele comunitare,

- orientarea producției către produse care sunt mai bine adaptate la nevoile pieței și la cererea consumatorului, în special în ce privește calitatea și protecția consumatorului,

- actualizarea metodelor și a mijloacelor de îmbunătățire a calității produsului,

- dezvoltarea de strategii de piață pentru promovarea bumbacului prin sisteme de certificare a calității.

2. Statele membre pe teritoriul cărora sunt stabilite întreprinderile de egrenat aprobă organizațiile interprofesionale care respectă criteriile care urmează a fi adoptate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 128 alineatul (2).

Articolul 81 Plata ajutorului

1. Agricultorilor li se acordă ajutorul pe hectar eligibil în conformitate cu articolul 79.

2. Agricultorilor care sunt membrii unei organizații interprofesionale autorizate li se acordă un ajutor pe hectar eligibil în cadrul suprafeței de bază stabilite la articolul 79 alineatul (1), majorat cu un cuantum de 3 EUR.

Sec ţIUNEA 4 AJUTOR PENTRU PRODUCăTORII DE SFECLă DE ZAHăR șI TRESTIE DE ZAHăR

ARTICOLUL 82 Domeniu de aplicare

1. În statele membre care au acordat ajutorul de restructurare prevăzut la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 320/2006 pentru cel puțin 50% din cotele pentru zahăr stabilite la 20 februarie 2006 în anexa III la Regulamentul (CE) nr.318/2006[22] al Consiliului, se acordă ajutor comunitar producătorilor de sfeclă de zahăr și trestie de zahăr.

2. Ajutorul se acordă pentru maximum cinci ani consecutivi începând cu anul comercial în care a fost atins pragul de 50% prevăzut la alineatul (1), dar cel târziu pentru anul comercial 2013/2014.

Articolul 83 Condiții

Ajutorul se acordă în funcție de cantitatea de zahăr din limitele cotelor, obținut din sfeclă de zahăr sau trestie de zahăr și livrat în cadrul contractelor încheiate în conformitate cu articolul 50 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

Articolul 84 Cuantumul ajutorului

Ajutorul este exprimat per tonă de zahăr alb de calitate standard. Cuantumul ajutorului este egal cu jumătate din cuantumul ob ținut prin divizarea cuantumului plafonului prevăzut în anexa XII la prezentul regulament, pentru statul membru în cauză și pentru anul respectiv, la cota totală a zahărului și a siropului de inulină stabilită la 20 februarie 2006 în anexa III la Regulamentul (CE) nr. 318/2006.

Articolele 110 și 120 din prezentul regulament nu se aplică în cazul ajutorului pentru producătorii de sfeclă de zahăr și trestie de zahăr.

Sec ţIUNEA 5 PLăţI TRANZITORII PENTRU FRUCTE şI LEGUME

ARTICOLUL 85 Ajutoare tranzitorii pe suprafață

1. În cazul aplicării articolului 56 alineatul (1) sau a articolului 117 alineatul (1), pe parcursul perioadei prevăzute în dispozițiile respective se poate acorda un ajutor tranzitoriu pe suprafață, în condițiile stabilite în prezenta secțiune, agricultorilor producători de tomate furnizate pentru prelucrare.

2. În cazul aplicării articolului 56 alineatul (2) sau a articolului 117 alineatul (2), pe parcursul perioadei prevăzute în dispozițiile respective, se poate acorda un ajutor tranzitoriu pe suprafață, în condițiile stabilite în prezenta secțiune și astfel cum se hotărăște de către statele membre, agricultorilor producători ai unuia sau mai multora dintre produsele din categoria fructe și legume enumerate la al treilea paragraf din articolul 56 alineatul (2), furnizate în vederea prelucrării.

Articolul 86 Cuantumul ajutorului și eligibilitatea

1. Statele membre stabilesc ajutorul pe hectarul cultivat cu tomate și cu fiecare produs din categoria fructelor și legumelor enumerate la al treilea paragraf din articolul 56 alineatul (2), pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii.

2. Cuantumul total al plăților nu depășește în niciun caz plafonul stabilit în conformitate cu articolul 53 alineatul (2) sau cu articolul 117.

3. Ajutorul se acordă numai în cazul suprafețelor a căror producție face obiectul unui contract de prelucrare pentru obținerea unuia dintre produsele enumerate la articolul 1 alineatul (1) litera (j) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

4. Statele membre pot aplica și la alte criterii obiective și nediscriminatorii pentru acordarea ajutorului comunitar, inclusiv condiția apartenenței agricultorilor la o organizație a producătorilor sau la un grup al producătorilor recunoscut ca atare în temeiul articolului 125b sau al articolului 125d din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

SECţIUNEA 6 PLăţI TRANZITORII PNTRU FRUCTE DE TIP BACă

Articolul 87 Plăți pentru fructe de tip bacă

1. Se acordă un ajutor tranzitoriu pe suprafață în perioada care se încheie la 31 decembrie 2012 în cazul căpșunilor incluse la codul NC 0810 10 00 și al zmeurii incluse la codul NC 0810 20 10 care sunt furnizate spre prelucrare.

2. Ajutorul se acordă numai pentru suprafețele ale căror producție face obiectul unui contract de prelucrare în vederea obținerii unuia dintre produsele enumerate la articolul 1 alineatul (1) litera (j) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

3. Ajutorul comunitar plătit este de 230 EUR /ha.

4. Statele membre pot acorda un ajutor național pe lângă ajutorul comunitar. Cuantumul total al ajutorului național și comunitar acordat este de maxim 400 EUR /ha.

5. Ajutorul este plătit numai pentru suprafețele naționale maxime garantate acordate statelor membre după cum urmează:

Stat membru | Suprafață națională garantată (hectare) |

Bulgaria | 2 400 |

Ungaria | 1 700 |

Letonia | 400 |

Lituania | 600 |

Polonia | 48 000 |

În cazul în care suprafața eligibilă dintr-un stat membru dat și într-un an dat depășește suprafața națională maximă garantată, cuantumul ajutorului prevăzut la alineatul (3) este redus în mod proporțional cu suprafața națională maximă garantată depășită.

6. Articolele 110 și 120 nu se aplică plății tranzitorii pentru fructele de tip bacă.

SECţIUNEA 7 PRIMELE PENTRU OVINE ȘI CAPRINE

Articolul 88 Domeniul de aplicare

În cazul aplicării articolului 54, statele membre acordă anual prime sau plăți suplimentare agricultorilor care practică creșterea animalelor din speciile ovină și caprină, în condițiile prevăzute în prezentul capitol, dacă nu există dispoziții contrare.

Articolul 89 Definiții

În sensul prezentului capitol:

(a) „oaie” înseamnă orice femelă din specia ovină care a fătat cel puțin o dată sau care are o vârstă de cel puțin un an;

(b) „capră” înseamnă orice femelă din specia caprină care a fătat cel puțin o dată sau care are o vârstă de cel puțin un an.

Articolul 90 Primă pentru oi și primă pentru capre

1. Agricultorul care deține în exploatația sa oi poate beneficia, la cerere, de o primă pentru îngrijirea turmei de oi (primă pentru oi).

2. Agricultorul care deține în exploatația sa capre poate beneficia, la cerere, de o primă pentru îngrijirea turmei de capre (primă pentru capre). Această primă se acordă agricultorilor din zonele specifice în care producția îndeplinește următoarele două criterii:

(a) creșterea caprelor este în principal orientată spre producția de carne de capră;

(b) tehnicile de creștere a caprelor și a oilor sunt de aceeași natură.

Lista zonelor respective se stabilește conform procedurii prevăzute la articolul 128 alineatul (2).

3. Prima pentru oi și prima pentru capre sunt acordate în limitele plafoanelor individuale, sub forma unei plăți anuale pe animal eligibil pentru primă, pe an calendaristic și pentru fiecare agricultor. Statul membru stabilește numărul minim de animale pentru care se depune o cerere de primă. Numărul minim nu poate fi mai mic de 10 sau mai mare de 50.

4. Pentru oi, cuantumul primei este de 21 EUR pe oaie. Totuși, pentru agricultorii care comercializează lapte de oaie sau produse pe bază de lapte de oaie, prima este de 6,8 EUR pe oaie.

5. Pentru capre, cuantumul primei este de 6,8 EUR pe capră.

Articolul 91 Primă suplimentară

1. Se plătește o primă suplimentară agricultorilor din zonele în care producția de ovine și de caprine constituie o activitate tradițională sau contribuie în mod semnificativ la economia rurală. Statele membre stabilesc aceste zone. În orice caz, prima suplimentară este destinată numai agricultorilor din a căror exploatație cel puțin 50% din suprafața utilizată în scopuri agricole se află într-una din zonele defavorizate definite în Regulamentul (CE) nr. 1257/1999.

2. Prima suplimentară se acordă, de asemenea, agricultorilor care practică transhumanța, cu condiția ca:

(a) aceștia să ducă la păscut, timp de cel puțin 90 de zile consecutive, într-o zonă eligibilă pentru ajutorul stabilit conform alineatului (1), cel puțin 90 % din animalele care fac obiectul cererii de primă și

(b) exploatația să fie situată într-o zonă geografică bine definită, pentru care statul membru a stabilit că transhumanța reprezintă o practică tradițională a creșterii oilor și/sau a caprelor și că aceste deplasări ale animalelor sunt necesare din cauza lipsei de furaje în cantitate suficientă în perioada în care are loc transhumanța.

3. Cuantumul primei suplimentare se stabilește la 7 EUR pe oaie și pe capră. Prima suplimentară se acordă în aceleași condiții ca și cele prevăzute pentru acordarea primei pentru capre și pentru oi.

Articolul 92 Norme comune privind primele

1. Primele se plătesc agricultorilor beneficiari în funcție de numărul de oi și/sau de capre menținute în exploatație într-o perioadă minimă care urmează să fie stabilită conform procedurii prevăzute la articolul 128 alineatul (2).

2. Pentru a îndeplini condițiile necesare acordării primei, animalul trebuie să fie identificat și înregistrat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 21/2004.

Articolul 93 Limitele individuale

1. La 1 ianuarie 2009, plafonul individual pentru fiecare agricultor, menționat la articolul 90 alineatul (3) este egal cu numărul de drepturi la primă pe care acesta le deținea la 31 decembrie 2008, conform normelor comunitare în cauză.

2. Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a se asigura că suma drepturilor la primă pe teritoriul lor nu depășește plafoanele naționale stabilite la alineatul (4) și că se pot menține rezervele naționale prevăzute la articolul 96.

După încheierea perioadei de aplicare a schemei unice de plată pe suprafață în conformitate cu articolul 111 și în cazul în care se aplică articolul 54, alocarea plafoanelor individuale producătorilor și stabilirea rezervei naționale prevăzute la articolul 95 vor avea loc nu mai târziu de sfârșitul primului an de aplicare a schemei unice de plată.

3. Drepturile la primă retrase în conformitate cu măsura luată în temeiul alineatului (2) se anulează.

4. Se aplică următoarele plafoane:

Statul membru | Drepturi (x 1000) |

Bulgaria | 2 058 483 |

Republica Cehă | 66 733 |

Danemarca | 104 |

Estonia | 48 |

Spania | 19 580 |

Franța | 7 842 |

Cipru | 472 401 |

Letonia | 18 437 |

Lituania | 17 304 |

Ungaria | 1 146 |

Polonia | 335,88 |

Portugalia | 2 690 |

România | 5 880 620 |

Slovenia | 84 909 |

Slovacia | 305 756 |

Finlanda | 80 |

Total | 40 730 523 |

Articolul 94 Transferul drepturilor la primă

1. Dacă un agricultor își vinde sau își transferă într-un alt mod exploatația, el poate transfera toate drepturile sale la primă celui care preia exploatația.

2. Un agricultor își poate transfera, de asemenea, integral sau parțial, drepturile altor agricultori, fără a-și transfera exploatația.

În cazul unui transfer de drepturi fără transferarea exploatației, o parte de maximum 15% din drepturile la primă transferate este cedată fără compensație rezervei naționale a statului membru în care se află exploatația, pentru a fi redistribuită gratuit.

Statele membre pot achiziționa drepturi la primă de la agricultorii care acceptă să-și cedeze voluntar drepturile, integral sau parțial. În acest caz, sumele plătite agricultorilor în cauză pentru achiziționarea drepturilor pot proveni din bugetele naționale.

Prin derogare de la alineatul (1) și în circumstanțe justificate în mod corespunzător, statele membre pot prevedea, în cazul vânzării sau al altui tip de transfer al exploatației, efectuarea transferului drepturilor din rezerva națională.

3. Statele membre pot lua măsurile necesare pentru a evita transferul drepturilor la primă în afara zonelor sau a regiunilor sensibile în care producția ovină este deosebit de importantă pentru economia locală.

4. Statele membre pot autoriza, înaintea unei date pe care urmează să o stabilească, transferuri temporare ale drepturilor la primă care nu sunt destinate utilizării de către agricultorul care le deține.

Articolul 95 Rezerva națională

1. Fiecare stat membru gestionează o rezervă națională a drepturilor la primă.

2. Drepturile la primă retrase în conformitate cu articolul 94 alineatul (2) sau potrivit altor dispoziții comunitare intră în rezerva națională.

3. Statele membre pot acorda agricultorilor drepturi la primă în limitele rezervei lor naționale. La acordarea acestor drepturi trebuie să li se acorde prioritate în special noilor sosiți, tinerilor agricultori sau altor agricultori prioritari.

Articolul 96 Plafoane

Totalul valorilor fiecărei prime solicitate nu depășește plafonul stabilit de Comisie în conformitate cu articolul 53 alineatul (2).

Dacă valoarea totală a ajutoarelor solicitate depășește plafonul stabilit, ajutorul pentru fiecare agricultor se reduce proporțional pentru anul în cauză.

SECțIUNEA 8 PLĂȚILE PENTRU CARNEA DE VITĂ

Articolul 97 Domeniul de aplicare

În cazul aplicării articolului 55, statele membre acordă, în condițiile stabilite în prezenta secțiune, în lipsa unor dispoziții contrare, ajutorul sau ajutoarele suplimentare selectate de statul membru în cauză în conformitate cu articolul menționat.

Articolul 98 Definiții

În sensul prezentei secțiuni:

(a) „regiune” înseamnă un stat membru sau o regiune din cadrul unui stat membru, la alegerea statului membru în cauză,

(b) „taur” înseamnă un mascul din specia bovină necastrat,

(d) „vacă de alăptare” înseamnă vacă dintr-o rasă de carne sau obținută prin încrucișarea cu o rasă de carne, care face parte dintr-un șeptel destinat creșterii vițeilor pentru producția de carne,

(e) „junincă” înseamnă o femelă din specia bovină cu vârsta mai mare de 8 luni, care încă nu a fătat.

Articolul 99 Primă specială

1. Agricultorul care deține în exploatația sa masculi din specia bovină poate beneficia, la cerere, de o primă specială. Respectiva primă se acordă, în limitele plafoanelor regionale, pentru maxim 90 de animale, pentru fiecare dintre categoriile de vârstă prevăzute la alineatul (2), pe an calendaristic și pe exploatație.

2. Prima specială se acordă cel mult:

(a) o dată pe durata vieții fiecărui taur, începând cu vârsta de nouă luni sau

(b) de două ori pe durata vieții fiecărui bou:

(i) prima dată, la vârsta de nouă luni,

(ii) a doua oară, la vârsta de 21 de luni.

3. Pentru a putea beneficia de prima specială:

(a) orice animal care face obiectul unei cereri este ținut de agricultor în scopul îngrășării pe o perioadă care urmează să fie stabilită,

(b) fiecare animal este însoțit, până la sacrificare sau la export, de un pașaport pentru animale în sensul articolului 6 din Regulamentul (CE) nr. 1760/2000 al Parlamentului European și al Consiliului, care cuprinde toate informațiile pertinente legate de situația primei sau, dacă nu este disponibil pașaportul, de un document administrativ echivalent.

4. Dacă, într-o anumită regiune, numărul total de tauri cu vârsta mai mare de nouă luni și de boi cu vârsta cuprinsă între nouă și 20 de luni pentru care s-a depus o cerere și care îndeplinesc condițiile de acordare a primei speciale depășește plafonul regional prevăzut la alineatul (8), numărul tuturor animalelor eligibile în temeiul dispozițiilor alineatului (2) literele (a) și (b), pentru fiecare agricultor, în cursul anului în cauză, se reduce proporțional.

În sensul prezentului articol, prin „plafon regional” se înțelege numărul de animale care pot beneficia, într-o anumită regiune și pe an calendaristic, de prima specială.

5. Prin derogare de la dispozițiile alineatelor (1) și (4), statele membre pot:

(a) pe baza unor criterii obiective, care fac parte dintr-o politică de dezvoltare rurală și exclusiv cu condiția să se țină seama de aspectele legate de mediu și de ocuparea forței de muncă, să modifice sau să renunțe la limita de 90 de capete de animal pe exploatație și pe categorie de vârstă și

(b) în cazul în care fac uz de acest drept, să decidă aplicarea alineatului (4) astfel încât să atingă nivelul de reducere necesar pentru a respecta plafonul regional aplicabil, fără să aplice reducerea respectivă micilor agricultori care, pentru anul în cauză, nu au prezentat cereri de primă specială pentru un număr de animale mai mare decât numărul minim stabilit de statul membru în cauză.

6. Statele membre pot decide acordarea primei speciale în momentul sacrificării bovinelor. În acest caz, în ceea ce privește taurii, criteriul de vârstă prevăzut la alineatul (2) litera (a) se înlocuiește cu un criteriu de greutate a carcasei de minim 185 de kilograme.

Prima se plătește sau se rambursează agricultorilor.

7. Cuantumul primei speciale se stabilește:

(a) la 210 EUR pe taur eligibil pentru primă;

(b) la 150 EUR pe bou eligibil pentru primă și pe categorie de vârstă.

8. Se aplică următoarele plafoane regionale:

Stat membru | Plafon regional |

Bulgaria | 90 343 |

Republica Cehă | 244 349 |

Danemarca | 277 110 |

Germania | 1 782 700 |

Estonia | 18 800 |

Cipru | 12 000 |

Letonia | 70 200 |

Lituania | 150 000 |

Polonia | 926 000 |

România | 452 000 |

Slovenia | 92 276 |

Slovacia | 78 348 |

Finlanda | 250 000 |

Suedia | 250 000 |

Articolul 100 Primă pentru vacile de alăptare

1. Agricultorul care deține în exploatația sa vaci de alăptare poate beneficia, la cerere, de o primă pentru deținerea șeptelului de vaci de alăptare (primă pentru vaci de alăptare). Prima se acordă sub formă de primă anuală în limitele plafoanelor individuale, pe an calendaristic și pe agricultor.

2. Prima pentru vacile de alăptare se acordă fiecărui agricultor care:

(a) timp de douăsprezece luni de la data depunerii cererii nu livrează lapte sau produse lactate care provin din exploatația sa;

Cu toate acestea, aprovizionarea cu lapte sau produse lactate direct din exploatație către consumator nu împiedică acordarea primei,

(b) livrează lapte sau produse lactate a căror cotă totală individuală de referință prevăzută la articolul 67 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 este de maxim 120 000 de kilograme.

Cu toate acestea, statele membre pot decide pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii pe care le stabilesc, să schimbe sau să renunțe la limita cantitativă, cu condiția ca agricultorul să dețină, pentru cel puțin șase luni consecutive din ziua depunerii cererii, un număr de vaci de alăptare cel puțin egal cu 60% din numărul junincilor și cel mult egal cu 40% din numărul de animale pentru care s-a solicitat primă.

În vederea stabilirii numărului de animale eligibile pentru primă în temeiul primului alineat literele (a) și (b), se stabilește dacă vacile aparțin unui șeptel de alăptare sau unui șeptel de vaci de lapte pe baza cotei individuale de lapte disponibile pe exploatație la data de 31 martie a anului calendaristic în cauză, exprimată în tone și în termeni de productivitate medie de lapte.

3. Dreptul fiecărui agricultor la primă este limitat prin aplicarea unui plafon individual, menționat la articolul 101.

4. Cuantumul primei se stabilește la 200 EUR pe animal eligibil.

5. Statele membre pot acorda o primă națională suplimentară pentru vacile de alăptare de maxim 50 EUR pe animal, dacă acest lucru nu implică nicio discriminare a crescătorilor de animale din statul membru în cauză.

În ceea ce privește exploatațiile situate într-o regiune la care se face referire la articolele 5 și 8 din Regulamentul (CE) nr. 1083/2006[23] al Consiliului, primii 24,15 EUR pe animal din prima suplimentară sunt finanțați din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR).

În ceea ce privește exploatațiile situate pe întreg teritoriul unui stat membru, dacă, în respectivul stat membru, șeptelul bovin include un mare număr de vaci de alăptare reprezentând cel puțin 30 % din numărul total de vaci și dacă cel puțin 30 % din masculii din specia bovină sacrificați aparțin claselor de conformație S și E, FEADR finanțează integral prima suplimentară. Orice depășire a procentelor menționate se stabilește pe baza mediei celor doi ani anteriori anului pentru care se acordă prima.

6. În sensul prezentului articol, se iau în considerare numai junincile dintr-o rasă de carne sau obținute prin încrucișare cu o rasă de carne și care fac parte dintr-un șeptel destinat creșterii vițeilor pentru producția de carne.

Articolul 101 Plafonul individual pentru vacile de alăptare

1. Se acordă ajutor fiecărui agricultor care deține vaci de alăptare, în limita plafoanelor individuale stabilite în temeiul articolului 126 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003.

2. Statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a se asigura că totalul drepturilor la primă de pe teritoriul lor nu depășește plafoanele naționale stabilite la alineatul (5) și că rezervele naționale prevăzute la articolul 103 pot fi menținute.

După sfârșitul perioadei de aplicare a schemei unice de plată pe suprafață în conformitate cu articolul 111 și în cazul în care se aplică articolul 55 alineatul (1), alocarea plafoanelor individuale producătorilor și stabilirea rezervei naționale prevăzute la articolul 103 va avea loc cel târziu la sfârșitul primului an de punere în aplicare a schemei unice de plată.

3. În cazul în care ajustarea prevăzută la alineatul (2) necesită o reducere a plafoanelor individuale pentru agricultori, această reducere se realizează fără acordare de plăți compensatorii și este stabilită pe baza unor criterii obiective care includ, în special:

(a) proporția în care agricultorii au utilizat plafoanele individuale în decursul celor trei ani de referință anteriori anului 2000,

(b) punerea în aplicare a unui program de investiții sau de extensificare în sectorul cărnii de vită și mânzat,

(c) circumstanțele naturale speciale sau aplicarea unor sancțiuni care atrag neplata sau plata redusă a primei pentru cel puțin un an de referință,

(d) alte circumstanțe excepționale care au ca efect faptul că plățile efectuate pentru cel puțin un an de referință nu corespund situației reale stabilite în cursul anilor precedenți.

4. Se elimină drepturile la primă care au fost retrase conform măsurii prevăzute la alineatul (2).

5. Se aplică următoarele plafoane naționale:

Stat membru | Plafon național |

Belgia | 394 253 |

Bulgaria | 16 019 |

Republica Cehă | 90 300 |

Estonia | 13 416 |

Spania | 1 441 539 |

Franța | 3 779 866 |

Cipru | 500 |

Letonia | 19 368 |

Lituania | 47 232 |

Ungaria | 117 000 |

Malta | 454 |

Austria | 375 000 |

Polonia | 325 581 |

Portugalia | 416 539 |

România | 150 000 |

Slovenia | 86 384 |

Slovacia | 28 080 |

Regatul Unit | 1 699 511 |

Articolul 102 Transferul drepturilor la primă pentru vacile de alăptare

1. Dacă un agricultor își vinde sau își transferă într-un alt mod exploatația, își poate transfera toate drepturile la primă pentru vacile de alăptare celui care preia exploatația. De asemenea, agricultorul respectiv își poate transfera drepturile, integral sau parțial, altor agricultori, fără a-și transfera exploatația.

În cazul unui transfer de drepturi la primă fără transferarea exploatației, o parte de maximum 15% din drepturile la primă transferate este cedată, fără plată compensatorie, rezervei naționale a statului membru în care se află exploatația, pentru a fi redistribuită gratuit.

2. Statele membre:

(a) adoptă măsurile necesare pentru a evita ca drepturile la primă să fie transferate în afara regiunii sau regiunilor sensibile în care producția de carne de vită și mânzat este deosebit de importantă pentru economia locală;

(b) pot prevedea ca transferul de drepturi fără transferarea exploatației să se efectueze direct între agricultori sau prin intermediul rezervei naționale.

3. Înainte de o dată pe care urmează să o stabilească statele membre, acestea pot autoriza transferuri temporare ale părții din drepturile la primă care nu sunt destinate utilizării de către agricultorul care le deține.

Articolul 103 Rezerva națională pentru drepturile la prima pentru vacile de alăptare

1. Fiecare stat membru gestionează o rezervă națională pentru drepturile la prima pentru vacile de alăptare.

2. Drepturile la primă retrase conform celui de-al doilea paragraf din articolul 102 alineatul (1) sau altor dispoziții comunitare se adaugă la rezerva națională, fără să aducă atingere dispozițiilor din articolul 101 alineatul (4).

3. Statele membre acordă drepturi la primă în limitele rezervei naționale, în special noilor sosiți, tinerilor agricultori și altor agricultori prioritari.

Articolul 104 Juninci

1. Prin derogare de la dispozițiile din articolul 100 alineatul (3), statele membre în care mai mult de 60 % din vacile de alăptare și din juninci sunt crescute în zone de munte, în sensul articolului 50 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, pot decide să gestioneze acordarea primei pentru vacile de alăptare separat pentru juninci și pentru vaci de alăptare, în limitele unui plafon național separat care urmează a fi stabilit de respectivul stat membru.

Respectivul plafon național separat nu depășește 40 % din plafonul național al statului membru în cauză stabilit la articolul 101 alineatul (5). Acest plafon național se reduce cu o valoare egală cu plafonul național separat. Dacă, într-un stat membru care face uz de drepturile acordate în baza prezentului alineat, numărul total de juninci pentru care s-a depus o cerere și care îndeplinesc condițiile de acordare a primei pentru vacile de alăptare depășește plafonul național separat, numărul de juninci eligibile pentru fiecare agricultor pentru anul în cauză se reduce proporțional.

2. În sensul prezentului articol, se iau în considerare numai junincile care aparțin unei rase de carne sau care sunt obținute prin încrucișare cu o rasă de acest tip.

Articolul 105 Primă pentru sacrificare

1. Agricultorul care deține în exploatație bovine poate beneficia, la cerere, de o primă pentru sacrificare. Prima se acordă la sacrificarea animalelor eligibile sau la exportul acestora într-o țară terță, în limitele unor plafoane naționale care urmează să fie stabilite.

Sunt eligibile pentru prima pentru sacrificare:

(a) taurii, boii, vacile și junincile, de la vârsta de opt luni,

(b) vițeii cu vârsta cuprinsă între o lună și opt luni și a căror carcasă nu depășește greutatea de 185 de kilograme.

Animalele enumerate în al doilea paragraf sunt eligibile pentru prima de sacrificare cu condiția să fi fost deținute de agricultor timp de o perioadă care urmează să fie determinată.

2. Cuantumul primei se stabilește la:

(a) 80 EUR pe animal eligibil pentru primă, așa cum este prevăzut la alineatul (1) litera (a);

(b) 50 EUR pe animal eligibil pentru primă, așa cum este prevăzut la alineatul (1) litera (b).

3. Statele membre stabilesc plafoanele naționale prevăzute la alineatul (1) separat pentru cele două grupe de animale prevăzute la alineatul (1) al doilea paragraf literele (a) și (b). Fiecare plafon este egal cu numărul de animale din fiecare dintre cele două grupe, care au fost sacrificate în statul membru în cauză în 1995, la care se adaugă numărul de animale exportate către țări terțe, conform informațiilor furnizate de Eurostat sau oricăror altor informații statistice oficiale publicate pentru anul în cauză și aprobate de Comisie.

Pentru noile state membre, plafoanele naționale sunt cele incluse în următorul tabel.

Tauri, boi, vaci și juninci | Viței cu vârste cuprinse între o lună și 8 luni și cu o carcasă de până la 185 kg |

Bulgaria | 22 191 | 101 542 |

Republica Cehă | 483 382 | 27 380 |

Estonia | 107 813 | 30 000 |

Cipru | 21 000 | — |

Letonia | 124 320 | 53 280 |

Lituania | 367 484 | 244 200 |

Ungaria | 141 559 | 94 439 |

Malta | 6 002 | 17 |

Polonia | 1 815 430 | 839 518 |

România | 1 148 000 | 85 000 |

Slovenia | 161 137 | 35 852 |

Slovacia | 204 062 | 62 841 |

4. Dacă, într-un anumit stat membru, numărul total de animale pentru care s-a depus o cerere în ceea ce privește una dintre cele două grupe de animale prevăzute la alineatul (1) literele (a) și (b) și care îndeplinesc condițiile de acordare a primei pentru sacrificare depășește plafonul național prevăzut pentru respectiva grupă, numărul tuturor animalelor eligibile din grupa respectivă se reduce proporțional pentru anul în cauză pentru fiecare agricultor.

Articolul 106 Norme comune privind primele

Pentru a beneficia de plăți directe în temeiul prezentei secțiuni, un animal trebuie să fie identificat și înregistrat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1760/2000.

Cu toate acestea, un animal este considerat eligibil pentru plată în cazul în care informațiile privind deplasările anterioare ale animalelor stabilite la articolul 7 alineatul (1) a doua liniuță din Regulamentul (CE) nr. 1760/2000 au fost raportate autorității competente în momentul începerii perioadei de reținere a animalului în cauză.

Articolul 107 Plafoane

Cuantumul total al plăților directe solicitate în temeiul prezentei secțiuni nu trebuie să depășească plafonul stabilit de Comisie conform articolului 53 alineatul (2).

În cazul în care cuantumul total al ajutoarelor solicitate depășește plafonul stabilit, ajutorul pentru fiecare agricultor se reduce proporțional pentru anul în cauză.

Articolul 108 Substanțele interzise conform Directivei 96/22/CE

1. Dacă, în conformitate cu dispozițiile pertinente din Directiva 96/22/CE a Consiliului[24], se identifică reziduuri de substanțe interzise conform Directivei 96/22/CE a Consiliului[25] sau reziduuri de substanțe autorizate conform aceleiași directive, dar utilizate în mod ilegal, la un animal dintr-un șeptel bovin al unui agricultor sau dacă se descoperă, în exploatația agricultorului o substanță sau un produs neautorizate sau o substanță sau un produs autorizate conform Directivei 96/22/CE a Consiliului, dar deținute în mod ilegal, indiferent în ce formă, agricultorul în cauză este exclus, pentru anul calendaristic în cauză, de la plata sumelor prevăzute în prezenta secțiune.

În caz de recidivă, în funcție de gravitatea abaterii, durata perioadei de excludere poate fi prelungită până la cinci ani, începând cu anul în cursul căruia s-a constatat recidiva.

2. În caz de obstrucționare din partea proprietarului sau a deținătorului animalelor în momentul în care se efectuează inspecții și se prelevă probele necesare aplicării planurilor naționale de monitorizare a reziduurilor sau în momentul în care se desfășoară operațiunile de anchetă și de control prevăzute în Directiva 96/23/CE, se aplică sancțiunile prevăzute la alineatul (1) din prezentul articol.

CAPITOLUL 2 AJUTOARE NAȚIONALE

Articolul 109 Ajutor național pentru fructele cu coajă lemnoasă

1. În fiecare an, statele membre pot acorda ajutor național de până la maximum 120,75 EUR pe hectar agricultorilor care produc următoarele produse:

(a) migdale incluse la codurile NC0802 11 și 0802 12,

(b) alune de pădure sau alune turcești incluse la codurile NC 0802 21 și 0802 22,

(d) fistic inclus la codul NC 0802 50,

(e) roșcove incluse la codul NC 1212 10 10.

2. Ajutorul național poate fi plătit numai pentru o suprafață maximă de:

Stat membru | Suprafață maximă (ha) |

Belgia | 100 |

Bulgaria | 11 984 |

Germania | 1 500 |

Grecia | 41 100 |

Spania | 568 200 |

Franța | 17 300 |

Italia | 130 100 |

Cipru | 5 100 |

Luxemburg | 100 |

Ungaria | 2 900 |

Țările de Jos | 100 |

Austria | 100 |

Polonia | 4 200 |

Portugalia | 41 300 |

România | 1 645 |

Slovenia | 300 |

Slovacia | 3 100 |

Regatul Unit | 100 |

3. Calitatea agricultorilor de membri ai unei organizații de producători recunoscute în temeiul articolului 125b din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 poate reprezenta o condiție pentru acordarea ajutorului național de către statele membre.

TITLUL VPUNEREA ÎN APLICARE A PLĂ ȚILOR DIRECTE ÎN NOILE STATE MEMBRE

CAPITOLUL 1 DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 110 Introducerea plăților directe

În noile state membre, cu excepția Bulgariei și a României, plățile directe sunt introduse în conformitate cu următorul calendar pentru incremente exprimate în procente din nivelul aplicabil la momentul respectiv plăților în cauză în statele membre altele decât noile state membre:

- 60% în 2009,

- 70% în 2010,

- 80% în 2011,

- 90% în 2012,

- 100% începând cu 2013.

Pentru Bulgaria și România plățile directe sunt introduse în conformitate cu următorul calendar pentru incremente exprimate în procente din nivelul aplicabil la momentul respectiv plăților respective în statele membre altele decât noile state membre:

- 35% în 2009,

- 40% în 2010,

- 50% în 2011,

- 60% în 2012,

- 70% în 2013,

- 80% în 2014,

- 90% în 2015,

- 100% începând cu 2016.

CAPITOLUL 2 SCHEMA UNICĂ DE PLATĂ PE SUPAFAȚĂ

Articolul 111 Schema unică de plată pe suprafață

1. Noile state membre care au decis să înlocuiască plă țile directe, cu excepția plăților tranzitorii pentru fructele de tip bacă, prevăzute în secțiunea 6 a capitolului 1 din titlului IV al prezentului regulament, cu o schemă unică de plată pe suprafață acordă ajutor agricultorilor în conformitate cu prezentul articol.

2. Plata unică pe suprafață trebuie efectuată o dată pe an. Aceasta se calculează prin divizarea pachetului financiar anual, stabilit în conformitate cu articolul 112, la suprafața agricolă a fiecărui nou stat membru, stabilită în conformitate cu articolul 113.

3. Schema unică de plată pe suprafață va fi disponibil până la 31 decembrie 2013 pentru toate noile state membre. Acestea vor notifica Comisiei intenția de a încheia aplicarea sistemului până la data de 1 august a ultimului an de aplicare.

4. După încheierea perioadei de aplicare a schemei unice de plată pe suprafață, plățile directe se vor aplica în conformitate cu normele comunitare în materie și pe baza parametrilor cantitativi, cum ar fi suprafața de bază, plafoanele pentru prime și cantitățile maxime garantate (MGQ), prevăzute în actele de aderare în cazul fiecărei plăți directe și în legislația comunitară ulterioară. Ratele procentuale prevăzute la articolul 110 din prezentul regulament se aplică ulterior în anii respectivi.

Articolul 112 Pachetul financiar anual

1. Comisia stabilește un pachet financiar anual pentru fiecare nou stat membru echivalent cu suma fondurilor disponibile pentru anul calendaristic în cauză, în vederea asigurării plăților directe în noile state membre.

Pachetul financiar anual trebuie stabilit în conformitate cu reglementările comunitare în materie și pe baza parametrilor cantitativi, cum ar fi suprafața de bază, plafoanele pentru prime și cantitățile maxime garantate (MGQ), prevăzute în actele de aderare și în legislația comunitară ulterioară în cazul fiecărei plăți directe.

Pachetul financiar anual se ajustează folosindu-se procentul corespunzător prevăzut la articolul 110 pentru introducerea treptată a plăților directe, cu excepția sumelor valabile conform anexei XII sau conform diferenței dintre aceste sume sau dintre sumele care corespund sectorului fructelor și legumelor și cele aplicate efectiv în conformitate cu articolul 118 alineatul (1).

2. În cazul în care, într-un an dat, schema unică de plată pe suprafață dintr-un nou stat membru depășește pachetul său financiar anual, cuantumul național aplicabil pe hectar în noul stat membru în cauză este redus proporțional prin aplicarea unui coeficient de reducere.

Articolul 113 Suprafața inclusă în schema unică de plată pe suprafață

1. Suprafața agricolă a unui nou stat membru inclusă în schema unică de plată pe suprafață reprezintă partea din suprafața agricolă utilizată de acesta care a fost menținută în bune condiții agricole până la 30 iunie 2003, indiferent dacă se afla sau nu în exploatare la data respectivă ajustată în conformitate cu criteriile obiective și nediscriminatorii care urmează să fie stabilite de noul stat membru în cauză după aprobarea Comisiei.

În sensul prezentului titlu, „suprafața agricolă utilizată” înseamnă suprafața totală a terenurilor arabile, a pășunilor permanente, a culturilor permanente și a grădinilor familiale, conform definiției date de Comisie în scopuri statistice.

Cu toate acestea, pentru Bulgaria și România, suprafața agricolă inclusă în schema unică de plată pe suprafață reprezintă partea din suprafața agricolă utilizată a acestor state care este menținută în bune condiții agricole, indiferent dacă se află sau nu în exploatare, ajustată în conformitate cu criteriile obiective și nediscriminatorii care urmează să fie stabilite de Bulgaria, respectiv România după aprobarea Comisiei.

2. Toate parcelele agricole care corespund criteriilor prevăzute la alineatul (1), precum și parcelele agricole plantate cu păduri mărunte cu rotație rapidă (cod NC ex 0602 90 41) care au fost menținute în bune condiții agricole până la 30 iunie 2003 sunt eligibile pentru acordarea plăților în cadrul schemei unice de plată pe suprafață. Cu toate acestea, toate parcelele care corespund criteriilor prevăzute la alineatul (1), precum și parcelele agricole plantate cu păduri mărunte cu rotație rapidă (cod NC ex 0602 90 41), sunt eligibile în cazul Bulgariei și României.

Exceptând cazurile de forță majoră sau circumstanțele excepționale, parcelele la care se face referire la primul paragraf trebuie să fie puse la dispoziția agricultorului la data stabilită de statul membru, dată care nu poate fi ulterioară datei stabilite în statul membru respectiv pentru modificarea cererii de ajutor.

Suprafața minimă eligibilă per exploatație pentru care pot fi solicitate plăți este de 0,3 ha. Cu toate acestea, oricare dintre noile state membre poate decide, pe baza unor criterii obiective și după aprobarea Comisiei, să stabilească suprafața minimă eligibilă pe exploatație la un nivel mai ridicat, dar care să nu depășească 1 ha.

3. Nu trebuie să existe obligația de a produce sau de a folosi factorii de producție. Cu toate acestea, agricultorii pot folosi terenul la care se face referire la paragraful (4) din prezentul articol în orice scop agricol. În cazul producției de cânepă inclusă la codul NC 5302 10 00, se aplică articolul 42 alineatul (1).

4 Orice teren care beneficiază de plățile din cadrul schemei unice de plată pe suprafață trebuie menținut în bune condiții agricole și de mediu, în conformitate cu articolul 6.

Orice agricultor care primește ajutor în cadrul schemei unice de plată pe suprafață are obligația de a respecta cerințele legale în materie de gestionare prevăzute în anexa II, în conformitate cu următorul calendar:

(a) cerințele prevăzute la punctul A din anexa II se aplică de la 1 ianuarie 2009;

(b) cerințele prevăzute la punctul B din anexa II se aplică de la 1 ianuarie 2011;

Cu toate acestea, pentru Bulgaria și România, aplicarea articolelor 4, 5, 25, 26 și 27 este opțională până la 31 decembrie 2011 în măsura în care dispozițiile în cauză se referă la cerințe legale în materie de gestionare. De la 1 ianuarie 2012, un agricultor care primește plăți în cadrul schemei unice de plată pe suprafață în statele membre în cauză trebuie să respecte cerințele legale în materie de gestionare prevăzute în anexa II în conformitate cu următorul calendar:

(a) cerințele prevăzute la litera A din anexa II se aplică de la 1 ianuarie 2012;

(b) cerințele prevăzute la literele B și C din anexa II se aplică de la 1 ianuarie 2014;

5. Aplicarea schemei unice de plată pe suprafață nu trebuie să afecteze în niciun fel obligația noilor state membre cu privire la punerea în aplicare a normelor comunitare privind identificarea și înregistrarea animalelor, astfel cum este prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1760/2000 și în Regulamentul (CE) nr. 21/2004.

Articolul 114 Comunicarea

Noile state membre trebuie să furnizeze Comisiei informații detaliate privind măsurile luate în vederea aplicării prezentului capitol, în special măsurile luate în temeiul articolului 112 alineatul (2).

CAPITOLUL 3 PLĂȚI SEPARATE ȘI AJUTOR SPECIFIC

Articolul 115 Plăți separate pentru zahăr

1. În cazul în care un nou stat membru , altul decât Bulgaria și România, a făcut uz de dreptul prevăzut la articolul 143ba al Regulamentului (CE) nr. 1782/2003, statul respectiv acordă o plată separată pentru zahăr pentru anii 2009 și 2010 agricultorilor eligibili conform schemei unice de plată pe suprafață. Bulgaria și România acordă această plată și pentru anul 2011. Plata se acordă pe baza criteriilor adoptate de statele membre în cauză în 2006 și 2007.

2. Plățile separate pentru zahăr trebuie să fie acordate în limitele plafoanelor stabilite în anexa XII.

3. Prin derogare de la alineatul (2), fiecare dintre noile state membre în cauză poate decide, până la data de 31 martie a anului pentru care se acordă plățile separate pentru zahăr, pe baza unor criterii obiective, să solicite un plafon mai mic decât cel specificat in anexa XII pentru plățile separate pentru zahăr. Dacă suma cuantumurilor stabilite în conformitate cu alineatul (1) depășește plafonul stabilit de noile state membre în cauză, cuantumul anual acordat agricultorilor va fi redus proporțional.

Articolul 116 Plăți separate pentru fructe și legume

1. În cazul în care un nou stat membru a făcut uz de dreptul prevăzut la articolul 143bb din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, acesta acordă o plată separată pentru fructe și legume agricultorilor eligibili conform schemei unice de plată pe suprafață. Plata se acordă în conformitate cu criteriile adoptate de statele membre în 2007.

2. Plata separată pentru fructe și legume se acordă în limitele componentei plafonului național care corespunde fructelor și legumelor, prevăzut la articolul 41 din prezentul regulament sau în limitele unui plafon mai redus, dacă noile state membre au făcut uz de dreptul prevăzut la articolul 143bb alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003.

Articolul 117 Plăți separate tranzitorii pentru fructe și legume

1. În cazul în care un nou stat membru a făcut uz de dreptul prevăzut la articolul 143bc alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, statul membru respectiv va reține, până la 31 decembrie 2011, până la 50% din componenta plafoanelor naționale prevăzute la articolul 41 din prezentul regulament care corespund tomatelor incluse la codul NC 0702 00 00, în conformitate cu decizia statului membru respectiv din 2007.

În acest caz, și în limita plafoanelor stabilite în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 128 alineatul (2) din prezentul regulament, statul membru în cauză va acorda anual agricultorilor o plată suplimentară.

Plata suplimentară se acordă agricultorilor care produc tomate în condițiile prevăzute în secțiunea 5 din capitolul 1 a titlului IV din prezentul regulament.

2. În cazul în care un stat membru nou a făcut uz de dreptul prevăzut la articolul 143bc alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, statul membru respectiv reține, în conformitate cu decizia sa din 2007:

(a) până la 100% din componenta plafoanelor naționale prevăzute la articolul 41 din prezentul regulament, care corespund culturilor de fructe și legume, altele decât culturile anuale specificate în al treilea paragraf din articolul 56 alineatul (2) din prezentul regulament, până la 31 decembrie 2010;

(b) până la 75% din componentele plafoanelor naționale prevăzute la articolul 41 din prezentul regulament, care corespund culturilor de fructe și legume, altele decât culturile anuale specificate în al treilea paragraf din articolul 56 alineatul (2) din prezentul regulament, în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2011 și 31 decembrie 2012.

În acest caz și în limita plafoanelor stabilite în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 128 alineatul (2) din prezentul regulament, statul membru în cauză va acorda agricultorilor anual o plată suplimentară.

Plata suplimentară se acordă agricultorilor care produc unul sau mai multe din produsele de categoria fructelor și legumelor specificat la al treilea paragraf din articolul 56 alineatul (2) din prezentul regulament, așa cum este hotărât de către statul membru în cauză.

Articolul 118 Dispoziții comune pentru plățile separate

1. Fondurile puse la dispoziție pentru acordarea plății prevăzute la articolele 115, 116 și 117 nu sunt incluse în pachetul financiar anual menționat la articolul 112 alineatul (1). Cu toate acestea, în cazul aplicării articolului 115 alineatul (3), diferența dintre plafonul menționat în anexa XII și cel aplicat efectiv se include în pachetul financiar anual menționat la articolul 112 alineatul (1).

2. Articolele 110 și 120 nu se aplică plăților separate prevăzute la articolele 115, 116 și 117.

3. În caz de moștenire sau anticipație de moștenire, plățile separate pentru zahăr și plata separată pentru fructe și legume prevăzute la articolele 115 și 116 se acordă agricultorului care a moștenit exploatația, cu condiția ca agricultorul să fie eligibil pentru schema unică de plată pe suprafață.

Articolul 119 Ajutorul specific

1. Noile state membre care pun în aplicare schema unică de plată pe suprafață pot decide, până la 1 august 2009 cel târziu și cu efect din anul calendaristic 2010, să utilizeze până la 10% din plafoanele lor naționale prevăzute la articolul 41 pentru a acorda ajutor agricultorilor, așa cum este specificat la articolul 68 alineatul (1) literele (a), (b), (c), (d) și (e), în conformitate cu articolul 68 alineatele (2)-(6) și cu articolele 68 și 70.

2. Prin derogare de la articolul 68 alineatul (4) punctul (b),, ajutorul pentru măsurile prevăzute la articolul 68 alineatul (1) punctul (c) ia forma unei majorări de cuantum pe hectar, acordată în cadrul schemei unice de plată pe suprafață.

3. Cuantumurile prevăzute la alineatul (1) sunt stabilite de Comisie, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 128 alineatul (2).

Aceste cuantumuri sunt deduse din pachetele financiare anuale ale noilor state membre în cauză prevăzute la articolul 112 alineatul (1).

CAPITOLUL 4 PLĂȚI DIRECTE NAȚIONALE COMPLEMENTARE ȘI PLĂȚI DIRECTE

Articolul 120 Plăți directe naționale complementare și plăți directe

1. În sensul prezentului articol, „sistemul național de tip PAC” înseamnă orice sistem național de plăți directe aplicabil anterior datei aderării noilor state membre, în temeiul căruia agricultorilor le-a fost acordat sprijin pentru producție în cadrul unei plăți directe.

2. Noile state membre au posibilitatea, sub rezerva autorizării de către Comisie, să completeze orice plăți directe după cum urmează:

(a) în ceea ce privește toate plățile directe, până la 30 de procente peste nivelul aplicabil, menționat la articolul 110 pentru anul în cauză. În ceea ce privește Bulgaria și România, se aplică următoarele procente: 65% din nivelul plăților directe din Comunitate stabilite la 30 aprilie 2004 în anul 2009, iar începând din anul 2010, până la 30 de procente peste nivelul aplicabil menționat la al doilea paragraf din articolul 110 pentru anul în cauză. Cu toate acestea, Republica Cehă poate completa plățile directe în sectorul amidonului de cartofi până la 100% din nivelul aplicabil în statele membre, altele decât noile state membre. Cu toate acestea, pentru plățile directe menționate în capitolul 7 din titlul IV din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, statele membre pot complementa plățile directe până la 100%. În ceea ce privește Bulgaria și România, se aplică următoarele procente maxime: 95% în anul 2009 și 100% începând cu anul 2010;

(b) (i) în ceea ce privește plățile directe altele decât cele din schema unică de plată, nivelul total, majorat cu 10 procente, al ajutorului direct pe care agricultorul ar fi avut dreptul să îl primească, pentru fiecare produs în parte, în noul stat membru în anul calendaristic 2003 în cadrul unui sistem național de tip PAC. Cu toate acestea, pentru Lituania, anul de referință este anul calendaristic 2002. Pentru Bulgaria și România, anul de referință este anul calendaristic 2006. În cazul Sloveniei, majorarea este de 25 de procente;

(ii) în ceea ce privește schema unică de plată, valoarea totală a ajutorului direct național complementar care poate fi acordat de un nou stat membru pentru un an dat este limitată la un pachet financiar specific. Acest pachet este egal cu diferența dintre:

- cuantumul total al ajutorului direct național de tip PAC care ar fi disponibil în noul stat membru în cauză pentru anul calendaristic 2003 sau, în cazul Lituaniei, pentru anul calendaristic 2002, majorat, în fiecare caz, cu 10 procente. Cu toate acestea, pentru Bulgaria și România anul de referință este anul calendaristic 2006. Pentru Slovenia, majorarea este de 25 procente și

- plafonul național al noului stat membru respectiv prevăzut în anexa VIII modificat, dacă este cazul, în conformitate cu articolul 53 alineatul (2).

În vederea calculării valorii totale la care se face referire la prima liniuță menționată anterior, se iau în considerare plățile directe naționale și/sau componentele acestora corespunzătoare plăților directe comunitare și/sau componentele acestora care au fost luate în considerare la calcularea plafonului real al noului stat membru în cauză în conformitate cu articolele 41 și 53 alineatul (2) .

Pentru fiecare plată directă în cauză un nou stat membru poate alege să aplice opțiunea (a) sau opțiunea (b) de mai sus.

Ajutorul direct total care poate fi acordat unui agricultor în noile state membre după aderare sub forma plății directe relevante, care include și toate plățile directe naționale complementare, nu trebuie să depășească nivelul ajutorului direct pe care agricultorul ar avea dreptul să îl primească în cadrul plății directe corespunzătoare aplicabile statelor membre , altele decât noile state membre.

3. Cipru poate complementa ajutorul direct plătit agricultorilor sub forma oricărei plăți directe prevăzute în anexa I până la nivelul total al ajutorului pe care agricultorul ar fi fost îndreptățit să îl primească în Cipru în 2001.

Autoritățile cipriote se vor asigura ca ajutorul direct total acordat agricultorului, după aderarea Ciprului sub forma plății directe relevante, incluzând toate plățile directe naționale complementare, să nu depășească în niciun caz nivelul ajutorului direct pe care agricultorul ar fi îndreptățit sa îl primească în cadrul plății directe în anul în cauză în statele membre, altele decât noile state membre.

Cuantumurile totale ale ajutorului național complementar care urmează să fie acordat sunt cele indicate în anexa XIII.

Ajutorul național complementar care urmează să fie acordat este supus oricăror modificări considerate necesare în contextul evoluției politicii agricole comune.

Alineatele (2) și (5) nu se aplică pentru Cipru.

4. În cazul în care un nou stat membru decide să aplice schema unică de plată pe suprafață, noul stat membru respectiv poate acorda ajutor direct național complementar în condițiile prevăzute la alineatele (5) și (8).

5. Cuantumurile totale ale ajutorului național complementar acordat în anul în care se aplică schema unică de plată pe suprafață pot fi limitate de un pachet financiar specific pe sector (subsector) cu condiția ca un astfel de pachet financiar specific pe sector (subsector) să vizeze numai:

- plățile directe combinate cu schema unică de plată pe suprafață, și/sau

- una sau mai multe plăți directe care pot fi aplicate parțial, conform articolului 53 alineatul (2). Acest pachet trebuie să fie egal cu diferența dintre:

- cuantumul total al ajutorului pe sector (subsector) rezultat din aplicarea punctelor (a) sau (b) din alineatul 2, după caz, și

- cuantumul total al ajutorului direct care ar fi disponibil în noul stat membru în cauză pentru același sector (subsector) în anul în cauză, în cadrul schemei unice de plată pe suprafață.

6. Noile state membre pot decide, pe baza unor criterii obiective și după autorizația din partea Comisiei, cuantumurile de ajutor național complementar care urmează să fie acordate.

7. Autorizația din partea Comisiei:

- specifică, în cazul în care se aplică alineatul (2) litera (b), sistemele naționale de plăți unice de tip PAC în cauză,

- stabilește nivelul până la care se poate plăti ajutorul național complementar, nivelul ajutorului național complementar și, dacă este cazul, condițiile pentru acordarea acestuia,

- este supusă oricăror modificări considerate necesare în contextul evoluției politicii agricole comune.

8. Nu se acordă ajutor sau plăți naționale complementare pentru activități agricole pentru care nu sunt prevăzute plăți directe pentru statele membre, altele decât noile state membre.

Articolul 121 Ajutorul de stat în Cipru

Cipru poate acorda, pe lângă plățile directe naționale complementare, ajutor național tranzitoriu și degresiv până la sfârșitul anului 2010. Acest ajutor de stat este acordat într-o formă similară ajutorului comunitar, sub formă de plăți decuplate.

Având în vedere natura și cuantumul ajutorului național acordat în 2001, Cipru poate acorda ajutor de stat sectoarelor (subsectoarelor) menționate în anexa XIV și până la cuantumurile specificate în anexă.

Ajutorul de stat care urmează să fie acordat trebuie să fie supus oricăror modificări considerate necesare în contextul evoluției politicii agricole comune. În cazul în care aceste modificări se dovedesc a fi necesare, cuantumul ajutorului sau condițiile pentru acordarea acestuia sunt modificate pe baza unei decizii a Comisiei.

Cipru trebuie să prezinte Comisiei un raport anual privind punerea în aplicare a măsurilor de ajutor de stat, indicând forma ajutorului și cuantumul pe sector (subsector).

TITLUL VITRANSFERURI FINANCIARE

Articolul 122 Transfer financiar pentru restructurarea regiunilor producătoare de bumbac

O sumă de 22 de milioane EUR pe an calendaristic este disponibilă ca ajutor comunitar suplimentar pentru măsurile din regiunile producătoare de bumbac în cadrul programului de dezvoltare rurală finanțat din FEADR.

Articolul 123 Transfer financiar pentru restructurarea regiunilor producătoare de tutun

Începând cu anul bugetar 2011, o sumă de 484 de milioane EUR va fi disponibilă ca ajutor comunitar suplimentar pentru măsurile din regiunile producătoare de tutun în cadrul programului de dezvoltare rurală finanțat din FEADR, pentru statele membre în care producătorilor de tutun li s-a acordat ajutor în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2075/92[26] al Consiliului în cursul anilor 2000, 2001 și 2002.

TITLUL VIINORME DE PUNERE ÎN APLICARE, TRANZITORII ȘI FINALE

CAPITOLUL 1 DISPOZIȚII DE PUNERE ÎN APLICARE

Articolul 124 Confirmarea drepturilor la plată

1. Drepturile la plată alocate agricultorilor înainte de 1 ianuarie 2009 sunt considerate legale și regulamentare începând cu 1 ianuarie 2010.

2. Alineatul (1) nu se aplică drepturilor la plată alocate agricultorilor pe baza unor cereri care prezintă greșeli materiale.

3. Alineatul (1) nu aduce atingere drepturilor Comisiei de a lua deciziile prevăzute la articolul 31 din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 în privința cheltuielilor suportate pentru plățile acordate pentru oricare an calendaristic până în 2009, inclusiv.

Articolul 125 Cereri pentru regiunile ultraperiferice

Titlurile III și IV nu se aplică în departamentele franceze de peste mări, în Insulele Azore, în Madeira și în Insulele Canare.

Articolul 126 Ajutorul de stat

Prin derogare de la articolul 180 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 și de la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1184/2006[27], articolele 87, 88 și 89 din Tratat nu se aplică plăților efectuate în temeiul articolelor 42, 59, 68-70, 87 alineatul (4), 100 alineatul (5), 109 și 119-121 de către statele membre, în conformitate cu prezentul regulament.

Articolul 127 Transmiterea informațiilor către Comisie

Statele membre furnizează Comisiei informa ții detaliate cu privire la măsurile adoptate pentru aplicarea prezentului regulament, în special măsurile referitoare la articolele 6, 12, 42, 46, 47, 68, 69, 70, 59, 60 și 119.

Articolul 128 Comitetul de gestionare a plăților directe

1. Comisia este asistată de Comitetul de gestionare a plăților directe, alcătuit din reprezentanți ai statelor membre și prezidat de un reprezentant al Comisiei.

2. În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 4 și 7 din Decizia 1999/468/CE.

Perioada prevăzută la articolul 4 alineatul (3) din Decizia 1999/468/CE se stabilește la o lună.

3. Comitetul își stabilește normele de procedură.

Articolul 129 Normele de punere în aplicare

Conform procedurii prevăzute la articolul 128 alineatul (2), se adoptă norme detaliate de aplicare a prezentului regulament. Acestea includ în special:

(a) norme detaliate privind crearea unui sistem de consiliere agricolă;

(b) norme detaliate privind criteriile de acordare a sumelor rezultate prin aplicarea modulării;

(c) norme detaliate privind acordarea ajutoarelor prevăzute în prezentul regulament, inclusiv condițiile de eligibilitate, termenele de depunere a cererilor și termenele de plată și dispozițiile în materie de control, verificarea și stabilirea drepturilor la ajutoare, inclusiv orice schimb de informații necesar cu statele membre, stabilirea depășirii suprafețelor de bază sau a suprafețelor maxime garantate, precum și stabilirea normelor detaliate privind perioada de reținere și realocarea drepturilor la prime neutilizate, stabilite în cadrul titlului IV capitolul 1 secțiunile 7 și 8 ;

(d) norme detaliate privind regimul de plăți unice și în special crearea unei rezerve naționale, transferul de drepturi, definirea culturilor permanente, a pășunilor permanente și a pășunilor, privind opțiunile prevăzute în capitolele 2 și 3 din titlul III și integrarea plăților cuplate prevăzute în capitolul 4 din titlul III;

(e) norme detaliate privind aplicarea dispozițiilor din titlul V;

(f) norme detaliate de punere în aplicare privind includerea ajutorului pentru fructe și legume, cartofi pentru consum și pepiniere în schema unică de plată, inclusiv procedura de punere în aplicare din primul an de implementare, și privind plățile prevăzute în titlul IV capitolul 1 secțiunile 5 și 6;

(g) norme detaliate referitoare la includerea ajutorului pentru vin în schema unică de plată, inclusiv procedura de punere în aplicare în primii ani de punere în aplicare, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. [Regulamentul privind vinul];

(h) în ceea ce privește cânepa, norme detaliate privind măsurile speciale de control și metodele care permit stabilirea conținutului de tetrahidrocanabinol ,

(i) eventualele modificări care trebuie aduse anexei I, ținând seama de criteriile prevăzute la articolul 1;

(j) eventualele modificări care trebuie aduse anexelor V, VI și VII ținând seama, în special, de noua legislație comunitară;

(k) elementele de bază ale sistemului de identificare a parcelelor agricole și definirea acestora;

(l) orice modificare adusă cererii de ajutor și dispoziției de scutire de la obligația de depunere a unei cereri de ajutor;

(m) norme privind cantitatea minimă de informații care trebuie incluse în cererile de ajutor;

(n) norme privind controalele administrative, controalele la fața locului și prin teledetecție;

(o) norme privind aplicarea reducerilor și a excluderilor de la plată în caz de nerespectare a obligațiilor, prevăzute la articolele 4 și 24, inclusiv cazurile de neaplicare a reducerilor și excluderilor;

(q) eventualele modificări care trebuie aduse anexei V, ținând seama de criteriile prevăzute la articolul 28;

(r) comunicările între statele membre și Comisie;

(s) măsurile necesare și justificate în mod corespunzător pentru soluționarea, în caz de urgență, a unor probleme practice și specifice, în special a problemelor legate de punerea în aplicare a capitolului 4 din titlul II și a capitolelor 2 și 3 din titlul III; aceste măsuri pot deroga de la anumite dispoziții din prezentul regulament, dar numai în măsura și pe o perioadă strict necesare;

(t) în ceea ce privește bumbacul, norme detaliate privind:

(i) calcularea reducerii ajutorului prevăzut la articolul 80 alineatul (3);

(ii) organizațiile interprofesionale autorizate, în special finanțarea acestora și un sistem de control și sancțiuni.

CAPITOLUL 2 DISPOZIȚII TRANZITORII ȘI FINALE

Articolul 130 Modificarea Regulamentului (CE) nr. 1290/2005

1. La articolul 12 alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„2. Comisia stabilește cuantumurile care, în conformitate cu articolele 9, 10 alineatul (4), 123 și 124 din Regulamentul (CE) xxx/2008*[ prezentul regulament ] al Consiliului și articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 378/2007 al Consiliului, sunt puse la dispoziția FEADR.

2 Articolul 18 alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„3. Plafoanele naționale pentru plățile directe prevăzute la articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. XXX/2008 [ prezentul regulament ], modificate prin ajustările stabilite la articolul 11 alineatul (1) din regulamentul în cauză, sunt considerate ca fiind plafoane financiare în euro.

* JO L ………”

Articolul 131 Modificarea Regulamentului (CE) nr. 247/2006

Regulamentul (CE) nr. 247/2006 se modifică după cum urmează:

(1) la articolul 23, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„2. Comunitatea finanțează măsurile prevăzute în titlurile II și III din prezentul regulament până la o limită maximă anuală după cum urmează:

milioane EUR |

Exercițiul financiar 2007 | Exercițiul financiar 2008 | Exercițiul financiar 2009 | Exercițiul financiar 2010 și următoarele |

Departamentele franceze de peste mări | 126,6 | 262,6 | 269,4 | 276,05 |

Azore și Madeira | 77,9 | 86,98 | 86,7 | 106,21 |

Insulele Canare | 127,3 | 268,4 | 268,4 | 268,42 |

(2) se inserează următorul articol 24b:

„ Articolul 24b

1. Până la 15 februarie 2009 cel târziu, statele membre prezintă Comisiei proiectul de modificări aduse programului lor general pentru a reflecta modificările introduse la articolul 23 alineatul (2).

2. Comisia evaluează modificările propuse și decid cu privire la aprobarea lor în termen de cel mult patru luni de la prezentarea acestor modificări, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 26 alineatul (2).”

Articolul 132 Modificarea Regulamentului (CE) nr. 378/2007

Regulamentul (CE) nr. 378/2007 se modifică după cum urmează:

(1) Articolul 1 se modifică după cum urmează:

(a) Alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„3. Reducerile din cadrul modulării voluntare se realizează pe aceleași baze de calcul ca și cele aplicabile modulării în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. XXX/2008* al Consiliului ( prezentul regulament )

* JO L ………”

(b) Se adaugă următorul alineat:

„5. Nivelul modulării aplicabile unui agricultor care rezultă din punerea în aplicare a articolului 7 din Regulamentul (CE) nr. XXX/2008 ( prezentul regulament ) minus 5 procente se scade din nivelul modulării voluntare aplicate de statele membre în conformitate cu alineatul (4) din prezentul articol. Atât procentajul care trebuie scăzut, cât și nivelul modulării voluntare finale sunt egale cu 0 sau mai ridicate.

(2) la articolul 3 alineatul (1), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a) prin derogare de la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, pentru a pune în aplicare reducerile din cadrul modulării pe baza calculelor aplicabile modulării în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (CE) nr. xx/2008, fără a lua în considerare excluderea sumelor mai mici de 5 000 EUR prevăzută la alineatul (1) din articolul în cauză; și/sau”.

Articolul 133 Abrogări

1. Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 se abrogă.

Cu toate acestea, articolele 66, 67, 68, 68a, 69, 70 alineatul (1) litera (a) și capitolele 1 (grâu dur), 2 (prima pentru plantele proteaginoase), 4 (plata pe suprafață pentru fructe cu coajă lemnoasă), 8 (culturi energetice), 9 (ajutor pentru semințe), 10 (plata pe suprafață pentru culturile arabile), 10b (ajutor pentru plantațiile de măslini), 10c (ajutor pentru tutun) și 10d (plata pe suprafață pentru hamei) din titlul IV din regulamentul în cauză continuă să se pună în aplicare pentru 2009 .

2. Trimiterile la regulamentul abrogat sunt considerate ca trimiteri la prezentul regulament și trebuie citite în conformitate cu tabelul de corespondențe inclus în anexa XV.

Articolul 134 Norme tranzitorii

Comisia poate adopta măsurile necesare pentru a facilita tranziția de la dispozițiile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 la cele stabilite de prezentul regulament.

Articolul 135 Măsuri tranzitorii pentru noile state membre

În cazul în care este nevoie de măsuri tranzitorii pentru a facilita, pentru noile state membre, tranziția de la schema unică de plată pe suprafață la schema unică de plată și la alte sisteme de ajutor prevăzute în titlurile III și IV, măsurile respective sunt adoptate în conformitate cu procedura stabilită la articolul 128 alineatul (2).

Articolul 136 Intrarea în vigoare și aplicarea

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament se aplică de la 1 ianuarie 2009.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Consiliu

Președintele

ANEXA I

Lista sistemelor de ajutor

Sectorul | Temeiul juridic | Observații |

Plată unică | Titlul III din prezentul regulament | Plată decuplată |

Schema unică de plată pe suprafață | Titlul V, capitolul 2 din prezentul regulament | Plată decuplată înlocuind toate plățile directe enumerate în prezenta anexă, cu excepția plăților separate |

Culturi proteaginoase | Titlul IV capitolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003( | Plată pe suprafață |

Orez | Titlul IV capitolul 3 din prezentul regulament | Plată pe suprafață |

Fructe cu coajă lemnoasă | Titlul IV capitolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003( | Plată pe suprafață |

Culturi energetice | Titlul IV capitolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003( | Plată pe suprafață |

Cartofi pentru amidon | Titlul IV capitolul 1 secțiunea 5 din prezentul regulament | Ajutor pentru producție |

Semințe | Titlul IV capitolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 | Ajutor pentru producție |

Culturi arabile | Titlul IV capitolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 | Plată pe suprafață |

Carne de oaie și carne de capră | Titlul IV capitolul 1 secțiunea 7 din prezentul regulament | Primă pentru oi și pentru capre, |

Carne de vită și mânzat | Titlul IV capitolul 1 secțiunea 8 din prezentul regulament | Primă specială, primă pentru vaci de alăptare(inclusiv dacă se plătește pentru juninci și inclusiv prima națională suplimentară pentru vacile de alăptare, dacă este cofinanțată), primă pentru sacrificare, |

Ajutor specific | Titlul III capitolul 5 din prezentul regulament |

Ulei de măsline | Titlul IV capitolul 10b din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003( | Ajutor pe suprafață |

Viermi de mătase | Articolul 1 din Regulamentul (CEE) nr. 845/72 | Ajutor pentru încurajarea creșterii |

Tutun | Titlul IV capitolul 10c din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003( | Ajutor pe producție |

Hamei | Titlul IV capitolul 10d din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003* | Ajutor pe suprafață |

Sfeclă de zahăr, trestie de zahăr și cicoare folosite pentru producerea zahărului sau a siropului de inulină | Titlul V articolul 116 din prezentul regulament | Plăți decuplate |

Sfeclă de zahăr și trestie de zahăr folosite pentru producerea zahărului | Titlul IV capitolul 1 secțiunea 4 din prezentul regulament | Ajutor pentru producție |

Fructe și legume livrate pentru prelucrare | Titlul IV capitolul 1 secțiunea 5 din prezentul regulament | Plăți tranzitorii pentru fructe și legume |

Căpșuni și zmeură livrate pentru prelucrare | Titlul IV capitolul 1 secțiunea 6 din prezentul regulament | Plata tranzitorie pentru fructe de tip bacă |

Fructe și legume | Articolul 116 | Plata separată pentru fructe și legume |

Posei | Titlul III din Regulamentul (CE) nr. 247/2006 al Consiliului | Plăți directe în temeiul măsurilor stabilite în programe |

Insulele din Marea Egee | Capitolul III din Regulamentul (CE) nr. 1405/2006 al Consiliului | Plăți directe în temeiul măsurilor stabilite în programe |

Bumbac | Titlul IV capitolul 1 secțiunea 4 din prezentul regulament | Plată pe suprafață |

( Numai pentru anul 2009. |

ANEXA II

Cerințele legale în materie de gestionare prevăzute la articolele 4 și 5

A. Mediu

1. | Directiva Consiliului 79/409/CEE din 2 aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO L 103, 25.4.1979, p. 1) | Articolele 3 alineatul (1) și 3 alineatul (2) litera (b), 4 alineatele (1), (2), (4), (5) literele (a), (b) și (d) |

2. | Directiva Consiliului 80/68/CEE din 17 decembrie 1979 privind protecția apelor subterane împotriva poluării cauzate de anumite substanțe periculoase (JO L 20, 26.1.1980, p. 43) | Articolele 4 și 5 |

3. | Directiva Consiliului 86/278/CEE din 12 iunie 1986 privind protecția mediului, în special a solului, atunci când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură (JO L 181, 4.7.1986, p. 6) | Articolul 3 |

4. | Directiva Consiliului 91/676/CEE din 12 decembrie 1991 privind protecția apelor împotriva poluării cu nitrați proveniți din surse agricole (JO L 375, 31.12.1991, p. 1) | Articolele 4 și 5 |

5. | Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7 | Articolul 6 și articolul 13 alineatul (1) litera (a) |

Sănătate publică și sănătatea animalelor Identificarea și înregistrarea animalelor |

6. | Directiva 92/102/CEE a Consiliului din 27 noiembrie 1992 privind identificarea și înregistrarea animalelor (JO L 355, 5.12.1992, p. 32) | Articolele 3, 4 și 5 |

7. | Regulamentul (CE) nr. 1760/2000 al Consiliului și al Parlamentului European din 17 iulie 2000 de stabilire a unui sistem de identificare și înregistrare a bovinelor și privind etichetarea cărnii de vită și mânzat a produselor din carne de vită și de mânzat și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 820/97 al Consiliului (JO L 204, 11.8.2000, p. 1) | Articolele 4 și 7 |

8. | Regulamentul (CE) nr. 21/2004 al Consiliului din 17 decembrie 2003 de stabilire a unui sistem de identificare și înregistrare a animalelor din speciile ovină și caprină și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 și a Directivelor 92/102/CEE și 64/432/CEE (JO L 5, 9.1.2004, p. 8). | Articolele 3, 4 și 5 |

B. Sănătate publică, sănătatea animalelor și sănătatea plantelor |

9. | Directiva 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar (JO L 230, 19.8.1991, p. 1) | Articolul 3 |

10. | Directiva 96/22/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind interzicerea utilizării anumitor substanțe cu efect hormonal sau tireostatic și a substanțelor beta-agoniste în creșterea animalelor și de abrogare a Directivelor 81/602/CEE, 88/146/CEE și 88/299/CEE (JO L 125, 23.5.1996, p. 3) | Articolele 3, 4, 5 și 7 |

11. | Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, 1.2.2002, p. 1) | Articolele 14, 15, 17 alineatul (1), 18, 19 și 20 |

12. | Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (JO L 147, 31.5.2001, p. 1) | Articolele 7, 11, 12, 13 și 15 |

Notificarea bolilor |

13. | Directiva Consiliului 85/511/CEE din 18 noiembrie 1985 privind măsurile comunitare de combatere a febrei aftoase (JO L 315, 26.11.1985, p. 11) | Articolul 3 |

14. | Directiva 92/119/CEE a Consiliului din 17 decembrie 1992 de stabilire a măsurilor comunitare generale de combatere a unor boli la animale, precum și a măsurilor specifice împotriva bolii veziculoase a porcului (JO L 62, 15.3.1993, p. 69) | Articolul 3 |

15. | Directiva 2000/75/CE a Consiliului din 20 noiembrie 2000 de stabilire a dispozițiilor specifice privind măsurile de combatere și de eradicare a febrei catarale ovine (JO L 327, 22.12.2000, p. 74) | Articolul 3 |

C. Bunăstarea animalelor |

16. | Directiva 91/629/CEE a Consiliului din 19 noiembrie 1991 de stabilire a normelor minime privind protecția vițeilor (JO L 340, 11.12.1991, p. 28) | Articolele 3 și 4 |

17. | Directiva 91/630/CEE a Consiliului din 19 noiembrie 1991 de stabilire a normelor minime de protecție a porcilor (JO L 340, 11.12.1991, p. 33) | Articolele 3 și 4 alineatul (1) |

18. | Directiva 98/58/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind protecția animalelor de fermă (JO L 221, 8.8.1998, p. 23) | Articolul 4 |

ANEXA III

Bunele condiții agricole și de mediu prevăzute la articolul 6

Obiectul | Standarde |

Eroziunea solului: Protejarea solului prin măsuri adecvate | – Acoperirea minimă a solului |

– Gestionarea minimă a terenului care să reflecte condițiile locale specifice |

– Terasarea terenului în vederea consolidării |

Materiile organice din sol: Menținerea nivelului de materii organice din sol prin metode corespunzătoare | – Standardele în materie de rotație a culturilor, dacă este cazul |

– Gestionarea miriștilor |

Structura solurilor: Menținerea structurii solurilor prin măsuri corespunzătoare | – Utilizarea unor utilaje corespunzătoare |

Nivelul minim de întreținere Asigurarea unui nivel minim de întreținere și evitarea deteriorării habitatelor | – Densitatea minimă a șeptelului și/sau regimuri corespunzătoare |

– Protejarea pășunilor permanente |

– Menținerea particularităților peisajelor, inclusiv, dacă este cazul, a gardurilor, a iazurilor, a canalelor și a pomilor în aliniament, în grupuri sau izolați¨și a marginilor câmpurilor, – Dacă este cazul, interzicerea desțelenirii măslinilor |

– Evitarea apariției vegetației nedorite pe terenurile agricole |

– Menținerea plantațiilor de măslini și a viței-de-vie în condiții vegetative bune |

Protejarea și gestionarea apelor: Protejarea apelor împotriva poluării și a formării de șiroaie și gestionarea utilizării apei | – Stabilirea de porțiuni de îndiguire de-a lungul cursurilor de apă, – respectarea procedurilor de obținere a autorizațiilor pentru utilizarea apei în irigații. |

ANEXA IV Plafoanele naționale nete prevăzute la articolul 8

milioane EUR |

An calendaristic | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 |

Belgia | 583,2 | 570,9 | 563,1 | 553,9 |

Republica Cehă | 773,0 |

Danemarca | 985,9 | 965,3 | 954,6 | 937,8 |

Germania | 5 467,4 | 5 339,2 | 5 269,3 | 5 178,0 |

Estonia | 88,9 |

Irlanda | 1 283,1 | 1 264,0 | 1 247,1 | 1 230,0 |

Grecia | 2 567,3 | 2 365,5 | 2 348,9 | 2 324,1 |

Spania | 5 171,3 | 5 043,4 | 5 019,1 | 4 953,5 |

Franța | 8 218,5 | 8 021,2 | 7 930,7 | 7 796,2 |

Italia | 4 323,6 | 4 103,7 | 4 073,2 | 4 023,3 |

Cipru | 48,2 |

Letonia | 130,5 |

Lituania | 337,9 |

Luxemburg | 35,2 | 34,5 | 34,0 | 33,4 |

Ungaria | 1 150,9 |

Malta | 4,6 |

Țările de Jos | 841,5 | 827,0 | 829,4 | 815,9 |

Austria | 727,7 | 718,2 | 712,1 | 704,9 |

Polonia | 2 730,5 |

Portugalia | 635,8 | 623,0 | 622,6 | 622,6 |

Slovenia | 129,4 |

Slovacia | 335,9 |

Finlanda | 550,0 | 541,2 | 536,0 | 529,8 |

Suedia | 731,7 | 719,9 | 710,6 | 699,8 |

Regatul Unit | 3 373,0 | 3 340,4 | 3 335,8 | 3 334,9 |

ANEXA V

Lista cerealelor menționate la articolul 9 alineatul (3)

Cod NC Denumire

I. Cereale

1001 10 00 | Grâu dur |

1001 90 | Alte tipuri de grâu și borceag, altele decât grâul dur |

1002 00 00 | Secară |

1003 00 | Orz |

1004 00 00 | Ovăz |

1005 | Porumb |

1007 00 | Sorg cu boabe |

1008 | Hrișcă, mei și iarba-cănărașului; alte cereale |

0709 90 60 | Porumb zaharat |

II. Semințe oleaginoase

1201 00 | Boabe de soia |

ex 1205 00 | Semințe de rapiță |

ex 1206 00 10 | Semințe de floarea-soarelui |

III. Plante proteaginoase

0713 10 | Mazăre |

0713 50 | Bob |

ex 1209 29 50 | Lupin dulce |

IV. In

ex 1204 00 | Semințe de in (Linum usitatissimum L.) |

ex 5301 10 00 | In, brut sau topit, destinat producției de fibre (Linum usitatissimum L.) |

V. Cânepă

ex 5302 10 00 | Cânepă, brută sau topită, destinată producției de fibre (Cannabis sativa L.) |

ANEXA VI

Sisteme de ajutor compatibile prevăzute la articolul 28

Sectorul | Temeiul juridic |

Zone defavorizate și zone caracterizate prin condiții de mediu restrictive | Articolul 13 alineatul (a), 14 alineatul (1) și articolul 14 alineatul (2) primele două liniuțe, articolele 15, 17-20, 51 alineatul (3) și 55 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1257/1999 |

Măsuri care vizează utilizarea durabilă a terenurilor agricole prin: |

plăți pentru agricultorii din regiunile muntoase cu handicap natural | Articolul 36 litera (a) punctul (i) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 |

plăți acordate agricultorilor din regiunile cu handicap, altele decât regiunile muntoase | Articolul 36 litera (a) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 |

plăți de tip „Natura 2000” și plăți relaționate la Directiva 2000/60/CE | Articolul 36 litera (a) punctul (iii) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 |

plăți pentru agromediu | Articolul 36 litera (a) punctul (iv) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 |

Măsuri care vizează utilizarea durabilă a terenurilor forestiere prin: |

prima împădurire a terenului agricol | Articolul 36 litera (b) punctul (i) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 |

plăți de tip „Natura 2000” | Articolul 36 litera (b) punctul (iv) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 |

plăți pentru silvo-mediu | Articolul 36 litera (b) punctul (v) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 |

Vin | Articolul 117 din (regulamentul privind vinul) |

ANEXA VII

A. Fructe și legume, cartofi pentru consum și pepiniere

1. Agricultorilor li se acordă un drept la plată pe hectar care este calculat prin divizarea sumei de referință menționate la alineatul (2) la numărul hectarelor, calculate conform alineatului (3).

2. Statele membre stabilesc suma care urmează să fie inclusă în suma de referință pentru fiecare agricultor pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii cum ar fi:

- valoarea ajutorului comercial primit, direct sau indirect, de agricultor pentru fructe și legume, cartofi pentru consum și pepiniere,

- suprafața folosită pentru producția de fructe și legume, cartofi pentru consum și pepiniere,

- cantitatea de fructe și legume produse, de cartofi pentru consum și pepiniere,

pentru o perioadă reprezentativă, care poate fi diferită pentru fiecare produs, de unul sau mai mulți ani de comercializare, începând cu anul de comercializare care se termină în 2001 și, în cazul statelor membre care au aderat la Uniunea Europeană la 1 mai 2004 sau după această dată, începând cu anul comercial care se termină în 2004 până în anul de comercializare care se termină în 2007.

Aplicarea criteriilor respective poate varia între fructe și legume, cartofi pentru consum și pepiniere dacă acest lucru este justificat corespunzător, pe o bază obiectivă. Pe aceeași bază, statele membre pot decide să nu stabilească sumele care să se includă în suma de referință și hectarele aplicabile în baza acestui punct înainte de sfârșitul unei perioade de tranziție de trei ani, care se încheie la 31 decembrie 2010.

3. Statele membre calculează hectarele aplicabile pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii, cum ar fi suprafețele menționate la alineatul (1) punctul 2 a doua liniuță.

În sensul prezentului regulament, „fructe și legume” înseamnă produsele menționate la articolul 1 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, iar „cartofi pentru consum” înseamnă cartofii incluși la codul NC 0701, alții decât cei destinați producției de amidon, pentru care se acordă ajutor în temeiul articolului 93.

4. Orice agricultor a cărui producție a fost grav afectată în decursul perioadei reprezentative menționate la alineatul (2) de un caz de forță majoră sau de circumstanțe excepționale (astfel cum este prevăzut la articolul 36 alineatul (1), survenite înaintea sau în timpul respectivei perioade de referință, este autorizat să solicite calcularea sumei de referință pe baza anului calendaristic sau a anilor calendaristici ai perioadei reprezentative care nu au fost afectați de cazul de forță majoră sau de circumstanțe excepționale.

5. În cazul în care întreaga perioadă de referință a fost afectată de un caz de forță majoră sau de circumstanțe excepționale, statul membru calculează suma de referință pe baza celui mai apropiat an de comercializare anterior perioadei reprezentative, ales conform alineatului (3). În acest caz, alineatul (1) se aplică mutatis mutandis .

6. Într-un termen stabilit de fiecare stat membru, agricultorul în cauză notifică autorității competente un caz de forță majoră sau de circumstanțe excepționale, furnizând, în același timp, dovezi considerate satisfăcătoare de autoritatea în cauză.

B. Vinurile (desțelenirea)

Agricultorilor care participă la sistemul de desțelenire, prevăzut în capitolul III titlul V din Regulamentul (CE) nr. [regulamentul privind vinurile], li se alocă, în anul ulterior desțelenirii, drepturi la plată egale cu numărul de hectare pentru care au primit prima de desțelenire.

Valoarea unitară a drepturilor la plată în cauză este egală cu media regională a valorii drepturilor la plată din regiunea respectivă. Cu toate acestea, valoarea unitară nu depășește în niciun caz 350 EUR/ha.

C. Vinuri (transferul de la programele de ajutor)

În cazul în care statele membre aleg să acorde ajutor în conformitate cu articolul 4a din Regulamentul (CE) nr.[regulamentul privind vinurile], ele stabilesc o sumă de referință pentru fiecare agricultor, precum și hectarele aplicabile:

- pe baza unor criterii obiective și nediscriminatorii;

- pentru o perioadă reprezentativă, de unul sau mai mulți ani de recoltă, începând cu anul de recoltă 2005/2006; cu toate acestea, criteriile de referință utilizate pentru a stabili valoarea de referință și hectarele aplicabile nu se bazează pe o perioadă de referință care include anii de recoltă ulteriori anului de recoltă 2007/2008, în cazul în care transferul în programele de ajutor privește compensația agricultorilor care au primit ajutor pentru distilarea alcoolului potabil sau au fost beneficiarii economici ai ajutorului pentru utilizarea mustului de struguri concentrat pentru a îmbogăți vinul în cadrul Regulamentului (CE) nr.[regulamentul privind vinurile].”;

- în conformitate cu totalitatea cuantumului disponibil pentru această măsură prevăzut la articolul 6 litera (e) din Regulamentul (CE) nr. [regulamentul privind vinurile].”

Agricultorii primesc un drept la plată pe hectar, care este calculat prin divizarea valorii de referință la numărul de hectare aplicabile.

ANEXA VIII

Plafoanele naționale prevăzute la articolul 41

Tabelul 1

(1000 EUR) |

Stat membru | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 și anii următori |

Belgia | 614 179 | 611 901 | 613 281 | 613 281 | 614 661 | 614 661 | 614 661 | 614 661 |

Danemarca | 1 030 478 | 1 031 321 | 1 043 421 | 1 043 421 | 1 048 999 | 1 048 999 | 1 048 999 | 1 048 999 |

Germania | 5 770 254 | 5 781 666 | 5 826 537 | 5 826 537 | 5 848 330 | 5 848 330 | 5 848 330 | 5 848 330 |

Irlanda | 1 342 268 | 1 340 737 | 1 340 869 | 1 340 869 | 1 340 869 | 1 340 869 | 1 340 869 | 1 340 869 |

Grecia | 2 367 713 | 2 209 591 | 2 210 829 | 2 216 533 | 2 216 533 | 2 216 533 | 2 216 533 | 2 216 533 |

Spania | 4 838 512 | 5 070 413 | 5 114 250 | 5 139 246 | 5 139 316 | 5 139 316 | 5 139 316 | 5 139 316 |

Franța | 8 404 502 | 8 444 468 | 8 500 503 | 8 504 425 | 8 518 804 | 8 518 804 | 8 518 804 | 8 518 804 |

Italia | 4 143 175 | 4 277 633 | 4 320 238 | 4 369 974 | 4 369 974 | 4 369 974 | 4 369 974 | 4 369 974 |

Luxemburg | 37 051 | 37 084 | 37 084 | 37 084 | 37 084 | 37 084 | 37 084 | 37 084 |

Țările de Jos | 853 090 | 853 169 | 886 966 | 886 966 | 904 272 | 904 272 | 904 272 | 904 272 |

Austria | 745 561 | 747 298 | 750 019 | 750 019 | 751 616 | 751 616 | 751 616 | 751 616 |

Portugalia | 589 723 | 600 296 | 600 370 | 605 967 | 605 972 | 605 972 | 605 972 | 605 972 |

Finlanda | 566 801 | 565 823 | 568 799 | 568 799 | 570 583 | 570 583 | 570 583 | 570 583 |

Suedia | 763 082 | 765 229 | 768 853 | 768 853 | 770 916 | 770 916 | 770 916 | 770 916 |

Regatul Unit | 3 985 834 | 3 986 361 | 3 987 844 | 3 987 844 | 3 987 849 | 3 987 849 | 3 987 849 | 3 987 849 |

Tabelul 2 (

(1000 EUR ) |

Stat membru | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 și anii următori |

Bulgaria | 287 399 | 328 997 | 409 587 | 490 705 | 571 467 | 652 228 | 732 986 | 813 746 |

Republica Cehă | 559 622 | 647 080 | 735 801 | 821 779 | 909 164 | 909 164 | 909 164 | 909 164 |

Estonia | 60 500 | 70 769 | 80 910 | 91 034 | 101 171 | 101 171 | 101 171 | 101 171 |

Cipru | 31 670 | 38 845 | 43 730 | 48 615 | 53 499 | 53 499 | 53 499 | 53 499 |

Letonia | 90 016 | 104 025 | 118 258 | 132 193 | 146 355 | 146 355 | 146 355 | 146 355 |

Lituania | 230 560 | 268 746 | 305 964 | 342 881 | 380 064 | 380 064 | 380 064 | 380 064 |

Ungaria | 807 366 | 935 912 | 1 064 312 | 1 191 526 | 1 318 542 | 1 318 542 | 1 318 542 | 1 318 542 |

Malta | 3 434 | 3 851 | 4 268 | 4 685 | 5 102 | 5 102 | 5 102 | 5 102 |

Polonia | 1 877 107 | 2 164 285 | 2 456 894 | 2 742 771 | 3 033 549 | 3 033 549 | 3 033 549 | 3 033 549 |

România | 623 399 | 713 207 | 891 072 | 1 068 953 | 1 246 821 | 1 424 684 | 1 602 550 | 1 780 414 |

Slovenia | 87 942 | 102 047 | 116 077 | 130 107 | 144 236 | 144 236 | 144 236 | 144 236 |

Slovacia | 240 014 | 277 779 | 314 692 | 351 377 | 388 191 | 388 191 | 388 191 | 388 191 |

( Plafoane calculate luând în considerare calendarul pentru incremente prevăzut la articolul 110.

ANEXA IX

Componenta plafoanelor naționale prevăzute la articolul 56 alineatul (1) care corespunde sectorului tomatelor este următoarea:

Stat membru | Sumă (milioane EUR per an calendaristic) |

Bulgaria | 5,394 |

Republica Cehă | 0,414 |

Grecia | 35,733 |

Spania | 56,233 |

Franța | 8,033 |

Italia | 183,967 |

Cipru | 0,274 |

Malta | 0,932 |

Ungaria | 4,512 |

România | 1,738 |

Polonia | 6,715 |

Portugalia | 33,333 |

Slovacia | 1,018 |

Componenta plafoanelor naționale prevăzute la articolul 56 alineatul (2) care corespunde culturilor de fructe și legume, altele decât cele anuale, este următoarea:

Stat membru | Sumă (milioane EUR pe an calendaristic) |

Bulgaria | 0,851 |

Republica Cehă | 0,063 |

Grecia | 153,833 |

Spania | 110,633 |

Franța | 44,033 |

Italia | 131,700 |

Cipru | în 2009: în 2010: în 2011: în 2012: | 4,856 4,919 4,982 5,045 |

Ungaria | 0,244 |

România | 0,025 |

Portugalia | 2,900 |

Slovacia | 0,007 |

ANEXA X

Integrarea ajutorului cuplat în schema unică de plată

- Începând cu anul 2010, prima specială de calitate pentru grâul dur, prevăzută în titlul IV capitolul 1 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003;

- începând cu anul 2010, prima pentru plantele proteaginoase prevăzută în titlul IV capitolul 2 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003;

- începând cu anul 2010, ajutorul special pentru orez prevăzut în titlul IV capitolul III din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 și în titlul IV capitolul 1 secțiunea 1 din prezentul regulament în conformitate cu calendarul prevăzut la articolul 72 alineatul (2) din prezentul regulament;

- începând cu anul 2010, plata pe suprafață pentru fructele cu coajă lemnoasă prevăzută în titlul IV capitolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003;

- începând cu anul 2011, ajutorul pentru transformarea furajelor uscate prevăzut în partea II titlul I capitolul IV secțiunea I subsecțiunea I din Regulamentul (CE) nr.1234/2007;

- începând cu anul 2011 ajutorul pentru transformarea fibrelor lungi de in prevăzut în partea II titlul I capitolul IV secțiunea I subsecțiunea II din Regulamentul (CE) nr.1234/2007, în conformitate cu programul prevăzut în subsecțiunea în cauză;

- începând cu anul 2011, prima pentru amidonul de cartofi prevăzut la articolul [95a] din Regulamentul (CE) nr. 1234/2004 și, în conformitate cu calendarul prevăzut la articolul 75 din prezentul regulament, ajutorul pentru amidonul din cartofi prevăzut la articolul în cauză.

II.

Începând cu anul 2010, în cazul în care statele membre au acordat:

- ajutorul pentru semințe prevăzut în titlul IV capitolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003;

- plățile pe suprafață pentru culturile arabile prevăzute în titlul IV capitolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003;

- ajutorul pentru plantațiile de măslini prevăzut în titlul IV capitolul 10b din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003;

- ajutorul pe suprafață pentru hamei prevăzut în titlul IV capitolul 10d din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003,

în conformitate cu același calendar prevăzut la articolul 55, prima pentru carnea de vită și mânzat, cu excepția primei pentru vacilor de alăptat.

III.

Începând cu anul 2010, în cazul în care un stat membru nu ia decizia prevăzută la articolul 53 alineatul (1) din prezentul regulament:

- plățile pentru carnea de oaie și de capră prevăzute la articolul 67 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003;

- plățile pentru carnea de vită și mânzat prevăzute la articolul 68 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003.

ANEXA XI

Integrarea ajutorului unic – Articolul 65

Furaje uscate | (1000 EUR) |

Stat membru | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 și anii următori |

Belgia | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

Danemarca | 2 779 | 2 779 | 2 779 | 2 779 | 2 779 | 2 779 |

Germania | 8 475 | 8 475 | 8 475 | 8 475 | 8 475 | 8 475 |

Irlanda | 132 | 132 | 132 | 132 | 132 | 132 |

Grecia | 1 238 | 1 238 | 1238 | 1 238 | 1 238 | 1 238 |

Spania | 43 725 | 43 725 | 43 725 | 43 725 | 43 725 | 43 725 |

Franța | 35 752 | 35 752 | 35 752 | 35 752 | 35 752 | 35 752 |

Italia | 22 605 | 22 605 | 22 605 | 22 605 | 22 605 | 22 605 |

Luxemburg |

Țările de Jos | 5 202 | 5 202 | 5 202 | 5 202 | 5 202 | 5 202 |

Austria | 64 | 64 | 64 | 64 | 64 | 64 |

Portugalia | 69 | 69 | 69 | 69 | 69 | 69 |

Finlanda | 10 | 10 | 10 | 10 | 10 | 10 |

Suedia | 180 | 180 | 180 | 180 | 180 | 180 |

Regatul Unit | 1 478 | 1 478 | 1 478 | 1 478 | 1 478 | 1 478 |

Bulgaria |

Republica Cehă | 922 | 922 | 922 | 922 | 922 | 922 |

Estonia |

Cipru |

Letonia |

Lituania | 21 | 21 | 21 | 21 | 21 | 21 |

Ungaria | 1 421 | 1 421 | 1 421 | 1 421 | 1 421 | 1 421 |

Malta |

Polonia | 147 | 147 | 147 | 147 | 147 | 147 |

România |

Slovenia |

Slovacia | 91 | 91 | 91 | 91 | 91 | 91 |

Prima de calitate pentru grâul dur | (1000 EUR) |

Stat membru | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 și anii următori |

Belgia |

Danemarca |

Germania |

Irlanda |

Grecia | 20 301 | 20 301 | 20 301 | 20 301 | 20 301 | 20 301 | 20 301 |

Spania | 22 372 | 22 372 | 22 372 | 22 372 | 22 372 | 22 372 | 22 372 |

Franța | 8 320 | 8 320 | 8 320 | 8 320 | 8 320 | 8 320 | 8 320 |

Italia | 42 457 | 42 457 | 42 457 | 42 457 | 42 457 | 42 457 | 42 457 |

Luxemburg |

Țările de Jos |

Austria | 280 | 280 | 280 | 280 | 280 | 280 | 280 |

Portugalia | 80 | 80 | 80 | 80 | 80 | 80 | 80 |

Finlanda |

Suedia |

Regatul Unit |

Bulgaria | 349 | 436 | 523 | 610 | 698 | 785 | 872 |

Republica Cehă |

Estonia |

Cipru | 173 | 198 | 223 | 247 | 247 | 247 | 247 |

Letonia |

Lituania |

Ungaria | 70 | 80 | 90 | 100 | 100 | 100 | 100 |

Malta |

Polonia |

România |

Slovenia |

Slovacia |

Plante proteaginoase | (1000 EUR) |

Stat membru | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 și anii următori |

Belgia | 84 | 84 | 84 | 84 | 84 | 84 | 84 |

Danemarca | 843 | 843 | 843 | 843 | 843 | 843 | 843 |

Germania | 7 231 | 7 231 | 7 231 | 7 231 | 7 231 | 7 231 | 7 231 |

Irlanda | 216 | 216 | 216 | 216 | 216 | 216 | 216 |

Grecia | 242 | 242 | 242 | 242 | 242 | 242 | 242 |

Spania | 10 905 | 10 905 | 10 905 | 10 905 | 10 905 | 10905 | 10 905 |

Franța | 17 635 | 17 635 | 17 635 | 17 635 | 17 635 | 17635 | 17 635 |

Italia | 5 009 | 5 009 | 5 009 | 5 009 | 5 009 | 5009 | 5 009 |

Luxemburg | 21 | 21 | 21 | 21 | 21 | 21 | 21 |

Țările de Jos | 67 | 67 | 67 | 67 | 67 | 67 | 67 |

Austria | 2 051 | 2 051 | 2 051 | 2 051 | 2051 | 2051 | 2 051 |

Portugalia | 214 | 214 | 214 | 214 | 214 | 214 | 214 |

Finlanda | 303 | 303 | 303 | 303 | 303 | 303 | 303 |

Suedia | 2 147 | 2 147 | 2 147 | 2 147 | 2147 | 2147 | 2 147 |

Regatul Unit | 10 500 | 10 500 | 10 500 | 10 500 | 10500 | 10500 | 10 500 |

Bulgaria | 160 | 201 | 241 | 281 | 321 | 361 | 401 |

Republica Cehă | 1 858 | 2 123 | 2 389 | 2 654 | 2654 | 2654 | 2 654 |

Estonia | 169 | 194 | 218 | 242 | 242 | 242 | 242 |

Cipru | 17 | 19 | 22 | 24 | 24 | 24 | 24 |

Letonia | 109 | 124 | 140 | 155 | 155 | 155 | 155 |

Lituania | 1 486 | 1 698 | 1 911 | 2 123 | 2123 | 2123 | 2 123 |

Ungaria | 1 369 | 1 565 | 1 760 | 1 956 | 1956 | 1956 | 1 956 |

Malta | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 |

Polonia | 1 723 | 1 970 | 2 216 | 2 462 | 2462 | 2462 | 2 462 |

România | 911 | 1 139 | 1 367 | 1 595 | 1822 | 2050 | 2 278 |

Slovenia | 63 | 72 | 81 | 90 | 90 | 90 | 90 |

Slovacia | 1 003 | 1 146 | 1 290 | 1 433 | 1433 | 1433 | 1433 |

Orez | (1000 EUR) |

Stat membru | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 și anii următori |

Belgia |

Danemarca |

Germania |

Irlanda |

Grecia | 5 703 | 5 703 | 11 407 | 11 407 | 11 407 | 11 407 | 11 407 |

Spania | 24 997 | 24 997 | 49 993 | 49 993 | 49 993 | 49 993 | 49 993 |

Franța | 3 922 | 3 922 | 7 844 | 7 844 | 7 844 | 7 844 | 7 844 |

Italia | 49 737 | 49 737 | 99 473 | 99 473 | 99 473 | 99 473 | 99 473 |

Luxemburg |

Țările de Jos |

Austria |

Portugalia | 5 596 | 5 596 | 11 193 | 11 193 | 11 193 | 11 193 | 11 193 |

Finlanda |

Suedia |

Regatul Unit |

Bulgaria | 288 | 360 | 863 | 1 007 | 1 151 | 1 294 | 1 438 |

Republica Cehă |

Estonia |

Cipru |

Letonia |

Lituania |

Ungaria | 262 | 300 | 674 | 749 | 749 | 749 | 749 |

Malta |

Polonia |

România | 13 | 16 | 38 | 44 | 50 | 57 | 63 |

Slovenia |

Slovacia |

Fructe cu coajă lemnoasă | (1000 EUR) |

Stat membru | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 și anii următori |

Belgia | 12 | 12 | 12 | 12 | 12 | 12 | 12 |

Danemarca |

Germania | 181 | 181 | 181 | 181 | 181 | 181 | 181 |

Irlanda |

Grecia | 4 963 | 4 963 | 4 963 | 4 963 | 4 963 | 4 963 | 4 963 |

Spania | 68 610 | 68 610 | 68 610 | 68 610 | 68 610 | 68 610 | 68 610 |

Franța | 2 089 | 2 089 | 2 089 | 2 089 | 2 089 | 2 089 | 2 089 |

Italia | 15 710 | 15 710 | 15 710 | 15 710 | 15 710 | 15 710 | 15 710 |

Luxemburg | 12 | 12 | 12 | 12 | 12 | 12 | 12 |

Țările de Jos | 12 | 12 | 12 | 12 | 12 | 12 | 12 |

Austria | 12 | 12 | 12 | 12 | 12 | 12 | 12 |

Portugalia | 4 987 | 4 987 | 4 987 | 4 987 | 4 987 | 4 987 | 4 987 |

Finlanda |

Suedia |

Regatul Unit | 12 | 12 | 12 | 12 | 12 | 12 | 12 |

Bulgaria | 579 | 724 | 868 | 1 013 | 1 158 | 1 302 | 1 447 |

Republica Cehă |

Estonia |

Cipru | 431 | 493 | 554 | 616 | 616 | 616 | 616 |

Letonia |

Lituania |

Ungaria | 245 | 280 | 315 | 350 | 350 | 350 | 350 |

Malta |

Polonia | 355 | 406 | 456 | 507 | 507 | 507 | 507 |

România | 79 | 99 | 119 | 139 | 159 | 179 | 199 |

Slovenia | 25 | 29 | 33 | 36 | 36 | 36 | 36 |

Slovacia | 262 | 299 | 337 | 374 | 374 | 374 | 374 |

In pentru fibre lungi | (1000 EUR) |

Stat membru | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 și anii următori |

Belgia | 1 380 | 1 380 | 2 760 | 2 760 | 2 760 | 2 760 |

Danemarca |

Germania | 30 | 30 | 60 | 60 | 60 | 60 |

Irlanda |

Grecia |

Spania | 5 | 5 | 10 | 10 | 10 | 10 |

Franța | 5 580 | 5 580 | 11 160 | 11 160 | 11 160 | 11 160 |

Italia |

Luxemburg |

Țările de Jos | 480 | 480 | 960 | 960 | 960 | 960 |

Austria | 15 | 15 | 30 | 30 | 30 | 30 |

Portugalia | 5 | 5 | 10 | 10 | 10 | 10 |

Finlanda | 20 | 20 | 40 | 40 | 40 | 40 |

Suedia | 5 | 5 | 10 | 10 | 10 | 10 |

Regatul Unit | 5 | 5 | 10 | 10 | 10 | 10 |

Bulgaria | 1 | 1 | 3 | 3 | 3 | 3 |

Republica Cehă | 192 | 192 | 385 | 385 | 385 | 385 |

Estonia | 3 | 3 | 6 | 6 | 6 | 6 |

Cipru |

Letonia | 36 | 36 | 72 | 72 | 72 | 72 |

Lituania | 226 | 226 | 453 | 453 | 453 | 453 |

Ungaria |

Malta |

Polonia | 92 | 92 | 185 | 185 | 185 | 185 |

România | 4 | 4 | 8 | 8 | 8 | 8 |

Slovenia |

Slovacia | 7 | 7 | 15 | 15 | 15 | 15 |

Ajutorul de procesare pentru amidonul de cartofi | (1000 EUR) |

Stat membru | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 și anii următori |

Belgia |

Danemarca | 3 743 | 3 743 | 3 743 | 3 743 | 3 743 | 3 743 |

Germania | 14 603 | 14 603 | 14 603 | 14 603 | 14 603 | 14 603 |

Irlanda |

Grecia |

Spania | 43 | 43 | 43 | 43 | 43 | 43 |

Franța | 5 904 | 5 904 | 5 904 | 5 904 | 5 904 | 5 904 |

Italia |

Luxemburg |

Țările de Jos | 11 290 | 11 290 | 11 290 | 11 290 | 11 290 | 11 290 |

Austria | 1 061 | 1 061 | 1 061 | 1 061 | 1 061 | 1 061 |

Portugalia |

Finlanda | 1 183 | 1 183 | 1 183 | 1 183 | 1 183 | 1 183 |

Suedia | 1 381 | 1 381 | 1 381 | 1 381 | 1 381 | 1 381 |

Regatul Unit |

Bulgaria |

Republica Cehă | 749 | 749 | 749 | 749 | 749 | 749 |

Estonia | 6 | 6 | 6 | 6 | 6 | 6 |

Cipru |

Letonia | 129 | 129 | 129 | 129 | 129 | 129 |

Lituania | 27 | 27 | 27 | 27 | 27 | 27 |

Ungaria |

Malta |

Polonia | 3 226 | 3 226 | 3 226 | 3 226 | 3 226 | 3 226 |

România |

Slovenia |

Slovacia | 16 | 16 | 16 | 16 | 16 | 16 |

Ajutorul acordat crescătorilor pentru cartofii pentru amidon | (1000 EUR) |

Stat membru | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 și anii următori |

Belgia |

Danemarca | 5 578 | 5 578 | 11 156 | 11 156 | 11 156 | 11 156 |

Germania | 21 763 | 21 763 | 43 526 | 43 526 | 43 526 | 43 526 |

Irlanda |

Grecia |

Spania | 64 | 64 | 129 | 129 | 129 | 129 |

Franța | 8 799 | 8 799 | 17 598 | 17 598 | 17 598 | 17 598 |

Italia |

Luxemburg |

Țările de Jos | 16 825 | 16 825 | 33 651 | 33 651 | 33 651 | 33 651 |

Austria | 1 581 | 1 581 | 3 163 | 3 163 | 3 163 | 3 163 |

Portugalia |

Finlanda | 1 763 | 1 763 | 3 527 | 3 527 | 3 527 | 3 527 |

Suedia | 2 058 | 2 058 | 4 116 | 4 116 | 4 116 | 4 116 |

Regatul Unit |

Bulgaria |

Republica Cehă | 893 | 1 005 | 2 232 | 2 232 | 2 232 | 2 232 |

Estonia | 7 | 7 | 17 | 17 | 17 | 17 |

Cipru |

Letonia | 153 | 172 | 383 | 383 | 383 | 383 |

Lituania | 32 | 36 | 80 | 80 | 80 | 80 |

Ungaria |

Malta |

Polonia | 3 846 | 4 327 | 9 615 | 9 615 | 9 615 | 9 615 |

România |

Slovenia |

Slovacia | 19 | 22 | 48 | 48 | 48 | 48 |

Ulei de măsline | (1000 EUR) |

Stat membru | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 și anii următori |

Spania | 103 140 | 103 140 | 103 140 | 103 140 | 103 140 | 103 140 | 103 140 |

Cipru | 2 051 | 2 344 | 2 637 | 2 930 | 2 930 | 2 930 | 2 930 |

ANEXA XII

Plafoanele prevăzute la articolul 84 (zahăr) pentru calcularea sumei ajutorului

(mii de euro ) |

Sector | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 |

Culturi arabile (cu excepția grâului dur) | 4 220 705 | 3 165 529 | 2 110 353 | 1 055 176 |

Grâu dur | 1 162 157 | 871 618 | 581 078 | 290 539 |

Leguminoase pentru boabe | 16 362 | 12 272 | 8 181 | 4 091 |

Lapte și lactate | 1 422 379 | 1 066 784 | 711 190 | 355 595 |

Carne de vită | 1 843 578 | 1 382 684 | 921 789 | 460 895 |

Ovine și caprine | 4 409 113 | 3 306 835 | 2 204 556 | 1 102 278 |

Ulei de măsline | 3 174 000 | 2 380 500 | 1 587 000 | 793 500 |

Tutun | 417 340 | 313 005 | 208 670 | 104 335 |

Banane | 1 755 000 | 1 316 250 | 877 500 | 0 |

Stafide | 0 | 0 | 0 | 0 |

Migdale | 0 | 0 | 0 | 0 |

Total | 1 842 0634 | 13 815 476 | 9 210 317 | 4 166 409 |

Plăți directe naționale complementare în cadrul schemei unice de plată:

Cuantumul total al plăților directe naționale complementare care poate fi acordat în cadrul schemei unice de plată este egal cu suma plafoanelor sectoriale prevăzute în prezentul tabel referitor la sectoarele care sunt incluse în schema unică de plată în măsura în care ajutorul din aceste sectoare este decuplat.

Tabelul 2 Cipru: Plăți directe naționale complementare în cazul în care se aplică schema unică de plată pe suprafață pentru plățile directe

Sector | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 |

Culturi arabile (cu excepția grâului dur) | 0 | 0 | 0 | 0 |

Grâu dur | 1 795 543 | 1 572 955 | 1 350 367 | 1 127 779 |

Leguminoase pentru boabe | 0 | 0 | 0 | 0 |

Lapte și lactate | 3 456 448 | 3 438 488 | 3 420 448 | 3 402 448 |

Carne de vită | 4 608 945 | 4 608 945 | 4 608 945 | 4 608 945 |

Ovine și caprine | 10 724 282 | 10 670 282 | 10 616 282 | 10 562 282 |

Ulei de măsline | 5 547 000 | 5 115 000 | 4 683 000 | 4 251 000 |

Stafide | 156 332 | 149 600 | 142 868 | 136 136 |

Banane | 4 323 820 | 4 312 300 | 4 300 780 | 4 289 260 |

Tutun | 1 038 575 | 1 035 875 | 1 033 175 | 1 030 475 |

Total | 31 650 945 | 30 903 405 | 30 155 865 | 29 408 325 |

ANEXA XIV

AJUTORUL DE STAT ÎN CIPRU

Sector | 2009 | 2010 |

Culturi arabile (fără grâu dur) | 2 263 018 | 1 131 509 |

Lapte și lactate | 562 189 | 281 094 |

Carne de vită | 64 887 | 0 |

Ovine și caprine | 1 027 917 | 513 958 |

Sectorul cărnii de porc | 2 732 606 | 1 366 303 |

Păsări de curte și ouă | 1 142 374 | 571 187 |

Vin | 4 307 990 | 2 153 995 |

Ulei de măsline | 2 088 857 | 1 044 429 |

Struguri de masă | 1 058 897 | 529 448 |

Tomate prelucrate | 117 458 | 58 729 |

Banane | 127 286 | 63 643 |

Fructele pomilor cu frunze căzătoare inclusiv fructe sâmburoase | 2 774 230 | 1 387 115 |

Total | 18 267 707 | 9 101 410 |

ANEXA XV

Tabel de corespondențe

Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 | Prezentul regulament |

Articolul 1 | Articolul 1 |

Articolul 2 | Articolul 2 |

Articolul 3 | Articolul 4 |

Articolul 4 | Articolul 5 |

Articolul 5 | Articolul 6 |

Articolul 6 | Articolul 25 |

Articolul 7 | Articolul 26 |

Articolul 8 | – |

Articolul 9 | Articolul 27 |

Articolul 10 alineatul (1) | Articolul 7 |

Articolul 10 alineatul (2) | Articolul 9 alineatul (1) |

Articolul 10 alineatul (3) | Articolul 9 alineatul (2) |

Articolul 10 alineatul (4) | Articolul 9 alineatul (3) |

– | Articolul 9 alineatul (4) |

Articolul 11 | Articolul 11 alineatul (1) și (2) |

Articolul 12 | – |

– | Articolul 8 |

Articolul 12a alineatul (1) | Articolul 10 |

Articolul 12a alineatul (2) | Articolul 11 alineatul (3) |

Articolul 13 | Articolul 12 |

Articolul 14 | Articolul 13 |

Articolul 15 | Articolul 14 |

Articolul 16 | Articolul 15 |

Articolul 17 | Articolul 16 |

Articolul 18 | Articolul 17 |

Articolul 19 | Articolul 18 |

Articolul 20 | Articolul 19 |

Articolul 21 | Articolul 20 |

Articolul 22 | Articolul 21 |

Articolul 23 | Articolul 22 |

Articolul 24 | Articolul 23 |

Articolul 25 | Articolul 24 |

Articolul 26 | Articolul 28 |

Articolul 27 | Articolul 29 |

– | Articolul 30 |

Articolul 28 | Articolul 31 |

Articolul 29 | Articolul 32 |

Articolul 30 | Articolul 33 |

Articolul 31 | – |

Articolul 32 | Articolul 3 |

Articolul 33 | Articolul 34 |

Articolul 34 | – |

Articolul 35 | Articolul 38 |

Articolul 36 | – |

Articolul 37 | Anexa VII |

Articolul 38 | – |

Articolul 39 | – |

Articolul 40 alineatele (1)-(3) | Anexa VII, punctul A alineatele (4)-(6) |

Articolul 40 alineatul (4) | Articolul 36 alineatul (1) al doilea paragraf |

Articolul 40 alineatul (5) | – |

Articolul 41 | Articolul 41 |

Articolul 42 | Articolul 42 |

Articolul 43 | Anexa VII |

Articolul 44 | Articolul 35 |

Articolul 45 | Articolul 43 |

Articolul 46 | Articolul 44 |

Articolul 47 | – |

Articolul 48 | – |

Articolul 49 | Articolul 45 |

Articolul 50 | – |

Articolul 51 primul paragraf | – |

Articolul 51 al doilea paragraf | Articolul 39 |

Articolul 52 | Articolul 40 |

Articolul 53 | – |

Articolul 54 | – |

Articolul 55 | – |

Articolul 56 | – |

Articolul 57 | – |

– | Articolul 46 |

Articolul 58 | Articolul 47 |

Articolul 59 | Articolul 48 |

Articolul 60 | Articolul 50 |

Articolul 61 | Articolul 51 |

Articolul 62 | – |

Articolul 63 alineatul (1) | Articolul 52 alineatul (1) |

Articolul 63 alineatul (2) | – |

Articolul 63 alineatul (3) | Articolul 49 |

Articolul 63 alineatul (4) | Articolul 52 alineatul (2) |

Articolul 64 | Articolul 53 |

Articolul 65 | – |

Articolul 66 | – |

Articolul 67 | Articolul 54 |

Articolul 68 | Articolul 55 |

Articolul 68a |

Articolul 68b | Articolul 56 |

Articolul 69 | – |

Articolul 70 | – |

Articolul 71 | – |

Articolul 71a | Articolul 57 |

Articolul 71b | Articolul 58 |

Articolul 71c | – |

Articolul 71d | Articolul 59 |

Articolul 71e | Articolul 60 |

Articolul 71f | Articolul 61 |

Articolul 71g | – |

Articolul 71h | Articolul 62 |

Articolul 71i | – |

Articolul 71j | – |

Articolul 71k | Articolul 63 |

Articolul 71l | – |

Articolul 71m | – |

– | Articolul 64 |

– | Articolul 65 |

– | Articolul 66 |

– | Articolul 67 |

– | Articolul 68 |

– | Articolul 69 |

– | Articolul 70 |

Articolul 72 | – |

Articolul 73 | – |

Articolul 74 | – |

Articolul 75 | – |

Articolul 76 | – |

Articolul 77 | – |

Articolul 78 | – |

Articolul 79 | Articolul 71 |

Articolul 80 | Articolul 72 |

Articolul 81 | Articolul 73 |

Articolul 82 | Articolul 74 |

Articolul 83 | – |

Articolul 84 | – |

Articolul 85 | – |

Articolul 86 | – |

Articolul 87 | Articolul 109 |

Articolul 88 | – |

Articolul 89 | – |

Articolul 90 | – |

Articolul 91 | – |

Articolul 92 | – |

Articolul 93 | Articolul 75 |

Articolul 94 | Articolul 76 |

Articolul 95 | – |

Articolul 96 | – |

Articolul 97 | – |

Articolul 98 | – |

Articolul 99 | – |

Articolul 100 | – |

Articolul 101 | – |

Articolul 102 | – |

Articolul 103 | – |

Articolul 104 | – |

Articolul 105 | – |

Articolul 106 | – |

Articolul 107 | – |

Articolul 108 | – |

Articolul 109 | – |

Articolul 110 | – |

Articolul 110a | Articolul 77 |

Articolul 110b | Articolul 78 |

Articolul 110c | Articolul 79 |

Articolul 110d | Articolul 80 |

Articolul 110e | Articolul 81 |

Articolul 110f | – |

Articolul 110g | – |

Articolul 110h | – |

Articolul 110i | – |

Articolul 110j | – |

Articolul 110k | – |

Articolul 110l | – |

Articolul 110m | – |

Articolul 110n | – |

Articolul 110o | – |

Articolul 110p | – |

Articolul 110q | Articolul 82 |

Articolul 110r | Articolul 83 |

Articolul 110s | Articolul 84 |

Articolul 110t | Articolul 85 |

Articolul 110u | Articolul 86 |

Articolul 110v | Articolul 87 |

Articolul 111 | Articolul 88 |

Articolul 112 | Articolul 89 |

Articolul 113 | Articolul 90 |

Articolul 114 | Articolul 91 |

Articolul 115 | Articolul 92 |

Articolul 116 | Articolul 93 |

Articolul 117 | Articolul 94 |

Articolul 118 | Articolul 95 |

Articolul 119 | – |

Articolul 120 | Articolul 96 |

Articolul 121 | Articolul 97 |

Articolul 122 | Articolul 98 |

Articolul 123 | Articolul 99 |

Articolul 124 | – |

Articolul 125 | Articolul 100 |

Articolul 126 | Articolul 101 |

Articolul 127 | Articolul 102 |

Articolul 128 | Articolul 103 |

Articolul 129 | Articolul 104 |

Articolul 130 | Articolul 105 |

Articolul 131 | – |

Articolul 132 | – |

Articolul 133 | – |

Articolul 134 | – |

Articolul 135 | – |

Articolul 136 | – |

Articolul 136a | – |

Articolul 137 | – |

Articolul 138 | Articolul 106 |

Articolul 139 | Articolul 107 |

Articolul 140 | Articolul 108 |

Articolul 141 | – |

Articolul 142 | – |

Articolul 143 | – |

Articolul 143a | Articolul 110 |

Articolul 143b alineatele (1), (2), (9) și (10) | Articolul 111 |

Articolul 143b alineatele (3) și (7) | Articolul 112 |

Articolul 143b alineatele (4), (5) și (6) | Articolul 113 |

Articolul 143b alineatul (13) | Articolul 114 |

Articolul 143ba alineatele (1)-(3) | Articolul 115 |

Articolul 143ba alineatul (3a) | – |

Articolul 143ba alineatele (4)-(6) | Articolul 118 |

Articolul 143bb alineatele (1) și (2) | Articolul 116 |

Articolul 143bb alineatul (3) | – |

Articolul 143bb alineatele (4)-(6) | Articolul 118 |

Articolul 143bc alineatele (1) și (2) | Articolul 117 |

Articolul 143bc alineatele (3) și (4) | Articolul 118 alineatele (1) și (2) |

– | Articolul 119 |

Articolul 143c alineatele (1)-(8) | Articolul 120 |

Articolul 143c alineatul (9) | Articolul 121 |

Articolul 143c alineatul (10) | – |

Articolul 143d | Articolul 122 |

Articolul 143e | Articolul 123 |

– | Articolul 124 |

– | Articolul 125 |

– | Articolul 126 |

Articolul 144 | Articolul 128 |

Articolul 145 | Articolul 129 |

Articolul 146 | Articolul 127 |

Articolul 147 | – |

Articolul 148 | – |

Articolul 149 | – |

Articolul 150 | – |

Articolul 151 | – |

Articolul 152 | – |

– | Articolul 130 |

– | Articolul 131 |

– | Articolul 132 |

Articolul 153 | Articolul 133 |

Articolul 154 | – |

Articolul 154a | Articolul 135 |

Articolul 155 | Articolul 134 |

Articolul 155a | – |

Articolul 156 | Articolul 136 |

2008/0104 (CNS)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

privind modificările aduse politicii agricole comune prin modificarea Regulamentului (CE) nr. 320/2006, (CE) nr. 1234/2007, (CE) nr. 3/2008 și (CE) nr. […]/2008

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolele 36 și 37,

având în vedere propunerea Comisiei[28],

având în vedere avizul Parlamentului European [29],

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[30],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[31],

întrucât:

51. Reformele PAC adoptate în 2003/2004 au inclus dispoziții privind rapoarte destinate să stabilească eficiența acestor reforme și, în special, să evalueze impactul în ceea ce privește obiectivele lor și să analizeze efectele de pe piețele pertinente. În acest context, Comisia a prezentat o comunicare Parlamentului European și Consiliului intitulată „Pregătire în vederea verificării eficienței reformei PAC” la 20 noiembrie 2007, care a fost discutată de instituțiile în cauză. Luând în considerare comunicarea respectivă și discuțiile ulterioare privind elementele principale ale acesteia din cadrul Parlamentului European, al Consiliului, al Comitetului Economic și Social European și al Comitetului Regiunilor,precum și numeroase contribuții primite în urma consultării publice, sunt necesare propuneri corespunzătoare.

52. Dispozițiile politicii agricole comune privind intervenția publică ar trebui simplificate și reformulate prin prelungirea procedurii de licitație, pentru a realiza o abordare coerentă.

53. În ceea ce privește cerealele, sistemul ar trebui modificat pentru a se asigura competitivitatea și orientarea către piață în cazul sectorului respectiv păstrând, în același timp, rolul intervenției ca „plasă de siguranță” în cazul denaturării pieței și facilitând reacția agricultorilor față de situația pieței. Concluziile Consiliului privind reforma sistemului de intervenție pentru porumb au prevăzut o reexaminare a întregului sistem de intervenție pentru cereale în contextul evaluării „stării de sănătate”, pe baza unei analize care indică un anumit risc pentru intervenția suplimentară pentru orz, în cazul în care prețurile sunt scăzute. Cu toate acestea, perspectiva actuală pentru cereale s-a modificat semnificativ și este caracterizată de un mediu favorabil al prețurilor de pe piața mondială datorat cererii ridicate la nivel mondial și existenței unor stocuri reduse de cereale la nivel mondial. În acest context, stabilirea nivelurilor intervenției la zero pentru alte cereale furajere în aceeași perioadă cu reforma porumbului ar permite intervenția fără implicații negative pentru piața cerealelor în ansamblu. Perspectivele privind sectorul cerealelor se aplică și în cazul grâului dur, ceea ce înseamnă că achizițiile în cadrul intervenției ar putea fi eliminate, deoarece existența lor nu mai este justificată, prețurile de pe piață fiind întotdeauna cu mult peste prețul de intervenție. Având în vedere faptul că intervenția pentru cereale trebuie să fie o „plasă de siguranță” mai degrabă decât un element care să influențeze formarea prețului, diferențele dintre perioadele de recoltare între statele membre care încep efectiv campanii comerciale nu mai sunt importante, deoarece sistemul nu mai prevede prețuri care să reflecte nivelurile de intervenție, inclusiv incrementele lunare. În consecință, în vederea simplificării, datele intervenției pentru cereale ar trebui armonizate în cadrul Comunității.

54. De la reforma din 2003, competitivitatea sectorului orezului a crescut. Producția este stabilă, stocurile scad datorită creșterii cererii atât în Comunitate, cât și pe piața mondială, iar prețul preconizat este cu mult peste prețul de intervenție. În consecință, achizițiile în cadrul intervenției pentru orez nemaifiind necesare, ar trebui eliminate.

55. Previziunile indică o creștere a producției și a consumului de carne de porc pe termen mediu, într-un ritm totuși mai lent decât în deceniul precedent, datorită concurenței sectorului cărnii de pasăre și prețurilor mai mari pentru furaje. Se preconizează menținerea prețurilor pentru carnea de porc la un nivel mult mai ridicat decât cel al prețului de intervenție. Achizițiile în cadrul intervenției nu au fost folosite de mulți ani în cazul cărnii de porc și, în contextul situației pieței și al perspectivelor acesteia, ar trebui eliminate.

56. Eliminarea intervenției pentru aceste produse se poate realiza în siguranță în 2009, deoarece situația actuală a pieței și perspectivele acesteia indică faptul că intervenția nu ar fi aplicabilă în niciun caz în 2009 produselor respective.

57. Perspectiva pe termen mediu pentru sectorul lactatelor se caracterizează printr-o creștere continuă a cererii comunitare de produse cu o valoare adăugată mare, o creștere importantă a cererii globale de produse lactate datorate creșterii venitului și a populației în multe regiuni din lume și schimbării preferințelor consumatorului privind produsele lactate.

58. Limitată de plafoanele cotelor de lapte, producția comunitară totală de lapte tinde să urmeze un declin treptat, deși modest, pe termen mediu, având în vedere că restructurarea continuă din statele membre care nu au fost membre ale Comunității înainte de extinderea din 2004 va duce la o scădere a producției de lapte pentru consum, în timp ce creșterea producției rămâne limitată din cauza existenței cotelor. În același timp, se anticipează creșterea cantității de lapte livrat lăptăriilor în vederea prelucrării în perioada avută în vedere. Având în vedere cererea mare, internă și externă, sistemul cotelor de lapte restricționează, în prezent, creșterea producției, pe când, la momentul respectiv, cotele au fost introduse ca reacție la supraproducție. Într-o astfel de situație, cotele reduc orientarea spre piață, deoarece împiedică agricultorul să reacționeze la semnalele privind prețul și afectează eficiența în sectorul în cauză prin încetinirea restructurării. Cotele sunt programate să se încheie în 2015, pentru ca adaptarea să aibă loc treptat. În acest sens, eliminarea treptată a cotelor de lactate prin creșteri anuale, astfel cum este prevăzut în anexa I la prezentul regulament (de 1% pe an de comercializare din 2009/2010 până în 2013/2014) va permite o tranziție fără probleme prin evitarea adaptării bruște după încheierea cotelor.

59. Piața brânzeturilor este în continuă creștere datorită cererii mari atât din interiorul, cât și din exteriorul Comunității. În consecință, prețurile pentru brânzeturi au rămas de câtva timp, în general, la niveluri stabile care nu au fost influențate în mod semnificativ de reducerea prețurilor instituționale pentru produsele în vrac (unt și pudră). Atât din punct de vedere economic, cât și din punctul de vedere al gestionării pieței, ajutorul permanent și cel opțional pentru stocarea privată a produselor cu valoare mare supuse regulilor pieței, cum ar fi brânza, nu se mai justifică și ar trebui eliminat.

60. Ajutorul pentru stocarea privată a untului nu este folosit la scară largă. Cu toate acestea, datorită caracterului sezonier al producției de lapte în Comunitate, producția de unt va avea, de asemenea, caracter sezonier. În consecință, este posibil ca piața untului să fie supusă unei presiuni temporare care ar putea fi atenuată prin stocare sezonieră. Cu toate acestea, decizia ar trebui luată de Comisie pe baza unei analize aprofundate a pieței și nu pe baza unei obligații de a deschide sistemul în fiecare an; în consecință, este necesare ca sistemul să devină facultativ.

61. În contextul reformei privind lactatele și al situației actuale de pe piață, ajutoarele pentru laptele praf degresat folosit ca hrană pentru animale și pentru laptele praf folosit pentru producția de cazeină nu mai sunt necesare în orice moment. Cu toate acestea, ele ar putea încă juca un rol, în cazul în care ar apărea surplusuri de produse lactate sau în cazul în care surplusurile ar putea constitui sau provoca un dezechilibru serios pe piață. Cu toate acestea, decizia ar trebui luată de Comisie pe baza unei analize aprofundate a pieței și nu pe baza unei obligații de a deschide sistemul în fiecare an; în consecință, este necesare ca sistemele să devină facultative. În cazul în care se aplică, ajutoarele ar trebui stabilite în avans sau prin licitație.

62. Ajutoarele pentru eliminarea untului utilizat la prepararea produselor de patiserie, a înghețatei și pentru consumul direct au fost reduse în paralel cu reducerea prețului de intervenție pentru unt începând cu 2004 și, în consecință, au ajuns la zero înainte de suspendarea licitațiilor, datorită situației favorabile de pe piață. Sistemele de ajutoare pentru eliminarea untului nu mai sunt necesare pentru a sprijini piața la nivelul prețului de intervenție și în consecință, ar trebui eliminate.

63. Ca și în cazul reformei politicii agricole comune din 2003, pentru a intensifica competitivitatea agriculturii comunitare și pentru a promova o agricultură mai orientată spre piață și mai durabilă, este necesar să fie continuată trecerea de la ajutorul pentru producție la ajutorul pentru producător prin eliminarea ajutoarelor existente în cadrul Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul unic OCP”)[32] pentru furaje uscate, in, cânepă și amidon din cartofi și prin integrarea ajutorului pentru aceste produse în sistemul de ajutor decuplat pentru venit pentru fiecare exploatație. Ca și în cazul reformei PAC din 2003, ajutorul decuplat plătit agricultorilor va crește în mod semnificativ eficiența ajutorului pentru venit, lăsând în același timp neschimbate cuantumurile reale plătite.

64. Consiliul a decis, în 2000, să elimine treptat ajutorul pentru fibrele scurte de in și fibrele de cânepă. Această decizie a fost pusă în aplicare și intră în vigoare în anul de comercializare 2009/2010 prin modificările aduse organizării comune a pieței unice (OCP) prin Regulamentul (CE) nr. 247/2008[33], împreună cu eliminarea treptată a ajutorului suplimentar pentru prelucrătorii de in cultivat în regiunile tradiționale. Ajutorul pentru inul pentru fibre lungi ar trebui decuplat. Cu toate acestea, pentru a permite industriei să se adapteze, prima jumătate din procesul de trecere la schema unică de plată ar trebui realizată în 2011 și cealaltă jumătate în 2013.

65. Sistemul de ajutor pentru furaje uscate a fost reformat în 2003, când o parte din ajutor a fost acordat producătorilor și a fost decuplat. În contextul orientării globale a „stării de sănătate” către o mai bună orientare spre piață și al situației actuale a piețelor de furaje, trecerea către decuplarea completă pentru întregul sector ar trebui, în consecință, încheiată prin decuplarea ajutorului rămas privind industria în cauză. Ar trebui să fie posibilă atenuarea efectelor încheierii perioadei de acordare a ajutorului pentru prelucrători prin modificări corespunzătoare ale prețului plătit către producătorii de materie primă, care vor primi, la rândul lor, drepturi la ajutor direct mai mari în urma decuplării. Sfârșitul perioadei de acordare a ajutorului pentru prelucrători este, de asemenea, justificat în contextul situației de pe piață și al perspectivelor pentru culturile proteaginoase în ansamblu. Date fiind faptul că sectorul a fost deja restructurat de la reforma din 2003 și impactul ecologic negativ major pe care, conform constatărilor recente, îl are producția de furaje deshidratate, ajutorul ar trebui decuplat, dar ar trebui acordată o perioadă scurtă de tranziție de doi ani pentru a-i permite sectorului să se adapteze.

66. Sistemul stabilit în Regulamentul (CE) nr. 1868/94 al Consiliului din 27 iulie 1994 de stabilire a unui sistem de contingente pentru producția de amidon de cartofi[34] nu va mai fi necesar odată cu eliminarea ajutoarelor aferente stabilite la articolul [...][ajutor pentru cartofi pentru amidon] din Regulamentul (CE) nr.[…]/2008 al Consiliului [regulamentul privind noile plăți directe] din [....] [de stabilire a normelor comune pentru sistemele de ajutor direct din cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori][35]. Ajutorul pentru producători a fost parțial decuplat în 2003 și acest ajutor ar trebui, în prezent, decuplat complet, dar trebuie acordată o perioadă scurtă de tranziție de doi ani pentru a permite agricultorilor să își adapteze angajamentele de livrare încheiate în cadrul sistemului de ajutor pentru amidonul de cartofi. În consecință, valabilitatea prețului minim aferent ar trebui, de asemenea, prelungită cu doi ani. După această dată, sistemul de cote legat de sistemul de plăți directe ar trebui eliminat în 2013, în paralel cu includerea completă a plăților directe în cauză în schema unică de plată. Acest proces de decuplare a ajutorului direct necesită o perioadă de adaptare mai lungă pentru a permite industriei să se adapteze la noile condiții de piață. Între timp, dispozițiile în cauză ar trebui integrate, ca și alte ajutoare din sistemele de cote, în Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

67. Evoluțiile piețelor interne și internaționale de cereale și amidon fac ca plățile restituite producției de amidon să nu mai corespundă obiectivelor pentru care aceste plăți au fost create și, în consecință, ar trebui eliminate. Situația și perspectivele pieței au determinat stabilirea ajutorului la zero pentru o perioadă și este de așteptat ca această situație să continue, în așa fel încât este posibil ca eliminarea rapidă să fie efectuată fără efecte negative pentru sector.

68. Dispozițiile privind măsurile excepționale de sprijin al pieței referitoare la bolile animalelor trebuie tratate într-o dispoziție cu caracter orizontal privind gestionarea riscului și ar trebui, în consecință, eliminată din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

69. Organizațiile de producători pot avea un rol util în gruparea livrării pe sectoare, în cazul în care există un dezechilibru în concentrarea producătorilor și a cumpărătorilor. În consecință, statele membre ar trebui să fie capabile să recunoască organizații de producători în toate sectoarele.

70. În vederea certitudinii legale și a simplității, ar trebui clarificate și armonizate dispozițiile care prevăd nepunerea în aplicare a articolelor 87, 88 și 89 din Tratat în ceea ce privește plățile efectuate de statele membre în conformitate cu prezentul regulament sau cu Regulamentele (CE) nr. 247/2006 al Consiliului din 30 ianuarie 2006 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea regiunilor ultraperiferice ale Uniunii[36], (CE) nr. 320/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 de instituire a unui regim temporar de restructurare a industriei zahărului în Comunitatea Europeană și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 privind finanțarea politicii agricole comune[37], (CE) nr. 1405/2006 al Consiliului din 18 septembrie 2006 de stabilire a măsurilor specifice în domeniul agriculturii în favoarea insulelor mici din Marea Egee și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003[38], (CE) nr. 3/2008 al Consiliului din 17 decembrie 2007 privind acțiunile de informare și promovare pentru produsele agricole pe piața internă și în țările terțe[39] și[40] Regulamentul (CE) nr. […]/2008 [noua OMC privind vinul][41]. În acest context, dispozițiile regulamentelor respective care altfel ar intra sau ar putea intra, în anumite condiții, sub incidența noțiunii de ajutor de stat în sensul articolului 87 alineatul (1) din Tratat ar trebui excluse din normele de aplicare a ajutorului de stat. Dispozițiile în cauză conțin condiții corespunzătoare pentru acordarea de ajutor în vederea prevenirii denaturării nedorite a concurenței.

71. Regulamentele (CE) nr. 247/2006, 320/2006, (CE) nr. 1405/2006, (CE) nr. 1234/2007, (CE) nr. 3/2008 și (CE) nr. […]/2008[noua OMC privind vinul] ar trebui modificate în consecință.

72. Următoarele acte sunt caduce și, în consecință, ar trebui abrogate, în vederea certitudinii legale: Regulamentele (CEE) nr. 1883/78 al Consiliului din 2 august 1978 privind normele generale de finanțare a intervențiilor de către Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă, Secțiunea Garantare[42], (CEE) nr. 1254/89 al Consiliului din 3 mai 1989 de stabilire, pentru anii de comercializare 1989/90, inter alia , a anumitor prețuri pentru zahăr și a calității standard a sfeclei[43], (CEE) nr. 2247/89 al Consiliului din 24 iulie 1989 privind o măsură de urgență pentru aprovizionarea gratuită a Poloniei cu anumite produse agricole[44], (CEE) nr. 2055/93 al Consiliului din 19 iulie 1993 de atribuire a unei cantități de referință specifice anumitor producători de lapte sau de produse lactate[45], (CE) nr. 2596/97 al Consiliului din 18 decembrie 1997 de prelungire a perioadei prevăzute la articolul 149 alineatul (1) din Actul de aderare a Austriei, Finlandei și Suediei[46] și (CE) nr. 1182/2005 al Consiliului din 18 iulie 2005 de adoptare a unor măsuri autonome și tranzitorii pentru deschiderea unui contingente tarifar comun pentru importul de bovine vii din Elveția[47].

73. Ca regulă generală, prezentul regulament ar trebui să fie aplicat începând cu 1 ianuarie 2009. Cu toate acestea, pentru a garanta faptul că noile dispoziții ale prezentului regulament nu perturbă plata anumitor ajutoare în anii pentru comercializare 2008/2009 sau 2009/2010, ar trebui prevăzută o dată ulterioară pentru punerea în aplicare a acelor dispoziții care afectează în mod direct funcționarea sistemelor în sectoarele pentru care sunt prevăzuți ani de comercializare. Prezentul regulament ar trebui, în consecință, să fie aplicat în aceste cazuri numai de la începutul anilor de comercializare 2009/2010 sau 2010/2011,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1 Modificarea Regulamentului (CE) nr. 247/2006

Articolul 16 din Regulamentul (CE) nr. 247/2006 se modifică după cum urmează:

„(1) Al doilea paragraf din alineatul (3) se elimină.

(2) Se adaugă următorul alineat:

„4. Fără a aduce atingere alineatelor (1) și (2), prin derogare de la articolul 180 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007(*) și de la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1184/2006(**), articolele 87, 88 și 89 din Tratat nu se aplică plăților efectuate în temeiul titlului III, alineatul (3) din prezentul articol și al articolelor 17 și 21 de către statele membre, în conformitate cu prezentul regulament.

(*) JO L 299, 16.11.2007, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. […]/2008.

(**) JO L 214, 4.8.2006, p.7.”

Articolul 2 Modificarea Regulamentului (CE) nr. 320/2006

Regulamentul (CE) nr. 320/2006 se modifică după cum urmează:

(1) Articolul 6 alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„6. Statele membre nu acordă ajutor național în vederea măsurilor de diversificare prevăzute în prezentul articol. Cu toate acestea, în cazul în care plafoanele prevăzute la alineatul (4) al treilea paragraf permit acordarea unui ajutor de 100% pentru diversificare, statele membre în cauză contribuie cu cel puțin 20% din cheltuielile eligibile.”

(2) Se adaugă următorul articol 13a:

„Articolul 13a Ajutoare de stat

Fără a aduce atingere articolului 6 alineatul (5), prin derogare de la articolul 180 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007(*) și de la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1184/2006(**), articolele 87, 88 și 89 din Tratat nu se aplică plăților efectuate de statele membre în temeiul articolelor 3, 6, 7, 8 și 11 în conformitate cu prezentul regulament.

(*) JO L 299, 16.11.2007, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. […]/2008.

(**) JO L 214, 4.8.2006, p.7.”

Articolul 3 Modificarea Regulamentului (CE) nr. 1405/2006

La articolul 11 din Regulamentul (CE) nr.1405/2006 se adaugă următorul alineat:

"3. Fără a aduce atingere alineatelor (1) și (2), prin derogare de la articolul 180 din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007(*) și de la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1184/2006(**), articolele 87, 88 și 89 din Tratat nu se aplică plăților efectuate de statele membre în temeiul articolelor 4 și 7 în conformitate cu prezentul regulament.

(*) JO L 299, 16.11.2007, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr.[…]/2008.

(**) JO L 214, 4.8.2006, p.7.”

Articolul 4 Modificări aduse Regulamentului (CE) nr. 1234/2007

Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 se modifică după cum urmează:

(1) La articolul 8 alineatul (1), litera (b) din se elimină.

(2) Articolul 10 se modifică după cum urmează:

(a) Alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(i) litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a) grâu comun, orz, porumb și sorg;"

(ii) litera (b) se elimină;

(b) Alineatul (2) se elimină.

(3) Subsecțiunea II din secțiunea II din capitolul I din Titlul I din partea II se înlocuiește cu următorul text:

„Subsec ţIUNEA II DESCHIDEREA şI SUSPENDAREA ACHIZIţIONăRII

ARTICOLUL 11 Perioadele de intervenție publică

Intervenția publică este disponibilă:

(a) pentru cereale, de la 1 noiembrie la 31 mai;

(b) pentru zahăr, pe durata anilor de comercializare 2008/2009 și 2009/2010;

(d) pentru unt și lapte praf degresat, de la 1 martie la 31 august.

Articolul 12 Deschiderea intervenției publice

1. În timpul perioadelor prevăzute la articolul 11, intervenția publică

(a) este deschisă pentru cereale, zahăr, unt și lapte praf degresat în limitele de intervenție prevăzute la articolul 13 alineatul (1),

(b) este deschisă pentru carnea de vită de către Comisie, fără asistența Comitetului prevăzută la articolul 195 alineatul (1), în cazul în care prețul mediu de piață pentru carnea de vită, într-o perioadă reprezentativă într-un stat membru sau într-o regiune dintr-un stat membru, înregistrată pe baza grilei comunitare de clasificare a carcaselor prevăzute la articolul 42 alineatul (1), este sub 1560 EUR /tonă.

2. Intervenția publică pentru grâul comun poate fi suspendată de Comisie, fără asistența comitetului prevăzută la articolul 195 alineatul (1), în cazul în care prețul pentru grâul cu conținut minim de proteine de 11% „livrat la Rouen” este mai mare decât prețul de referință.

Intervenția publică este redeschisă de Comisie, fără asistența comitetului prevăzută la articolul 195 alineatul (1), în cazul în care condițiile prevăzute la primul paragraf al prezentului alineat nu se mai aplică.

3. Intervenția publică pentru carnea de vită, prevăzută la alineatul (1) litera (b), este închisă de Comisie, fără asistența comitetului, prevăzută la articolul 195 alineatul (1), în cazul în care, în decursul unei perioade reprezentative, condițiile prevăzute la litera în cauză nu mai sunt îndeplinite.

Articolul 13 Limitele intervenției

1. Achiziția în cadrul intervenției publice se realizează în următoarele limite:

(a) pentru orz, porumb și sorg, 0 tone pentru fiecare perioadă prevăzută la articolul 11 litera (a);

(b) pentru zahăr, 600 000 de tone exprimate în zahăr alb, pentru fiecare an de comercializare;

(d) pentru lapte praf degresat, 109 000 de tone pentru fiecare perioadă prevăzută la articolul 11 litera (d).

2. Zahărul depozitat în conformitate cu alineatul (1) litera (b) pe parcursul unui an de comercializare nu este supus niciunei alte măsuri de stocare prevăzute la articolele 32, 52 și 63.

3. Prin derogare de la alineatul (1), pentru produsele prevăzute la literele (a), (c) și (d) din alineatul respectiv, Comisia poate decide să continue intervenția publică peste cuantumurile prevăzute la alineatul în cauză, în cazul în care situația de pe piață și, în special, evoluția prețurilor pieței o cer.”

(4) Subsecțiunea III din secțiunea II din capitolul I din titlul I din partea II se înlocuiește cu următorul text:

„Subsec ţIUNEA III PREţURILE DE INTERVENţIE

ARTICOLUL 18 Prețurile de intervenție

1. Prețurile de intervenție și cantitățile acceptate pentru intervenție pentru produsele prevăzute la articolul 10 literele (a), (d), (e) și (f) sunt stabilite de Comisie prin proceduri de licitație. În circumstanțe speciale, procedurile de licitație, respectiv prețurile de intervenție și cantitățile acceptate pentru intervenție pot fi limitate, respectiv stabilite per stat membru sau regiune, pe baza prețurilor medii de piață înregistrate

2. Prețul de intervenție stabilit în conformitate cu alineatul (1) nu este mai mare:

(a) pentru cereale, decât prețurile de referință în cauză;

(b) pentru carnea de vită, decât prețul de piață mediu înregistrat într-un stat membru sau într-o regiune a unui stat membru, majorat cu un cuantum care trebuie stabilit de Comisie pe baza unor criterii obiective;

(d) pentru lapte praf degresat, decât prețul de referință.

3. Prețul de intervenție pentru zahăr este de 80% din prețul de referință stabilit pentru anul de comercializare care urmează anului de comercializare în cursul căruia este depusă oferta. Cu toate acestea, în cazul în care calitatea zahărului oferit agenției plătitoare diferă de calitatea standard definită la litera B din anexa IV, pentru care este stabilit prețul de referință, prețul de intervenție este majorat sau redus în consecință.”

(5) Subsecțiunea I din secțiunea III din capitolul I din titlul I din partea II se elimină.

(6) Articolul 31 se modifică după cum urmează:

(a) Alineatul 1 se modifică după cum urmează:

(i) după litera (c) se introduc următoarele puncte:

„(ca) untul nesărat produs din smântână sau lapte într-o întreprindere autorizată din cadrul Comunității, cu un conținut minim de grăsimi de unt de 82% din greutate, un conținut maxim de substanță uscată negrasă de 2% din greutate și un conținut maxim de apă de 16% din greutate;

(cb) untul sărat produs din smântână sau lapte într-o întreprindere autorizată din cadrul Comunității, cu un conținut minim de grăsimi de unt de 80% din greutate, un conținut maxim de substanță uscată negrasă de 2% din greutate un conținut maxim de apă de 16% din greutate, și un conținut maxim de sare de 2% din greutate;”

(ii) litera (e) se elimină;

(b) La alineatul (2), al doilea paragraf se elimină.

(7) Se inserează următorul articol 34a:

„Articolul 34a Condiții de acordare a ajutorului pentru unt

„1. Comisia poate decide să acorde ajutor pentru stocarea privată a untului, în special în cazul în care evoluțiile prețurilor și ale stocurilor de produse indică un dezechilibru grav pe piață, care ar putea fi evitat sau redus prin intermediul stocării sezoniere.

2. Cuantumul ajutorului este stabilit de Comisie luând în considerare costurile de stocare și evoluțiile probabile în prețurile untului.”

(8) Articolul 36 se elimină.

(9) La articolul 41, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„1. Comisia desemnează centrele de intervenție în sectorul cerealelor și stabilește condițiile care se aplică acestora.

Comisia poate desemna centre de intervenție pentru fiecare cereală.”

(10) La articolul 43, litera (a) din se înlocuiește cu următorul text:

„(a) exigențele și condițiile de respectat pentru achiziționarea produselor în cadrul intervenției publice, în conformitate cu articolul 10 sau pentru ca ajutorul pentru stocarea privată să fie acordat, conform articolului 31, în special în privința calității, claselor de calitate, categoriilor, cantității, ambalajelor incluzând etichetarea, vârstelor maxime, conservării, stadiului produselor vizate de prețul de intervenție și durata stocării private;”

(11) Articolul 44 se elimină.

(12) Articolul 46 se modifică după cum urmează:

(a) Alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„1. Pentru măsurile de ajutor excepționale prevăzute la articolul 45, Comunitatea acordă o finanțare parțială echivalentă cu 50% din cheltuielile suportate de statele membre.”

(b) Alineatul 3 se elimină.

(13) La Articolul 48, alineatul (1) litera (a) se elimină.

(14) Articolul 55 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 55 Regimul de cote

1. Regimul de cote este aplicabil produselor următoare:

(a) laptelui și produselor lactate definite la articolul 65 literele (a) și (b);

(b) zahărului, izoglucozei și siropului de inulină;

2. În ceea ce privește regimul de cote prevăzut la alineatul (1) literele (a) și (b), în cazul în care un producător depășește cota corespondentă și, în ceea ce privește zahărul, nu utilizează surplusul de cantități astfel cum este prevăzut la articolul 61, se percepe o taxă pe excedent aplicată cantităților sub rezerva condițiilor stabilite în secțiunile II și III.”

(15) Se inserează următoarea secțiune IIIa în capitolul III din titlul I din partea II:

„Sec ţIUNEA IIIA COTELE PENTRU AMIDONUL DE CARTOFI

ARTICOLUL 84A Cotele pentru amidonul de cartofi

1. Statelor membre care produc amidon din cartofi li se alocă cote pentru anul de comercializare în care se aplică regimul de cote conform articolului 204 alineatul (5) în conformitate cu anexa Xa.

2. Fiecare stat membru producător menționat în anexa Xa va distribui producătorilor de amidon de cartofi cota proprie,în vederea utilizării în anii de comercializare în cauză, pe baza subcotelor disponibile pentru fiecare producător în 2006/2007.

3. O întreprindere producătoare de amidon de cartofi nu încheie contracte de cultivare cu producătorii de cartofi pentru o cantitate de cartofi care ar produce o cantitate excesivă de amidon în raport cu cotele prevăzute la alineatul (2).

4. Orice cantitate de amidon de cartofi produs peste cotele prevăzute la alineatul (2) este exportată, ca atare, din Comunitate înaintea datei de 1 ianuarie următoare încheierii anului de comercializare în cauză. Nu se acordă restituiri la export în acest sens.

5. Fără a aduce atingere alineatului (4), o întreprindere producătoare de amidon de cartofi poate utiliza, în orice an de comercializare, pe lângă cotele sale pentru anul în cauză, maxim 5% din cota aferentă următorului an de comercializare. În asemenea cazuri, cota pentru următorul an de comercializare este redusă în consecință.

6. Dispozițiile prezentei secțiuni nu vizează producția de amidon de cartofi de către întreprinderile care nu sunt vizate de dispozițiile alineatului (2) și care cumpără cartofi pentru care producătorii nu beneficiază de plata prevăzută la articolul [...][ajutor pentru cartofii pentru amidon] din Regulamentul (CE) nr.[…]/2008 [noul regulament privind plățile directe].”

(16) La articolul 85, se adaugă următoarea literă (d):

„(d) în ceea ce privește secțiunea IIIa, fuziunile, schimbările de proprietar și începutul sau încheierea comercializării întreprinderilor.”

(17) Subsecțiunea I din secțiunea I din capitolul IV din titlul I din partea II se elimină.

(18) La articolul 91 alineatul (1), primul alineat se înlocuiește cu următorul text:

„Ajutorul pentru transformarea paielor de in pentru fibre lungi se acordă întreprinderii autorizate de transformare primară pentru anii pentru comercializare dintre 2009/2010 și 2012/2013 pe baza cantității de fibră obținută efectiv din paiele pentru care s-a încheiat un contract de vânzare cu un agricultor”.

(19) Articolul 92 alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„1. Cuantumul ajutorului financiar pentru transformare prevăzut la articolul 91 se stabilește pentru fibrele lungi de in :

(a) 200 EUR pentru anii de comercializare 2009/2010 și 2010/2011 și

(b) 100 EUR pentru anii de comercializare 2011/2012 și 2012/2013;

(20) Alineatul (1) din articolul 94 se înlocuiește cu următorul text:

„1. pentru fiecare dintre anii de comercializare 2009/2010 și 2012/13 se stabilește o cantitate maximă garantată de 80 878 de tone de fibre lungi de in pentru care se poate acorda ajutor. Cantitatea în cauză poate fi împărțită între anumite state membre sub formă de cantități naționale garantate în conformitate cu punctul A.I. din anexa XI.”

(21) Se inserează următoarea subsecțiune în secțiunea I din capitolul IV din Titlul I din Partea II:

„Subsec ţIUNEA III AMIDONUL DE CARTOFI

ARTICOLUL 95A Prima pentru amidonul de cartofi

1. Se plătește o primă de 22,25 EUR pe tonă de amidon produs pentru anii de comercializare 2009/2010 și 2010/2011 întreprinderilor producătoare de amidon de cartofi până la limita de cote de amidon de cartofi prevăzută la articolul 84a alineatul (2), cu condiția ca întreprinderile în cauză să fi plătit producătorilor de cartofi un preț minim pentru toți cartofii necesari pentru a produce amidon până la limita cotei în cauză.

2. Prețul minim pentru cartofii destinați producției de amidon din cartofi se stabilește la 178,31 EUR pe tonă pentru anii de comercializare în cauză.

Acest preț se aplică pentru cantitatea de cartofi livrată fabricii, necesară pentru producția unei tone de amidon.

Prețul minim este modificat în funcție de conținutul de amidon din cartofi.

3. Comisia trebuie să adopte normele detaliate pentru punerea în aplicare a prezentei subsecțiuni.”

(22) Articolul 96 se elimină.

(23) Articolele 99 și 100 se înlocuiesc cu următorul text:

„Articolul 99 Ajutorul pentru lapte degresat și lapte praf degresat folosit ca furaje

1. În cazul în care surplusurile de produse lactate apar sau este probabil să apară sau riscă să creeze un echilibru grav pe piață, Comisia poate decide ca ajutorul să fie acordat pentru laptele degresat sau laptele praf degresat produs în Comunitate și destinat utilizării ca furaje, în conformitate cu condițiile și normele privind produsele, care urmează să fie stabilite de Comisie. Ajutorul poate fi stabilit în avans sau prin proceduri de licitație.

În sensul prezentului articol, zara și zara praf sunt asimilate laptelui degresat și laptelui praf degresat.

2. Cuantumurile ajutorului sunt stabilite de Comisie luând în considerare prețul de referință pentru laptele praf degresat stabilit la articolul 8 alineatul (1) litera (e) punctul (ii) și evoluția situației pieței în ceea ce privește laptele degresat și laptele praf degresat.

Articolul 100 Ajutorul pentru lapte degresat transformat în cazeină și cazeinat

1. În cazul în care surplusurile de produse lactate apar sau este probabil să apară sau riscă să creeze un dezechilibru grav pe piață, Comisia poate decide acordarea unui ajutor pentru laptele degresat produs în Comunitate și transformat în cazeină sau cazeinat în conformitate cu condiții și norme pentru laptele în cauză și pentru cazeina și cazeinatul obținute din el care urmează să fie stabilite de Comisie. Ajutorul poate fi stabilit în avans sau prin proceduri de licitație.

2. Ajutorul este stabilit de Comisie pe baza evoluției situației pieței pentru laptele praf degresat și a prețului de referință pentru laptele praf degresat, stabilit la articolul 8 alineatul (1) litera (e) punctul (ii).

Ajutorul poate varia, în funcție de produsul obținut din procesarea laptelui degresat, respectiv cazeină sau cazeinat și în funcție de calitatea produselor în cauză.”

(24) Articolul 101 se elimină.

(25) La articolul 102, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„2. Statele membre pot acorda, pe lângă ajutorul comunitar, un ajutor național pentru livrarea produselor prevăzute la alineatul (1) elevilor din instituțiile de învățământ. Statele membre pot finanța ajutoarele naționale prin intermediul unei taxe în sectorul lactatelor sau prin orice altă contribuție din sectorul lactatelor.”

(26) La articolul 103e, alineatul (2) se elimină.

(27) La articolul 105, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„2. Statele membre pot acorda ajutoare naționale specifice pentru protecția exploatațiilor apicole dezavantajate prin condiții structurale sau naturale sau în cadrul programelor de dezvoltare economică, cu excepția ajutoarelor alocate pentru producție sau comerț. Aceste ajutoare sunt notificate Comisiei de către statele membre împreună cu comunicarea programului apicol în conformitate cu articolul 109."

(28) Articolul 119 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 119 Utilizarea cazeinei și a cazeinatului la fabricarea brânzeturilor

În cazul în care ajutorul este acordat în temeiul articolului 100, Comisia poate supune utilizarea cazeinei și cazeinatului pentru fabricarea brânzeturilor unei autorizări prealabile care se acordă numai în cazul în care această utilizare constituie o condiție necesară pentru producerea produselor respective.”

(29) La articolul 122 se adaugă următorul alineat:

„Statele membre pot, de asemenea, recunoaște organizațiile de producători constituite de producătorii din orice sector prevăzut la articolul 1 cu excepția sectoarelor prevăzute la litera (a) de la primul alineat, în condițiile stabilite la literele (b) și (c) de la alineatul în cauză.”

(30) Alineatul (1) din articolul 124 se înlocuiește cu următorul text:

„1. Articolul 122 și articolul 123 alineatul (1) se aplică fără a aduce atingere recunoașterii organizațiilor producătorilor, respectiv a organizațiilor interprofesionale, stabilită de statele membre în temeiul dreptului național și în conformitate cu dreptul comunitar, în orice sector menționat la articolul 1, cu excepția sectoarelor menționate la articolul 122 primul paragraf litera (a) și la articolul 123 alineatul (1).”

(31) Articolul 180 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 180 Aplicarea articolelor 87, 88 și 89 din Tratat

Articolele 87, 88 și 89 din Tratat se aplică în cazul producției și comercializării produselor prevăzute la articolul 1 alineatul (1) literele (a)-(k) și (m)-(u) și la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament.

Cu toate acestea, articolele 87, 88 și 89 din Tratat nu se aplică plăților efectuate de statele membre în temeiul articolelor 45, 46, 47, 48, 102, 103, 103a, 103b, 103e, 104, 105 și 182 în conformitate cu prezentul regulament.”

(32) La articolul 184 se adaugă următorul punct 5:

„5) înainte de 30 iunie 2011 Parlamentului European și Consiliului în privința condițiilor de eliminare treptată a sistemului de cote pentru lapte, inclusiv, în special, în privința unor majorări viitoare posibile ale cotelor sau reduceri posibile ale suprataxei.”

(33) La articolul 204 se adaugă următorul alineat:

„5. În ceea ce privește amidonul de cartofi, partea II titlul I capitolul III se pune în aplicare până la sfârșitul anului de comercializare 2012/2013 pentru amidonul din cartofi.”

(34) În anexa IX, punctul 1 din se înlocuiește cu textul din anexa I la prezentul regulament.

(35) Textul din anexa II la prezentul regulament este introdus ca anexa Xa.

(36) Textul din anexa III la prezentul regulament este introdus în anexa XXII ca punctul 20a.

Articolul 5 Modificarea Regulamentului (CE) nr. 3/2008

Alineatul 6 din articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 3/2008 se înlocuiește cu următorul text:

„6. Prin derogare de la articolul 180 din Regulamentul (CE) nr.1234/2007(*) și de la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1184/2006(**), articolele 87, 88 și 89 din Tratat nu se aplică în cazul plăților efectuate de statele membre, inclusiv în cazul participărilor lor financiare, nici al participărilor financiare din încasările parafiscale, nici al contribuțiilor obligatorii ale statelor membre sau ale organizațiilor care propun programe eligibile pentru ajutorul comunitar în temeiul articolului 36 din Tratat, selectate de Comisie în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din prezentul regulament.”.

(*) JO L 299, 16.11.2007, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr.[…]/2008.

(**) JO L 214, 4.8.2006, p.7.”

Articolul 6 Modificarea Regulamentului (CE) nr. […]/2008 [OMC privind vinul]

La articolul 127 din Regulamentul (CE) nr.[…]/2008, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„2. Fără a aduce atingere articolului 8 alineatul (4), articolele 87, 88 și 89 din Tratat nu se aplică în cazul plăților efectuate de statele membre în temeiul titlului II, al titlului V capitolul III și al articolului 119 în conformitate cu prezentul regulament.”

Articolul 7 Abrogări

1. Regulamentul (CE) nr. 1868/94 se abrogă.

Referirile la regulamentul abrogat se vor considera referiri la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 și se vor citi în conformitate cu tabelul respectiv de corespondențe din anexa XXII la regulamentul în cauză.

2. Regulamentele (CEE) nr. 1883/78, (CEE) nr. 1254/89, (CEE) nr. 2247/89, (CEE) nr. 2055/93, (CE) nr. 2596/97 și (CE) nr. 1182/2005 se abrogă.

Articolul 8 Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoarea în a treia zi de la publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament se aplică de la 1 ianuarie 2009.

Cu toate acestea:

(a) Articolul 4 punctele 1-10 și punctul 13 se aplică de la:

(i) 1 martie 2009 în cazul sectorului laptelui și al produselor lactate,

(ii) 1 iulie 2009 în cazul sectorului cerealelor,

(iii) 1 septembrie 2009 în cazul sectorului orezului,

(iv) 1 octombrie 2009 în cazul sectorului zahărului;

(b) Articolul 4 punctele 14, 15, 16, 18-24, 28, 33 și 35 și articolul 7 alineatul (1) se pun în aplicare de la 1 iulie 2009;

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Consiliu

Președintele

ANEXA I

„1. Cotele naționale: cantități (tone) pe o perioadă de doisprezece luni pe stat membru

Stat membru | 2008/09 | 2009/10 | 2010/11 | 2011/12 | 2012/13 | 2013/14 | 2014/15 |

Belgia | 3 427 288,740 | 3 461 561,627 | 3 496 177,,244 | 3 531 139,016 | 3 566 450,406 | 3 602 114,910 | 3 602 114,910 |

Bulgaria | 998 580,000 | 1 008 565,800 | 1 018 651,,458 | 1 028 837,973 | 1 039 126,352 | 1 049 517,616 | 1 049 517,616 |

Republica Cehă | 2 792 689,620 | 2 820 616,516 | 2 848 822,681 | 2 877 310,908 | 2 906 084.017 | 2 935 144,857 | 2 935 144,857 |

Danemarca | 4 612 619,520 | 4 658 745,715 | 4 705 333,172 | 4 752 386,504 | 4 799 910,369 | 4 847 909,473 | 4 847 909,473 |

Germania | 28 847 420,391 | 29 135 894,595 | 29 427 253,541 | 29 721 526,076 | 30 018 741,337 | 30 318 928,750 | 30 318 928,750 |

Estonia | 659 295,360 | 665 888,314 | 672 547,197 | 679 272,669 | 686 065,395 | 692 926,049 | 692 926,049 |

Irlanda | 5 503 679,280 | 5 558 716,073 | 5 614 303,234 | 5 670 446,266 | 5 727 150,729 | 5 784 422,236 | 5 784 422,236 |

Grecia | 836 923,260 | 845 292,493 | 853 745,418 | 862 282,872 | 870 905.700 | 879 614,757 | 879 614,757 |

Spania | 6 239 289,000 | 6 301 681,890 | 6 364 698,709 | 6 428 345,696 | 6 492 629,153 | 6 557 555,445 | 6 557 555,445 |

Franța | 25 091 321,700 | 25 342 234,917 | 25 595 657,266 | 25 851 613,839 | 26 110 129,977 | 26 371 231,277 | 26 371 231,277 |

Italia | 10 740 661,200 | 10 848 067,812 | 10 956 548,490 | 11 066 113,975 | 11 176 775,115 | 11 288 542,866 | 11 288 542,866 |

Cipru | 148 104,000 | 149 585,040 | 151 080,890 | 152 591,699 | 154 117,616 | 155 658,792 | 155 658,792 |

Letonia | 743 220,960 | 750 653,170 | 758 159,701 | 765 741,298 | 773 398,711 | 781 132,698 | 781 132,698 |

Lituania | 1 738 935,780 | 1 756 325,138 | 1 773 888,389 | 1 791 627,273 | 1 809 543,546 | 1 827 638,981 | 1 827 638,981 |

Luxemburg | 278 545,680 | 281 331,137 | 284 144,448 | 286 985,893 | 289 855,752 | 292 754,310 | 292 754,310 |

Ungaria | 2 029 861,200 | 2 050 159,812 | 2 070 661,410 | 2 091 368,024 | 2 112 281,704 | 2 133 404,521 | 2 133 404.521 |

Malta | 49 671,960 | 50 168,680 | 50 670,366 | 51 177,070 | 51 688,841 | 52 205,729 | 52 205,729 |

Țările de Jos | 11 465 630,280 | 11 580 286,583 | 11 696 089,449 | 11 813 050,343 | 11 931 180,847 | 12 050 492,655 | 12 050 492,655 |

Austria | 2 847 478,469 | 2 875 953,254 | 2 904 712,786 | 2 933 759,914 | 2 963 097,513 | 2 992 728,488 | 2 992 728,488 |

Polonia | 9 567 745,860 | 9 663 423,319 | 9 760 057,552 | 9 857 658,127 | 9 956 234,709 | 10 055 797,056 | 10 055 797,056 |

Portugalia | 1 987 521,000 | 2 007 396,210 | 2 027 470,172 | 2 047 744,874 | 2 068 222,323 | 2 088 904,546 | 2 088 904,546 |

România | 3 118 140,000 | 3 149 321,400 | 3 180 814,614 | 3 212 622,760 | 3 244 748,988 | 3 277 196,478 | 3 277 196,478 |

Slovenia | 588 170,760 | 594 052,468 | 599 992,992 | 605 992,922 | 612 052,851 | 618 173,380 | 618 173,380 |

Slovacia | 1 061 603,760 | 1 072 219,798 | 1 082 941,996 | 1 093 771,416 | 1 104 709,130 | 1 115 756,221 | 1 115 756,221 |

Finlanda | 2 491 930,710 | 2 516 850,017 | 2 542 018,517 | 2 567 438,702 | 2 593 113,089 | 2 619 044,220 | 2 619 044,220 |

Suedia | 3 419 595,900 | 3 453 791,859 | 3 488 329,778 | 3 523 213,075 | 3 558 445,206 | 3 594 029,658 | 3 594 029,658 |

Regatul Unit | 15 125 168,940 | 15 276 420,629 | 15 429 184,836 | 15 583 476,684 | 15 739 311,451 | 15 896 704,566 | 15 896 704,566 |

ANEXA II „ ANEXA Xa Cotele pentru amidonul de cartofi pe an de comercializare, menționate la articolul 84a

Stat membru | (tone) |

Republica Cehă | 33 660 |

Danemarca | 168 215 |

Germania | 656 298 |

Estonia | 250 |

Spania | 1 943 |

Franța | 265 354 |

Letonia | 5 778 |

Lituania | 1 211 |

Țările de Jos | 507 403 |

Austria | 47 691 |

Polonia | 144 985 |

Slovacia | 729 |

Finlanda | 53 178 |

Suedia | 62 066 |

TOTAL | 1 948 761 |

ANEXA III

„20a. Regulamentul (CEE) nr. 1868/94

Regulamentul (CEE) nr. 1868/94 | Prezentul regulament |

Articolul 1 | Articolul 55 alineatul (1) litera (c) |

Articolul 2 alineatul (1) și primul paragraf din alineatul (2) | Articolul 84a alineatele (1) și (2) |

Articolul 4 | Articolul 84a alineatul (3) |

Articolul 4a | Articolul 95a alineatul (2) |

Articolul 5 | Articolul 95a alineatul (1) |

Articolul 6 | Articolul 84a alineatele (4) și (5) |

Articolul 7 | Articolul 84a alineatul (6) |

Articolul 8 | Articolele 85 litera (d) și 95a alineatul (3) |

2008/0105 (CNS)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolele 36 și 37,

având în vedere propunerea Comisiei [48],

având în vedere avizul Parlamentului European [49],

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European[50],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[51],

întrucât:

74. În contextul evaluării punerii în aplicare a reformei politicii agricole comune (PAC) din 2003, schimbările climatice, energiile regenerabile, gestionarea apei și biodiversitatea au fost identificate ca fiind noi provocări majore pentru agricultura europeană.

75. Comunitatea Europeană este parte a Protocolului de la Kyoto[52]. Articolul 2 alineatul (1) litera (a) punctul (iii) din Protocolul de la Kyoto solicită părților să pună în aplicare și/sau să elaboreze în continuare politici și măsuri în funcție de situația națională, cum ar fi promovarea formelor durabile de agricultură pe baza considerațiilor privind schimbările climatice. În plus, articolul 10 litera (b) punctul (i) obligă părțile să formuleze, să pună în aplicare, să publice și să actualizeze în mod regulat programele naționale și, dacă este cazul, pe cele regionale care conțin măsuri privind atenuarea schimbărilor climatice și măsuri care să faciliteze adaptarea adecvată la schimbările climatice. Asemenea programe ar viza, inter alia , agricultura și silvicultura. Rolul ajutorului acordat pentru dezvoltarea rurală ar trebui în continuare consolidat în acest context. Dovezile științifice solide subliniază nevoia de a acționa urgent în acest sens. Comunitatea Europeană este invitată să examineze toate modalitățile posibile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (GHG). Cu toate că agricultura europeană a contribuit mai mult decât alte sectoare la scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră, în viitor, sectorul agricol este solicitat să își intensifice eforturile de reducere a emisiilor ca parte din strategia globală a Comunității Europene pentru combaterea schimbărilor climatice.

76. Având în vedere problemele grave provocate de penuria de apă și de secete, ar trebui acordată mai multă atenție aspectelor legate de gestionarea apei, inclusiv calitatea, prin intermediul instrumentelor adecvate ale PAC[53]. Existența unei gestionări durabile a apei este esențială pentru agricultura europeană , cu scopul de a îmbunătăți eficiența în ce privește cantitatea apei utilizate în agricultură și pentru a proteja mai bine calitatea apei. În contextul schimbărilor climatice preconizate, este posibil ca regiunile grav afectate de secetă să crească în suprafață și frecvență.

77. Oprirea declinului biodiversității rămâne o provocare majoră, iar schimbările climatice și cererea de apă intensifică această provocare. Cu toate că s-au făcut progrese majore, atingerea țintei Comunității Europene în privința biodiversității pentru 2010 necesită eforturi suplimentare[54]. Agricultură europeană are un rol cheie în protejarea biodiversității.

78. Este important ca acțiunile referitoare la aceste priorități să fie consolidate și mai mult în programele de dezvoltare rurală aprobate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului[55].

79. Dată fiind importanța acestor priorități comunitare, ar trebui stabilită obligația statelor membre de a include în programele de dezvoltare rurală acțiuni referitoare la noile provocări.

80. Articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 prevede că, în vederea luării în considerare a schimbărilor majore în ce privește prioritățile comunitare în special, orientările strategice comunitare pentru dezvoltarea rurală (perioada de programare 2007-2013) adoptate prin Decizia Consiliului 2006/144/CE[56] pot fi supuse reexaminării. În consecință, ar trebui stabilită o obligație generală pentru statele membre de a reexamina planurile de strategie națională în urma reexaminării orientărilor strategice comunitare, pentru a pregăti contextul pentru programele care ar trebui modificate.

81. Este necesară stabilirea unui termen limită pentru introducerea în programele de dezvoltare rurală a acțiunilor referitoare la noile provocări, pentru a acorda suficient timp statelor membre să își modifice programele de dezvoltare rurală, în contextul orientărilor strategice comunitare și al planurilor strategice naționale reexaminate .

82. Având în vedere noile obligații, cerințele în ceea ce privește conținutul programelor de dezvoltare rurală ar trebui adaptate. Ar trebui prevăzută o listă neexhaustivă de tipuri de acțiuni pentru a ajuta statele membre să identifice acțiunile relevante referitoare la noile provocări, în contextul cadrului legal pentru dezvoltare rurală.

83. Pentru a oferi stimulente suplimentare beneficiarilor pentru întreprinderea acțiunilor referitoare la noile priorități, ar trebui să li se ofere posibilitatea de a stabili cuantumuri și rate de ajutor mai mari pentru asemenea acțiuni.

84. În conformitate cu articolul 9 alineatul (4) și articolul 10 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. XXXX/XXXX al Consiliului din XX/XX/2008 [de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori][57] trebuie folosite resurse financiare obținute prin intermediul modulării suplimentare ca ajutor pentru dezvoltarea rurală. Ar trebui să se asigure utilizarea unui cuantum egal cu resursele financiare menționate pentru a sprijini activitățile referitoare la noile provocări.

85. Dată fiind utilizarea suplimentară, specifică și obligatorie a acestor cuantumuri egale cu resursele financiare menționate, echilibrul stabilit între obiectivele ajutorului pentru dezvoltare rurală nu ar trebui să fie afectat.

86. Noile norme referitoare la răspunderea privind ecocondiționalitatea în cazul transferului de teren pe parcursul anului calendaristic în cauză au fost introduse prin Regulamentul (CE) nr. 146/2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 de stabilire a normelor comune pentru sistemele de sprijin direct în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor sisteme de sprijin pentru agricultori și a Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)[58]. Pentru a asigura coerența, aceleași principii ar trebui stabilite pentru ecocondiționalitate în cadrul dezvoltării rurale.

87. În vederea clarității și a certitudinii legale, ar trebui clarificat în care din cazuri nu se aplică o reducere sau o excludere de la plăți care rezultă din nerespectarea cerințelor obligatorii (în privința ecocondiționalității).

88. Experiența a demonstrat necesitatea de a institui o măsură de toleranță pentru cazurile minore de nerespectare a cerințelor privind ecocondiționalitatea prevăzute la articolul 51 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 ale căror gravitate, amploare și persistență nu ar justifica o reducere imediată a ajutorului pentru dezvoltare rurală care trebuie acordat. O asemenea măsură de toleranță ar trebui, cu toate acestea, să includă o monitorizare corespunzătoare din partea autorității naționale competente până la remedierea nerespectării. Mai mult, aplicarea reducerilor la cuantumurile inițiale foarte mici ale plăților directe se poate dovedi împovărătoare în raport cu efectul urmărit de a descuraja acest comportament. În consecință, ar trebui definit un prag adecvat, sub nivelul căruia statele membre să poată decide să nu aplice nicio reducere, cu condiția ca autoritatea națională competentă să ia măsuri pentru a garanta faptul că agricultorul remediază nerespectarea constatată.

89. Rolul și funcțiile comitetului de monitorizare cu privire la schimbările din programele de dezvoltare rurală ar trebui modificate în vederea creșterii eficienței acestuia.

90. În vederea asigurării certitudinii și a simplității juridice, ar trebui clarificate și armonizate dispozițiile care prevăd că articolele 87, 88 și 89 din Tratat nu se aplică plăților efectuate de statele membre în conformitate cu prezentul regulament.

91. Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 ar trebui astfel modificat în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 se modifică după cum urmează:

(1) La articolul 11 alineatul (3), litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

„(d) o listă cu programele de dezvoltare rurală care pun în aplicare un plan strategic național, o indicație a repartizării resurselor din FEADR pentru fiecare program, inclusiv cuantumurile prevăzute la articolul 12 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005* și o indicație separată a cuantumurilor prevăzute la articolul 69 alineatul (5a) din prezentul regulament.”

* JO L 209, 11.8.2005, p. 1.

(2) Următorul articol 12a se adaugă la sfârșitul capitolului II:

„Articolul 12a Reexaminare

1. Fiecare stat membru își reexaminează, în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 12 alineatul (1), planul de strategie națională în urma reexaminării orientărilor strategice comunitare prevăzute la articolul 10.

2. Fiecare stat membru trimite Comisiei planul de strategie națională reexaminat la cel târziu trei luni după adoptarea deciziei privind orientările strategice comunitare.”

(3) Se inserează următorul articol 16a:

„Articolul 16a Acțiuni specifice referitoare la anumite priorități

1. De la 1 ianuarie 2010, statele membre includ în cadrul programelor lor de dezvoltare rurală, în conformitate cu nevoile lor specifice, tipuri de activități având următoarele priorități descrise în orientările strategice comunitare și menționate în continuare și în planul de strategie națională:

(a) schimbările climatice,

(b) energiile regenerabile,

(d) biodiversitatea .

Statele membre își pot baza alegerea pe lista indicativă de tipuri de activități incluse în anexa II la prezentul regulament și/sau pe orice alt tip de activități, cu condiția ca acestea să fie legate de prioritățile prevăzute la primul paragraf și să vizeze atingerea efectelor posibile menționate în anexa II.

2. De la 1 ianuarie 2010, pentru tipurile de acțiuni menționate la alineatul 1, ratele intensității ajutorului stabilite în anexa I pot fi majorate cu 10 procente.

3. De la 1 ianuarie 2010, fiecare program de dezvoltare rurală include și:

(a) lista tipurilor de activități și informațiile prevăzute la articolul 16 litera (c) privind tipurile specifice de activități menționate la alineatul 1 al prezentului articol;

(b) un tabel de stabilire a contribuției totale comunitare pentru tipurile de operațiuni prevăzute la articolul 69 punctul (5a) pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2010 și 31 decembrie 2013.”

(4) La articolul 17 se adaugă următorul alineat (3):

„ 3. Cuantumurile egale cu cele rezultate din punerea în aplicare a modulării obligatorii în temeiul articolului 69 punctul (5a) nu sunt luate în considerare la acordarea contribuției totale din FEADR, din care se calculează contribuția financiară comunitară minimă per axă, astfel cum este prevăzut la alineatele (1) și (2) din prezentul articol.”

(5) La articolul 51 alineatul (1) se adaugă următoarele paragrafe:

„Primul și al doilea paragraf se pun, de asemenea, în aplicare în cazul în care nerespectarea în cauză este rezultatul unui act de omisiune direct atribuibil persoanei căreia sau de la care s-a transferat terenul.

În sensul prezentului alineat, termenul „transfer” desemnează orice tip de tranzacție prin care terenul încetează să mai fie la dispoziția cedentului.

În sensul prezentului articol, sintagma „întreaga exploatație” nu include activitățile neagricole de pe exploatație și suprafețele neagricole pentru care nu se solicită ajutor în conformitate cu articolul 36 litera (b) punctele (i), (iv) și (v) din prezentul regulament.”

(6) Articolul 51, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„2. Reducerea sau anularea cuantumului plăților prevăzute la alineatul (1) se pun în aplicare sub rezerva următoarelor dispoziții:

(a) Nicio reducere sau anulare nu se aplică în perioada de grație pentru standardele pentru care a fost acordat un termen de grație în temeiul articolului 26 alineatul (1) litera (b) .

(b) În urma condițiilor stabilite în normele detaliate prevăzute la alineatul (4) din prezentul articol, statele membre pot decide să nu aplice o reducere sau o anulare a unui cuantum de maxim 100 EUR pentru fiecare agricultor și pe an calendaristic, care include orice reducere sau excludere aplicate plăților directe în temeiul articolului 25 din Regulamentul (CE) [nr. XXXX/2008 (noul Regulament privind sistemele de ajutor direct pentru agricultori)].În cazul în care un stat membru decide să utilizeze opțiunea prevăzută la primul paragraf, în anul următor autoritatea competentă întreprinde acțiunile necesare pentru a se asigura că agricultorul remediază constatările de nerespectare în cauză. Constatarea și acțiunea de remediere care trebuie întreprinsă se notifică beneficiarului.

(c) În cazul în care nerespectarea prevăzută la alineatul (1) se datorează neglijenței beneficiarului și în circumstanțe justificate în mod corespunzător, statele membre pot decide să nu se aplice nicio reducere în cazul în care, având în vedere gravitatea, amploarea și persistența, un caz de nerespectare este considerat minor. Cu toate acestea, cazurile de nerespectare care constituie un risc direct pentru sănătatea publică sau pentru cea a animalelor nu sunt considerate minore.

În cazul în care beneficiarul nu a întreprins o acțiune de remediere imediată prin care să pună capăt nerespectării constatate, autoritatea competentă trebuie să întreprindă acțiunile necesare care ar putea fi limitate, dacă este cazul, la o verificare administrativă pentru a se asigura că agricultorul remediază constatările de nerespectare în cauză. Constatarea unei nerespectări minore și acțiunea de remediere care trebuie întreprinsă sunt notificate beneficiarului.”

(7) La articolul 69 se inserează următoarele alineate 5 a , 5 b și 5 c :

„(5a) Un cuantum egal cu cuantumurile rezultate în urma aplicării modulării obligatorii în temeiul articolelor 9 alineatul (4) și 10 alineatul (4) din Regulamentul (CE) [nr. XXXX/2008 (noul Regulament privind sistemele de ajutor direct pentru agricultori)] va fi utilizat de statele membre în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2010 și 31 decembrie 2015 ca ajutor comunitar în cadrul programelor de dezvoltare rurală pentru activitățile de tipul celor prevăzute la articolul 16a din prezentul regulament, aprobate după 1 ianuarie 2010.

(5b) În cazul în care la încheierea programului, cuantumul total cheltuit pe activități prevăzute la alineatul 5a din prezentul articol este mai mic decât cuantumul prevăzut la articolul 16a alineatul (3) litera (b), diferența este rambursată de statul membru bugetului comunitar până la cuantumul cu care s-au depășit alocațiile totale disponibile pentru activități altele decât cele prevăzute la articolul 16a.

(5c) Cuantumurile prevăzute la alineatul 5a nu sunt luate în considerare în sensul articolului 25 din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005.”

(8) La articolul 78, litera (f) se înlocuiește cu următorul text:

„(f) examinează și aprobă orice propunere importantă referitoare la modificări ale programelor de dezvoltare rurală.”

(9) La articolul 88 alineatul (1), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Cu toate acestea, fără a aduce atingere articolului 89 din prezentul regulament, articolele 87, 88 și 89 din Tratat nu se aplică în cazul plăților efectuate de statele membre în temeiul prezentului regulament și în conformitate cu acesta în cadrul domeniului de aplicare a articolului 36 din Tratat.”

(10) Anexa se modifică după cum urmează:

(a) Titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Anexa I”

(b) Nota de subsol „****” se înlocuiește cu următorul text:

„ **** Aceste cuantumuri pot fi majorate în cazul acțiunilor de tipul celor prevăzute la articolul 16a din prezentul regulament și în alte cazuri excepționale, ținând cont de circumstanțe specifice, care trebuie justificate din programele de dezvoltare rurală.”

(11) Cuvântul „anexă” se înlocuiește cu „anexa I” în anexă și în următoarele articole: 22 alineatul (2), 23 alineatul (6), 24 alineatul (2), 26 alineatul (2), 27 alineatul (3), 28 alineatul (2), 31 alineatul (2), 32 alineatul (2), 33, 34 alineatul (3), 35 alineatul (2), 37 alineatul (3), 38 alineatul (2), 39 alineatul (4), 40 alineatul (3), 43 alineatul (4), 44 alineatul (4), 45 alineatul (3), 46, 47 alineatul (2), 88 alineatul (2), 88 alineatul (4), 88 alineatul (6).

(12) Se adaugă o nouă anexă II, al cărei text se include în anexa la prezentul regulament.

Articolul 2

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la publicarea sa în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament se aplică de la 1 ianuarie 2009.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Consiliu

Președintele

ANEXA

„ ANEXA II

Tipuri indicative de activități referitoare la prioritățile prevăzute la articolul 16a

Prioritate: schimbările climatice |

Tipuri de activități | Articole și măsuri | Efecte posibile |

Îmbunătățirea eficienței utilizării de îngrășământ azotat (de exemplu utilizare redusă, echipament, agricultură de precizie) îmbunătățirea depozitării îngrășământului | Articolul 26: modernizarea exploatațiilor agricole Articolul 39: plăți de agromediu | Reducerea emisiilor de metan (CH4) și protoxid de azot(N2O) |

Îmbunătățirea eficienței energetice | Articolul 26: modernizarea exploatațiilor agricole | Reducerea emisiilor de dioxid de carbon (CO2) prin economisirea energiei. |

Practici de gestionare a solului (de exemplu metode de cultivare, culturi secundare, diverse rotații ale culturii) | Articolul 39: plăți pentru agromediu | Reducerea protoxidului de azot (N2O); captarea carbonului. |

Modificarea utilizării terenurilor (de exemplu conversia terenurilor arabile în pășuni, scoaterea definitivă din circuitul agricol, utilizarea redusă /refacerea solurilor organice) | Articolul 39: plăți pentru agromediu | Reducerea protoxidului de azot (N2O); captarea carbonului. |

Extensificarea șeptelului (de exemplu Reducerea densității șeptelului, dezvoltarea pășunatului) | Articolul 39: plăți pentru agromediu | Reducerea metanului (CH4). |

Împădurirea | Articolele 43 și 45: prima împădurire a terenului agricol și neagricol | Reducerea protoxidului de azot (N2O); captarea carbonului. |

Prevenirea incendiilor forestiere | Articolul 48: refacerea potențialului forestier și introducerea acțiunilor preventive | Captarea carbonului în păduri și evitarea emisiilor de dioxid de carbon (CO2). |

Prioritate: energiile regenerabile |

Tipuri de acțiuni | Articole și măsuri | Efecte posibile |

Producția de biogaz – instalații cu digestie anaerobă utilizând deșeuri animale (producție în cadrul exploatației și pe plan local) | Articolul 26: modernizarea exploatațiilor agricole Articolul 53: diversificarea activităților neagricole | Substituirea combustibilului fosil; reducerea metanului (CH4) |

Culturi energetice perene (păduri mărunte cu rotație rapidă și plante erbacee) | Articolul 26: modernizarea exploatațiilor agricole | Substituirea combustibililor fosili; captarea carbonului; reducerea protoxidului de azot (N2O). |

Prelucrarea biomasei agricole/forestiere pentru energia regenerabilă | Articolul 28: creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere | Substituirea combustibililor fosili. |

Instalații/infrastructuri care utilizează biomasă pentru energia regenerabilă | Articolul 53: diversificarea activităților neagricole Articolul 54: ajutor pentru crearea și dezvoltarea de afaceri Articolul 56: servicii de bază pentru economie și pentru populația rurală | Substituirea combustibililor fosili |

Prioritatea: gestionarea apei |

Tipuri de activități | Articole și măsuri | Efecte posibile |

Tehnologii de economisire a apei, stocarea apei Tehnici de producție pentru economisirea apei | Articolul 26: modernizarea exploatațiilor agricole Articolul 30: infrastructură | Îmbunătățirea capacității de a utiliza apa mai eficient |

Refacerea zonelor umede Conversia terenurilor agricole în sisteme silvice/agrosilvice | Articolul 39: plăți pentru agromediu Articolul 41: investiții ne-productive Articolele 43 și 45: prima împădurire a terenurilor agricole și neagricole | Conservarea mediilor acvatice de mare valoare; protejarea calității apei. |

Dezvoltarea mediilor acvatice seminaturale | Articolul 57: conservarea și reabilitarea moștenirii rurale | Conservarea mediilor acvatice de mare valoare; protejarea calității apei. |

Practici legate de gestionarea solurilor (de exemplu culturile secundare) | Articolul 39: plăți pentru agromediu | Contribuție la reducerea trecerii diferiților compuși, inclusiv a fosforului, în apă. |

Prioritate: Biodiversitate |

Tipuri de acțiuni | Articole și măsuri | Efecte posibile |

Neaplicarea îngrășămintelor și a pesticidelor pe terenurile agricole de mare valoare Producția integrată și organică | Articolul 39: plăți pentru agromediu | Specii conservate – tipuri vegetație bogate în specii, protejarea și întreținerea pășunilor. |

Margini de câmp și fâșii riverane perene Construcția/gestionarea biotopurilor/habitatelor în cadrul și în afara siturilor „Natura 2000” Modificarea utilizări terenurilor (gestionarea extensivă a pășunilor, conversia terenurilor agricole în pășuni, scoaterea pe termen lung din circuitul agricol) Gestionarea perenelor de mare valoare naturală | Articolele 38 și 46: plăți „Natura 2000” Articolul 39: plăți pentru agromediu Articolul 41: investiții neproductive Articolul 47: plăți pentru silvomediu Articolul 57: conservarea și revalorizarea patrimoniului rural | Păsări protejate și alte animale sălbatice și o rețea biotopică îmbunătățită; înregistrări reduse de substanțe dăunătoare în habitatele riverane. |

Conservarea diversității genetice | Articolul 39: plăți pentru agromediu | Diversitate genetică conservată. |

2008/0106 (CNS)

Propunere de

DECIZIE A CONSILIULUI

de modificare a Deciziei 2006/144/CE privind orientările strategice ale Comunității pentru dezvoltarea rurală (perioada de programare 2007-2013)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene ,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)[59], în special articolele 9 și 10,

având în vedere propunerea Comisiei [60],

având în vedere avizul Parlamentului European [61],

întrucât:

92. Prin Decizia 2006/144/CE[62], Consiliul a adoptat orientările strategice ale Comunității privind dezvoltarea rurală (perioada de programare 2007-2013), denumite în continuare „orientările strategice ale Comunității”.

93. Articolul 10 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 prevede că orientările strategice ale Comunității pot face obiectul unei reexaminări pentru a se ține seama, în special, de schimbările majore intervenite în prioritățile Comunității.

94. În contextul evaluării procesului de punere în aplicare a reformei politicii agricole comune din 2003, schimbările climatice, energiile regenerabile, gestionarea apei și biodiversitatea au fost identificate ca noi provocări majore. Obiectivele legate de aceste priorități ar trebui consolidate în programele de dezvoltare rurală aprobate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1698/2005.

95. Orientările strategice ale Comunității ar trebui să identifice domeniile importante pentru realizarea priorităților revizuite ale Comunității privind schimbările climatice, energiile regenerabile, gestionarea apei și biodiversitatea.

96. Pe baza reexaminării orientărilor strategice ale Comunității, fiecare stat membru ar trebui să își reexamineze planul strategic național, precum și cadrul de referință pentru reexaminarea programelor de dezvoltare rurală.

97. Orientările strategice ale Comunității ar trebui modificate în consecință,

DECIDE:

Articol unic

Decizia Consiliului din 20 februarie 2006 (2006/144/CE) se modifică după cum urmează:

Punctele 2.3 și 3.4a, al căror text figurează în anexa la prezenta decizie, se adaugă la anexă.

Adoptată la Bruxelles,

Pentru Consiliu

Președintele

ANEXA

Orientările strategice ale Comunității pentru dezvoltarea rurală (perioada de programare 2007-2013), prevăzute în anexa Deciziei 2006/144/CE, se modifică după cum urmează:

(1) În partea 2, se adaugă următoarele puncte :

„2.5 Răspunsul la noile provocări

Ca parte a reexaminării reformelor introduse în 2003, a fost revizuit și echilibrul dintre cheltuielile pentru plăți directe din cadrul primului pilon al PAC și finanțarea politicii de dezvoltare rurală. Având în vedere că bugetul global al PAC este stabilit până în 2013, se pot realiza finanțări suplimentare pentru dezvoltarea rurală doar printr-o majorare a modulării obligatorii. Finanțarea suplimentară este necesară pentru a consolida eforturile cu privire la prioritățile UE în domeniul schimbărilor climatice, energiei regenerabile, gestionării apei și biodiversității:

- Clima și energia au devenit priorități, întrucât UE preia conducerea în construirea unei economii globale cu emisii reduse de carbon. În martie 2007, Consiliul European a adoptat concluziile [63] privind reducerea emisiilor de CO2 cu până la 20% până în anul 2020 (30% ca parte a unui acord internațional de obiective globale) și stabilirea țintei obligatorii de 20% pentru sursele de energie regenerabilă, inclusiv o parte de 10% din consumul de biocombustibili în benzină și motorină. Agricultura și silvicultura pot avea o contribuție importantă la aprovizionarea rezervelor de materie primă pentru bioenergie, la captarea carbonului și la reducerea și mai semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră .

- Obiectivele UE cu privire la politica din domeniul apei sunt incluse în Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei [64] , care va fi integral pusă în aplicare în perioada 2010-2012. Agricultura și silvicultura, ca principali consumatori de apă și de resurse de apă, au un rol semnificativ în gestionarea durabilă a apei, atât în ce privește cantitatea cât și în ce privește calitatea. Gestionarea apei va fi o componentă din ce în ce mai importantă a strategiei de adaptare la schimbările climatice deja inevitabile .

- Statele membre s-au angajat să oprească declinul biodiversității până în 2010, o țintă care pare din în ce mai puțin probabil să fie atinsă. O mare parte a diversității biologice din Europa depinde de agricultură si de silvicultură, iar eforturile pentru protejarea biodiversității trebuie intensificate, în special în contextul efectelor nefavorabile ale schimbărilor climatice și al cererii din ce în ce mai mari de apă.”

(2) În partea 3se inserează următorul punct 3.4a.:

„3.4a. Abordarea noilor provocări

Orientarea strategică a comunității

Schimbările climatice, energia regenerabilă, gestionarea apei și biodiversitatea reprezintă provocări majore pentru regiunile rurale, precum și pentru agricultura și silvicultura Europei. . Ca parte din strategia globală a UE de luptă împotriva schimbărilor climatice, agricultura si silvicultura vor fi invitate ca în viitor să contribuie mai mult la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la intensificarea activității de captare a carbonului. Creșterea producției de energie regenerabilă obținută din biomasa din agricultură și din sectorul forestier ar trebui, de asemenea, să contribuie la atingerea noilor obiective ale UE pentru anul 2020, privind consumul total de combustibil și consumul de energie. Gestionarea mai durabilă a apei este esențială pentru a asigura cantitatea și calitatea suficiente ale apei în viitor și pentru adaptarea la impacturile preconizate ale schimbărilor climatice asupra resurselor de apă. Mai mult, stoparea declinului biodiversității rămâne o provocare majoră. În consecință, resursele suplimentare care vor fi disponibile începând din 2010 în urma unei majorări a modulării obligatorii ar trebui destinate susținerii priorităților UE în domeniile menționate anterior.

Pentru a aborda aceste priorități, statele membre sunt încurajate să-și concentreze sprijinul asupra unor acțiuni cheie. Aceste acțiuni cheie ar putea include următoarele tipuri de acțiuni:

(i) În special, ajutorul pentru investiții, prevăzut în cadrul axei 1, poate fi îndreptat spre achiziționarea de mașini și echipamente care să contribuie la economisirea de energie, apă și alte resurse, precum și în direcția producției de energie regenerabilă pentru uzul exploatațiilor agricole. În lanțul agroalimentar și în sectorul forestier ajutorul pentru investiții ar trebui să contribuie la dezvoltarea unor metode inovatoare și mai durabile de prelucrare a biocombustibilului.

(ii) În cadrul axei 2, măsurile de agromediu și de silvicultură pot fi utilizate, în special, la creșterea biodiversității prin conservarea tipurilor de vegetație bogate în specii, prin protejarea și întreținerea pășunilor și prin multiple forme de producție agricolă. Acțiunile specifice din cadrul axei 2, precum agromediul sau împădurirea, pot, de asemenea, contribui la o mai bună gestionare a resurselor de apă disponibile în termeni de cantitate și la protejarea calității lor. Mai mult, anumite acțiuni ce țin de agromediu și de sectorul forestier contribuie la reducerea emisiilor de protoxid de azot (N2O) și metan (CH4) și ajută la dezvoltarea captării carbonului.

(iii) În cadrul axelor 3 și 4, proiectele și cooperarea la scară locală pentru proiectele privind energia regenerabilă, precum și diversificarea agricultorilor în ce privește producția de bioenergie pot fi sprijinite. Conservarea patrimoniului natural poate contribui la protejarea habitatelor cu o importantă valoare naturală și a mediilor acvatice de valoare.

(iv) Având în vedere faptul că toate suprafețele rurale se confruntă cu schimbările climatice și cu problemele energiei regenerabile, statele membre pot încuraja grupurile Leader să includă aceste probleme în strategiile lor locale de dezvoltare, ca temă transversală. Grupurile sunt bine plasate pentru a contribui la adaptarea la schimbările climatice și la găsirea de soluții privind energia regenerabilă, adaptate situației locale.

(v) Ca principiu general, ajutorul ar trebui focalizat pe tipuri de acțiuni care sunt în concordanță cu obiectivele și dispozițiile stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 și care contribuie la crearea unor efecte pozitive posibile în perspectiva noilor provocări, menționate la anexa II la regulamentul respectiv.”

DECLARAȚIE FINANCIARĂ |

1. | LINIE BUGETARĂ (2008): 67 03 05 02 05 03 05 04 | ALOCĂRI (2008): (milioane EUR) mențiune simbolică 4 032 36 832 12 927 |

2. | TITLU: Regulamentul Consiliului de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune și de stabilire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori; Regulamentul Consiliului privind modificările politicii agricole comune prin modificarea Regulamentului (CE) nr. 320/2006, (CE) nr. 1234/2007, (CE) nr. 3/2008 și (CE) nr. […]/2008; Regulamentul Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr.1698/2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR); Regulamentul Consiliului de modificare a Deciziei 2006/144/CE privind orientările strategice ale Comunității pentru dezvoltarea rurală (perioada de programare 2007-2013) |

3. | TEMEIUL JURIDIC: Articolele 36 și 37 din Tratat |

4. | OBIECTIVE: – de a face modificările necesare pentru simplificarea politicii agricole comune, – de a permite PAC să profite de noi oportunități comerciale și – de a aborda noile provocări legate de schimbările climatice, de gestionarea apei și de bioenergie. |

5.0 | CHELTUIELI – IMPUSE BUGETULUI CE (RAMBURSARE/INTERVENȚII) – AUTORITĂȚILE NAȚIONALE – ALTELE | – | –9 | –180 |

5.1 | VENITURI VENITURI ATRIBUITE | – | – | – |

2012 (milioane EUR) | 2013 (milioane EUR) |

5.0.1 | CHELTUIELI ESTIMATIVE | –115 | –124 |

5.1.1 | VENITURI ESTIMATIVE | –55 | –110 |

5.2 | METODA DE CALCUL: A se consulta tabelele atașate. |

6.0 | POATE FI FINANȚAT PROIECTUL DIN CREDITE ÎNSCRISE ÎN CAPITOLUL CORESPUNZĂTOR DIN BUGETUL ACTUAL? | DA NU |

6.1 | POATE FI FINANȚAT PROIECTUL PRIN INTERMEDIUL TRANSFERULUI ÎNTRE CAPITOLELE BUGETULUI ACTUAL? | DA NU |

6.2 | VA FI NECESAR UN BUGET SUPLIMENTAR? | DA NU |

6.3 | CREDITELE VOR TREBUI INCLUSE ÎN BUGETELE VIITOARE? | DA NU |

OBSERVAȚII: Efectul bugetar net anual al reformei este limitat (o economie de 14 milioane EUR în 2013). Principalele efecte bugetare sunt următoarele două: i) o creștere a proporției de plăți directe care vor fi complet decuplate de producție; ii) transferul unei creșteri anuale de cuantum (până la 2,0 miliarde în 2013) din măsurile privind piața și ajutoarele directe acordate pentru dezvoltarea rurală, în vederea abordării noilor provocări menționate anterior. |

CALCULAREA IMPACTULUI FINANCIAR NET ÎN FUNCȚIE DE CAPITOLUL FINANCIAR BUGETAR PRIVIND EVALUAREA „STĂRII DE SĂNĂTATE” |

An bugetar | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 |

Venituri |

6703 (scăderea cuantumului) | –55 | –110 |

Cheltuieli |

05 02 Piețe | 0 | –9 | –36 | –146 | –155 |

05 03 Ajutoare directe (înaintea modulării) | 0 | 0 | –144 | 32 | 32 |

Cuantumurile nete 05 02 și 05 03 înaintea modulării | 0 | –6 | –178 | –115 | –124 |

05 03 Ajutoare directe (transferul modulării în cadrul dezvoltării rurale) | 0 | –563 | –977 | –1427 | –2022 |

05 04 Dezvoltarea rurală | 0 | 563 | 977 | 1427 | 2022 |

CHELTUIELI NETE (05 02, 05 03, 05 04) | 0 | –9 | –180 | –115 | –124 |

IMPACT BUGETAR NET INCLUSIV VENITURILEATRIBUITE (67 03, 05 02, 05 03, 05 04) | 0 | –9 | –180 | –59 | –14 |

CALCULAREA IMPACTULUI FINANCIAR AL PROPUNERILOR PRIVIND EVALUAREA„STĂRII DE SĂNĂTATE” ASUPRA SECTORULUI LAPTELUI PE VENITURILE ATRIBUITE |

An bugetar | Temeiul juridic | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 |

SECTORUL LAPTELUI |

– Impactul asupra suprataxei în urma majorării cotelor de lactate (scăderea cuantumului) | – | – | – | –55,1 | –110,2 |

CALCULAREA IMPACTULUI FINANCIAR AL PROPUNERILOR PRIVIND EVALUAREA „STĂRII DE SĂNĂTATE”ASUPRA SECTORULUI PIEȚEI |

milioane EUR |

An bugetar | Temeiul juridic | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 |

A. Eliminarea din cadrul evaluării „stării de sănătate” a scoaterii terenurilor din circuitul agricol și limitarea intervenției la grâu |

Impactul asupra restituirilor la export pentru cereale | 0,0 | 0,0 | 0,0 | 0,0 | 0,0 |

Impactul asupra stocurilor de intervenție pentru cereale, inclusiv intervenția limitată pentru grâu* | articolele 10-13, art. 18 | 0,0 | 23,7 | 47,8 | 78,3 | 73,3 |

B. Alte măsuri |

Primă pentru amidonul de cartofi | articolele 84a, 95a | –43,4 | –43,4 |

Restituiri pentru producția de amidonul din cartofi | de ex. articolul 96 | 0,0 | 0,0 | 0,0 |

TOTAL | 0,0 | 23,7 | 47,8 | 34,9 | 29,9 |

* Scenariul evaluării „stării de sănătate” a fost calculat pe baza unui preț maxim de intervenție la achiziția de grâu. Cu toate acestea, intervenția bazându-se pe licitație (propunerea pentru evaluarea „stării de sănătate”), acest impact ar trebui considerat ca fiind maxim. Amploarea reducerilor nu se poate calcula în acest stadiu. |

SECTORUL OREZULUI |

– Eliminarea intervenției pentru orez | articolul 10 | – | – | – |

IN ȘI CÂNEPĂ | R. 1234/2007 |

– Ajutor tranzitoriu cuplat | articolele 92-94 | –4,2 | –8,1 |

FURAJE USCATE | R. 1234/2007 |

– Eliminarea ajutorului pentru piață | articolele 86-90 | –52,3 | –145,2 | –145,2 |

SECTORUL LAPTELUI |

A. Măsuri devenite facultative cu posibil impact bugetar: |

– Intervenția pentru unt: intervenție opțională prin licitație după achiziționarea a 30 000 t prin licitație | articolul 18 |

– Intervenția pentru lapte praf degresat: intervenție facultativă prin licitație după achiziționarea obligatorie a 109 000 t prin licitație | articolul 18 |

– Stocarea privată a untului devine facultativă în funcție de situația pieței | articolul 34a | (–18) | (–18) | (–18) | (–18) |

– Ajutorul pentru laptele praf degresat destinat producției de hrană pentru animale devine facultativ în funcție de situația pieței | articolul 99 |

– Ajutorul pentru producția de cazeină devine facultativ în funcție de situația pieței | articolul 100 |

B. Măsuri cu impact bugetar: |

– Suprimarea ajutorului pentru eliminarea untului | ex articolul 101 | –10,0 | –10,0 | –10,0 | –10,0 |

– Suprimarea ajutorului pentru stocarea privată a brânzeturilor | ex articolul 28 litera (b) | –24,0 | –24,0 | –24,0 | –24,0 |

C. Regimul de cote (tranziție fără probleme) |

– Impactul asupra restituirilor la export (b) | 1,6 | 2,5 | 2,3 | 2,1 |

TOTAL LAPTE ȘI PRODUSE DIN LAPTE | –32,4 | –31,5 | –31,7 | –31,9 |

SECTORUL CĂRNII DE PORC |

– Eliminarea intervenției pentru carnea de porc. | ex articolul 17 | – | – | – | – |

Abrogarea articolului 44 din R. 1234/2007 (boli ale animalelor) (a) | ex articolul 44 | – | – | – | – |

(a) conform propunerii, aceste măsuri vor fi în viitor finanțate în temeiul noului articol 60 al noului regulament de înlocuire a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003. |

(b) presupunând că ipoteza luată în calcul pentru echilibrul pieței se va materializa. |

CALCULAREA IMPACTULUI FINANCIAR AL PROPUNERILOR PRIVIND EVALUAREA „STĂRII DE SĂNĂTATE” ASUPRA SECTORULUI PLĂȚILOR DIRECTE |

An bugetar | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 |

PLĂȚI DIRECTE (înainte de modulare) |

A. Impactul introducerii unor de măsuri noi în sistemul de plăți directe și al eliminării unor plăți directe existente | 0,0 | –90,0 | 85,8 | 85,8 |

B. Impactul decuplării în cadrul SPU a plăților directe cuplate existente | 0,0 | –54,1 | –54,1 | –54,1 |

C. Impactul separării în SPU a plăților directe recuplate excluse anterior | 0,0 | 0,0 | 0,0 | 0,0 |

TOTALUL PLĂȚILOR DIRECTE (excluzând efectul modulării) | 0,0 | –144,1 | 31,7 | 31,7 |

D. Transferul cuantumului rezultat în urma modulării în cadrul dezvoltării rurale | 563 | 977 | 1427 | 2022 |

An bugetar | Temeiul juridic | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 |

INCLUDEREA NOILOR MĂSURI ÎN PLĂȚILE DIRECTE (SPU/SPUS) ȘI ELIMINAREA PLĂȚILOR DIRECTE EXISTENTE (înainte de modulare) |

A. Noile măsuri incluse în sistemul de plăți directe (SPU/SPUS) | Titlul III |

Furaje uscate | Propunere | 124,3 | 124,3 |

In pentru fibre lungi | 8,1 | 8,1 |

Ajutor pentru prelucrarea amidonului de cartofi | 43,4 | 43,4 |

B. Eliminarea sistemului de plăți directe existente |

Culturi energetice | ex art. 88 | –90,0 | –90,0 | –90,0 |

C. Impactul = A + B | 0,0 | –90,0 | 85,8 | 85,8 |

INCLUDEREA PLĂȚILOR DIRECTE CUPLATE EXISTENTE IN SPU/SPUS (înainte de modulare) |

A. Noile măsuri incluse în SPU sau SPUS | Titlul III |

Culturi proteice | Propunere | 66,3 | 67,7 | 69,1 |

Orez | 90,5 | 90,6 | 181,5 |

Fructe cu coajă lemnoasă | 98,6 | 98,9 | 99,3 |

Ajutor pentru amidonul de cartofi crescătorilor | 63,4 | 64,0 |

Ajutor pentru plantațiile de măslin | 105,2 | 105,5 | 105,8 |

Primă pentru calitate specifică pentru grâul dur | 94,4 | 94,5 | 94,6 |

Total | 455,0 | 520,7 | 614,3 |

B. Eliminarea ajutoarelor directe cuplate corespunzătoare |

Culturi proteice | articolele 76-78 | –86,6 | –88,0 | –89,4 |

Orez | articolele 79-82 | –90,5 | –90,6 | –181,5 |

Fructe cu coajă lemnoasă | articolele 83-87 | –98,6 | –98,9 | –99,3 |

Ajutor pentru amidonul de cartofi acordat crescătorilor | articolele 93-94 | –63,4 | –64,0 |

Ajutor pentru plantațiile de măslin | articolul 110i | –105,2 | –105,5 | –105,8 |

Primă pentru calitate specifică pentru grâul dur | articolele 72-75 | –128,2 | –128,3 | –128,4 |

Total | R. 1782/2003 | –509,1 | –574,8 | –668,4 |

C. Impactul = A + B | –54,1 | –54,1 | –54,1 |

An bugetar | Temeiul juridic | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 |

INCLUDEREA ÎN SPU A PLĂȚILOR DIRECTE CUPLATE ÎN URMA EXCLUDERILOR FACULTATIVE (înainte de modulare) |

A. Noile măsuri incluse în SPU | Titlul III |

Plăți pentru cereale, plante oleaginoase și proteaginoase | 1526,7 | 1526,7 | 1526,7 |

Plata suplimentară pentru grâul dur | 56,8 | 56,8 | 56,8 |

Prima specială pentru carnea de vită | 51,9 | 52,5 | 106,3 |

Prima de sacrificare pentru vite adulte | 118,3 | 118,3 | 236,6 |

Prima de sacrificare pentru viței | 66,4 | 66,4 | 132,7 |

Semințe | 30,9 | 30,9 | 30,9 |

Hamei | 2,6 | 2,6 | 2,6 |

B. Eliminarea ajutoarelor directe recuplate corespunzătoare |

Plăți pentru cereale, plante oleaginoase și proteaginoase | –1526,7 | –1526,7 | –1526,7 |

Plata suplimentară pentru grâul dur | articolul 66 | –56,8 | –56,8 | –56,8 |

Prima specială pentru carnea de vită | articolul 68 | –51,9 | –52,5 | –106,3 |

prima de sacrificare pentru vite adulte | articolul 68 | –118,3 | –118,3 | –236,6 |

Prima de sacrificare pentru viței | articolul 68 | –66,4 | –66,4 | –132,7 |

Semințe | articolul 70-1a | –30,9 | –30,9 | –30,9 |

Hamei | articolul 68a | –2,6 | –2,6 | –2,6 |

C. Impactul = A + B | 0,0 | 0,0 | 0,0 |

CALCULAREA IMPACTULUI FINANCIAR AL PROPUNERILOR PENTRU EVALUAREA „STĂRII DE SĂNĂTATE” ASUPRA DOMENIULUI DEZVOLTĂRII RURALE |

milioane EUR |

An bugetar | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 |

cuantumurile rezultate din majorări ale modulării obligatorii | 0 | 563 | 977 | 1427 | 2022 |

TOTAL | 0 | 563 | 977 | 1427 | 2022 |

[1] JO L 291, 19.11.1979, p. 174. Protocol modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1050/2001 (JO L 148, 1.6.2001, p. 1).

[2] JO C […], […], p. […].

[3] JO C […], […], p. […].

[4] JO C […], […], p. […].

[5] JO C […], […], p. […].

[6] JO L 270, 21.10.2003, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin (a se insera referința la vinuri).

[7] Decizia Consiliului 2002/358/CE (JO L 130, 15.5.2002, p. 1).

[8] Concluziile Consiliului, Luxemburg, 30.10.2007, 13888/07.

[9] Concluzia Consiliului, Bruxelles, 18.12.2006, 16164/06.

[10] JO L 277, 21.10.2005, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2012/2006 (JO L 384, 29.12.2006, p. 8).

[11] JO L 95, 5.4.2007, p. 1.

[12] JO L 209, 11.8.2005, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1437/2007 (OJ L 322, 7.12.2007, p. 1).

[13] JO L 204, 11.8.2000, p. 1.

[14] JO L 5, 9.1.2004, p. 8.

[15] JO L 58, 28.2.2006, p. 42, Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1261/2007 (JO L 283, 27.10.2007, p. 8).

[16] JO L 184, 17.7.1999, p. 23. Decizie modificată ultima dată prin Decizia 2006/512/CE (JO L 200, 22.7.2006, p. 11).

[17] OJ C 139, 14.16.2006, p.1.

[18] JO L 103, 25.4.1979, p. 1.

[19] JO L 327, 22.12.2000, p. 1.

[20] JO L 189, 20.7.2007, p.1.

[21] JO L 299, 16.11.2007, p. 1.

[22] JO L 58, 28.2.2006, p. 1 .

[23] JO L 210, 31.7.2006, modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1989/2006.

[24] JO L 125, 23.5.1996, p. 3 .

[25] JO L 125, 23.5.1996, p. 10.

[26] JO L 215, 30.7.1992, p. 70.

[27] JO L 214, 4.8.2006, p.7.

[28] JO C […], […], p. […].

[29] JO C […], […], p. […].

[30] JO C […], […], p. […].

[31] JO C […], […], p. […].

[32] JO L 299, 16.11.2007, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. […]/2008 (OJ L ....., p. …).

[33] JO L 76, 19.3.2008, p. 1.

[34] JO L 197, 30.7.1994, p. 4. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 671/2007 (JO L 156, 16.6.2007, p. 1).

[35] JO L […], […], p. […].

[36] JO L 42, 14.2.2006, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1276/2007 (JO L 284, 30.10.2007, p. 11).

[37] JO L 58, 28.2.2006, p. 42. Regulament modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1261/2007 (JO L 283, 27.10.2007, p. 8).

[38] JO L 265, 26.9.2006, p. 1.

[39] JO L 3, 5.1.2008, p. 1.

[40] JO L […], […], p. […].

[41] JO L […], […], p. […].

[42] JO L 216, 5.8.1978, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 734/2007 (JO L 169, 29.6.2007, p. 5).

[43] JO L 126, 9.5.1989, p. 1 Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 260/96 al Comisiei (JO L 34, 13.2.1996, p. 16).

[44] JO L 216, 27.7.1989, p. 5.

[45] JO L 187, 29.7.1993, p. 8.

[46] JO L 351, 23.12.1997, p. 12. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 1805/2003 (JO L 265, 16.10.2003, p. 5).

[47] JO L 190, 22.7.2005, p. 1.

[48] JO C […], […], p. […].

[49] JO C […], […], p. […].

[50] JO C […], […], p. […].

[51] JO C […], […], p. […].

[52] Decizia Consiliului 2002/358/CE (JO L 130, 15.5.2002, p. 1).

[53] Concluziile Consiliului, Luxemburg, 30.10.2007, 13888/07.

[54] Concluziile Consiliului, Bruxelles, 18.12.2006, 16164/06.

[55] JO L 277, 21.10.2005, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 146/2008 (JO L 46, 21.2.2008, p. 1).

[56] JO L 55, 25.2.2006, p. 20.

[57] JO L […], […], p. […].

[58] JO L 46, 21.2.2008, p. 1.

[59] JO L 277, 21.10.2005, p. 1. Regulament modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 146/2008 (JO L 46, 21.2.2008, p. 1).

[60] JO C […], […], p. […].

[61] JO C […], […], p. […].

[62] JO L 55, 25.2.2006, p. 20.

[63] Concluziile Consiliului, Bruxelles, 8/9 martie 2007, 7224/1/07 REV 1.

[64] JO L 327, 22.12.2000, p.1.

52008PC0306(02)