Comunicare a Comisiei către Consiliu - Analiză a relaţiilor dintre UE şi Rusia {SEC(2008) 2786} /* COM/2008/0740 final */
[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE | Bruxelles, 5.11.2008 COM(2008) 740 final COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE CONSILIU Analiză a relațiilor dintre UE și Rusia {SEC(2008) 2786} COMUNICARE A COMISIEI CĂTRE CONSILIU Analiză a relațiilor dintre UE și Rusia Consiliul European extraordinar din 1 septembrie 2008 a solicitat Consiliului ca, împreună cu Comisia, să examineze cu atenție și în detaliu diferitele aspecte din cadrul relațiilor dintre UE și Rusia. Această analiză urmează să fie făcută în perspectiva Reuniunii la nivel înalt UE-Rusia, programată să aibă loc la 14 noiembrie 2008 și va fi discutată în cadrul CAGRE din 10-11 noiembrie în timp ce, cu ocazia CAGRE din 13-14 octombrie 2008, s-a făcut un bilanț al evoluțiilor în urma conflictului ruso-georgian. Reflecția actuală are loc pe fondul unor evenimente care umbresc relațiile dintre UE și Rusia: violarea integrității teritoriale a Georgiei prin folosirea forței și recunoașterea unilaterală de către Rusia a independenței Abkhaziei și Osetiei de sud rămân inacceptabile, în timp ce principiile de politică externă formulate recent, inclusiv resurgența sferelor de influență, constituie motive de îngrijorare. UE poate aborda relațiile sale cu Rusia cu o anumită încredere. Rusia are nevoie de UE din punct de vedere economic. UE este o piață importantă pentru exporturile sale de materii prime, în special energie, iar Rusia dorește o îmbunătățire a condițiilor privind comerțul cu materiale nucleare. Recenta criză financiară a evidențiat nevoia acută a Rusiei de a își moderniza și diversifica economia. În cadrul acestui proces, UE este partenerul natural al Rusiei și principala sursă de investiții străine în această țară. Rusia dorește angajamente cu UE în vederea realizării propriilor obiective, cum ar fi eliminarea vizelor sau asocierea la Programul-cadru comunitar de cercetare și dezvoltare. În lumina celor de mai sus, scopul acestei analize îl constituie examinarea rețelei complexe de interese care se întrepătrund, integral sau parțial, în relațiile dintre UE și Rusia și realizarea unei evaluări realiste a propriilor interese ale UE în prezent. Cadrul în care aceste interese pot fi realizate și extinse a fost definit în mandatul adoptat recent în vederea inițierii de negocieri privind un acord care să succeadă Acordului de parteneriat și de cooperare (APC) și, odată ce vor fi îndeplinite condițiile, negocieri privind un acord de liber schimb. Documentul de lucru anexat prezintă în detaliu evoluția parteneriatului între UE și Rusia pe parcursul ultimilor ani, precum și oportunitățile și provocările cu care ne vom confrunta în viitor. Relațiile dintre UE și Rusia se bazează pe Acordul de parteneriat și de cooperare (APC) în vigoare din 1997 care a fost completat ulterior de cele patru spații comune în 2005. Rezultă astfel un cadru instituțional care funcționează bine în multe privințe, în special la nivel politic prin intermediul consiliului de cooperare (în prezent, consiliul permanent de parteneriat la nivel de miniștri de externe). Scurtă analiză a relațiilor dintre UE și Rusia Volumul important al schimburilor comerciale și investițiilor între UE și Rusia este în continuă creștere și continuarea acestei tendințe este în interesul ambelor părți. Rusia este al treilea partener comercial ca importanță al UE și observăm în fiecare an rate de creștere de până la 20%. Energia constituie un factor major, însă au avut loc creșteri importante și în sectorul serviciilor. Caracterizată de o creștere economică puternică și susținută și de apariția unei clase de mijloc semnificative, Rusia constituie o piață emergentă importantă aflată în imediata noastră apropiere, care oferă multiple oportunități întreprinderilor din UE. UE este principalul investitor străin în Rusia, deținând 80% din investițiile străine cumulative în această țară și, astfel, este în interesul nostru ca dezvoltarea economiei rusești să continue, iar aceasta să atragă și mai multe investiții europene în viitor, având în vedere eforturile Rusiei de a-și diversifica și moderniza economia. Aceasta va depinde însă de capacitatea Rusiei de a garanta statul de drept și existența unui sistem judiciar cu adevărat independent, capabil să asigure punerea în aplicare a contractelor. O parte semnificativă a rezervelor valutare ale Rusiei este deținută în euro, făcând din această țară unul din cei mai mari deținători de active exprimate în euro din lume. Rusia nu a fost imună la criza financiară globală și, având în vedere interdependența noastră economică, este importantă menținerea unui dialog între UE și Rusia privind evenimentele care se desfășoară în prezent. Considerentele de mai sus au determinat UE să sprijine în mod ferm cererea de aderare a Rusiei la Organizația Mondială a Comerțului. Argumentele în favoarea unei aderări rapide la OMC pe baza unor criterii comerciale viabile rămân puternice, nu în ultimul rând deoarece există semne de creștere a protecționismului în sectorul agricol și cel al resurselor naturale. Este necesară găsirea de soluții urgente pentru rezolvarea unor litigii comerciale actuale, cum ar fi cel privind restricțiile la exportul de lemn impuse de Rusia, pentru a evita deteriorarea condițiilor comerciale deja dificile. În ciuda dezvoltării rapide a schimburilor comerciale și a investițiilor între UE și Rusia, precum și a stabilirii de numeroase dialoguri sectoriale în cadrul spațiului economic comun, există dificultăți în mai multe domenii, cum ar fi proceduri vamale problematice, survolarea Siberiei și punerea în aplicare inconsecventă de către Rusia a unor norme sanitare și fitosanitare internaționale. Interdependența energetică între UE și Rusia constituie un element central al relației care le unește. Statele membre UE sunt clienți importanți pentru produsele energetice rusești și este puțin probabil ca această situație să se schimbe pe termen scurt sau mediu. Această relație este una de interdependență și nu de dependență. Exporturile către UE au contribuit în mod semnificativ la ratele de creștere ale economiei rusești. Cu toate acestea, UE și Rusia interpretează în mod diferit conceptele de securitate energetică și de acces reciproc pe piață. Dacă, până în prezent, Rusia a reprezentat un furnizor fiabil de produse energetice, diferendele apărute cu țările de tranzit precum și insuficiența investițiilor în amonte care să răspundă unei cereri crescânde ridică motive de îngrijorare privind aprovizionarea în viitor. Rămân multe de făcut, în continuare, în vederea instituirii unui parteneriat energetic veritabil bazat pe principiile Tratatului privind Carta energiei și, în special, pe transparență, reciprocitate și nediscriminare. Cooperarea are loc în cadrul dialogului privind energia și cuprinde domenii importante cum ar fi scenarii și strategii privind sectorul energetic, evoluțiile pieței și eficiența energetică. În continuare, ar putea fi dezvoltate instrumente importante, cum ar fi mecanismul de avertizare rapidă în domeniul energetic. În ceea ce privește spațiul comun de securitate externă , dialogul politic este susținut și are loc la mai multe niveluri. UE menține contactul cu Rusia în legătură cu situația din Iran, Orientul Mijlociu, Balcani etc., precum și în cadrul unor instanțe internaționale cum ar fi ONU și OSCE, în scopul elaborării unor perspective și abordări comune. Cooperarea în cadrul procesului de pace în Orientul Mijlociu și privind neproliferarea armelor nucleare în Iran a fost una pozitivă. UE și Rusia au un interes comun în neproliferarea armelor de distrugere în masă. Rusia a contribuit recent la misiunea PESA organizată de UE în Ciad/Republica Centrafricană. Pozițiile părților privind Kosovo și vecinătatea comună rămân în continuare divergente, în special după evenimentele din Georgia. UE ar trebui să elaboreze o poziție comună asupra propunerii Rusiei privind o nouă ordine europeană în materie de securitate. UE are un interes real ca eforturile depuse pentru îmbunătățirea cooperării în aceste domenii să continue în anii următori. Rusia este un actor geopolitic important, a cărui participare constructivă în afacerile internaționale este o condiție prealabilă necesară pentru o acțiune eficientă a comunității internaționale. Există un dialog UE-Rusia privind politica regională; în regiunea Kaliningrad, sistemul de tranzit facilitat între această regiune și Rusia funcționează bine. În plus, Rusia și-a manifestat un nou interes pentru o dimensiune nordică revizuită; cu ocazia reuniunii ministeriale din 27 octombrie s-au constatat progrese importante în acest domeniu și există posibilitatea de a include chestiunile privind zona arctică în cadrul dialogului periodic între UE și Rusia. Drepturile omului rămân un motiv de preocupare. Sentimentul general este că există discrepanțe crescânde privind angajamentele comune asumate în cadrul Consiliului Europei și al OSCE. UE reamintește Rusiei angajamentele la care a subscris, inclusiv cele din cadrul APC. Consultările purtate cu Rusia în domeniul drepturilor omului au loc de două ori pe an; deși impactul acestora rămâne relativ limitat, ultima rundă de discuții s-a desfășurat într-un climat deschis și constructiv. Este importantă dezvoltarea în continuare a rezultatelor obținute. Interesele UE și cele ale Rusiei privind spațiul comun de justiție, libertate și securitate coincid adeseori. Acest fapt este demonstrat de: acordul privind facilitarea eliberării vizelor și readmisia încheiat între UE și Rusia (în vigoare de la 1 iunie 2007); planul comun de cooperare 2007-2010 între FRONTEX și serviciul rus de pază a frontierei; cooperarea între Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie și serviciul federal antidrog din Rusia, precum și între Europol și autoritățile ruse de aplicare a legii. Acordul între UE și Rusia privind facilitarea eliberării vizelor, primul acord de acest tip încheiat cu o țară terță, a fost conceput pentru a facilita demersurile călătorilor, inclusiv a celor din UE. Acordul privind readmisia are o contribuție importantă în lupta împotriva migrației ilegale. Cooperarea sporită în domeniul justiției, libertății și securității contribuie la abordarea amenințărilor reprezentate de terorism și criminalitatea organizată. În sens mai general, este important ca această cooperare să fie bazată pe respectarea drepturilor omului și promovarea statului de drept. Contactele între cetățenii UE și cei ai Rusiei se intensifică. S-au intensificat programele de schimburi ale UE în materie de educație, precum și colaborarea între oamenii de știință în domeniul cercetării. Ar trebui continuate eforturile în vederea extinderii relațiilor interpersonale la toate nivelurile. Dezvoltarea acestor relații și atingerea obiectivelor specifice în anumite domenii politice determinate contribuie la îmbunătățirea înțelegerii și încrederii reciproce. Spațiul comun pentru cercetare, educație și cultură este caracterizat de un puternic interes reciproc. Cooperarea în domeniul cercetării este reglementată prin acordul de cooperare științifică și tehnologică între CE și Rusia (în vigoare din 2004), care expiră în 2009, reînnoirea acestuia fiind în curs de pregătire. Beneficiind de o contribuție comunitară de aproximativ 29 milioane EUR, diverse organizații din Federația Rusă participă la toate programele tematice și subprogramele din cadrul celui de-al 7-lea Program-cadru privind cercetarea și dezvoltarea (PC7). La acestea se adaugă cele două acorduri de cooperare între Euratom și Rusia în domeniul securității nucleare și al fuziunii nucleare controlate, care au fost încheiate în 2002 pentru o perioadă inițială de 10 ani. Rusia și-a manifestat interesul de a obține statutul de țară asociată la PC7. În domeniul educației, Rusia a aderat la procesul de la Bologna și participă la mai multe programe finanțate de UE. Un proiect important îl constituie Institutul de studii europene (ISE) din Moscova, cofinanțat de Rusia și CE. Cooperarea culturală cu această țară a debutat cu lansarea procesului de la Kajaani în 2006, prima reuniune a consiliului de parteneriat permanent (CPP) în domeniul culturii având loc în octombrie 2007. De atunci, continuarea acestei cooperări a avut rezultate dezamăgitoare, fiind înregistrate puține progrese în realizarea planului de acțiune în domeniul culturii. Rusia beneficiază de asistență financiară din partea unor instrumente financiare comunitare. Instrumentul european de vecinătate și parteneriat (IEVP) are ca scop susținerea punerii în aplicare a foilor de parcurs pentru cele patru spații comune și regiunea Kaliningrad. Rusia s-a angajat să cofinanțeze șapte programe de cooperare transfrontalieră din cadrul IEVP în perioada 2007-2013, ceea ce reprezintă o nouă evoluție pozitivă. Cu toate acestea, este dificil în continuare să se ajungă la un acord comun privind implementarea asistenței financiare. Etapele următoare Este necesar ca UE și Rusia să poarte un dialog deschis și constructiv privind subiectele pe marginea cărora există dezacorduri. Aceasta este o condiție esențială a unui parteneriat fiabil și temeinic. Ar trebui depuse toate eforturile necesare în vederea îmbunătățirii capacității noastre de a rezolva diferențele în vederea atingerii unor scopuri comune. Consiliului European a condamnat decizia unilaterală a Rusiei de recunoaștere a regiunilor separatiste ale Georgiei și și-a exprimat profunda îngrijorare cu privire la reacția disproporționată a Rusiei în cadrul acestui conflict. Rămânând fermă asupra principiilor sale și respingând orice recurgere la forță, UE are interesul să dialogheze cu Rusia în cadrul noilor eforturi de rezolvare a conflictelor din vecinătatea noastră comună. Aceasta necesită dorința și capacitatea UE de a acționa la unison, asociind instrumentele comunitare celor din cadrul PESC/PESA. În această privință, sunt încurajatoare gestionarea conflictului din această vară și a urmărilor sale, precum și retragerea forțelor ruse din zonele adiacente Osetiei de sud și Abkhaziei, deși este necesară depunerea de eforturi suplimentare. UE așteaptă din partea noului acord UE-Rusia un cadru global obligatoriu din punct de vedere juridic care să fie aplicabil tuturor domeniilor principale din cadrul relațiilor bilaterale, bazat pe interesele noastre comune și pe angajamentele internaționale asumate de ambele părți, inclusiv promovarea respectării drepturilor omului și a statului de drept. Mai mult, în vederea consolidării interdependenței noastre economice crescânde, crearea unei zone de liber schimb (ZLS) ar fi în interesul ambelor părți. Aceste negocieri ar trebui continuate, în primul rând deoarece UE ar putea, astfel, să își urmărească propriile interese în relația cu Rusia și, în al doilea rând, deoarece negocierile reprezintă cea mai bună modalitate de dialog cu Rusia pe baza unei poziții unitare. Atunci când UE vorbește cu o singură voce și acționează la unison, Rusia ține seama de aceasta iar UE este în măsură să influențeze cursul evenimentelor. Mandatul pentru negocierea noului acord UE-Rusia, adoptat în unanimitate, constituie un instrument important care ne permite urmărirea obiectivelor în mod unitar. Din motivele de mai sus, Comisia consideră că următoarele runde de negocieri ar trebui programate de pe acum. CAGRE din 10 noiembrie reprezintă o ocazie pentru ca statele membre să ajungă la un acord comun privind baza pentru negocierile ulterioare, în contextul concluziilor Consiliului European din 1 septembrie care au amânat aceste negocieri. Este în continuare clar că UE nu acceptă status quo-ul din Georgia, astfel cum se menționează și în concluziile Consiliului European. Trebuie continuate acțiunile de mare importanță din cadrul procesului de la Geneva, pe baza acordurilor din 12 august și 8 septembrie, privind securitatea și stabilitatea în regiune, precum și reîntoarcerea refugiaților și a persoanelor strămutate intern și trebuie restabilită integritatea teritorială a Georgiei. Analiza relațiilor dintre UE și Rusia ar trebui să constituie un proces continuu. Astfel cum s-a stabilit deja, Comisia și Consiliul ar trebui să continue discuțiile privind cadrul general al relațiilor dintre UE și Rusia în cursul negocierilor.