[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 13.6.2008

COM(2008) 356 final

RAPORTUL COMISIEI CĂTRE CONSILIU, PARLAMENTUL EUROPEAN, COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN ŞI COMITETUL REGIUNILOR

privind evaluarea externă a Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale

CUPRINS

1. Introducere 3

2. Centrul European pentru Dezvoltarea Educaţiei şi Formării Profesionale 3

2.1. Prezentarea Cedefop 3

2.2. Priorităţi şi activităţi 3

2.3. Evaluări, studii şi revizuiri anterioare 4

2.4. Finanţare 4

3. Prezentarea exerciţiului de evaluare externă 5

4. Concluziile bazate pe principalele întrebări de evaluare 5

4.1. Relevanţă şi complementaritate 5

4.2. Eficacitate 6

4.3. Eficienţă 6

4.4. Valoare adăugată şi impact 7

5. PRINCIPALELE RECOMANDĂRI ALE EVALUĂRII EXTERNE 8

5.1. Probleme strategice 8

5.2. Probleme operaţionale 8

5.3. Probleme de administrare internă 9

6. Concluzie 9

1. INTRODUCERE

Prezentul raport se referă la evaluarea externă a Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop), o agenţie comunitară instituită prin Regulamentul 337/75 al Consiliului din 10 februarie 1975[1]. Articolul 27 alineatul (4) din Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene[2] şi articolul 21.3b al normelor de punere în aplicare[3] specifică faptul că Comisia evaluează aceste activităţi în mod periodic şi difuzează rezultatele evaluării către autorităţile financiare, legislative şi bugetare.

Evaluarea externă a avut loc în perioada 2006-2007 şi a acoperit intervalul 2001-2006.

Prezentul raport se întemeiază pe rezultatele, concluziile şi recomandările raportului final, prezentat de evaluator, disponibil integral, inclusiv anexele, la adresa http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/evalreports/index_en.htm.

2. CENTRUL EUROPEAN PENTRU DEZVOLTAREA EDUCAţIEI şI FORMăRII PROFESIONALE

2.1. Prezentarea Cedefop

Cedefop[4] este agenţia Uniunii Europene pentru Educaţie şi Formare Profesională (EFP) şi este situată la Thessaloniki[5], Grecia. Cedefop sprijină Comisia Europeană, statele membre şi partenerii sociali în dezvoltarea şi punerea în aplicare a politicii europene EFP.

Aceasta este administrat de un consiliu de administraţie cvadripartit care include reprezentanţi din partea guvernelor statelor membre, a organizaţiilor patronale şi ale angajaţilor, cât şi a Comisiei Europene. Centrul este administrat de un directorat, care cuprinde directorul şi directorul adjunct şi are în jur de 130 de angajaţi (personal profesional şi auxiliar). Bugetul global al Cedefop este de circa 17 MEUR pe an. Informaţii detaliate despre Cedefop sunt disponibile pe site-ul internet al acestuia (nota de subsol 4).

2.2. Priorităţi şi activităţi

În conformitate cu regulamentele sale de constituire, priorităţile şi activităţile Cedefop se definesc în priorităţi pe termen mediu (valabile timp de 3 ani) şi programe de lucru anuale[6].

Începând cu 2000, strategia de la Lisabona a stimulat o agendă europeană cu o evoluţie rapidă şi cuprinzătoare în domeniul educaţiei şi formării profesionale (EFP). În această perioadă, Cedefop şi-a realiniat strategia pentru a se concentra pe sprijinirea Comisiei Europene, a statelor membre şi a partenerilor sociali în dezvoltarea politicii europene din domeniul EFP.

Realinierea strategică a Cedefop se reflectă în priorităţile sale:

1. punerea la dispoziţie de dovezi ştiinţifice, de date statistice şi analize ale politicilor pentru a sprijini deciziile din domeniul EFP;

2. îmbunătăţirea cunoştinţelor şi schimbul de cunoştinţe referitoare la politicile şi practicile din EFP în statele membre prin intermediul rapoartelor privind noutăţile din domeniu şi opţiunile de politici;

3. întărirea cooperării europene în dezvoltarea politicilor EFP prin punerea la dispoziţie de competenţe pentru a ajuta conceperea şi sprijinirea iniţiativelor şi instrumentelor europene comune din domeniul EFP;

4. creşterea vizibilităţii şi a înţelegerea problemelor EFP printr-o comunicare eficientă.

Pentru a atinge aceste obiective, Cedefop îşi utilizează capacităţile interne, de cercetare şi de analiză politică, experienţa în crearea de reţele, resursele de date şi instrumentele de difuzare pentru a:

5. sprijini schimburile de informaţii şi de experienţă şi schimbul de bune politici prin vizite de studiu, reţele, conferinţe şi seminarii;

6. oferi părţilor interesate şi cetăţenilor informaţii relevante privind problemele cheie, prin intermediul publicaţiilor electronice şi tipărite;

7. implica ţările candidate în cadrul politicii EFP a Uniunii Europene, în strânsă colaborare cu Fundaţia Europeană pentru Formare Profesională (ETF).

Activităţile Cedefop sunt specificate în detaliu în programele sale de lucru anuale.

2.3. Evaluări, studii şi revizuiri anterioare

O evaluare externă a fost finalizată în 2001[7] şi a dus la formularea unui document de poziţie din partea Comisiei[8] şi la crearea unui plan de acţiune Cedefop[9].

2.4. Finanţare

Bugetul global al Cedefop şi alocarea între diferite titluri:

An | Buget global în EUR | Titlu 1: Cheltuieli de personal în EUR | Titlu 2: Cheltuieli administrative în EUR | Titlu 3: Cheltuieli operaţionale în EUR |

2008 | 17 604 322 | 10 603 000 | 1 409 000 | 5 592 322 |

2007 | 17 374 402 | 9 881 740 | 1 928 260 | 5 564 402 |

O prezentare a bugetului Cedefop pentru perioada de evaluare 2001 – 2006 este inclusă în Anexa 2; informaţii detaliate pot fi găsite în conturile anuale ale Centrului, disponibile pe site-ul internet al Cedefop (nota de subsol 4).

3. PREZENTAREA EXERCIţIULUI DE EVALUARE EXTERNă

DG Educaţie şi Cultură (DG EAC) a contractat Ecotec Research and Consulting Ltd[10] pentru a efectua evaluarea externă a Cedefop. Un comitet de conducere prezidat de DG EAC, incluzând un reprezentant al fiecăruia dintre diferitele grupuri ale consiliului de administraţie Cedefop şi doi membri ai personalului Cedefop a fost stabilit pentru a sprijini şi urmări munca contractorului.

Au fost stabilite următoarele obiective generale ale evaluării:

- evaluarea relevanţei, complementarităţii, eficacităţii, eficienţei, valorii adăugate şi impactului activităţilor şi a organizării Cedefop în privinţa atingerii obiectivelor cheie, a priorităţilor şi sarcinilor definite în documentele sale politice de orientare pentru 2001-2006, cum ar fi priorităţile pe termen mediu şi programele de lucru anuale etc.;

- prezentarea unor învăţăminte şi recomandări utile pentru a permite Cedefop să facă faţă provocărilor din anii următori. Deosebit de importante sunt recomandările care ajută la îmbunătăţirea programării, administrării, performanţei Cedefop şi a impactului produselor şi serviciilor sale precum şi a responsabilităţii sa în faţa Autorităţii bugetare şi a publicului larg. Evaluarea ar trebui să aibă un caracter de formare.

Evaluatorii externi au urmărit metoda prevăzută şi terminologia pentru evaluare conform orientărilor DG Buget[11] şi au utilizat mai multe instrumente metodologice. Ei au colectat exemple complete din literatura de specialitate, din documente privind politicile, din materiale de pe internet, dintr-un sondaj privind activităţile Cedefop şi din patru studii de caz amănunţite. Pentru a sprijini această analiză, s-au adunat punctele de vedere a peste 100 de actori cheie prin interviuri şi studierea unor grupuri-ţintă şi a peste 650 de respondenţi în două sondaje pe internet (detalii disponibile în anexa 3 la raport).

4. CONCLUZIILE BAZATE PE PRINCIPALELE ÎNTREBăRI DE EVALUARE

Această secţiune rezumă analizele şi constatările evaluatorilor principali. În general, aceştia ajung la concluzia că Cedefop este o organizaţie de marcă şi eficientă, cu o valoare adăugată clară. Oferind o gamă largă de activităţi şi luând în considerare raportul dintre eforturi şi rezultate, Cedefop poate afirma, de asemenea, că este eficientă.

4.1. Relevanţă şi complementaritate

Concluzia evaluatorului asupra relevanţei şi complementarităţii Cedefop este foarte pozitivă. Se menţionează că Cedefop nu numai că răspunde noii agende politice europene EFP, ci, în plus, influenţează dezvoltarea acesteia. Cedefop a devenit un promotor activ al politicii europene EFP la cele mai înalte niveluri. Evaluatorii apreciază, de asemenea, că Cedefop a jucat un rol important ca „sursă deschisă” de informaţii pentru întreaga comunitate EFP încă de la constituirea sa, obţinând o reputaţie de marcă şi o vizibilitate foarte bună în sistemul european al EFP .

Evaluarea arată că, deşi rolul Cedefop de „sursă deschisă” care deserveşte o largă comunitate EFP a fost unul de succes, acum ar putea fi timpul ca Cedefop să se concentreze mai mult pe interesele părţilor interesate imediate, în special în privinţa dezvoltării politicilor. Evaluatorii afirmă în mod corect că aceste două activităţi („sursă deschisă” – sprijinirea dezvoltării politicilor) nu sunt incompatibile. Deşi Cedefop oferă în prezent mai mult sprijin pentru dezvoltarea politicilor, multe activităţi sunt în serviciul unei comunităţi EFP mai largi. Problema nu este una de incompatibilitate, ci de echilibru care trebuie transpus în strategie.

Evaluatorii consideră de asemenea că Cedefop joacă un rol complementar cu alte agenţii şi arată că Cedefop este conştientă de nevoia de a veghea împotriva duplicării funcţiilor şi că ia măsuri active pentru a defini clar funcţiile respective. Pe viitor, dată fiind importanţa din ce în ce mai mare a rolului dual al Cedefop (sprijinirea dezvoltării politice; „sursă deschisă”), această zonă de contact cu alte agenţii va necesita în continuare o administrare activă.

4.2. Eficacitate

Cedefop desfăşoară o activitate de calitate, răspunzând cerinţelor majorităţii utilizatorilor săi, având o reputaţie foarte bună şi o imagine de marcă puternică în lumea EFP europeană. Este o sursă de valoare pentru raportarea, colectarea şi analizarea informaţiilor EFP la nivel european şi este recunoscută pentru rolul său în cercetarea EFP şi difuzarea informaţiilor EFP. Evaluatorii au constatat că activităţile Cedefop se bucură de un ecou pozitiv.

Evaluatorul indică anumite puncte forte şi puncte slabe ale Cedefop. Punctele forte includ lucrul în reţea, încurajarea schimbului de cunoştinţe şi furnizarea de informaţii comparabile. Cedefop creează o valoare adăugată de cea mai mare importanţă prin aducerea laolaltă a politicii şi a cercetării, în special prin aplicarea rezultatelor ştiinţifice la problemele legate de politici. În acest fel, Cedefop şi-a adus o contribuţie eficientă la continuarea procesului de la Copenhaga pentru cooperarea europeană în domeniul EFP[12], o sarcină de mare amploare şi complexitate finalizată cu succes şi cu resurse puţine. Mai mult, activităţile Cedefop privind previziunile asupra competenţelor elimină deficitul de cunoştinţe din acest sector la nivel european.

Punctele slabe constă în strategia de comunicare Cedefop, în special prin site-urile sale internet, şi într-o cultură de evaluare slab dezvoltată. Alte aspecte ale colaborării cu ReferNet - reţeaua principală de furnizare de informaţii a Cedefop – necesită atenţie, în special capacitatea ReferNet de a furniza informaţii validate de autorităţile naţionale care să reflecte cu exactitate noutăţile din domeniul EFP şi vizibilitatea reţelei în statele membre.

4.3. Eficienţă

Sarcina privind evaluarea eficienţei agenţiei s-a dovedit a fi mai dificilă. Măsurarea eficienţei necesită considerarea modului în care aportul de resurse (personal şi bani) se transformă în randament de activitate, pentru a estima raportul calitate - preţ şi costurile comparative. Datele financiare şi de raportare a proiectului disponibile nu au permis evaluatorilor să măsoare eficienţa în mod ştiinţific. Evaluatorii consideră că bugetarea bazată pe activitate a început să fie pusă în aplicare spre sfârşitul perioadei de evaluare şi că indicatorii de performanţă măsurată au fost disponibili pentru prima dată abia în 2005, ceea ce a permis să se facă observaţii de comparabilitate parţiale între 2005 şi 2006.

Pentru a suplini absenţa datelor ştiinţifice, evaluatorii au utilizat anumite măsuri conexe pentru a evalua gradul de eficienţă al Cedefop. Ei concluzionează că scara de activităţi a fost pur şi simplu enormă şi, având în vedere raportul dintre eforturi şi rezultate (gamă largă de activităţi şi produse), Cedefop poate afirma că este eficientă.

Evaluatorii au raportat că unele dintre aceste probleme au fost deja abordate de echipa de administrare actuală, însă prea târziu pentru această evaluare. Punerea în aplicare completă a bugetării bazate pe activitate în Cedefop în 2008 este considerată un pas important pentru a facilita viitoare exerciţii de evaluare.

4.4. Valoare adăugată şi impact

Conform raportului evaluatorilor, Cedefop este o organizaţie cu o valoare adăugată extrem de clară. Pur şi simplu nu există alternative viabile la activităţile acestuia şi în cazul multora dintre activităţi nu are nici un corespondent de marcă. Nicio altă organizaţie nu se concentrează numai pe EFP şi nu are un fond de experienţă şi de competenţe de anvergură europeană în domeniul EFP.

Evaluatorul a reţinut mai multe domenii în care Cedefop are în mod clar un impact pozitiv şi aduce o valoare adăugată. Aceste activităţi reprezintă avantajele cheie ale organizaţiei, şi anume:

- analizarea progreselor privind procesul de la Copenhaga pentru întărirea cooperării europene în domeniul EFP pe baza informaţiilor şi redactarea de rapoarte pentru reuniunile ministeriale. Pe această bază, Cedefop a primit un mandat mai important privind monitorizarea şi raportarea progreselor din statele membre în punerea în aplicare a politicii europene EFP;

- sinteza rezultatelor ştiinţifice relevante din domeniul EFP pentru a interpreta tendinţele actuale şi a încuraja o abordare europeană în scopul soluţionării problemelor legate de EFP;

- eliminarea deficitului de cunoştinţe prin punerea la dispoziţie a analizei atât de necesare a nevoilor de competenţe actuale şi viitoare în Europa;

- promovarea cooperării europene prin punerea la dispoziţie a competenţelor pentru sprijinirea proiectării, dezvoltării şi punerii în aplicare a instrumentelor europene cum ar fi Europass, Cadrul european al calificărilor (EQF) şi Sistemul european de credite (ECVET);

- promovarea înţelegerii şi a schimbului de cunoştinţe, prin reunirea părţilor interesate – practicieni, cercetători şi, îndeosebi, parteneri sociali. În 2006, Comisia Europeană a invitat Cedefop să coordoneze noul program consolidat de vizite de studiu în cadrul programului de învăţare de-a lungul vieţii[13] din perioada 2008-2013.

5. PRINCIPALELE RECOMANDĂRI ALE EVALUĂRII EXTERNE

Această secţiune prezintă o sinteză a celor 16 recomandări ale evaluării. Acestea se grupează în trei titluri: probleme strategice, operaţionale şi de administrare internă.

5.1. Probleme strategice

- Cedefop ar trebui să continue căutarea unor modalităţi de reducere a portofoliului său de activităţi. Ar trebui să îşi concentreze resursele pe mai puţine activităţi principale şi să îşi consolideze capacitatea de administrare pentru a-şi întări poziţia de lider în domeniile sale de activitate. Priorităţile pe termen mediu pentru 2009-2011, pe care Cedefop le formulează în prezent, sunt o bună ocazie pentru abordarea problemei echilibrului strategic al operaţiilor sale între oferta de tipul „sursei deschise” pe de o parte şi contribuţiile şi sprijinul acordat pentru punerea în aplicare a priorităţilor politice europene în domeniul EFP, pe de altă parte. O politică de comunicare îmbunătăţită ar trebui să permită Cedefop să obţină sprijinul părţilor interesate şi al utilizatorilor săi pentru posibile reajustări strategice. (recomandările 2, 3, 4 şi 5);

- Cedefop ar trebui să îşi utilizeze mai bine obiectivele strategice clare şi coerente pentru a transforma cultura sa de administrare pe obiective într-o practică permanentă, repercutată la toate nivelurile personalului (recomandarea 1)

- Cedefop ar trebui să ia măsuri pentru crearea unui fond de investiţii/restructurare (în limita regulilor admisibile) pentru a aloca resurse de dezvoltare noilor acţiuni şi a ieşi din ciclul cu sumă zero actual (recomandarea 6).

La acest titlu, evaluatorul formulează de asemenea două recomandări specifice către Comisie, respectiv pentru:

- a sprijini Cedefop să exploreze modalităţi de a răspunde mai flexibil la cererile strategice care i se adresează (recomandarea 7);

- a cerceta împreună cu serviciile şi instituţiile europene relevante modul în care ar putea fi posibil, în cadrul reglementărilor, să se acorde Cedefop un orizont de planificare pe termen mai lung pentru acţiunile sale (recomandarea 8).

5.2. Probleme operaţionale

- Cercetare, consiliere şi sprijin al politicilor: mai multă atenţie ar trebui acordată furnizării în timp util de rapoarte concise şi la obiect pentru factorii de decizie. Cedefop se află intersecţia dintre politici şi cercetare. Acest lucru trebuie comunicat mai bine către comunitatea sa mai largă de utilizatori şi către părţile interesate pentru a sublinia rolul său unic în aplicarea celor mai recente rezultate ştiinţifice pentru soluţionarea problemelor europene în domeniul EFP şi pentru eliminarea deficitului de cunoştinţe. Cedefop ar trebui să conceapă un proces de „previziune” până dincolo de 2010, explorând problemele incipiente care apar în domenii legate de EFP şi utilizând concluziile trase pentru dezvoltarea agendei europene în domeniul EFP (recomandările 12, 13 şi 14).

- Comunicare, informaţii şi difuzare: strategia de comunicare Cedefop ar trebui revizuită pentru a ţine seama mai bine de părţile interesate şi de nevoile grupului vizat. Ar trebui luate măsuri pentru a se realiza potenţialul deplin al ReferNet şi pentru a se utiliza la maxim calităţile încorporate în model (recomandările 9 şi 10);

- Schimb şi cooperare: programul de vizite de studiu ar trebui extins şi dezvoltat într-o platformă pentru a identifica, difuza şi schimba bunele practici din domeniul EFP în întreaga UE (recomandarea 11);

5.3. Probleme de administrare internă

- Bugetarea bazată pe activitate ar trebui să fie complementară cu raportarea financiară bazată pe activitate. Acest lucru va permite Cedefop să evalueze corect resursele reale utilizate pentru activităţile sale (spre deosebire de cele bugetate). Ea va fi de folos, de asemenea, la luarea de decizii strategice cunoscându-se costul de oportunitate al fiecărei activităţi (recomandarea 15);

- Pentru a întări cultura de evaluare Cedefop, trebuie puse în aplicare măsuri privind raportul calitate - preţ şi eficienţa (costuri pe unitate, analiză de costuri comparative) pentru a calcula periodic performanţa. Aceasta ar trebui să includă capacitatea de a raporta impactul, precum şi vizibilitatea (recomandarea 16).

Comisia şi Cedefop acceptă în ansamblu recomandările făcute de evaluatori. Cedefop dispune de resurse limitate şi este important ca acestea să fie utilizate de manieră optimă. Dată fiind diversitatea principalelor persoane interesate (guverne, organizaţii patronale, sindicate, Comisia Europeană) şi a comunităţii utilizatorilor (de la factori de decizie la practicieni), este important să se găsească echilibrul corect între activităţile legate de dezvoltarea şi punerea în aplicare a politicilor de sprijin şi cele legate de acordarea de sprijin ca „sursă deschisă” pentru problemele din domeniul EFP. Comisia şi Cedefop vor elabora planuri de acţiune detaliate pentru analiza concluziilor şi a recomandărilor evaluării externe.

6. CONCLUZIE

Comisia este de acord cu evaluarea în general pozitivă a evaluatorilor activităţii Cedefop. Aceasta consideră că Cedefop a avut o contribuţie valoroasă la activităţile Comunităţii în domeniul EFP. Începând cu 2000, strategia de la Lisabona, Educaţie şi formare 2010, procesul de la Copenhaga şi lărgirea UE au schimbat dramatic contextul european al EFP. Evaluatorii remarcă mediul Cedefop din ce în ce mai complex şi mai solicitant din ultimii şase ani. Aceştia concluzionează că Cedefop a reacţionat pozitiv, oferind flexibilitate, impact şi valoare adăugată.

În special, Cedefop a sprijinit procesul de dezvoltare a politicilor prin promovarea punerii în aplicare a programului de lucru Educaţie şi formare 2010 şi monitorizarea şi raportarea progreselor statelor membre în privinţa punerii în aplicare a priorităţilor politice europene în domeniul EFP convenite în cadrul procesului de la Copenhaga. Cedefop a contribuit la întărirea cooperării europene prin sprijinirea dezvoltării unor instrumente europene cum ar fi Europass şi Cadrul european al calificărilor şi prin stimularea schimburilor de personal şi a schimburilor de cunoştinţe prin programul de vizite de studiu.

Evaluarea concluzionează că Cedefop are o imagine de marcă prestigioasă, contribuie cu o valoare adăugată extrem de distinctă, iar în cazul multor activităţi nu are concurent. „ Nicio altă organizaţie nu se concentrează în mod special pe EFP şi nu are un fond de experienţă şi de competenţe de anvergură europeană în domeniul EFP. Într-adevăr, se poate afirma cu tărie că dacă Cedefop nu ar exista, o organizaţie oarecum asemănătoare ar trebui probabil inventată."

În timpul perioadei de evaluare (2001-2006) Cedefop a depăşit rolul său mai tradiţional de „sursă deschisă” de informaţii aflată la dispoziţia unei comunităţi mai largi din domeniul EFP, pentru a deveni mai proactiv în sprijinirea dezvoltării politicii europene legate de EFP. Această schimbare strategică a început în 2002 cu declaraţia de la Copenhaga, s-a accelerat odată cu comunicatele de la Maastricht şi Helsinki şi se aşteaptă să continue.

Evaluatorul a constatat că realinierea strategică a Cedefop este larg sprijinită de către consiliul de administraţie al acestuia. Deşi o astfel de schimbare de succes necesită stabilirea priorităţilor şi alimentarea activităţilor în mod eficient, Cedefop continuă ca „sursă deschisă” de informaţii pentru EFP în Europa, contribuind în acelaşi timp la elaborarea politicii. Evaluatorul consideră că „ nu există nicio problemă în această privinţă, bineînţeles, atâta vreme cât nivelul resurselor poate susţine această abordare şi cât timp fondul de competenţă din organizaţie poate gestiona ambele activităţi .”

Totuşi, deoarece Cedefop se aşteaptă să ofere un sprijin şi mai mare pentru dezvoltarea şi punerea în aplicare a politicii, iar resursele sunt limitate, este important ca resursele disponibile să fie concentrate pe mai puţine activităţi principale. Cedefop trebuie să depăşească – într-o oarecare măsură – rolul său de „sursă deschisă” de informaţii. Acest lucru înseamnă alegeri dureroase legate de încetarea unor activităţi care au o anumită valoare, dar care nu au o valoare adăugată vitală pentru principalele părţi interesate.

Cedefop trebuie să îşi revizuiască strategia şi serviciile de informare şi comunicare pentru a viza informarea unor grupuri specifice de persoane interesate care necesită diferite tipuri şi formate. Este important ca Cedefop să implice şi să explice comunităţii EFP mai largi realinierea sa strategică în planul activităţilor de sprijin legate de elaborarea politicii.

Punerea în aplicare completă de către Cedefop, în 2008, a bugetării bazate pe activitate este un pas important pentru vizibilitatea şi înţelegerea mai bună a relaţiei dintre investiţie şi rezultat în cazul diferitelor activităţi, şi implicit a valorii lor strategice pentru organizaţie şi părţile interesate. Conform recomandării evaluatorului, Cedefop ar trebui să analizeze modul în care acest sistem poate fi utilizat pentru monitorizare şi raportare financiară pentru a evalua corect resursele reale utilizate în activităţi (spre deosebire de resursele bugetate). Acest sistem ar trebui completat de indicatori cuantificabili relevanţi pentru a facilita urmărirea obiectivelor şi evaluarea impactului Cedefop în zonele sale de intervenţie.

Conducerea Cedefop trebuie să îşi continue eforturile pentru stabilirea unei viziuni clare, repercutând această misiune strategică către întregul personal.

Raportul de evaluare externă furnizează rezultate şi recomandări utile pentru dezvoltarea ulterioară a Cedefop ca agenţie UE pentru EFP. Supravegherea concretă a rezultatelor şi a recomandărilor evaluării se va asigura pe două planuri:

- un plan de acţiune prezentat de Cedefop consiliului de administraţie, subliniind analiza sa şi acţiunile propuse privind recomandările evaluării. Punerea în aplicare a planului de acţiune va fi monitorizată de consiliul de administraţie.

- un plan de acţiune elaborat de DG EAC, ţinând seama de planul de acţiune al Cedefop, dar abordând rezultatele şi recomandările evaluării care depăşesc competenţele Cedefop, în special cele adresate Comisiei.

[pic]

Anexa 2

EVOLUŢIA BUGETULUI, 2001-2006

Alocaţii comunitare | Venituri (intrate în bugetul final şi colectate efectiv) | Credite de cheltuieli (intrate în bugetul final) pe titlu | Credite de cheltuieli (angajate şi achitate) | Resurse umane |

An | |Venituri intrate

în 1000 EUR |Venituri colectate

în 1000 EUR |Personal

(Titlul 1)

în 1000 EUR |Administraţie şi infrastructură

(Titlul 2)

în 1000 EUR |Operaţii

(Titlul 3)

în 1000 EUR |Angajamente efectuate

în 1000 EUR |Plăţi efectuate

în 1000 EUR |Listă a posturilor

| Total nr. de personal (la data de 31.12 a anului) | | 2001 | B3-1030: 8,5 MEUR

B3-1031: 4,7 MEUR

Total: 13,2 MEUR | 13 600 |13 500 |7 500 |1 000 |5 000 |13 500 |10 600 |81 posturi |127 | | 2002 | B3-1030: 9,2MEUR

B3-1031: 4,5 MEUR

Total: 13,7 MEUR |14 200 |12 600 |8 100 |1 100 |5 000 |13 900 |10 900 |83 posturi |123 | | 2003 | B3-1030: 9,4 MEUR

B3-1031:5,1 MEUR

Total: 14,5 MEUR |14 700 |15 300 |8 000 |1 200 |5 500 |15 400 |11 300 |83 posturi |125 | | 2004 | 15 03 01 03:

10,638 MEUR

15 03 01 04:

5,162 MEUR

Total: 15,8 MEUR | 16 546 |14 466 |9 243 |1 395 |5 958 |16 313 |12 270 |88 posturi |137 | | 2005 | 15 03 01 03:

10,662 MEUR

15 03 01 04:

5,438 MEUR

Total: 16,1 MEUR | 17 093 |16 989 |9 468 |1 372 |5 578 |15 290 |14 381 |91 posturi |123 | | 2006 | 15 03 01 03:

10,962 MEUR

15 03 01 04:

5,438 MEUR

Total: 16,4 MEUR | 17 563 |15 313 |9 443 |1 419 |5 978 |15.872 |13 475 |95 posturi |123 | |Începând cu trecerea la bugetare bazată pe activitate din 2004: 15 03 01 03 înlocuieşte B3-1030; 15 03 01 04 înlocuieşte B3-1031

[1] JO L 39, 13.2.1975, p. 1–4.

[2] Regulamentul (CE, EURATOM) nr. 1525/2007 al Consiliului din 17 decembrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene.

[3] Regulamentul (CE, Euratom) nr. 478/2007 al Comisiei din 23 aprilie 2007, de modificare a Regulamentului nr. 2342/2002 din 23 decembrie 2002.

[4] Site-ul internet al Cedefop la http://www.cedefop.europa.eu/

[5] Înfiinţat în 1975 şi stabilit iniţial la Berlin, sediul central al Cedefop a fost transferat în 1995 la Thessaloniki.

[6] Priorităţile pe termen mediu şi programele de lucru anuale sunt disponibile pe site-ul internet al Cedefop (a se vedea nota de subsol 4).

[7] http://www.ec.europa.eu/education/programmes/evaluation/cedefop/final_report_pl_ramboll_en.pdf

[8] http://www.ec.europa.eu/education/programmes/evaluation/cedefop/annex_position_paper_en.pdf

[9] http://www.ec.europa.eu/education/programmes/evaluation/cedefop/actionpl_en.pdf

[10] În urma unei proceduri de licitaţie competitive, Ecotec Research and Consulting Ltd a obţinut un contract-cadru pentru evaluarea activităţilor conexe ale DG EAC.

[11] „Evaluarea activităţilor UE: Ghid practic pentru serviciile Comisiei”, Comisia Europeană, Direcţia Generală pentru Buget, iulie 2004.

[12] Informaţii privind procesul de la Copenhaga pot fi consultate pe site-ul internet http://ec.europa.eu/education/policies/2010/vocational_en.html

[13] Consiliul Uniunii Europene. Decizia Consiliului de stabilire a unui program de acţiune în domeniul învăţării continue (1720/2006/CE). Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 327/45, 24.11. 2006.