[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 2.4.2008

COM(2008) 162 final

2008/0063 (CNS)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 423/2004 în ceea ce privește refacerea rezervelor de cod și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2847/93

{SEC(2008) 386}

{SEC(2008) 389}

(prezentată de Comisie)

EXPUNERE DE MOTIVE

CONTEXTUL PROPUNERII |

110 | Motivele și obiectivele propunerii Obiectivul prezentei propuneri este de a modifica Regulamentul (CE) nr. 423/2004 al Consiliului din 26 februarie 2004 de stabilire a unor măsuri de refacere a rezervelor de cod, denumite „plan de refacere”. Obiectivul general al Regulamentului (CE) nr. 423/2004 este de a garanta refacerea în condiții de siguranță, într-un interval de timp de 5-10 ani, a rezervelor de cod la nivelurile de precauție recomandate de specialiști. Avizul științific primit din partea Comitetului științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP), pe baza avizului Consiliului Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) a indicat faptul că reducerile generate de efectul cumulat al capturilor totale admisibile (TAC-uri), al măsurilor tehnice (de exemplu dimensiunea ochiurilor de plasă, conținutul descărcărilor, închiderea zonelor) și al reglementărilor complementare de gestionare a efortului de pescuit nu au fost suficiente pentru a reduce mortalitatea provocată de pescuit la nivelurile necesare care să permită reconstituirea rezervelor de cod. Din cele patru rezerve de cod incluse în plan, doar codul din Marea Nordului a prezentat unele semne de refacere (cu o clasă de vârstă mai mult decât în anii precedenți), în timp ce niciuna dintre celelalte rezerve de cod nu prezintă semne clare de refacere. Din cauza progreselor înregistrate în refacerea rezervelor de cod este necesară revizuirea termenilor și condițiilor planului. Experiența dobândită în contextul punerii în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 423/2004, precum și a regimului de gestionare a efortului de pescuit corespunzător (pus în aplicare începând cu anul 2003 în regulamentul anual privind TAC și cota), coroborată cu opiniile părților interesate sintetizate cu ocazia simpozionului privind refacerea rezervelor de cod, desfășurat în martie 2007, a permis identificarea principalelor aspecte ale planului care trebuie modificate pentru a îmbunătăți eficacitatea acestuia. Principalele elemente noi care trebuie introduse, care justifică prezenta modificare, sunt: Necesitatea de a revizui obiectivele Dovezile actuale privind efectul încălzirii globale impune revizuirea obiectivelor pe termen lung ale planurilor de refacere a rezervelor. În loc să vizeze niveluri specifice ale biomasei, care nu mai sunt realizabile în contextul condițiilor oceanice în schimbare, planul ar trebui să se concentreze asupra atingerii ratei de exploatare optime care să garanteze randamentul durabil maxim care poate fi obținut în noile condiții. Simplificarea sistemului de gestionare a efortului de pescuit Sistemul de gestionare a efortului de pescuit pus în aplicare în anexa la regulamentul anual privind TAC și cota a devenit atât de complex, în special din cauza numeroaselor derogări, încât este dificil de pus în aplicare, de monitorizat și de controlat. Este necesar un nou sistem, bazat pe plafoane ale efortului de pescuit care să fie gestionate la nivel național de statele membre, care să simplifice regulamentul, să asigure o mai mare flexibilitate pentru statele membre și punerea în aplicare mai eficientă. Adaptarea planului la diferitele niveluri de refacere a rezervelor Este necesar ca planul să ia în considerare faptul că, atunci când situația rezervelor se îmbunătățește, pot fi aplicate abordări mai graduale. Din acest motiv, planul modificat introduce o abordare modulară, în care ajustarea mortalității provocate de pescuit se face în funcție de nivelul atins de refacere a rezervelor. Punerea în aplicare a normelor privind capturarea în situațiile în care datele sunt insuficiente De asemenea, experiența recentă arată faptul că, adesea, oamenii de știință nu au fost în măsură să furnizeze parametrii pentru aplicarea strictă a planului actual, din cauza calității scăzute a datelor. Aceasta a determinat luarea de decizii ad-hoc de către Consiliu. Este necesar să se stabilească norme clare care să se aplice atunci când oamenii de știință nu pot furniza estimări precise privind situația rezervelor. Necesitatea de a reduce numărul de capturi aruncate înapoi în mare Reducerea numărului de capturi aruncate înapoi în mare trebuie să reprezinte o parte importantă a planului revizuit. Trebuie introduse noi mecanisme pentru a încuraja pescarii să participe la programe care vizează evitarea capturilor accidentale de cod. Includerea rezervelor de cod din Marea Celtică Aceste rezerve au fost excluse din planul de refacere a rezervelor de cod pe anul 2004 datorită situației mai bune de conservare. Cu toate acestea, evaluări recente confirmă faptul că aceste rezerve se află într-o situație similară de exploatare excesivă ca și celelalte rezerve de cod din apele comunitare. De aici și necesitatea de le include în planul de refacere a rezervelor. În acest context, măsurile de control trebuie adaptate, de asemenea, la noua structură și la noile dispoziții. Prin urmare, este necesar să se modifice planul actual de refacere a rezervelor de cod pentru a-l completa, a-l actualiza în funcție de evoluțiile recente, a-l simplifica, a-i spori eficiența și a-i ușura punerea în aplicare, monitorizarea și controlul. Ținând seama de modificările propuse la planul de refacere a rezervelor, ar trebui îmbunătățite anumite măsuri de control instituite în Regulamentul (CEE) nr. 2847/93 al Consiliului din 12 octombrie 1993 de stabilire a unui sistem de control aplicabil politicii comune din domeniul pescuitului, pentru a asigura conformitatea cu măsurile instituite în planul modificat de refacere a rezervelor. |

120 | Context general Cu ocazia reformei din 2002 a politicii comune în domeniul pescuitului, Comisia și Consiliul au convenit să pună în aplicare, în mod treptat, planuri multianuale și planuri de refacere a rezervelor privind resursele piscicole de interes pentru Comunitate. Au fost întocmite planuri privind majoritatea rezervelor de cod din apele comunitare, două rezerve de merluciu, două rezerve de Nephrops, două rezerve de limbă-de-mare, precum și rezervele de cambulă de Baltica și de limbă-de-mare din Marea Nordului. De asemenea, în 2002, statele membre au semnat Planul de punere în aplicare stabilit la Summit-ul mondial privind dezvoltarea durabilă (Johannesburg). Acest plan de punere în aplicare include angajamentul de exploatare a resurselor piscicole în conformitate cu principiul randamentelor durabile maxime (RDM), cel mai târziu în 2015. Rezervele de cod din apele comunitare au reprezentat primul caz în care a fost pus în aplicare un plan multianual de refacere a rezervelor. Deși au fost adoptate mai multe planuri de refacere și de gestionare, refacerea rezervelor de cod rămâne o componentă esențială a politicii comune în domeniul pescuitului, astfel cum a fost reformată în 2002. Importanța zonelor de pescuit pentru cod, implicațiile pescuitului de cod asupra activităților de pescuit care vizează alte specii, interesele economice și sociale importante care sunt în joc și valoarea codului ca specie simbolică impun necesitatea garantării faptului că refacerea rezervelor de cod va fi un succes. Din acest motiv, este necesară modificarea planului actual în vederea remedierii deficiențelor constatate, deopotrivă, de oamenii de știință și de părțile interesate. |

130 | Dispoziții în vigoare în domeniul propunerii Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 al Consiliului din 20 decembrie 2002 privind conservarea și exploatarea durabilă a resurselor piscicole în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului stabilește cadrul general pentru exploatarea durabilă a resurselor piscicole și identifică situațiile în care Consiliul adoptă planuri de gestionare și planuri de refacere a rezervelor. Regulamentul (CE) nr. 423/2004 al Consiliului din 26 februarie 2004 de stabilire a unor măsuri de refacere a rezervelor de cod |

140 | Coerența cu celelalte politici și obiective ale Uniunii Obiectivul propunerii referitor la dezvoltarea durabilă este coerent cu politica de mediu a Comunității, în special cu elemente acestei politici care vizează protejarea habitatelor naturale și conservarea resurselor naturale. |

CONSULTAREA PăRţILOR INTERESATE şI EVALUAREA IMPACTULUI |

Consultarea părților interesate |

211 | Metode de consultare, principalele sectoare vizate și profilul general al respondenților Prezenta propunere este fundamentată pe baza mai multor consultări cu statele membre, precum și cu reprezentați ai părților interesate din cadrul consiliilor consultative regionale. Comisia a furnizat, în mai 2007, consiliilor consultative regionale și statelor membre, un document tehnic neoficial, care se baza pe ideea că rezervele de cod pot (și ar trebui) să se refacă dacă mortalitatea provocată de pescuit scade în mod suficient. Documentul a studiat două abordări în vederea obținerii unor astfel de reduceri. O primă abordare, bazată pe reducerea generalizată a efortului de pescuit în numeroase zone de pescuit pentru cod, a fost respinsă în mod covârșitor. Cea de-a doua abordare, care viza găsirea de modalități de „disociere” a pescuitului de cod de alte activități de pescuit, precum și de reducere a acestora, a fost sprijinită, în principiu, dar au fost propuse doar câteva măsuri specifice pentru a o pune în practică. Consiliile consultative regionale și-au afirmat preferința pentru o abordare specifică în funcție de tipul de rezerve; cu toate acestea, au fost recomandate doar câteva măsuri specifice de gestionare. Principalele contribuții din partea consiliilor consultative regionale sunt: un sistem facultativ de închideri temporare impuse într-un termen scurt (denumite închideri „în timp real”) și un angajament din partea fiecărei nave de a evita captura accidentală de cod („planuri de evitare a capturilor accidentale de cod”). În ceea ce privește gestionarea efortului de pescuit, Comisia a discutat cu statele membre și cu consiliile consultative regionale posibilitatea unei noi abordări bazate pe stabilirea de plafoane maxime ale efortului de pescuit, exprimate în kW-zile. În decursul anului 2008, administrațiile statelor membre și organizațiile profesionale pot introduce măsurile administrative pentru ca noul sistem să devină operațional în 2009. |

212 | Sinteza răspunsurilor și modul în care acestea au fost luate în considerare |

Obținerea și utilizarea expertizei |

221 | Domeniile științifice / de expertiză relevante S-a solicitat ICES și CSTEP să furnizeze, acolo unde este posibil, avize științifice privind gestionarea pe termen lung a activităților de pescuit. CSTEP a prezentat raportul său privind refacerea rezervelor de cod în martie 2007. |

2249 | Sinteza avizelor primite și utilizate Principalele puncte sunt: reducerile rezultate ca urmare a efectului cumulat al capturilor totale admisibile (TAC-uri), al măsurilor tehnice (precum dimensiunea ochiurilor de plasă, conținutul descărcărilor, închiderea zonelor) și al reglementărilor complementare de gestionare a efortului de pescuit nu au fost suficiente pentru a reduce mortalitatea provocată de pescuit la nivelurile necesare, care să permită reconstituirea rezervelor de cod, iar niciuna din cele patru rezerve de cod nu prezintă semne clare de refacere. CSTEP recomandă reducerea imediată a presiunii exercitate de pescuit asupra rezervelor de cod, mai degrabă decât concentrarea asupra unei misiuni dificile de definire și îndeplinire a unor obiective pe termen lung. Se estimează că astfel de obiective pe termen lung ar fi rate de exploatare de aproximativ 50% sau mai puțin în raport cu cele prognozate pentru anii anteriori. Orice scădere a efortului de pescuit în vederea reducerii presiunii exercitate de pescuit asupra rezervelor de cod ar trebui să fie în compatibilă cu alte măsuri de gestionare și să fie realizată într-un mod care să nu permită ca efortul de pescuit remanent să se focalizeze asupra codului. sistemul de gestionare a efortului de pescuit ar trebui să fie conceput în funcție de zonă și ar trebui să includă măsuri pentru penalizarea acelor activități de pescuit care induc cele mai ridicate rate de mortalitate a codului. Propunerea se bazează pe avizele primite. |

225 |

226 | Mijloace utilizate pentru a pune la dispoziția publicului avizele formulate de experți Avizele din partea ICES și CSTEP sunt puse la dispoziția publicului pe site-urile internet ale acestora (www.ices.dk și fishnet.jrc.it/web/stecf). |

230 | Evaluarea impactului Studiul de impact se bazează, în special, pe două tipuri de date: analiza științifică efectuată, în special, de Comitetul științific, tehnic și economic pentru pescuit (CSTEP), care a analizat în detaliu, începând cu anul 2005, punerea în aplicare a planului actual și a exemplificat din punct de vedere cantitativ modul în care acțiunea de refacere avansează în ceea ce privește aspectul biologic; consultările cu părțile interesate, începând printr-un simpozion privind refacerea rezervelor de cod, desfășurat la Edinburgh, în martie 2007, cu o largă participare a tuturor părților interesate și opiniile ulterioare ale consiliilor consultative regionale interesate, susținute de un document neoficial detaliat privind opțiunile și variantele posibile, pregătit de serviciile Comisiei după simpozionul menționat anterior. Aceste elemente au permis o analiză clară a motivelor pentru care planul actual nu își îndeplinește obiectivele și au identificat mai multe variante care pot fi studiate. Principalele elemente au fost: înlocuirea obiectivelor de biomasă cu obiective privind mortalitatea provocată de pescuit; asigurarea unei abordări treptate, proporționale cu stadiul de conservare a diferitelor rezerve; favorizarea unei abordări bazate pe criterii regionale; acordarea unei mai mari flexibilități în gestionarea efortului de pescuit; disocierea codului de speciile asociate pentru a evita reduceri generale ale efortului de pescuit pentru zone de pescuit în care codul reprezintă doar o captură accidentală. |

ELEMENTELE JURIDICE ALE PROPUNERII |

310 | Temei juridic Temeiul juridic al Regulamentului (CE) nr. 423/2004 îl constituie articolul 37 din Tratatul de instituire a Comunității Europene. |

329 | Principiul subsidiarității Propunerea intră în sfera competenței exclusive a Comunității. Prin urmare, principiul subsidiarității nu se aplică. Cu toate acestea, modificarea propusă prevede o mai mare descentralizare în favoarea statelor membre, în special în ceea ce privește gestionarea efortului de pescuit al navelor care se află sub pavilionul acestora. Această descentralizare oferă o mai mare flexibilitate statelor membre și contribuie la simplificarea legislației comunitare. |

Principiul proporționalității Propunerea respectă principiul proporționalității din următorul (următoarele) motiv(e): |

331 | este o modificare a unui regulament existent; obiectivul său este de a îmbunătăți și actualiza anumite aspecte ale unui plan existent, ținând seama de noile elemente și pe baza experienței dobândite din punerea în aplicarea a planului actual. |

IMPLICAţII BUGETARE |

409 | Propunerea nu are nicio implicație asupra bugetului comunitar. |

INFORMAţII SUPLIMENTARE |

Reexaminare/revizuire/clauză de caducitate |

531 | Propunerea include un articol care prevede evaluarea măsurilor de gestionare la fiecare trei ani de la data intrării în vigoare a regulamentului. |

532 |

570 | Explicarea detaliată a propunerii Obiectivul propus privind ratele mortalității provocate de pescuit este fundamentat pe avizele științifice din partea CSTEP și ICES, reflectând situația biologică actuală. În propunere este inclusă o clauză privind evaluarea pentru a garanta faptul că obiectivul referitor la ratele mortalității provocate de pescuit poate fi modificat ținând seama de noile informații și avize științifice. |

1. 2008/0063 (CNS)

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

de modificare a Regulamentului (CE) nr. 423/2004 în ceea ce privește refacerea rezervelor de cod și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 2847/93

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolul 37,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 423/2004 al Consiliului din 26 februarie 2004 de stabilire a unor măsuri de refacere a rezervelor de cod[1], în special articolul 6, alineatul (4),

având în vedere propunerea Comisiei[2],

întrucât:

(1) Potrivit unui aviz științific recent din partea Consiliului Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES), reducerile înregistrate în ceea ce privește capturile de cod, determinate de efectul cumulat al capturilor totale admisibile (TAC-uri), al măsurilor tehnice și al măsurilor complementare de gestionare a efortului de pescuit nu au fost suficiente pentru a reduce mortalitatea provocată de pescuit la nivelurile necesare care să permită reconstituirea rezervelor de pescuit și niciuna dintre rezervele de cod acoperite de Regulamentul (CE) nr. 423/2004 nu prezintă semne clare de refacere.

(2) Se consideră că a fost atins obiectivul planului actual de refacere a rezervelor de cod pentru o rezervă în cazul în care, timp de doi ani consecutivi, cantitatea de cod adult este mai mare decât cea prevăzută la articolele 3 și 5 ca situându-se în limitele biologice de securitate. Acest obiectiv nu a fost îndeplinit.

(3) Conform contribuțiilor științifice recente, în special privind tendințele pe termen lung ale ecosistemelor marine, nu se pot fixa, cu precizie, niveluri dezirabile pe termen lung ale biomasei. În consecință, obiectivul oricărui plan de refacere a rezervelor de cod ar trebui să fie transformat dintr-unul bazat pe criterii de biomasă într-unul bazat pe criterii de mortalitate provocată de pescuit, care să se aplice, de asemenea, nivelurilor autorizate ale efortului de pescuit.

(4) Codul din Marea Celtică ar trebui să fie inclus în planul de refacere al rezervelor de cod având în vedere deteriorarea situației acestor rezerve față de anul 2005.

(5) Trebuie introduse noi mecanisme pentru a încuraja pescarii să participe la programe de evitare a capturilor accidentale de cod.

(6) În cazul în care CSTEP nu este în măsură să avizeze o TAC datorită absenței unor informații precise și reprezentative, este necesar să se prevadă dispoziții pentru a garanta faptul că o TAC poate fi stabilită, într-un mod adecvat, chiar și în condițiile unor date insuficiente.

(7) Pentru a se asigura atingerea obiectivelor legate de mortalitatea provocată de pescuit și a contribui la reducerea cantităților capturate și aruncate înapoi în mare, este necesar ca posibilitățile de pescuit, din punctul de vedere al efortului de pescuit, să fie fixate la niveluri adecvate în raport cu strategia de refacere a rezervelor. Pe cât posibil, astfel de oportunități de pescuit ar trebui definite pe tipuri de echipamente de pescuit, pe baza practicilor de pescuit actuale.

(8) Pentru a se asigura conformitatea cu măsurile stabilite de prezentul regulament, ar trebui îmbunătățite măsurile de control care le completează pe cele prevăzute de Regulamentul (CEE) nr. 2847/93 al Consiliului din 12 octombrie 1993 de instituire a unui sistem de control aplicabil politicii comune în domeniul pescuitului[3], astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2846/98[4].

(9) Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 423/2004 ar trebui modificat în consecință.

(10) Regulamentul (CEE) nr. 2847/93 ar trebui adaptat în funcție de modificările aduse planului de refacere a rezervelor,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1 Modificări la Regulamentul (CE) nr. 423/2004

Regulamentul (CE) nr. 423/2004 se modifică după cum urmează:

(1) Capitolul I se înlocuiește cu următorul text:

„CAPITOLUL I

OBIECT ȘI DEFINIȚII

Articolul 1

Obiect

Prezentul regulament stabilește un plan de refacere pentru cinci rezerve de cod (denumite în continuare „rezerve de cod epuizate”), care corespund următoarelor zone geografice:

(a) codul din Kattegat;

(b) codul din Marea Nordului, din Skagerrak și din partea de est a Canalului Mânecii;

(c) codul din vestul Scoției;

(d) codul din Marea Irlandei;

(e) codul din Marea Celtică.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament se aplică următoarele definiții:

(a) definițiile prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002;

(b) „grup de efort de pescuit” înseamnă un grup de nave aflate sub pavilionul unui stat membru, care pescuiesc într-una din zonele stabilite la articolul 1 și care utilizează echipamente de pescuit care aparțin uneia dintre categoriile de echipamente prevăzute în anexa I;

(c) „captură pe unitatea de efort de pescuit” (cpue) înseamnă cantitatea de pește capturat, exprimată în greutatea pe unitate de efort de pescuit, măsurată în kW zile timp de un an.

Articolul 2a

Definiții geografice

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții geografice ale zonelor geografice:

(a) „Kattegat” înseamnă acea parte din diviziunea IIIa, delimitată de Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (IECS), mărginită la nord de o linie care se întinde de la farul Skagen la farul Tistlarna, prelungindu-se din acest punct până la cel mai apropiat punct de pe coasta suedeză, iar la sud de o linie care se întinde de la Hasenore la Gnibens Spids, de la Korshage la Spodsbjerg și de la Gilbjerg Hoved la Kullen;

(b) „Marea Nordului” înseamnă subzona IV ICES și acea parte din diviziunea ICES IIIa care nu este cuprinsă în definiția Skagerrak, precum și acea parte din diviziunea ICES IIa care se situează în apele aflate sub suveranitatea sau jurisdicția statelor membre;

(c) „Skagerrak” înseamnă acea parte din diviziunea ICES IIIa delimitată la vest de o linie care se întinde de la farul Hanstholm la farul Lindesnes, iar la sud de o linie care se întinde de la farul Skagen la farul Tistlarna, iar din acel punct la cel mai apropiat punct de pe coasta suedeză;

(d) „partea de est a Canalului Mânecii” înseamnă diviziunea ICES VIId;

(e) „Marea Irlandei” înseamnă diviziunea ICES VIIa;

(f) „vestul Scoției” înseamnă diviziunea ICES VIa și partea din diviziunea ICES Vb situată în apele aflate sub suveranitatea sau jurisdicția statelor membre.

(g) „Marea Celtică” înseamnă diviziunile ICES de la VIIe la VIIk inclusiv.

Articolul 2b

Calcularea efortului de pescuit

În sensul prezentului regulament:

(a) capacitatea unei nave este măsurată în kilowați;

(b) activitatea unei nave este măsurată în zile de prezență într-una din zonele geografice stabilite la articolul 2a. O zi de prezență într-o zonă reprezintă orice perioadă neîntreruptă de 24 de ore (sau o parte a acesteia) în care o navă este prezentă în zonă și absentă din port.

Articolul 3

Obiectivul planului

(1) Planul menționat la articolul 1 asigură exploatarea durabilă a rezervelor de cod pe baza randamentului durabil maxim.

(2) Obiectivul stabilit la alineatul (1) este atins în același timp cu menținerea ratei mortalității provocate de pescuit la 0,4 pentru grupele de vârstă de 4-7 ani.”

(2) Capitolul II se elimină.

(3) Capitolul III se înlocuiește cu următorul text:

„CAPITOLUL III

CAPTURILE TOTALE ADMISIBILE

Articolul 5

Niveluri minime și de precauție

Nivelul minim și nivelul de precauție pentru fiecare dintre rezervele de cod epuizate este după cum urmează:

Rezerve | Niveluri minime în tone | Niveluri de precauție în tone |

Codul din Kattegat | 6 400 | 10 500 |

Codul din Marea Nordului, Skagerrak și partea de est a Canalului Mânecii | 70 000 | 150 000 |

Codul din vestul Scoției | 14 000 | 22 000 |

Codul din Marea Irlandei | 6 000 | 10 000 |

Codul din Marea Celtică | 6 300 | 8 800 |

Articolul 6

Procedura de stabilire a TAC-urilor

(1) În fiecare an, Consiliul decide cu privire la TAC pentru următorul an pentru fiecare dintre rezervele de cod epuizate. Pe baza avizului CSTEP, TAC-urile îndeplinesc următoarele condiții:

a) dacă volumul rezervelor în anul anterior anului de aplicare a TAC este inferior nivelului minim stabilit la articolul 5, rata mortalității provocate de pescuit se reduce cu 25% în anul de aplicare a TAC, în comparație cu rata mortalității provocate de pescuit din anul anterior;

b) dacă volumul rezervelor în anul anterior anului de aplicare a TAC este inferior nivelului de precauție stabilit la articolul 5 și este superior sau egal cu nivelul minim stabilit la articolul 5, rata mortalității provocate de pescuit se reduce cu 15% în anul de aplicare a TAC, în comparație cu rata mortalității provocate de pescuit din anul anterior; și

c) dacă volumul rezervelor în anul anterior anului de aplicare a TAC este superior sau egal cu nivelul de precauție stabilit la articolul 5, rata mortalității provocate de pescuit se reduce cu 10% în anul de aplicare a TAC, în comparație cu rata mortalității provocate de pescuit din anul anterior.

(2) Dacă aplicarea alineatului (1) literele (b) și (c), pe baza avizului CSTEP, determină o rată a mortalității provocate de pescuit inferioară valorii de 0,4 pe grupele de vârstă 2, 3 și 4, Consiliul stabilește TAC la un nivel care determină o rată a mortalității provocate de pescuit de 0,4 pentru grupele de vârstă menționate.

(3) Atunci când își dă avizul conform alineatelor (1) și (2), CSTEP consideră că rezervele sunt pescuite, în anul anterior anului de aplicare a TAC, în condițiile unei reduceri a ratei mortalității provocate de pescuit egală cu reducerea efortului de pescuit maxim admisibil care se aplică în anul respectiv.

(4) Fără a aduce atingere alineatului (1) literele (b) și (c) și alineatului (2), Consiliul nu fixează TAC la un nivel care este inferior sau superior cu mai mult de 15% decât TAC stabilită în anul anterior.

(5) TAC este calculată prin deducerea următoarelor cantități din totalul disparițiilor de cod care sunt prognozate de CSTEP ca fiind corespunzătoare ratelor mortalității provocate de pescuit menționate la alineatele (1) și (2):

(a) o cantitate de pește echivalentă cu cantitățile de cod aruncate înapoi în mare din rezervele în cauză;

(b) după caz o cantitate care corespunde altor cauze relevante de mortalitate a codului și care urmează să fie fixată pe baza unei propuneri a Comisiei.

Articolul 6a

Procedura de stabilire a TAC-urilor în condiții de date insuficiente

În măsura în care, din cauza absenței unor informații suficient de precise și reprezentative, CSTEP nu este în măsură să ofere un aviz care să-i permită Consiliului să stabilească TAC conform articolului 6, Consiliul decide după cum urmează:

(a) dacă CSTEP recomandă să se reducă capturile de cod la nivelul cel mai scăzut posibil, TAC este stabilită prin aplicarea unei reduceri de 25 % în comparație cu TAC din anul anterior;

(b) în toate celelalte cazuri, TAC se stabilește prin aplicarea unei reduceri de 15% în comparație cu TAC din anul anterior.

Articolul 7

Evaluarea măsurilor de gestionare

(1) La fiecare trei ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, Comisia solicită CSTEP să evalueze progresele fiecăreia dintre rezervele de cod epuizate sub raportul refacerii rezervelor.

2. În cazul în care CSTEP semnalează că oricare dintre rezervele de cod epuizate nu este pe cale să se refacă, Consiliul ia o decizie:

(a) de stabilire a TAC pentru rezerva respectiva la un nivel mai scăzut decât cel prevăzut la articolele 6 și 6a;

(b) de stabilire a efortului de pescuit maxim admisibil la un nivel mai scăzut decât cel prevăzut la articolul 8a;

(c) de stabilire a condițiilor conexe, în funcție de necesitate.

3. În cazul în care CSTEP semnalează faptul că nivelurile minim și de precauție de la articolul 5 sau nivelul ratei mortalității provocate de pescuit de la articolul 6 alineatul (2) nu mai corespund necesității de a menține un risc redus de epuizare a rezervelor și un randament durabil maxim, Consiliul decide cu privire la noile valori ale acestor niveluri.”

4) Capitolul IV se înlocuiește cu următorul text:

„CAPITOLUL IV

Limitarea efortului de pescuit

Articolul 8

Regimul efortului de pescuit

TAC-urile stabilite la articolele 6 și 6a sunt completate printr-un regim al efortului de pescuit prin care posibilitățile de pescuit, din punctul de vedere al efortului de pescuit, sunt alocate statelor membre anual.

Articolul 8a

Alocările efortului de pescuit

(1) În fiecare an, Consiliul decide cu privire la efortul de pescuit maxim admisibil pentru fiecare grup de efort de pescuit dintr-un stat membru.

(2) Efortul de pescuit maxim admisibil este calculat cu ajutorul unei valori de referință, după cum urmează:

(a) pentru primul an de aplicare a prezentului regulament, valoarea de referință este stabilită ca fiind efortul de pescuit mediu în kW-zile, realizat în anii 2005, 2006 și 2007, în funcție de avizul CSTEP;

(b) pentru anii următori de aplicare a prezentului regulament, valoarea de referință este egală cu efortul de pescuit maxim admisibil pentru anul anterior.

(3) Pentru grupurile de efort de pescuit care, pe baza evaluării anuale a datelor privind gestionarea efortului de pescuit prezentate conform articolelor 18, 19 și 20 din Regulamentul (CE) nr. xxx/2008[5], au contribuit în ceea mai mare măsură la captura totală de cod și a căror captură totală pe baza acestei evaluări constă în proporție de cel puțin 80% din cod, efortul de pescuit maxim admisibil este calculat după cum urmează:

(a) în cazul în care se aplică articolul 6, valorii de referință i se aplică același procentaj de reducere care este stabilit la articolul 6 pentru rata mortalității provocate de pescuit;

(b) în cazul în care se aplică articolul 6a, valorii de referință i se aplică același procentaj de reducere în ceea ce privește efortul de pescuit, ca și în cazul reducerii TAC.

(4) Pentru grupurile de efort de pescuit altele decât cele menționate la alineatul (3), efortul de pescuit maxim admisibil este menținut la nivelul valorii de referință.

Articolul 8b

Obligațiile statului membru

(1) Pentru navele aflate sub pavilionul său, fiecare stat membru decide în legătură cu metoda de alocare a efortului de pescuit maxim admisibil pentru fiecare navă, pe baza următoarelor criterii:

(a) promovarea bunelor practici de pescuit, inclusiv îmbunătățirea colectării datelor, reducerea numărului de capturi aruncate înapoi în mare și minimizarea impactului asupra puietului de pește;

(b) participarea la programe de cooperare pentru evitarea capturilor accidentale și inutile de cod;

(c) impactul redus asupra mediului, inclusiv consumul de combustibil și emisiile de gaze cu efect de seră;

(d) proporționalitatea în raport cu alocarea posibilităților de pescuit din punctul de vedere al cotelor de pescuit.

(2) Fiecare stat membru eliberează permise speciale de pescuit conform Regulamentului nr. 1627/94[6] al Consiliului pentru navele aflate sub pavilionul statului respectiv și care participă la activități de pescuit în zonele geografice stabilite la articolul 2a.

(3) Pentru fiecare grup de efort de pescuit, capacitatea totală exprimată atât în GT, cât și în kW, a navelor care dețin permise de pescuit eliberate conform alineatului (2) nu depășește capacitatea navelor care au fost în activitate în 2007 și care au utilizat echipamente și au pescuit în zona respectivă.

(4) Fiecare stat membru întocmește și ține la zi o listă cu navele care dețin permisul special menționat la alineatul (2) și o pune, pe site-ul său internet oficial, la dispoziția Comisiei și a celorlalte state membre.

Articolul 8c

Reglementarea efortului de pescuit

Statele membre monitorizează capacitatea și activitatea flotei proprii pe grupuri de efort și iau măsurile necesare în cazul în care efortul de pescuit maxim admisibil este pe punctul de a fi atins, pentru a garanta faptul că efortul de pescuit nu va depăși limitele stabilite.

Articolul 8d

Schimbul de efort de pescuit maxim admisibil între statele membre

Efortul de pescuit maxim admisibil stabilit conform articolului 8s este adaptat de statele membre respective ținând cont de:

(a) schimburile de cote efectuate în conformitate cu articolul 20 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002; și

(b) realocările și/sau deducerile efectuate în conformitate cu articolul 23 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002, precum și cu articolul 21 alineatul (4), articolul 23 alineatul (1) și articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93.

Articolul 8e

Schimbul de efort de pescuit maxim admisibil între grupurile de efort

(1) La solicitarea întemeiată a unui stat membru, Comisia poate, conform procedurii prevăzute la articolul 30 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002, să modifice alocările efortului de pescuit pentru statul membru respectiv, transferând capacitatea de pescuit între grupuri de efort de pescuit, conform condițiilor prevăzute la alineatele (2)-(4).

(2) Transferul este permis între categorii de echipamente, dar nu între zone geografice.

(3) Transferul este permis numai dacă provine dintr-o categorie de echipamente care a prezentat, în cazul codului, o captură pe unitate de efort (cpue) superioară celei a categoriei de echipamente care primește transferul. Statul membru care solicită transferul furnizează informații necesare privind cpue.

(4) Transferul este efectuat pe baza unui kW-zi pentru fiecare kW-zi.”

(5) Articolul 9 se înlocuiește cu următorul text:

”Articolul 9

Raportul cu Regulamentul (CE) nr. 2847/93

Măsurile de control stabilite în prezentul capitol se aplică în completarea celor prevăzute în Regulamentul (CEE) nr. 2847/93.

Articolul 9a

Verificările tabloului de bord

(1) Pentru navele echipate cu un sistem de monitorizare a navelor (SMN), statele membre verifică dacă informațiile primite de centrele de monitorizare a pescuitului (CMP) corespund activităților înregistrate în jurnalul de bord, folosind datele SMN. Astfel de verificări încrucișate sunt înregistrate pe suport electronic, pentru o perioadă de trei ani.

(2) Fiecare stat membru păstrează și pune la dispoziție, pe site-ul săi internet oficial, coordonatele la care trebuie transmise jurnalele de bord și declarațiile de descărcare.

Articolul 9b

Cântărirea codului descărcat

Comandantul unei nave de pescuit se asigură că orice cantitate de cod capturat în zonele stabilite la articolul 2a și descărcat într-un port comunitar este cântărită înainte de vânzare sau înainte de a fi transportată din portul de descărcare. Cântarele utilizate sunt aprobate de către autoritățile naționale competente. Cifrele obținute ca urmare a cântăririi sunt folosite pentru declarația menționată la articolul 8 din Regulamentul (CEE) nr. 2847/93.

Articolul 9c

Criteriile de inspecție

Fiecare stat membru ale cărui nave fac obiectul prezentului regulament stabilește criterii de inspecție specifice. Acestea sunt reexaminate periodic în urma realizării unei analize a rezultatelor obținute. Criteriile de inspecție evoluează progresiv până la atingerea criteriilor țintă prevăzute în anexa II.

Articolul 9d

Interdicția de transbordare

Transbordarea codului pe mare este interzisă în zonele geografice stabilite la articolul 2a.

Articolul 9e

Supravegherea comună și schimbul de inspectori

Statele membre vizate se implică în activități comune de inspecție și supraveghere.

Articolul 9f

Programe naționale de control

(1) Statele membre ale căror nave fac obiectul prezentului regulament elaborează un program național de control în conformitate cu anexa III.

(2) În fiecare an, înainte de 31 ianuarie, statele membre ale căror nave fac obiectul prezentului regulament, pun la dispoziția Comisiei și a celorlalte state membre, pe site-ul lor internet oficial, programele naționale de control proprii, însoțite de un calendar de punere în aplicare.

(3) Comisia convoacă, cel puțin o dată pe an, o întâlnire a Comitetului pentru pescuit și acvacultură pentru a evalua respectarea și rezultatele programelor naționale de control pentru rezervele de cod care fac obiectul prezentului regulament.”

(6) Capitolul VI se înlocuiește cu următorul text:

„CAPITOLUL VI

Luarea deciziilor și dispoziții finale

Articolul 17 Procedura de luare a deciziilor

În cazul în care prezentul regulament prevede că deciziile sunt luate de Consiliu, acesta hotărăște cu majoritate calificată, pe baza propunerii Comisiei.

Articolul 17a Modificări ale anexei I

Pe baza avizului CSTEP, Comisia poate modifica anexa I la prezentul regulament conform procedurii prevăzute la articolul 30 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 2371/2002 și ținând seama de următoarele principii:

(a) grupurile de efort de pescuit sunt stabilite ca fiind cât se poate de omogene posibil din punctul de vedere al rezervelor biologice capturate, al dimensiunilor peștilor capturați în mod voit sau accidental și al efectelor asupra mediului ale activităților de pescuit corespunzătoare grupurilor de efort;

(b) numărul și dimensiunea grupurilor de efort de pescuit răspund criteriilor de eficiență în raport cu costurile prin prisma obligației de gestionare referitoare la necesitățile de conservare.”

Articolul 2 Modificări la Regulamentul (CE) nr. 2847/93

Regulamentul (CE) nr. 2847/93 se modifică după cum urmează:

(1) Articolul 19j se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 19j

Fiecare stat membru notifică de îndată celorlalte state membre datele de identificare ale navelor care arborează pavilionul său pentru care s-a suspendat sau s-a retras autorizația de desfășurare a activităților de pescuit într-una sau mai multe dintre zonele de pescuit menționate la articolele 3 și 6 din Regulamentul (CE) nr. 1954/2003 ori s-a retras sau suspendat permisul special de pescuit eliberat în conformitate cu articolul 8b alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 423/2004.”

(2) Articolul 21a se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 21a

Fiecare stat membru stabilește data la care se consideră că navele sau un grup de nave care arborează pavilionul său au atins nivelul maxim al efortului de pescuit într-o zonă de pescuit, prevăzut în regulamentul menționat la articolul 11 alineatul (2) sau (3) din Regulamentul (CE) nr. 1954/2003 și la articolul 8a din Regulamentul (CE) nr. 423/2004. De la data respectivă, se interzic temporar activitățile de pescuit ale navelor sau grupurilor de nave menționate, în zona respectivă. Măsura respectivă este notificată de îndată Comisiei care informează celelalte state membre cu privire la aceasta.”

(3) Articolul 21b se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 21b

În cazul în care se consideră că navele sau un grup de nave care arborează pavilionul unui stat membru au epuizat 70% din efortul maxim de pescuit care le-a fost alocat în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1954/2003 și Regulamentul (CE) nr. 423/2004, statul membru respectiv adresează o notificare Comisiei în legătură cu măsurile adoptate în conformitate cu al doilea paragraf al articolului 7 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 685/95.”

(4) Articolul 21c se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 21c

(1) Pe baza informațiilor prevăzute la articolul 19i, Comisia asigură respectarea nivelurilor maxime ale efortului de pescuit fixate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1954/2003 și Regulamentul (CE) nr. 423/2004.

(2) În urma notificării în conformitate cu articolul 21a sau din proprie inițiativă, Comisia stabilește, pe baza informațiilor disponibile, data la care se consideră că a fost atins nivelul maxim al efortului de pescuit al navelor sau al unui grup de nave care arborează pavilionul unui stat membru, pentru o zonă de pescuit. Începând de la data respectivă, navele sau grupul de nave aflate sub pavilionul statului membru în cauză nu pot să desfășoare activități de pescuit în zonele de pescuit respective.”

Articolul 3 Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Se aplică de la 1 ianuarie 2009.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Consiliu

Președintele

ANEXĂ

Se inserează următoarea anexă în Regulamentul (CE) nr. 423/2004:

„ANEXA I

Grupuri de efort de pescuit

1. Categorii de echipamente

(1) Traule de fund (OTB, OTT, PTB) cu ochiuri de plasă:

TR.1 egale sau mai mari de 100 mm;

TR.2 egale sau mai mari de 70 mm și mai mici de 100 mm;

TR.3 până la 70mm.

(2) Traule laterale, (TBB) cu ochiuri de plasă:

BT.1 egale sau mai mari de 80 mm;

BT.2 până la 80mm.

(3) Setci, plase de încurcare (cu excepția setcilor cu sirec) cu ochiuri de plasă:

GN.1 egale sau mai mari de 150 mm;

GN.2 egale sau mai mari de 110 mm și mai mici de 150 mm;

GN.3 până la 110mm.

(4) Setci cu sirec (TN.1)

(5) Paragate (LL.1)

2. Categorii de zone geografice

2.1. În sensul prezentei anexe, se aplică următoarele categorii geografice:

(a) Kattegat;

(b) (i) Skagerrak;

(ii) acea parte din zona ICES IIIa neinclusă în Skagerrak și Kattegat;

zona ICES IV și apele CE din zona ICES IIa;

(iii) zona ICES VIId;

(c) zona ICES VIIa;

(d) zona ICES VIa;

(e) Marea Celtică (zonele ICES de la VIIe la VIIk inclusiv).

3. Grupuri de efort de pescuit:

La transmiterea datelor privind efortul de pescuit prognozat la articolul 19i din Regulamentul (CE) nr. 2847/93 se utilizează următoarele coduri pentru fiecare grup de efort:

Zone |

Categorii de echipamente | (a) | (b) | (c) | (d) | (e) |

TR1 | TR1a | TR1b | TR1c | TR1d | TR1e |

TR2 | TR2a | TR2b | TR2c | TR2d | TR2e |

TR3 | TR3a | TR3b | TR3c | TR3d | TR3e |

BT1 | BT1a | BT1b | BT1c | BT1d | BT1e |

BT2 | BT2a | BT2b | BT2c | BT2d | BT2e |

GN1 | GN1a | GN1b | GN1c | GN1d | GN1e |

GN2 | GN2a | GN2b | GN2c | GN2d | GN2e |

GN3 | GN3a | GN3b | GN3c | GN3d | GN3e |

TN1 | TN1a | TN1b | TN1c | TN1d | TN1e |

LL1 | LL1a | LL1b | LL1c | LL1d | LL1e |

ANEXA II

CRITERII SPECIFICE DE INSPECȚIE

Obiectiv

1. Fiecare stat membru stabilește criterii de inspecție specifice în conformitate cu prezenta anexă.

Strategie

2. Inspecția și supravegherea activităților de pescuit se concentrează asupra navelor care sunt susceptibile de a captura cod. Inspecțiile aleatorii asupra transportului și comercializării codului reprezintă un mecanism complementar de verificare încrucișată pentru a testa eficiența inspecției și a supravegherii.

Priorități

3. Diferitele categorii de echipamente sunt supuse unor niveluri de prioritate diferite, în funcție de măsura în care flotele sunt afectate de limitele aplicate posibilităților lor de pescuit. Din acest motiv, fiecare stat membru stabilește priorități specifice.

Criterii țintă

4. În termen de o lună de la data intrării în vigoare a prezentului regulament, statele membre pun în aplicare programele lor de inspecție, ținând seama de obiectivele stabilite mai jos.

Statele membre precizează și descriu strategia de sondaj pe care o vor aplica.

La cerere, Comisia poate avea acces la planul de sondaj folosit de statul membru respectiv.

(a) Nivelul inspecției în porturi

Ca regulă generală, nivelul de precizie dorit trebuie să fie cel puțin echivalent cu cel obținut prin folosirea unei metode simple de sondaj aleatoriu, prin intermediul căreia inspecțiile acoperă 20 % (după greutate) din cantitățile totale de cod descărcate într-un stat membru.

(b) Nivelul inspecției comercializării

Inspectarea a 5 % din cantitățile de cod oferite spre vânzare la licitație.

(c) Nivelul inspecției maritime

Criteriu flexibil: se stabilește după o analiză detaliată a activității de pescuit din fiecare zonă. Criteriile maritime se referă la numărul de zile de patrulare pe mare în zonele de gestionare a codului, cu posibilitatea stabilirii unui criteriu separat pentru zilele de patrulare în zone specifice.

(d) Nivelul supravegherii aeriene

Criteriu flexibil: se stabilește după o analiză detaliată a activității de pescuit din fiecare zonă și ținând seama de resursele disponibile ale statului membru.

ANEXA III

Conținutul programelor naționale de acțiuni de control

Programele naționale de acțiuni de control stabilesc, inter alia , următoarele aspecte:

1. MIJLOACELE DE CONTROL

Resurse umane

1.1. Numărul inspectorilor care își desfășoară activitatea pe uscat și pe mare, precum și perioadele și zonele în care vor fi mobilizați.

Resurse tehnice

1.2. Numărul navelor și al avioanelor de patrulare, precum și perioadele și zonele în care vor interveni.

Resurse financiare

1.3. Alocarea bugetară pentru mobilizarea resurselor umane, a navelor și a avioanelor de patrulare.

2. ÎNREGISTRAREA ELECTRONICĂ ȘI RAPORTAREA INFORMAȚIILOR PRIVIND ACTIVITĂȚILE DE PESCUIT

Descrierea sistemelor puse în aplicare pentru a se asigura respectarea dispozițiilor articolelor 9a, 10, 11 și 12 .

3. PORTURILE DESEMNATE

După caz, o listă a porturilor desemnate pentru descărcarea codului, în conformitate cu articolul 9e.

4. INTRAREA SAU IEȘIREA DIN ANUMITE ZONE

Descrierea sistemelor puse în aplicare pentru a se asigura respectarea dispozițiilor articolului 11.

5. CONTROLUL DESCĂRCĂRILOR

Descrierea tuturor mijloacelor și/sau sistemelor puse în aplicare pentru a se asigura respectarea dispozițiilor articolelor 9a, 9b, 9c și 15.

6. PROCEDURILE DE INSPECȚIE

Programele naționale de acțiuni de control specifică procedurile care vor fi urmate:

(a) în cursul inspecțiilor maritime și terestre;

(b) în cursul comunicării cu autoritățile competente desemnate de alte state membre ca fiind responsabile pentru programul național de acțiuni de control pentru cod;

(c) pentru supravegherea comună și schimbul de inspectori, incluzând precizări privind competențele și autoritatea inspectorilor care își desfășoară activitatea în apele altor state membre.”

[1] JO L 70, 9.3.2004, p. 8.

[2] JO C, p. .

[3] JO L 261, 20.10.1993, p. 1.

[4] JO L 358, 31.12.1998, p.5.

[5] A se insera referința la noul regulament privind colectarea datelor.

[6] JO L 171, 6.7.1994, p. 7.