[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 6.11.2008

COM(2008) 703 final

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

A beneficia de avantajele pieței unice prin sporirea cooperării administrative

{SEC(2008)2743}

COMUNICAREA COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR

A beneficia de avantajele pie ței unice prin sporirea cooperării administrative

Raportul privind evoluția sistemului de informare al pieței interne (IMI)

(Text cu relevan ță pentru SEE)

1. INTRODUCERE

Cetățenii europeni și întreprinderile beneficiază zilnic de numeroasele oportunități atractive pe care le oferă piața unică. Aceștia își pot vinde serviciile sau produsele în alte țări sau își pot înființa unități locale pe alte piețe. Cetățenii au acces la serviciile oferite în alte state membre și beneficiază de pe urma acestora. Un cetățean poate, dacă dorește, să muncească într-un alt stat membru al UE ca farmacist, dentist sau profesor, deoarece calificarea sa profesională este recunoscută.

Aceasta este esența pieței unice - un spațiu fără bariere în care întreprinderile pot să prospere, în care persoanele își pot atinge țelurile și în care efortul și dinamismul aduc recompense. Piața unică este una dintre pietrele de temelie ale economiei europene, oferind avantaje legate de creștere și locuri de muncă, precum și de competitivitate și de posibilitatea consumatorilor de a alege. Însă piața unică își poate dovedi pe deplin utilitatea numai dacă legislația produce efectele dorite .

Libera circulație a mărfurilor, serviciilor, persoanelor și capitalurilor se bazează pe un cadru juridic constând în aplicarea directă a normelor prevăzute de tratat, a normelor europene armonizate și a normelor naționale. În practică, sarcina implementării și a garantării respectării acestor norme le revine unui număr mare de autorități publice și de alt fel din cele 27 de state membre ale UE și din cele 3 țări membre ale AELS care participă la Spațiul Economic European (SEE).

Lipsa de încredere în cadrul juridic și în supravegherea exercitată în alte state membre a dus la multiplicarea regulilor și la repetarea controalelor privind activitățile transfrontaliere. Acesta a fost unul dintre principalele obstacole în calea bunei funcționări a pieței unice până acum.

Autoritățile din statele membre trebuie să colaboreze strâns și să construiască încrederea reciprocă în sistemele lor. Aceasta nu numai că ar garanta o supraveghere efectivă a furnizorilor de servicii, ci ar contribui, de asemenea, la evitarea multiplicării controalelor cu care se confruntă un mare număr de cetățeni, întreprinderi și furnizor de servicii. Însă cooperarea efectivă și încrederea reciprocă pot fi stabilite numai pe baza regularității contactelor și a facilității accesului la informații.

Organizarea rețelei necesare pentru a exploata pe deplin beneficiile legislației privind piața internă reprezintă o provocare importantă, dată fiind diversitatea autorităților competente care acționează la nivel local, regional și național. Creșterea numărului de limbi și a complexității ca urmare a extinderii UE au sporit dificultatea acestei provocări și au accentuat necesitatea unui sistem de informare destinat să susțină interconectarea dintre statele membre.

Statelor membre le revine sarcina de a se asigura că legislația privind piața internă este aplicată efectiv pe teritoriul lor. Ele au însă nevoie de instrumente care să le permită să coopereze între ele și cu Comisia pentru a se asigura că cetățenii și întreprinderile beneficiază de toate avantajele cadrului juridic. Sistemul de informare al pieței interne (IMI) a fost conceput ca reacție atât la această necesitate, cât și la obligația legală prevăzută în directiva privind serviciile, de a institui un sistem electronic pentru schimbul de informații între statele membre[1].

IMI va permite statelor membre să își îndeplinească obligațiile legale în materie de schimb de informații. De asemenea, sistemul va permite apariția unor forme noi de cooperare administrativă, care nu ar fi posibile în absența unui sistem electronic de informare. IMI își propune să reprezinte un mijloc efectiv și eficient de reducere a costului unitar al comunicării dintre statele membre, comunicare necesară pentru implementarea corespunzătoare a legislației privind piața internă. IMI va contribui astfel la crearea unui mediu bazat pe încrederea necesară pentru a garanta buna funcționare a pieței unice și concretizarea beneficiilor acesteia.

2. CONTEXT JURIDIC șI POLITIC

În martie 2006, statele membre au adoptat o propunere care viza dezvoltarea IMI. Această decizie a fost luată avându-se în vedere importanța cooperării administrative pentru o piață unică dinamică, cum preconizează strategia de la Lisabona care afirmă că „[…] aceste măsuri, asociate cu […] directiva privind serviciile și cu o cooperare administrativă sporită între statele membre, vor contribui la crearea unei noi dinamici în UE în materie de întreprinderi și ocupare a forței de muncă”.[2]

De asemenea, IMI va ajuta la ameliorarea aplicării legislației comunitare la nivel național, contribuind astfel la programul UE privind o mai bună legiferare[3]. IMI ar trebui, de asemenea, să fie considerat din perspectiva Planului de acțiune i2010 privind e-guvernarea[4] și a obiectivelor acestuia de a „face în așa fel încât randamentul și eficacitatea să devină o realitate”.

IMI este un instrument multilingv conceput pentru o Uniune Europeană cu 27 de state membre și 23 de limbi oficiale. În timp ce multilingvismul poate fi o sursă de beneficii și de bogăție, el prezintă și o serie de provocări[5]. Prin utilizarea noilor tehnologii asociate serviciilor de traducere umană și automată, IMI este un bun exemplu pentru măsurile concrete pe care UE le poate adopta pentru a minimaliza aceste obstacole și pentru a reduce distanța de comunicare între administrațiile din Europa.

În contextul modernizării guvernării pieței unice pentru a răspunde la nevoile secolului XXI, după cum se stabilește în reexaminarea pieței unice, prezentată de Comisie în noiembrie 2007, IMI va sprijini o abordare mai eficientă, descentralizată, bazată pe interconexiuni, a cooperării transfrontaliere [6].

IMI a fost conceput ca un instrument pentru a sprijini cooperarea administrativă pentru corpul legislației privind piața internă în general. Într-o primă fază, el va fi utilizat pentru noua directivă privind recunoașterea calificărilor profesionale (2005/36/CE)[7] și directiva privind serviciile (2006/123/CE)[8].

Dezvoltarea sistemului IMI, precum și măsurile aferente indispensabile, cum ar fi atelierele de formare și materialul de studiu în format electronic, sunt finanțate de programul IDABC, care promovează serviciile europene de e-guvernare[9]. Finanțarea totală care a fost alocată sistemului IMI de către acest program se ridică la 1,82 milioane EUR.

3. MODUL DE FUNCțIONARE

Sistemul de informare al pieței interne (IMI) este un instrument electronic constând într-un sistem de schimb de informații, care permite statelor membre să se angajeze într-o cooperare zilnică mai eficace în vederea implementării legislației privind piața internă. IMI sprijină autoritățile competente din statele membre în efortul de a depăși unele bariere practice importante din calea comunicării, cum ar fi diferențele culturale în ceea ce privește mediul administrativ și de lucru, utilizarea de limbi diferite și lipsa de parteneri bine identificați din alte state membre. Obiectivul este acela de a spori randamentul și eficacitatea cooperării zilnice dintre statele membre.

IMI este o aplicație online sigură, aflată la dispoziția administrațiilor tuturor celor 30 de țări din SEE. Sistemul este disponibil în toate limbile oficiale ale UE și constituie un mijloc de schimb de informații între administrațiile din întregul SEE. Utilizarea IMI nu necesită cunoștințe prealabile privind structura administrativă dintr-un alt stat membru.

IMI pune la dispoziția autorităților competente din statele membre un mijloc simplu de a căuta autoritățile din alte state membre și de a le trimite o cerere de informații prin intermediul unui set structurat de întrebări bazate pe anumite domenii ale legislației UE. Întrebările au fost în prealabil traduse în toate limbile oficiale de către serviciile de traducere ale Comisiei Europene, oferind astfel un sprijin lingvistic de încredere și valabil din punct de vedere legal.

4. PRINCIPII CHEIE

Dezvoltarea sistemului IMI se bazează pe trei principii cheie:

- Sistemul IMI nu impune statelor membre obligații suplimentare de cooperare administrativă pe lângă cele prevăzute deja de legislația corespunzătoare pieței interne;

- Acesta oferă flexibilitatea necesară respectării diverselor structuri administrative și culturi din Europa;

- El este un sistem unic bazat pe elemente constitutive reutilizabile. IMI este conceput ca un sprijin pentru numeroase acte legislative privind piața internă, permițând astfel evitarea proliferării sistemelor de informare.

5. AVANTAJE

IMI contribuie la exploatarea beneficiilor pieței unice prin cooperare administrativă sporită în felul următor:

- Statele membre întrețin o singură relație cu o rețea în loc de 29 de relații bilaterale;

- Statele membre comunică printr-o metodă de lucru clară, transparentă și adoptată de comun acord ;

- Statele membre pot localiza interlocutorul potrivit dintr-un alt stat membru;

- Problemele lingvistice sunt reduse datorită ecranelor de informații structurate și traduse în prealabil, precum și sprijinului informal acordat sub formă de traducere automată de text liber[10];

- Domenii de cooperare administrativă care până acum erau inaccesibile devin fezabile ;

- Se economisesc resurse și timp în schimbul de informații cu alte state membre;

- Calitatea serviciilor este îmbunătățită printr-un grad mai mare de transparență și de predictibilitate;

Prin utilizarea unor elemente constitutive generice și reutilizabile, sistemului IMI i se pot adăuga, cu costuri suplimentare minime, aplicații specifice pentru noile directive (cu condiția să nu fie necesare noi fluxuri de lucru complexe). Astfel, IMI evită repetiții inutile, reduce costurile și permite crearea unei veritabile rețele de schimb de informații.

6. PROTECțIA DATELOR

Deoarece IMI este folosit pentru schimbul de date cu caracter personal, este importantă existența unui înalt grad de protecție a datelor. Legislația în vigoare privind protecția datelor se aplică pe deplin în cazul IMI[11]. Sistemul IMI contribuie la garantarea respectării legislației, atunci când administrațiile naționale trebuie să facă schimb de date cu caracter personal, dat fiind că oferă un cadru clar cu privire la ce informații pot face obiectul unui schimb de informații, între cine și în ce condiții. O decizie specifică a Comisiei definește, de asemenea, funcțiile, drepturile și obligațiile actorilor din sistemul IMI în legătură cu protecția datelor[12]. Această decizie transpune în termeni juridici funcționarea sistemului IMI.

Grupul de lucru Articolul 29 privind protecția datelor, care întrunește autoritățile naționale competente în materie de protecție a datelor și Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD), a emis un aviz cu privire la modul în care poate fi asigurată cel mai bine coerența dintre IMI și legislația aplicabilă cu privire la protecția datelor[13].

AEPD a elaborat, de asemenea, un aviz referitor la decizia Comisiei cu privire la IMI.[14] Având în vedere că domeniul de aplicare și utilizarea IMI se vor extinde pe viitor, AEPD consideră că va fi necesar să se prevadă dispozitive de siguranță specifice pentru protecția datelor în actele comunitare cu putere de lege, care să depășească legislația actuală aplicabilă în domeniul protecției datelor. AEPD recunoaște însă că o anumită experiență în utilizarea practică a IMI ar putea fi necesară înainte de a fi decise norme specifice suplimentare. Prin urmare, Comisia a decis să adopte o abordare progresivă.

Într-o primă fază, Comisia va elabora liniile directoare cu privire la IMI și la protecția datelor pentru autoritățile competente care vor utiliza IMI. Aceste linii directoare ar putea lua forma unei recomandări a Comisiei care ar urma să fie adoptată la începutul lui 2009 și care ar completa decizia Comisiei privind IMI, oferind explicații cu privire la modul în care normele actuale de protecție a datelor pot fi aplicate cel mai bine atunci când autoritățile competente utilizează sistemul IMI. Comisia va evalua efectul practic al acestor linii directoare, în colaborare cu Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor, pentru a putea determina nevoia de legislație comunitară suplimentară obligatorie din punct de vedere juridic.

7. SITUAțIA ACTUALă

Începând din martie 2006, statele membre și Comisia au colaborat strâns prin intermediul Comitetului consultativ pentru piața internă pentru a conveni asupra cerințelor detaliate referitoare la IMI. Acest proces constituie el însuși un bun exemplu al noilor relații de muncă și al noilor abordări necesare pentru a ajunge la rezultate în cadrul unei piețe unice mai descentralizate și bazate pe interconexiuni. Avantajele unui sistem precum IMI pot fi oferite doar printr-o astfel de abordare bazată pe parteneriat[15].

IMI a fost lansat in noiembrie 2007 pentru a corobora dispozițiile de cooperare administrativă ale noii directive privind recunoașterea calificărilor profesionale. Inițial, statele membre s-au concentrat asupra identificării și înregistrării autorităților competente pertinente pentru utilizarea IMI. S-a considerat că până în februarie 2008 o masă critică suficientă de autorități competente au fost înregistrate pentru a putea demara un proiect pilot pentru schimbul de informații. Proiectul pilot s-a limitat la patru profesii (doctori, farmaciști, fizioterapeuți și contabili). Toate cele 30 de țări din SEE au luat parte la proiectul pilot.

Scopul proiectului pilot privind calificările profesionale era acela de a determina dacă IMI este adecvat scopului său. De asemenea, proiectul a oferit statelor membre ocazia de a testa structurile potrivite de organizare necesare pentru a susține utilizarea pe scară mai largă a IMI pe viitor. In iunie 2008, Comisia a lansat un exercițiu de evaluare a proiectului pilot, bazat pe date statistice și pe reacții din partea utilizatorilor sistemului IMI.

Utilizatorii sistemului IMI confirmă faptul că IMI este ușor de utilizat și adecvat pentru a sprijini cooperarea administrativă transfrontalieră. Nivelul de utilizare a crescut în timpul proiectului pilot, indicând faptul că autoritățile competente înțeleg valoarea adăugată pe care o aduce utilizarea sistemului[16]. Reacțiile au fost deosebit de pozitive cu privire la sprijinul lingvistic și la posibilitatea de a căuta autorități competente. Dezvoltarea sistemului va trebui însă continuată pentru a putea fi îndeplinite toate cerințele statelor membre.

8. URMăTOARELE ETAPE

Comisia consideră că rezultatele proiectului pilot referitor la directiva privind recunoașterea calificărilor profesionale indică faptul că IMI oferă sprijinul necesar pentru a întări cooperarea administrativă și ar trebui să fie considerat drept un sistem operațional pentru respectiva directivă. În vederea asigurării tranziției dinspre un sistem pilot înspre un sistem operațional eficient, într-o primă fază, el ar trebui să se extindă la celelalte cinci profesii (infirmiere, tehnicieni dentari, chirurgi veterinari, moașe și arhitecte) cărora li se aplică principiul recunoașterii automate. În plus, vor fi selecționate alte două profesii aflate sub incidența sistemului de recunoaștere generală. Odată ce sistemul va funcționa în mod corespunzător pentru toate aceste profesii, el va fi deschis progresiv altor profesii pe baza unei cereri.

Capitolul privind cooperarea administrativă din directiva privind serviciile cuprinde dispoziții detaliate cu privire la acordarea de asistență reciprocă între statele membre și la modul în care această asistență reciprocă va fi organizată[17]. Astfel, articolul 28 alineatul (6) din directiva privind serviciile prevede că statele membre furnizează informațiile solicitate de celelalte state membre sau de către Comisie prin mijloace electronice și în cel mai scurt termen. Iar articolul 34 alineatul (1) din directiva privind serviciile prevede, în plus, instituirea de către Comisie, în colaborare cu statele membre, a unui sistem electronic pentru schimbul de informații între statele membre, luând în considerare sistemele existente.

IMI a fost constituit de către Comisie și statele membre pentru a sprijini schimbul de informații necesar. O serie de autorități competente la nivel local, regional și național vor trebui să schimbe informații în legătură cu directiva privind serviciile. Din acest motiv, Comisia și statele membre pregătesc un proiect pilot pentru directiva privind serviciile. Proiectul pilot al directivei privind serviciile va demara în ianuarie 2009 și va continua până la 28 decembrie 2009, dată la care IMI trebuie să fie pe deplin operațional pentru directiva privind serviciile.

Pe baza recomandării Comisiei[18], aprobată de concluziile Consiliului[19], în prezent se are în vedere examinarea posibilității de a utiliza un sistem de schimb de informații pentru a sprijini cooperarea administrativă sporită necesară pentru ameliorarea implementării practice a Directivei 96/71/CE[20] privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii.

9. PROVOCăRI

9.1.1. Condiții prealabile pentru o funcționare reușită a IMI

În timp ce Comisia va oferi ajutor, principala responsabilitate pentru implementarea si buna funcționare a sistemului IMI le revine statelor membre. Fiecare dintre acestea trebuie sa decidă cu privire la mijlocul cel mai potrivit prin care să instituie și să administreze sistemul in contextul național. Efortul necesar pentru a face acest lucru ar trebui privit din perspectiva avantajelor disponibile[21]. Proiectul pilot pentru directiva privind calificările profesionale a arătat că este necesar să se îndeplinească importante precondiții:

- Statele membre trebuie să conștientizeze flexibilitatea pe care o oferă IMI, pentru a găsi ajustarea cea mai potrivită a structurilor lor administrative la sistemul IMI;

- O masă critică suficientă de autorități competente trebuie să fie înregistrate ca utilizatori ai IMI;

- Trebuie să fie luate măsuri adecvate pentru a spori gradul de sensibilizare a publicului și pentru a forma autoritățile competente.

Îndeplinirea acestor condiții prealabile este esențială pentru a reuși cu succes tranziția spre un sistem pe deplin operațional, care vine în sprijinul atât al directivei privind calificările profesionale, cât și al directivei privind serviciile.

Este evident că principala provocare în procesul de implementare a IMI și de creare a unei rețele de cooperare funcționale pe teritoriul UE nu este de natură tehnică, ci organizațională. Pentru ca IMI să aducă beneficiile preconizate în ceea ce privește intensificarea cooperării administrative, nu este suficientă instituirea unui sistem computerizat . Pentru o utilizare reușită sunt necesare măsuri însoțitoare suplimentare. In special, autoritățile competente vor trebui să fie conștiente de beneficiile pe care le aduce IMI și de felul în care trebuie utilizat sistemul în conformitate cu actele comunitare în domeniu, precum și cu legislația privind protecția datelor. Pe baza experienței lor legate de proiectul pilot al directivei privind calificările profesionale, statele membre au subliniat formarea și sensibilizarea publicului ca fiind factorii de succes cei mai importanți pentru IMI .

9.1.2. Asistență reciprocă și cooperare administrativă în temeiul directivei privind serviciile

Aspectul tehnic

Aplicația IMI trebuie dezvoltată în continuare pentru a putea sprijini dispozițiile privind asistența reciprocă prevăzute de directiva privind serviciile. Directiva privind serviciile nu numai că necesită schimburi de informații standard zilnice care reutilizează fluxurile de lucru elaborate pentru directiva privind calificările profesionale, ci și prevede noi fluxuri specifice, cum ar fi o procedură pentru recurgerea la derogarea individuală[22] și la mecanismul de alertă[23]. Ajustările specifice necesare pentru directiva privind serviciile sunt în prezent elaborate în strânsă cooperare cu statele membre.

Deoarece volumul anticipat al autorităților care utilizează IMI pentru directiva privind serviciile este cu mult mai mare decât în cazul calificărilor profesionale, se caută modalități de a permite autorităților să se înregistreze ele însele în sistemul IMI. Comisia intenționează, de asemenea, să ofere o interfață statelor membre care dispun deja de baze de date naționale online conținând numele autorităților competente și care doresc să transfere aceste date către sistemul IMI.

Aspectul organizațional

Formarea și sensibilizarea publicului vor fi esențiale pentru implementarea corectă a dispozițiilor de cooperare administrativă din directiva privind serviciile. Asistența reciprocă prevăzută de directiva privind serviciile va presupune un număr important de autorități competente. Aceste autorități acționează la nivel național, regional și, în anumite cazuri, la nivel local. Acest fapt s-ar putea traduce printr-un volum extrem de mare și de o extremă diversitate a utilizatorilor finali ai IMI. Toți aceștia trebuie să înțeleagă în ce fel IMI îi poate ajuta în procesul zilnic de cooperare administrativă.

O provocare cheie este garantarea faptului că la începutul anului 2010 un număr important de autorități competente vor fi în măsură să utilizeze IMI în vederea dispozițiilor referitoare la asistența reciprocă din directiva privind serviciile. Prin urmare, un proiect pilot al directivei privind serviciile va fi pus în practică pe parcursul anului 2009. Scopul proiectului pilot este acela de a garanta, până la 28 decembrie 2009 (data limită pentru implementarea directivei), înregistrarea unei mase critice de autorități competente, existența structurilor organizaționale adecvate și posibilitatea tuturor statelor membre de a utiliza IMI pentru obligațiile de asistență reciprocă prevăzute în directiva privind serviciile.

Comisia consideră că nivelul actual de investiții în activități de formare și de sensibilizare a publicului trebuie intensificat pentru a putea obține rezultatele dorite. Proiectul pilot al directivei privind serviciile pentru IMI va fi o ocazie importantă de a explora diferitele abordări posibile ale formării și sensibilizării publicului și de a determina care este mijlocul cel mai eficient de a sprijini autoritățile competente în procesul de utilizare a IMI. În 2009, Comisia va efectua o evaluare ex ante pentru a analiza diferitele opțiuni și pentru a determina dacă este necesar să se instituie un posibil program multianual de formare și de schimburi în vederea aplicării dispozițiilor de cooperare administrativă din directiva privind serviciile[24].

10. CONCLUZIE

Cooperarea transfrontalieră sporită este din ce în ce mai importantă pentru funcționarea pieței unice. Acest lucru se reflectă prin includerea unor dispoziții specifice și uneori detaliate cu privire la această cooperare în legislația privind piața internă. Implementarea acestor dispoziții este datoria unui număr important de autorități care acționează la nivel local, regional și național. Într-o Uniune Europeană cu 27 de state membre și 23 de limbi oficiale, această cooperare poate funcționa în mod satisfăcător doar dacă este organizată și susținută printr-o rețea.

Proiectul pilot pentru IMI a demonstrat că Comisia trebuie să joace un rol important în organizarea unei cooperări descentralizate, bazate pe interconexiuni, între statele membre. Unul dintre avantajele specifice ale sistemului IMI este acela că el permite și facilitează cooperarea între autorități la toate nivelurile de guvernare. El oferă flexibilitate pentru a putea reflecta numeroasele modele administrative diferite care există în Europa.

Reacțiile din partea autorităților competente care utilizează IMI indică faptul că sistemul este ușor de utilizat și contribuie la asigurarea unei comunicări transfrontaliere mai rapide și mai clare. Aceasta permite autorităților competente să adopte rapid decizii în cunoștință de cauză, oferind astfel un serviciu mai bun cetățenilor și întreprinderilor și reducând costurile aferente întârzierilor. Comisia consideră că proiectul pilot al directivei privind calificările profesionale a arătat că IMI servește obiectivului pentru care a fost creat. Prin urmare, aceasta este de părere că IMI ar trebui să fie considerat operațional pentru directiva privind calificările profesionale. Comisia invită statele membre să ia măsurile necesare pentru a extinde progresiv utilizarea IMI către alte profesii.

În paralel, IMI va furniza sistemul electronic necesar pentru a sprijini obligațiile foarte specifice cu privire la cooperarea administrativă prevăzute în directiva privind serviciile. Sistemul pentru directiva privind serviciile trebuie să fie pe deplin testat și să funcționeze până la data transpunerii, 28 decembrie 2009. Din această cauză, Comisia invită statele membre, pentru ca acestea să fie în măsură să își respecte obligațiile de asistență reciprocă până la data transpunerii directivei, să efectueze pregătirile necesare pentru a participa pe deplin și în mod activ la proiectul pilot pentru utilizarea IMI pentru directiva privind serviciile încă de la începutul anului 2009 .

Prezenta comunicare a subliniat o serie de precondiții importante care trebuie îndeplinite pentru a garanta că IMI poate aduce beneficiile preconizate. Proiectul pilot IMI a arătat importanța existenței unor niveluri adecvate de capacitate administrativă, atât la scară europeană, cât și națională, care să cuprindă infrastructuri și competențe informatice, o comunicare și un sistem de relații interne mai bune, precum și activități corespunzătoare de formare și de sensibilizare a publicului.

În ceea ce privește formarea și sensibilizarea publicului, există o nevoie urgentă de a intensifica activitățile. Autoritățile competente care sunt utilizatori potențiali ai IMI trebuie să înțeleagă care sunt obligațiile lor de asistență reciprocă și să fie conștienți de sprijinul pe care îl oferă IMI și de modul în care acesta funcționează în practică. Comisia va continua să ofere sprijin statelor membre în domeniul formării și al sensibilizării publicului, sub formă de ateliere de formare și de materiale de studiu în format electronic.

Extinderea progresivă a IMI către alte profesii și utilizarea sa în scopul directivei privind serviciile va duce la o creștere semnificativă a utilizării sistemului. Pe măsură ce sistemul crește, factorii critici de succes menționați mai sus vor deveni și mai importanți. Prin urmare, Comisia invită statele membre să ia măsurile necesare, inclusiv acțiuni în special de formare și de sensibilizare a publicului, pentru a garanta funcționarea reușită a sistemului de informare al pieței interne.

[1] A se vedea: Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne, JO L 2006/376, p. 36, articolul 34 alineatul (1).

[2] A se vedea: Comunicarea Comisiei Europene la Consiliul European de primăvară COM (2006) 30 final „ E timpul să accelerăm - Noul parteneriat pentru creștere și ocuparea forței de muncă ”, p. 18.

[3] A se vedea: Comunicarea Comisiei Europene către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor COM (2006) 689 „ O revizuire strategică pentru o mai bună legiferare în Uniunea Europeană ”, p. 3.

[4] A se vedea: Comunicarea Comisiei Europene către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, COM (2006) 173 „ Planul de acțiune i2010 privind e-guvernarea: accelerarea instituirii e-guvernării în Europa, în interesul tuturor ”, p. 6.

[5] A se vedea: Comunicarea Comisiei Europene către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, COM (2008) 566 „ Multilingvism: un avantaj pentru Europa și un angajament comun”.

[6] A se vedea: Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, „ O piață unică pentru Europa secolului XXI ”, COM (2007) 724, p. 12-14.

[7] Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale, JO L 2005/255, p.22. (În special articolele 8, 50 și 56).

[8] Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne, JO L 2006/376, p. 36. (În special articolele 28-36).

[9] Decizia 2004/387/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind furnizarea interoperabilă de servicii de guvernare electronică paneuropene către administrațiile publice, întreprinderi și cetățeni (IDABC), JO L 2004/144, rectificată prin JO L 181 (18.5.2004), p. 25.

[10] IMI oferă un link către serviciul de traducere automată al Comisiei Europene (ECMT). Acest instrument ajută utilizatorii să înțeleagă orice comentarii în text liber introduse în legătură cu o cerere privind IMI. ECMT este disponibil pentru un număr limitat de perechi de limbi. Traducerile ECMT nu pot fi utilizate în scopuri juridice. Utilizatorii sunt astfel sfătuiți să aibă în vedere, dacă consideră de cuviință, posibilitatea de a solicita sprijin oficial și profesional pentru traducere, atunci când acest lucru este necesar.

[11] Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, JO L 1995/281, p. 31; Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date, JO L 2001/8, p.1.

[12] Decizia Comisiei din 12 decembrie 2007 privind punerea în aplicare a Sistemului de informare al pieței interne (IMI) în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal, JO 2008/13, p. 18.

[13] Grupul de lucru Articolul 29 privind protecția datelor, avizul 7/2007 referitor la chestiuni legate de protecția datelor, în legătură cu sistemul de informare al pieței interne (WP140, 01911/07), 21.9.2007.

[14] Avizul Autorității Europene pentru Protecția Datelor privind Decizia Comisiei din 12 decembrie 2007 privind punerea în aplicare a Sistemului de informare al pieței interne (IMI) în ceea ce privește protecția datelor cu caracter personal (2008/49/CE), 22.2.2008.

[15] A se vedea: Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, „ O piață unică pentru Europa secolului XXI ”, COM (2007) 724, p. 12-14.

[16] Întregul feedback se bazează pe răspunsuri primite de la statele membre. Pentru detalii despre proiectul pilot privind calificările profesionale, a se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei.

[17] Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne, JO L 2006/376, p. 36. (În special articolele 28-36).

[18] A se vedea: Recomandarea Comisiei din 3 aprilie 2008 privind îmbunătățirea cooperării administrative în contextul detașării lucrătorilor în cadrul prestării de servicii (JO C 89).

[19] Consiliul invită Comisia „ să înființeze, cât de curând posibil, un grup de lucru operațional, în primul rând pentru realizarea analizelor preliminare destinate elaborării de posibile opțiuni privind un sistem de schimb de informații specific și, în al doilea rând, să asigure consiliere în ceea ce privește suportul tehnic cel mai adecvat și mai eficient din punct de vedere al costului pentru sistemul de schimb de informații, inclusiv în ceea ce privește posibilitatea utilizării unei aplicații specifice a Sistemului de informare al pieței interne (IMI) ”, Concluziile Consiliului din 9 iunie 2008 (9935/08, SOC 316), p. 3.

[20] A se vedea: JO L 18, 21.1.1997, p. 1-6.

[21] A se vedea partea 5 din prezenta comunicare.

[22] A se vedea: Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne, JO L 2006/376, p. 36, articolele 18 și 35.

[23] A se vedea: Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne, JO L 2006/376, p. 36, articolele 29 și 32.

[24] Articolul 34 alineatul (3) din directiva privind serviciile (2006/123/CE) prevede în mod explicit: „ Comisia evaluează necesitatea stabilirii unui program multianual în vederea organizării schimburilor de funcționari și a formării menționate ”.