[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 1.9.2008

COM(2008) 532 final

RAPORT AL COMISIEI PRIVIND PUNEREA ÎN APLICARE A RECOMANDĂRII CONSILIULUI DIN 12 IULIE 1999 (1999/519/CE) PRIVIND LIMITAREA EXPUNERII PUBLICULUI LARG LA CÂMPURI ELECTROMAGNETICE (0 Hz - 300 GHz)

Al doilea raport privind punerea în aplicare 2002-2007

INTRODUCERE

Publicul este expus câmpurilor electromagnetice (CEM) generate de o varietate în creştere de aparate şi instalaţii electrice şi electronice. CEM pot avea efecte biologice în anumite condiţii. La 12 iulie 1999, Consiliul a adoptat o recomandare (1999/519/CE) privind limitarea expunerii publicului larg la CEM.

Responsabilitatea protejării populaţiei împotriva potenţialelor riscuri la adresa sănătăţii le revine statelor membre. Cu toate acestea, recomandarea Consiliului a stabilit o serie de restricţii şi niveluri de referinţă de bază pentru a oferi orientări statelor membre şi a crea o bază pentru legislaţia UE privind siguranţa produselor. Acestea sunt stabilite de către Comisia internaţională pentru protecţia împotriva radiaţiilor neionizante (ICNIRP). Recomandarea invită Comisia să examineze permanent posibilele efecte asupra sănătăţii ale CEM. Comisia a prezentat primul său raport în 2002. Acest al doilea raport, referitor la situaţia din UE-27, se întemeiază pe informaţii primite de la statele membre şi prezintă stadiul actual al iniţiativelor adoptate de către Comisie pentru evaluarea cunoştinţelor ştiinţifice disponibile.

PROBLEMA CÂMPURILOR ELECTROMAGNETICE

Creşterea rapidă a telecomunicaţiilor mobile şi gama în creştere de echipamente personale, casnice, comerciale şi medicale a determinat sporirea numărului surselor de expunere la CEM[1] şi modifică semnificativ nivelul, tipul şi caracteristicile expunerii zilnice a publicului.

Un sondaj Eurobarometru recent[2] arată că, deşi cetăţenii UE sunt mai preocupaţi de produsele chimice, calitatea alimentelor, aerul înconjurător şi calitatea apei potabile, jumătate dintre aceştia sunt preocupaţi, de asemenea, de riscurile potenţiale la adresa sănătăţii ale CEM. Majoritatea cetăţenilor consideră că autorităţile publice nu îi informează corespunzător asupra măsurilor adoptate pentru protejarea lor, în special în privinţa liniilor aeriene de înaltă tensiune şi a staţiilor de bază amplasate în apropierea locuinţelor.

RECOMANDAREA CONSILIULUI DIN 12 IULIE 1999 PRIVIND LIMITAREA EXPUNERII PUBLICULUI LARG LA CÂMPURI ELECTROMAGNETICE (0HZ - 300 GHZ) — (1999/519/CE)

Recomandarea este întemeiată pe articolul 152 alineatul (41) din tratat privind completarea politicilor naţionale de ameliorare a sănătăţii publice şi prevenire a bolilor umane şi de eliminare a surselor de pericol la adresa sănătăţii. În plus, articolul 152 alineatul (1) afirmă: „În definirea şi punerea în aplicare a tuturor politicilor şi acţiunilor Uniunii se asigură un nivel ridicat de protecţie a sănătăţii umane”.

Obiectivul general al recomandării Consiliului (1999/519/CE) este de a stabili un cadru comunitar vizând limitarea expunerii publicului la CEM întemeiat pe cele mai bune date ştiinţifice disponibile, precum şi de a oferi o bază pentru monitorizarea situaţiei. Aceasta asigură, de asemenea, un cadru de referinţă pentru legislaţia UE privind produsele şi serviciile care emit CEM[3].

Statele membre sunt responsabile pentru protejarea propriilor cetăţeni împotriva riscurilor potenţiale ale expunerii la CEM şi pot pune în aplicare limite mai stricte decât cele stabilite în recomandare.

„Restricţiile de bază” şi „valorile de referinţă” derivă din orientările Comisiei internaţionale pentru protecţia împotriva radiaţiilor neionizante din 1988 (ICNIRP), concepute având la bază efectele pe termen scurt ale CEM. Orientările ICNIRP utilizează un factor de siguranţă 50, rezultat în urma produsului dintre un factor 5, corespunzând reducerii valorilor de expunere a publicului comparativ cu cele aplicabile expunerii ocupaţionale, şi un factor 10, pentru acoperirea variaţiilor de sensibilitate şi a condiţiilor de expunere în întreaga gamă de frecvenţe. „Nivelurile de referinţă” sunt bazate pe măsurători şi/sau tehnici de calcul.

Recomandarea face apel la statele membre să aibă în vedere deopotrivă riscurile şi beneficiile deciziei de a întreprinde acţiuni, să informeze publicul, să încurajeze cercetarea asupra potenţialelor efecte asupra sănătăţii ale CEM şi să-şi raporteze iniţiativele Consiliului. Recomandarea cere Comisiei să faciliteze înfiinţarea standardelor europene, să evalueze respectarea restricţiilor de bază, să încurajeze cercetarea, să continue colaborarea cu organizaţiile competente internaţionale şi să revizuiască periodic acţiunile întreprinse.

BAZELE şTIINţIFICE

Bazele ştiinţifice pentru orientările ICNIRP au fost atestate de Comitetul de monitorizare ştiinţifică în iunie 1998, de Comitetul ştiinţific pentru toxicitate, ecotoxicitate şi mediu[4] în octombrie 2001 şi din nou de Comitetul ştiinţific pentru riscurile noi sau viitoare asupra sănătăţii (SCENIHR)[5] în martie 2007, fiecare fiind întemeiat pe cele mai recente date ştiinţifice disponibile. Ultimul aviz SCENIHR afirma:

- pentru câmpuri de frecvenţe radio (câmpuri RF – 100 kHz-300 GHz)

Nu au fost demonstrate efecte clare asupra sănătăţii la niveluri de expunere inferioare celor stabilite de ICNIRP în 1998. Cu toate acestea, baza de date pentru evaluări rămâne limitată, în special pentru expunerea la niveluri scăzute pe termen lung.

- pentru câmpurile de frecvenţă intermediară (câmpuri IF – 300 Hz–100 kHz)

Datele experimentale şi epidemiologice ale gamei IF sunt foarte rare. Prin urmare, evaluarea riscurilor acute la adresa sănătăţii în gama IF se bazează în prezent pe riscurile cunoscute la frecvenţe mai scăzute şi mai înalte. Evaluarea şi estimarea corectă a posibilelor efecte asupra sănătăţii în urma expunerii pe termen lung la câmpurile IF sunt importante deoarece expunerea umană la aceste câmpuri este în creştere ca urmare a apariţiei tehnologiilor noi şi în curs de dezvoltare.

- pentru câmpuri de extrem de joasă frecvenţă (câmpuri ELF – 0-300 Hz)

Concluzia anterioară potrivit căreia câmpurile magnetice ELF sunt posibil cancerigene, întemeiate în primul rând pe rezultatele studiilor epidemiologice asupra leucemiei la copii, este încă valabilă. Cercetările recente au indicat că asocierea este improbabilă în cazul cancerului de sân şi al bolilor cardiovasculare. Legătura cu ELF ramâne incertă în cazul bolilor neurodegenerative şi al tumorilor cerebrale. Nu a fost demonstrată o relaţie consecventă între câmpurile ELF şi simptome auto-raportate (uneori denumită hipersensibilitate la câmpuri electrice).

- pentru câmpuri statice

Informaţiile necesare pentru o evaluare de risc corectă în cazul câmpurilor magnetice statice sunt foarte rare. Dezvoltarea tehnologiilor care presupun existenţa câmpurilor magnetice statice, precum echipamentele IRM (Imagistică prin rezonanţă magnetică), necesită evaluări de risc privind expunerea ocupaţională.

Ca urmare a incertitudinilor şi lipsei de informaţii ştiinţifice privind expunerea la CEM pe termen lung şi la nivel scăzut, SCENIHR a recomandat continuarea cercetării, în special:

- pentru câmpuri RF

• Un studiu de cohortă prospectiv pe termen lung,

• Efectele asupra sănătăţii în cazul expunerii la RF a copiilor,

• Distribuţia expunerii în rândul populaţiei.

- pentru câmpuri IF

• Studii epidemiologice şi experimentale privind efectele asupra sănătăţii ale câmpurilor IF.

- pentru câmpuri ELF

• Studii asupra animalelor pentru a elucida mecanismele responsabile pentru leucemia la copii indicate de către probele epidemiologice.

- pentru câmpuri statice

• Un studiu de cohortă privind personalul manipulant de echipamente care generează câmpuri magnetice puternice.

• Studii experimentale, precum cele de carcinogenicitate, genotoxicitate şi efecte neurocomportamentale.

În cadrul celui de-al cincilea program cadru pentru cercetare (FP5 – 1998-2002) , „acţiunea principală” pentru mediu şi sănătate a furnizat o contribuţie totală din partea CE de 12 milioane EUR pentru proiecte privind impactul potenţial asupra sănătăţii al CEM[6]. În FP6 (2002-2006), Comisia a finanţat proiectul EMF-NET[7], care a produs fişe informative privind diferite probleme referitoare la efectele potenţiale asupra sănătăţii ale expunerii la CEM. Proiectul a ajuns la concluzia că sunt necesare cercetări suplimentare în majoritatea domeniilor.

Ca răspuns la recomandările SCENIHR, Comisia a introdus, în cadrul celei de a doua cereri de propuneri pentru tema mediului din programul de cooperare al FP7 (2006-2013) (sub-activitatea mediu şi sănătate ), un subiect care va conduce la finanţarea unui proiect focalizat asupra utilizării telefonului mobil şi a riscurilor potenţiale de apariţie a cancerului cerebral la copii şi adolescenţi. Cea de-a treia cerere are în vedere un proiect privind îmbunătăţirea modului de evaluare a expunerii la aparatele de comunicaţii fără fir.

PUNEREA ÎN APLICARE A RECOMANDăRII

Cadru general

Majoritatea statelor membre au adoptat recomandarea şi au dispus măsuri obligatorii de control al expunerii publicului la CEM. Deşi majoritatea statelor consideră că recomandarea este suficientă pentru a oferi un nivel înalt de protecţie a sănătăţii, unele dintre acestea au adoptat limite ale expunerii mai stricte, iar altele au sugerat unele modificări ale recomandării: restricţii şi niveluri de referinţă mai stricte pentru ELF (Finlanda, Suedia şi Ţările de Jos), restricţii şi niveluri de referinţă mai stricte pentru câmpuri între 10 kHz-300 GHz (Lituania), efecte pe termen lung şi non-termale ale CEM (Bulgaria) şi informaţii asupra siguranţei produselor (Polonia). Deşi nu a cerut modificări specifice ale recomandării, Slovenia a insistat asupra importanţei informării consumatorilor asupra radiaţiilor neionizante şi a căilor de limitare a expunerii, iar Suedia a dezvoltat o metodă de precauţie simplă şi ieftină de a reduce la minim expunerea la ELF şi RF. Urmând o cale similară, Ţările de Jos sugerează posibilitatea adoptării de măsuri de precauţie ca urmare a riscurilor crescute de leucemie la copii cauzate de câmpurile magnetice de 50 Hz provenite de la liniile aeriene de înaltă tensiune.

Măsuri specifice de punere în aplicare

Restricţii de bază pentru expunerea la CEM

În general, nivelurile de restricţie curente pentru expunerea la CEM în statele membre corespund recomandării (a se vedea tabelul 1). Cu toate acestea, în Cipru, Danemarca, Germania, Irlanda, Lituania, Slovenia şi Slovacia nu au fost luate măsuri de punere în aplicare a restricţiilor de bază.

Din raţiuni de precauţie, în unele ţări sunt puse în aplicare abordări mai restrictive. În Belgia, un decret regal stabileşte limita valorilor de bază, care este de patru ori mai strictă pentru câmpuri RF între 10 MHz şi 10 GHz. Grecia aplică factori de reducere de 60 sau 70% la restricţiile de bază pentru toate antenele terestre (60% când antenele sunt amplasate la mai puţin de 300 de metri de şcoli, grădiniţe, spitale sau centre de îngrijire a persoanelor în vârstă).

În Italia, nivelul restricţiilor de bază pentru densitatea curentului aplicat centralelor electrice şi echipamentelor fixe de comunicaţii este de zece ori mai scăzut decât cel din recomandare.

Agenţia de protecţie a sănătăţii din Regatul Unit (HPA) a recomandat o abordare în trei etape pentru unele frecvenţe prin modelarea numerică a expunerilor pentru a clarifica respectarea restricţiilor de bază stabilite de ICNIRP. Pentru frecvenţele electrice, cifrele echivalente pentru puterile câmpului sunt 9 kV/m şi 360 µT, fiind mai puţin riguroase decât nivelurile de referinţă din recomandare. HPA din Regatul Unit observă că există şi posibilitatea unor efecte adverse indirecte (microşocuri) care pot fi controlate în mediile ocupaţionale. Pentru publicul larg, nivelul de referinţă de 5 kV m-1 va preveni microşocurile la majoritatea persoanelor.

Tabelul 1: Prezentare sintetică a raportului dintre măsurile puse în aplicare şi restricţiile de bază ale Recomandării 1999/519/CE a Consiliului

Ţară | Restricţii de bază puse în aplicare mai restrictive decât cele din recomandare | Restricţii de bază puse în aplicare similare cu cele din recomandare | Restricţii de bază puse în aplicare mai puţin restrictive decât cele din recomandare |

AT | X |

BE | Xa |

BG | X |

CH | X |

CZ | X |

CY | X |

DE | X |

DK | X |

EE | ? |

ES | X |

FI | X |

FR | X |

GR | Xa |

HU | X |

IE | X |

IT | X |

LT | Xb |

LU | X |

LV | X |

MT | X |

NL | X |

PL | X |

PT | X |

RO | X |

SE | X |

SI | X |

SK | X |

UK | X |

a) Nu este valabil pentru întreaga gamă de frecvenţe — b) Doar pentru lucrători

Nivel de referinţă pentru radiaţiile electromagnetice

Limitele de referinţă utilizate pentru monitorizarea radiaţiilor CEM în statele membre urmează în general pe cele trasate în recomandarea Consiliului (a se vedea tabelul 2).

Belgia aplică un nivel de referinţă pentru câmpurile RF de două ori mai scăzut, dar acelaşi nivel din recomandare în cazul câmpurilor electrice ELF din zonele urbane. Cu toate acestea, guvernul flamand a recomandat un standard al calităţii pentru spaţii interioare mult mai scăzut (0,2 µT şi 10 µT) pentru câmpul magnetic ELF. Măsura de precauţie din Ţările de Jos pentru câmpuri magnetice de 50 Hz provenite de la liniile aeriene de înaltă tensiune aplică un nivel de referinţă de 0,4 µT pentru câmpul magnetic din locuinţe, şcoli şi centre de îngrijire de zi pentru copii atunci când sunt construite noi linii aeriene de înaltă tensiune sau locuinţe sau sunt renovate cele existente. În Luxemburg se aplică o limită de 3V/m pentru câmpul electric din zone unde publicul poate fi expus pentru o perioadă lungă de timp (de exemplu zonele rezidenţiale). Distanţele minime se aplică şi între liniile electrice de înaltă tensiune şi zonele rezidenţiale. În Italia se aplică o limită de 6V/m pentru centralele electrice şi echipamentele fixe de telecomunicaţii.

Tabelul 2: Prezentare sintetică a raportului dintre măsurile puse în aplicare şi nivelurile de referinţă ale Recomandării 1999/519/CE a Consiliului

Ţară | Niveluri de referinţă puse în aplicare mai restrictive decât cele din recomandare | Niveluri de referinţă puse în aplicare similare cu cele din recomandare | Niveluri de referinţă puse în aplicare mai puţin restrictive decât cele din recomandare |

AT | X |

BE | Xa |

BG | X |

CH | X |

CZ | X |

CY | X |

DE | X |

DK | X |

EE | X |

ES | X |

FI | X |

FR | X |

GR | Xa |

HU | X |

IE | X |

IT | X |

LT | X |

LU | X |

LV | X |

MT | X |

NL | Xa |

PL | X |

PT | X |

RO | X |

SE | X |

SI | X |

SK | X |

UK | X |

a) Nu este valabil pentru întreaga gamă de frecvenţe —

Deoarece expunerea permisă a populaţiei în Polonia este de câteva ori mai scăzută decât cea din recomandare, aceeaşi reducere se reflectă şi în nivelurile de referinţă (de exemplu 7 V/m pentru radiaţiile RF) şi pentru componenta magnetică a câmpurilor cu o frecvenţă de 50 Hz. În plus, pentru componenta electrică, valorile pentru zonele rezidenţiale sunt de zece ori mai scăzute decât pentru mediul general. În Bulgaria, valorile limitei de expunere sunt clasificate pentru patru zone definite în funcţie de posibilitatea de expunere şi durata acesteia. Astfel, sunt stabilite valori mai înalte ale limitelor pentru zone în care expunerea umană este rară sau practic imposibilă şi limite mult mai scăzute pentru zone în care expunerea este continuă şi zone în care se află grupuri sensibile (inclusiv copii, femei însărcinate, persoane în vârstă şi bolnave). Slovenia aplică niveluri de referinţă de zece ori mai severe pentru surse de radiaţii noi şi reconstruite în zone sensibile (de exemplu şcoli, centre de îngrijire de zi, spitale, zone rezidenţiale etc).

În Grecia, nivelurile de referinţă din recomandare au fost stabilite ca limite de siguranţă pentru câmpurile ELF, fiind derivate noi niveluri de referinţă pentru toate antenele terestre din gama de frecvenţe între 1kHz - 300 GHz. În mod similar, nivelurile naţionale din Lituania pentru gama de frecvenţă între 10 kHz-300 MHz sunt de 2-3 ori mai stricte decât nivelurile de referinţă pentru radiaţiile CEM; între 300 MHz - 300 GHz, chiar şi de 100 de ori (10µW/cm2)!

În cazul radiaţiilor ELF provenite de la liniile electrice, recomandările finlandeze cer menţinerea câmpurilor magnetice la o valoare cât mai scăzută posibil în zonele în care publicul, în special copiii, îşi petrece o parte considerabilă a timpului.

Agenţia de protecţie a sănătăţii din Regatul Unit propune o abordare în trei etape în cazul ELF, adoptând un model numeric realist pentru expunere în scopul clarificării aplicării nivelurilor ICNIRP. Pentru frecvenţele electrice, nivelurile câmpului ambiental mai apropiate de restricţiile de bază sunt mai puţin severe decât nivelurile de referinţă conţinute în recomandare.

În Germania, măsurile vizează niveluri ale expunerii provenite din game de frecvenţe specifice: 9 kHz-300 GHz, 16 2/3 Hz, 50 Hz şi 10 MHz-300 GHz. Sunt avute în vedere liniile electrice care operează la un voltaj peste 1 kV şi transmiţătoarele fixe cu o putere de transmisie de peste 10 W EIRP. În cazul ELF şi RF, valorile de referinţă pentru surse individuale au în vedere surse similare din aceeaşi zonă.

Republica Cehă, Ungaria, Letonia şi Slovacia nu au măsuri specifice de punere în aplicare.

În Elveţia, limitele generale ale expunerii respectă valorile de referinţă conţinute în recomandare, dar sunt aplicaţi factori de precauţie între 10 – 100 pentru instalaţiile de sine stătătoare din „zone sensibile”. Măsuri suplimentare de siguranţă se aplică pentru staţiile de telecomunicaţii mobile, staţiile de emisie radio-TV şi pentru liniile electrice de înaltă tensiune. Unele ţări aplică şi restricţii specifice privind unele aparate şi în situaţii de expunere de ansamblu ridicată.

Monitorizarea expunerii la câmpurile electromagnetice

Recomandarea Consiliului cere autorităţilor naţionale să monitorizeze nivelurile expunerii la CEM şi să verifice dacă acestea depăşesc limitele stabilite în recomandare. În general, expunerea este evaluată prin utilizarea unor modele în timpul procedurii de emitere a autorizaţiilor şi/sau după instalarea de noi sisteme sau după orice optimizare sau modificare a instalaţiei.

În Slovacia şi Slovenia, măsurătorile sunt făcute la fiecare trei ani de către autorităţi (la fiecare cinci ani pentru radiaţii de frecvenţă joasă în Slovenia). În Lituania, măsurătorile sunt făcute în fiecare an în vecinătatea surselor CEM şi mai frecvent în cazurile în care rezultatele au depăşit valorile de referinţă. În Luxemburg se efectuează măsurători la faţa locului. În Italia, inspecţiile sunt iniţiate la cererea publicului sau a autorităţilor locale.

În Regatul Unit, măsurătorile ad hoc ale câmpurilor electrice şi magnetice din vecinătatea liniilor electrice sunt desfăşurate de către societăţile de servicii publice la cererea publicului. Aceeaşi procedură este valabilă în Danemarca pentru liniile electrice şi staţiile de telecomunicaţii. În Cipru, societăţile de comunicaţii fără fir îşi desfăşoară propriile măsurători regulate pe lângă măsurătorile ad hoc la cererea publicului sau a autorităţilor publice; în Irlanda, principala societate de electricitate procedează într-o manieră similară. Grecia dispune măsurători anuale ale Comisiei pentru energie atomică (EEAE) sau ale altor laboratoare autorizate pentru 20% din staţiile de antenă instalate în zonele urbane, precum şi la cererea publicului. În Letonia, societăţile de telecomunicaţii efectuează periodic activităţi de monitorizare. În Ţările de Jos, o agenţie guvernamentală (Agentschap Telecom) efectuează monitorizări anuale prin măsurarea câmpurilor RF în câteva sute de puncte aleatorii. Măsurătorile câmpurilor ELF sunt, de asemenea, efectuate regulat (de către câteva agenţii, în special în numele autorităţilor locale).

În Belgia, societatea trebuie să efectueze estimări ale expunerii specifice şi totale a antenelor sale dintr-o anumită zonă, sau măsurători dacă expunerea depăşeşte norma cu mai mult de 5%. De asemenea, cetăţenii pot solicita autorităţilor să evalueze expunerea la RF şi ELF în zonele rezidenţiale. Finlanda desfăşoară studii regulate privind nivelurile de expunere provenite de la telefoanele mobile. În Suedia, Autoritatea pentru protecţia împotriva radiaţiilor măsoară expunerea provenită din sursele ELF şi RF şi a extins măsurătorile la expunerea generată de sistemele de supraveghere electronică (TETRA, EAS).

Legislaţia bulgară stabileşte două etape pentru controlul CEM. Prima etapă prevede verificarea modului în care sunt calculate zonele de siguranţă, iar cea de a doua este dedicată măsurării valorilor CEM prin aplicarea de metode standard. În Germania, nivelurile au fost măsurate de mai multe ori după 1992.

În Franţa, studiile de monitorizare specifice se concentrează asupra domeniilor de interes, iar rezultatele sunt făcute publice. În Irlanda, autorităţile comandă studii de monitorizare pentru a verifica dacă întreprinderile respectă prevederile din autorizaţii. Rapoartele sunt făcute publice.

Comunicarea cu publicul

Aceasta priveşte acţiunile de informare a cetăţenilor asupra riscurilor potenţiale ale câmpurilor electromagnetice şi asupra măsurilor de protecţie adoptate. Experienţa de comunicare a statelor membre variază considerabil. Cele mai obişnuite canale de informare sunt internetul, publicaţiile de specialitate, reuniunile cu comitetele cetăţeneşti şi cu autorităţile locale, ziarele şi revistele. Unele ţări au înfiinţat bloguri şi/sau grupuri de dialog pentru cetăţeni şi pot utiliza programele radio şi/sau TV (Cipru, Bulgaria şi Lituania). Aceste acţiuni ridică nivelul de conştientizare publică şi permit autorităţilor să determine zonele de interes. Reuniuni speciale privind evaluările de impact sunt organizate cu ocazia construirii unor noi instalaţii care pot avea un impact semnificativ asupra mediului.

Finaţarea publică din partea statelor membre UE şi cercetarea privind expunerea la CEM

Principalul obiectiv al cercetării privind CEM este de a determina nivelurile de expunere a publicului, în special a copiilor, precum şi efectele potenţiale asupra sănătăţii. În cadrul cercetării finanţate din fonduri publice se acordă importanţă efectelor staţiilor de bază pentru comunicaţii mobile, telefoanelor mobile, emisiei radio-TV şi liniilor electrice de înaltă tensiune. Cu toate acestea, au fost luate în considerare noi domenii de dezvoltare precum Wi-Fi sau WLAN.

Majoritatea statelor membre finanţează cercetarea privind efectele potenţiale asupra sănătăţii ale CEM (a se vedea tabelul 3). Şase ţări (Belgia, Elveţia, Franţa, Ţările de Jos, România, Regatul Unit) finanţează studii privind efectele asupra sănătăţii ale expunerii la CEM din surse combinate. În Ungaria, Irlada, Letonia, Malta şi Polonia, fondurile publice alocate cercetării riscurilor potenţiale ale CEM asupra sănătăţii sunt reduse sau inexistente.

Unele ţări au încurajat studiul percepţiei asupra riscului CEM prin examinarea preocupărilor în creştere ale publicului în privinţa posibilelor efecte dăunătoare ale radiaţiilor electromagnetice.

CONCLUZIE

Obiectivul Recomandării Consiliului din 12 iulie 1999 privind limitarea expunerii publicului larg la câmpuri electromagnetice (0Hz – 300 GHz) — (1999/519/CE) — este de a furniza un cadru UE pentru politici şi măsuri naţionale vizând asigurarea unui înalt nivel de protecţie a populaţiei şi pentru legislaţia şi standardele UE privind expunerea la CEM provocată de produse şi aparate electrice/electronice. Recomandarea se întemeiază pe orientările Comisiei internaţionale pentru protecţia împotriva radiaţiilor neionizante (ICNIRP), care sunt stabilite pe baza constatării efectelelor acute ale expunerii la CEM asupra oamenilor. Recomandarea este revizuită periodic pentru a beneficia de informaţiile ştiinţifice cele mai actuale. În 2007, Comitetul ştiinţific pentru riscurile noi sau viitoare asupra sănătăţii (SCENIHR) a revizuit cunoştinţele ştiinţifice privind efectele potenţiale asupra sănătăţii ale CEM şi nu a descoperit dovezi ştiinţifice consistente privind necesitatea corectării restricţiilor de bază şi a nivelurilor de referinţă stabilite în recomandarea Consiliului. Cu toate acestea, SCENIHR a identificat lipsuri în cunoştinţele ştiinţifice relevante şi în domeniile în care sunt necesare cercetări viitoare la nivel naţional şi european, deopotrivă. Recomandările SCENIHR au început deja să fie reflectate în propunerile privind al şaptelea program cadru pentru cercetare.

Comisia Europeană a monitorizat punerea în aplicare a recomandării Consiliului în statele membre. Majoritatea acestora au pus-o în aplicare fie prin măsuri legislative sau decrete, fie prin recomandări voluntare. În general, măsurile din ţările în care recomandarea Consiliului nu este încă pusă în aplicare în întregime sunt în curs de ameliorare. Cu toate acestea, măsurile specifice de punere în aplicare variază semnificativ între ţări.

Un sondaj recent al Eurobarometrului privind percepţia cetăţenilor asupra problemei CEM arată o considerabilă insatisfacţie în ceea ce priveşte informarea şi comunicarea. Majoritatea persoanelor doresc să fie mai informate în privinţa efectelor potenţiale asupra sănătăţii ale CEM prin intermediul televiziunii, presei şi radioului, în timp ce cea mai mare parte a acestor informaţii sunt furnizate în prezent prin internet şi publicaţii de specialitate.

Tabel 3. Studii naţionale privind expunerea la CEM şi efectele potenţiale asupra sănătăţii

Ţară | Domenii sau studii finanţate |

Belgia | Studii de evaluare a expunerii la CEM în gama 0 – 3 GHz în locuri publice şi în mijloace de transport în comun. Expunerea la RF în cazul utilizării WiFi în zonele cu o astfel de acoperire. Dozimetrie interioară pentru expunerea copiilor la câmpuri ELF, VLF, şi RF produse de către toate terminalele video („video terminal units”, VTU), sursele interioare şi exterioare cu fir său fără fir Modelare şi aplicaţii GIS pentru estimarea curbelor de risc 0,4 µT şi a riscurilor suplimentare de leucemie la copii provocate de liniile electrice subterane şi aeriene. Evaluarea expunerii la câmpul magnetic 0,4 µT a copiilor şi efectul biologic al câmpului magnetic ELF. |

Bulgaria | Linii electrice de înaltă tensiune, staţii de emisie radio-TV; staţii de bază de comunicaţii mobile |

Cipru | Linii electrice de înaltă tensiune ; staţii de emisie radio-TV; comunicaţii mobile; instalaţii electrice casnice |

Republica Cehă | Leucemia la copiii din vecinătatea liniilor electrice |

Danemarca | Comunicaţii mobile |

Estonia | Mecanismele interacţiunii biologice a CEM; efectele microundelor asupra funcţiilor cognitive; sensibilitatea electromagnetică a sistemelor biologice |

Germania | Staţii de emisie radio-TV; comunicaţii mobile; echipamente casnice: www.emf-forschungsprogramm.de |

Franţa | Staţii de emisie radio-TV; telefoane mobile şi staţii terestre; expunere combinată: http://www.sante-radiofrequences.org |

Grecia | Linii electrice de înaltă tensiune/ studii epidemiologice, evaluarea expunerii publicului şi a lucrătorilor, studii de laborator; emisii radio/TV/studii pe animale, evaluarea expunerii publicului şi a lucrătorilor; staţii terestre/ evaluarea expunerii publicului şi lucrătorilor; telefoane mobile/ modelizarea studiilor teoretice, studii de laborator, studii clinice |

Italia | Proiect privind protejarea persoanelor şi mediului de CEM |

Lituania | Efectele asupra sănătăţii utilizatorilor de telefoane mobile 2002-2003 |

Ţările de Jos | Linii electrice de înaltă tensiune; staţii de emisie radio-TV; sisteme de transport care utilizează câmpuri statice; staţii de bază pentru comunicaţii mobile; telefoane mobile; echipamente comerciale; echipamente medicale; instalaţii electrice casnice; echipamente casnice; expunere combinată; http://www.zonmw.nl/en/programmes/all-programmes/electromagnetic-fields-and-health-research |

Portugalia | Staţii de emisie radio-TV; sisteme de transport care utilizează câmpuri statice; staţii de bază pentru comunicaţii mobile; telefoane mobile |

România | Linii electrice de înaltă tensiune; staţii de emisie radio-TV; sisteme de transport care utilizează câmpuri statice; staţii de bază pentru comunicaţii mobile; instalaţii electrice casnice; expunere combinată; studii privind interacţiunile bioelectromagnetice şi impactul biologic al expunerii umane la RF şi microunde CEM; ecologie electromagnetică — caracterizarea surselor, efecte, prevenire şi control |

Slovenia | Expunerea la câmpul electromagnetic al liniilor electrice de înaltă tensiune din mediul de viaţă; măsurarea expunerii la CEM în mediul de viaţă şi baza de date a tuturor staţiilor de bază şi a transmiţătoarelor TV şi radio la nivel naţional; efectele biologice ale sistemului TETRA |

Spania | Emisii radio-TV; comunicaţii mobile |

Suedia | Studiu prospectiv internaţional de grup; studiu de caz - control privind tumorile cerebrale la copii şi câmpurile RF |

Elveţia | NFP57: linii electrice de înaltă tensiune; comunicaţii mobile; expunere combinată |

Regatul Unit | Linii electrice de înaltă tensiune / cercetarea în domeniul sănătăţii privind ELF; programul de cercetare pentru telecomunicaţii mobile şi sănătate (MTHR) finanţat în comun de către guvern şi industrie sub conducere independentă. Prima fază (6 ani, 13 milioane EUR) a raportat 23 de studii finalizate în septembrie 2007. Faza a doua începe în prezent. (www.mthr.org.uk); un studiu special al surselor rezidenţiale de câmpuri magnetice referitoare la informaţiile dintr-un studiu anterior privind cancerul la copii (www.hpa.org.uk/radiation/publications/hpa_rpd_reports/2005/hpa_rpd_005.htm); studiu asupra efectelor Wi-Fi |

Comisia este pe deplin conştientă de preocupările publicului în acest domeniu, rămâne activă şi adoptă iniţiative pentru a le ieşi în întâmpinare. Comisia, în special prin intermediul Comitetului ştiinţific pentru riscurile noi sau viitoare asupra sănătăţii (SCENIHR), revizuieşte periodic informaţiile ştiinţifice disponibile pentru a asigura că recomandarea se întemeiază pe cele mai recente cunoştinţe. O nouă consultare a SCENIHR în această privinţă a fost iniţiată recent. În plus, Comisia continuă să aloce fonduri importante pentru cercetările privind efectele asupra sănătăţii ale CEM prin intermediul programelor cadru pentru cercetare şi dezvoltarea tehnologiei, care au în vedere priorităţile de cercetare identificate de către SCENIHR.

La un alt nivel, Comisia a înfiinţat un grup de lucru format din experţi guvernamentali pentru a dezvolta schimbul de informaţii şi a identifica căile de îmbunătăţire a coordonării şi cooperării între statele membre. Grupul va sprijini iniţiativele Comisiei de dezvoltare a cercetării privind expunerea publicului şi efectele potenţiale asupra sănătăţii şi de identificare a aspectelor din recomandare care necesită eforturi sporite.

În concluzie, Comisia intenţionează să continue monitorizarea atentă a punerii în aplicare a recomandării, să încurajeze dezvoltarea cunoştinţelor ştiinţifice în privinţa aspectelor cheie ale impactului potenţial asupra sănătăţii al CEM, să reevalueze valabilitatea recomandării ca urmare a apariţiei unor noi evoluţii ştiinţifice relevante şi să adopte acţiunile adecvate în caz de necesitate.

[1] Câmpurile statice utilizate în medicină (IRM), sistemele de sudură şi transport alimentate prin curent continuu; frecvenţele extrem de joase (ELF) (0 - 300 Hz) utilizate de aparatele casnice; frecvenţele intermediare (IF) (300 Hz — 100 kHz) utilizate de ecranele video, dispozitivele antifurt, cititoarele de carduri, detectoarele de metale şi în electrochirurgie; radiofrecvenţe (RF) (100 kHz - 300 GHz) utilizate în comunicaţii fără fir precum GSM, UMTS, Wireless LAN şi RFID pentru aparate mobile şi staţii de bază, echipamente medicale, emisii radio-TV.

[2] http://ec.europa.eu/health/ph_determinants/environment/EMF/ebs272a_en.pdf

[3] Directivele 2006/95/CE (tensiune scăzută) şi 1999/5/CE (echipamente hertziene) ale Consiliului.

[4] http://ec.europa.eu/health/ph_risk/committees/sct/documents/out128_en.pdf

[5] http://ec.europa.eu/health/ph_risk/committees/04_scenihr/docs/scenihr_o_007.pdf

[6] http://ec.europa.eu/research/quality-of-life/pdf/emf_brochure_and_sheets_en.pdf ; http://ec.europa.eu/research/environment/themes/projects_en.htm#2

[7] Efectele expunerii la CEM: de la ştiinţă la sănătate publică şi un loc de muncă mai sigur http://web.jrc.ec.europa.eu/emf-net