[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 5.5.2008

COM(2008)234 final

RAPORTUL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind punerea în aplicare a programului de acțiune comunitară pentru promovarea organismelor active la nivel european în domeniul culturii

(prezentată de Comisie)

RAPORTUL COMISIEI CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

privind punerea în aplicare a programului de acțiune comunitară pentru promovarea organismelor active la nivel european în domeniul culturii

INTRODUCERE

Prezentul raport este întocmit în temeiul Deciziei nr. 792/2004/CE[1] din 21 aprilie 2004 privind stabilirea unui program de acțiune comunitară pentru promovarea organismelor active la nivel european în domeniul culturii. Prezentul raportul descrie realizarea obiectivelor programului și indică poziția Comisiei cu privire la principalele concluzii și recomandări ale evaluării externe finale a programului care pot fi obținute accesând următorul link:

http://ec.europa.eu/culture/index_en.htm

CONTEXTUL PROGRAMULUI

Obiectivul programului

Conform deciziei nr. 792/2004, obiectivul programului este de a consolida acțiunea comunitară în domeniul culturii și de a spori eficacitatea acesteia prin susținerea activităților organismelor active la nivel european în acest domeniu.

Aceste activități trebuie să contribuie, sau să poată contribui, la dezvoltarea și punerea în aplicare a politicii de cooperare comunitară și a acțiunilor în domeniul culturii.

Decizia menționează că principalele activități ale organismelor care pot contribui la consolidarea și eficacitatea acțiunilor comunitare în domeniul culturii sunt următoarele:

- reprezentarea părților interesate la nivel comunitar,

- difuzarea informațiilor privind acțiunea comunitară,

- relaționarea organismelor active în domeniul culturii,

- reprezentarea și informarea comunităților Uniunii Europene care au o limbă regională sau minoritară,

- căutarea și difuzarea informațiilor în domeniile legislației, educației și mass-mediei,

- exercitarea rolului de „ambasador” cultural, promovarea conștiinței patrimoniului cultural comun al Europei,

- conservarea și comemorarea principalelor situri și arhive asociate cu deportările, simbolizate prin monumentele ridicate pe siturile vechilor tabere și alte locuri de martirizare și exterminare în masă a civililor, precum și conservarea memoriei victimelor din aceste situri.

Descrierea generală a sprijinului comunitar

Programul de acțiune comunitară pentru promovarea organismelor active la nivel european în domeniul culturii cuprinde trei secțiuni diferite:

- Secțiunea I a programului vizează susținerea a două organisme sprijinite de către Comisia Europeană în ultimii 20 de ani: Biroul european pentru limbi minoritare și centrele pentru informare și documentare Mercator, constând în trei centre diferite, Mercator Media, Mercator Legislație, Mercator Educație.

- Secțiunea a II-a a programului vizează sprijinirea organismelor care urmăresc realizarea unui obiectiv de interes general în domeniul culturii. În 2004 și 2005, subvențiile au fost acordate organizațiilor menționate în anexa II a programului, cu condiția ca acestea să respecte toate cerințele Regulamentului financiar și ale normelor de punere în aplicare ale acestuia, precum și actul de bază. În 2006, subvențiile au fost acordate prin invitație publică pentru prezentare de propuneri.

- Secțiunea a III-a a programului vizează sprijinirea acțiunilor de conservare și comemorare a principalelor situri și arhive asociate cu deportările. Subvențiile au fost acordate prin invitație publică pentru prezentare de propuneri.

Au fost acordate două tipuri diferite de finanțare: subvenții de funcționare anuale , pentru Secțiunile I și II, care susțin programul de lucru anual al organismelor, și subvenții de acțiune pentru Secțiunea a III-a.

Programul de acțiune comunitară a acoperit o perioadă de trei ani : 2004, 2005, 2006.

Cadrul viitor al sprijinului comunitar

Programul a fost finalizat la 31 decembrie 2006. Cu toate acestea, componentele acestuia au fost integrate în trei programe diferite pentru perioada 2007-2013.

- Secțiunea I a fost integrată în Programul pentru învățarea pe parcursul întregii vieți și anume în programul transversal, în cadrul activității cheie 2: Învățarea limbilor străine

- Secțiunea a II-a a fost integrată în programul Cultura pentru 2007-2013 în cadrul componentei 2: „Sprijinirea organismelor culturale europene”

- Secțiunea a III-a a fost integrată în programul „Europa pentru cetățeni 2007-2013” în cadrul acțiunii nr. 4 „Memoria europeană vie”

EVALUAREA EXTERNĂ

Termenii și obiectivele evaluării

În urma cererii de ofertă nr. EAC 41/2006[2], compania Ernst & Young et Associés a fost desemnată pentru realizarea evaluării.

Evaluarea externă a avut ca obiectiv analizarea eficacității programului și a fiecărei secțiuni componente; analizarea calității punerii în aplicare a programului și eficacitatea acestuia, durabilitatea proiectelor sau a organismelor finanțate.

Evaluarea s-a axat pe întreaga perioadă a programului (2004-2006). Cu toate acestea, introducerea celor trei părți ale programului în cadrul unor trei programe noi începând cu 2007 constituie o chestiune specifică, abordată de asemenea în cadrul evaluării.

Metodologie

Metodologia utilizată de către evaluatorul extern poate fi rezumată după cum urmează:

- O definiție detaliată a întrebărilor evaluării- Obținerea datelor primare și secundare- Analizarea datelor obținute- Răspunsurile la întrebările evaluării- Recomandări

S-au utilizat trei metode diferite de obținere a datelor: reevaluarea documentației, interviuri cu inițiatorii proiectului, cu candidați neselectați și cu oficiali europeni și studii structurate.

Concluziile evaluatorului

Conform Secțiunii I a programului, beneficiarii sunt Biroul european pentru limbi minoritare și centrele rețelei Mercator. Principalele activități ale acestor organisme sunt obținerea și difuzarea informațiilor la nivel european în domeniile educației, mass-mediei și legislației pentru limbile minoritare, susținerea administrativă a aplicațiilor la programele Uniunii Europene și dezvoltarea parteneriatelor corespunzătoare în domeniul limbilor minoritare.

Două treimi din beneficiarii Secțiunii a II-a a programului constau în asociații și fundații, majoritatea dintre acestea fiind localizate la Bruxelles. Patru dintre beneficiarii selecției din 2006 sunt localizați în noile state membre. Principalele activități includ activități de relaționare, reprezentații artistice, susținerea creațiilor culturale, activități de reprezentare a organizațiilor pentru instituțiile europene, precum și activități de cercetare și formare. Numărul beneficiarilor din Secțiunea a II-a a fost stabil: 36 în 2004, 35 în 2005 și 34 în 2006, dintre care 16 au fost noi. În total au fost sprijinite 53 de organisme diferite.

Pentru Secțiunea a III-a, cel mai mare număr de proiecte sprijinite au fost germane. Grupurile țintă au fost publicul larg, persoanele tinere, cercetătorii și academicienii etc. În ceea ce privește rezultatele proiectului, cel mai mare număr de proiecte a vizat întreținerea/exploatarea arhivelor pentru a putea fi utilizate drept exemple în cadrul conferințelor, expozițiilor, bibliotecilor etc. și obținerea mărturiilor de la martorii oculari. Alte proiecte s-au bazat pe comemorare/organizarea de evenimente, lucrări de artă și materiale didactice sau educaționale sau pe restaurarea siturilor cu un simbolism ridicat. Numărul proiectelor selectate pentru această secțiune a fost de asemenea caracterizat prin stabilitate: 28 în 2004, 25 în 2005 (dintre care 24 au fost noi) și 24 în 2006, dintre care 20 au fost noi. Astfel, în total, au fost sprijinite 72 de organisme diferite.

3.3.1. Eficacitate

Formularea concluziilor globale privind impactul acțiunilor la nivelul programului a constituit o adevărată provocare, acesta fiind compus, prin caracterul său, din proiecte cu puține elemente comune. Cu toate acestea, evaluatorul a raportat percepția larg răspândită că programul a contribuit la obiectivul său general de promovare a organismelor active la nivel european în domeniul culturii.

Obiectivul principal a fost atins în special prin intermediul structurilor sprijinite în Secțiunea I și a rețelelor sprijinite în cadrul celei de-a doua secțiunii. Evaluatorul a constatat că organizațiile actorilor culturali au fost îmbunătățite, că aria de aplicabilitate a activităților acestora s-a extins și că profesionalismul acestora privind proiectele UE și parteneriatele UE a sporit. Beneficiarii clasificați drept „ambasadori” au contribuit la promovarea programului la un nivel mai simbolic.

Realizările organismelor în termeni de activități principale descrise în anexa I la decizie ca putând contribui la consolidarea și eficacitatea acțiunii comunitare în domeniul culturii pot fi catalogate ca fiind bune, însă puțin inegale, din moment ce unele activități au fost mai favorizate, iar altele mai puțin.

De exemplu, părțile interesate nu au fost convinse de contribuția programului la reprezentarea părților interesate la nivel comunitar și la difuzarea de informații cu privire la acțiunea comunitară. Evaluatorul a constatat că însăși natura beneficiarilor programului contribuie la o performanță relativ slabă în ceea ce privește difuzarea informațiilor: organismele sunt caracterizate printr-o expertiză sau un domeniu de interes specifice în cadrul domeniului limbii minoritare, al domeniului cultural sau al acțiunilor de comemorare. Evaluatorul sesizează că doar câteva evenimente (Secțiunea a II-a) și câteva proiecte din Secțiunea a III-a se adresează publicului larg. Principala provocare o constituie totuși faptul că difuzarea nu pare să fie prioritară pentru beneficiari (Secțiunea a II-a), cu toate că a fost observată o anumită îmbunătățire a unor proiecte (de exemplu pentru activitățile limitate de informare privind acțiunea comunitară pentru limbile minoritare din Secțiunea I). Drept consecință, programului îi lipsește vizibilitatea.

În general, activitățile de difuzare nu constituie o prioritate majoră pentru beneficiarii Secțiunii a II-a. Rețelele finanțate în cadrul acestei secțiuni au întreprins activități de informare și difuzare, în special privind informațiile referitoare la Uniunea Europeană. În timp ce traducerile rămân rare, un număr mare de beneficiari (18) au organizat conferințe și aproape toți dintre aceștia și-au îmbunătățit site-urile web. În plus, activitățile de reprezentare ale acestora s-au dezvoltat progresiv. Organismele finanțate în cadrul Secțiunii a II-a a programului au reușit să reprezinte mai bine părțile interesate la nivel european.

Evaluatorul a constatat că programul a reușit să promoveze organismele active la nivel european în domeniul culturii, precum și relaționarea acestora, în special prin intermediul structurilor sprijinite în cadrul primei secțiuni și al rețelelor din cadrul celei de-a doua secțiuni. Treptat, parteneriatele sprijinite în Secțiunea a II-a au crescut.

Difuzarea informațiilor europene în comunitățile cu o limbă regională sau minoritară constituie obiectivul organismelor sprijinite în Secțiunea I. Evaluatorul a concluzionat că rezultatele acestui obiectiv rămân limitate, în special în cazul rețelei Mercator. Acest fapt este cauzat de următoarele deficiențe: Internetul este instrumentul principal de difuzare (accesibilitatea la Internet și a site-urilor web); costurile traducerilor nu permit o acoperire largă a limbilor; numărul limitat de utilizatori (totuși în creștere). Integrarea imediată a noilor state membre în aria de aplicabilitate a activităților organizației(ilor) constituie în schimb un punct forte.

Pe baza unui număr de indicatori sau descriptori, evaluatorul a concluzionat că organismele sprijinite în cadrul primei secțiuni a programului au participat considerabil la obținerea și difuzarea informațiilor în domeniile legislației, educației și mass-mediei pentru limbile minoritare. Acești indicatori includ diversitatea informațiilor obținute și identificate, dezvoltarea instrumentelor de difuzare și numărul și dispersarea geografică a persoanelor care solicită informații.

Proiectele sprijinite în cadrul Secțiunii a III-a au respectat în general obiectivele de conservare și comemorare a principalelor situri și conservarea arhivelor asociate cu deportările. Inițiatorii proiectelor indică totuși contribuția limitată a acțiunilor la îmbunătățirea cunoștințelor generațiilor prezente și viitoare privind deportările. Acțiunile sprijinite de program au ajutat la evitarea reducerii cunoștințelor. Astfel, beneficiarii au fost de acord că obiectivul de a menține vie memoria victimelor a fost satisfăcut doar parțial. Trebuie făcute eforturi suplimentare pentru obținerea de mărturii (care va implica necesitatea unor mijloace suplimentare) – această acțiune este urgentă deoarece martorii oculari ai deportărilor dispar treptat.

2. Eficiență

În general, absența datelor de monitorizare a făcut dificilă cuantificarea eficienței generale a programului. Evaluatorul a concluzionat că eficiența acțiunii variază atât între, cât și în cadrul celor trei secțiuni diferite. De exemplu, rețeaua Mercator (Secțiunea I) și-a îmbunătățit eficiența: în timp ce subvenția anuală a rămas neschimbată în timpul perioadei programului, nivelul activităților a crescut constant. O monitorizare mai sistematică a proiectelor și activităților, în special pentru cele pentru care s-au alocat sume peste media subvențiilor, va îmbunătăți eficiența acțiunilor.

Beneficiarii și candidații din cadrul Secțiunii II au exprimat necesitatea unei transparențe mai mari în procesul de aplicare (de exemplu în ceea ce privește criteriile de selecție, alcătuirea și desemnarea comitetului de evaluare). O serie de respondenți au constatat că o serie de criterii de selecție mai cuantificabile ar fi acordat mai multă legitimitate procesului de selecție. În etapa de aplicare ar fi fost utilă mai multă asistență tehnică și o comunicare mai bună.

Pentru Secțiunea a II-a a programului, introducerea în 2006 a structurii invitațiilor publice pentru prezentarea de propuneri a constituit un progres pozitiv spre un proces transparent și competitiv din partea unui sistem de alocare, permițând beneficiarilor să fie selecționați dintr-o bază mai mare de solicitanți. Beneficiarii proiectelor selectate în temeiul procedurii Secțiunii a II-a au constatat că rezultatele invitației publice au fost anunțate târziu, anunțurile trebuind să fie făcute cel mai târziu înainte de data așteptată de începere a programului. S-a observat că o publicare la timp a rezultatelor ar fi contribuit la realizarea obiectivelor organismelor.

Evaluatorul a observat că tipologia beneficiarilor invitației publice pentru prezentare de propuneri pentru Secțiunea a II-a a programului – divizând beneficiarii în ambasadori, rețele europene sau organisme organizatoare de evenimente culturale – a avut o valoare limitată, deoarece analiza activităților organizațiilor a demonstrat heterogenitatea acestora.

Evaluatorul a constatat că în cadrul Secțiunii a III-a a programului proiectele au avut rezultate concrete în ciuda cadrului temporal redus și limitat. Astfel, subvențiile mici au creat produse concrete. Cu toate acestea, absența fondurilor destinate traducerilor a condus la vizibilitatea redusă a acestor proiecte.

La nivelul programului, trebuie subliniat faptul că, indiferent de cât de mici sunt cheltuielile pentru aceste acțiuni, valoarea este limitată atunci când difuzarea rezultatelor este suboptimă.

3. Durabilitate

Generalizarea în termeni de durabilitate a acțiunilor la nivelul programului este dificilă. Există totuși dovezi, în cadrul fiecărei secțiuni a programului, că rezultatele vor rezista și după terminarea proiectului.

Sprijinirea programului din Secțiunea I a ajutat organismele implicate să-și dezvolte expertiza și să contribuie la progresul în cercetarea limbilor minoritare. Aceste structuri au privit participarea la acest program drept o oportunitate de pregătire pentru concurență în cadrul noilor programe. Părțile interesate au confirmat că rețelele și expertiza au atins un nivel de recunoaștere care îi va ajuta în descoperirea de surse alternative de finanțare. Caracterul durabil al rețelei consolidează eficiența subvenției Uniunii Europene.

Rezultatele celei de-a doua secțiuni arată de asemenea efecte pe termen lung: majoritatea beneficiarilor afirmă că au creat relații stabile cu membrii rețelelor. Nouăzeci la sută din organismele implicate au indicat faptul că rezultatele activităților acestora sunt utilizate de către alte organizații și s-a remarcat faptul că subvențiile din partea UE au ajutat la creșterea vizibilității organizațiilor, precum și a credibilității acestora în fața altor organisme finanțatoare.

În cadrul proiectelor din Secțiunea a III-a au fost stabilite o serie de parteneriate specifice, însă numărul acestora este limitat. Conform inițiatorilor proiectelor, parteneriatele sunt mai puțin relevante în cazul acestui tip de proiect. Din perspectiva evaluatorilor, un număr mai mare de parteneriate în cadrul proiectelor de comemorare ar fi fost benefic în ceea ce privește difuzarea și durabilitatea.

PRINCIPALELE RECOMANDĂRI ALE EVALUĂRII EXTERNE ȘI OBSERVAȚIILE COMISIEI

Principalele recomandări ale evaluatorului sunt prezentate în caractere cursive, iar răspunsul Comisei este în format standard.

Eficacitate și eficiență

Comisia ar trebui să întărească legăturile dintre sectorul cultural și alte chestiuni politice pentru a putea beneficia pe deplin de valoarea adăugată posibilă a activităților culturale în ceea ce privește cetățenia. Cooperarea structurată cu celelalte Direcții Generale poate fi pusă în aplicare pentru monitorizarea proiectelor specifice cu o importantă valoare simbolică.

Comisia este de acord. Cultura dominantă în toate politicile UE relevante a fost continuată în comunicarea privind „O agendă europeană pentru cultură într-o lume în proces de globalizare” adoptată în 2007. Comisia își consolidează coordonarea internă între servicii și aprofundează analiza interfeței dintre diversitatea culturală și celelalte politici europene pentru a găsi echilibrul corect între diferitele obiective ale politicii publice, incluzând promovarea diversității culturale în momentul luării deciziilor sau al propunerilor unui caracter reglementativ sau financiar.

Comisia ar trebui să respecte termenele limită indicate în calendarul provizoriu pentru procedura de selecție și să asigure publicarea selecției candidaților mai devreme deoarece majoritatea organismelor respectă anul calendaristic. În consecință, este important să se alinieze remiterea subvențiilor UE și realizările activităților organismelor la sfârșitul anului calendaristic.

Comisia este de acord cu dorința de reducere a duratei procedurilor pentru invitațiile publice pentru prezentarea de propuneri și a luat deja măsuri pentru a scurta procesul cât mai mult posibil pentru subvențiile de funcționare pentru organismele active în domeniul culturii. De exemplu, în 2008 deciziile de subvenționare vor înlocui contractele, acest fapt reducând în medie procesul cu o lună. Utilizarea din ce în ce mai mare a taxelor forfetare va ajuta la creșterea vitezei de procesare a aplicațiilor. Introducerea subvențiilor multianuale începând cu 2008 (a se vedea mai jos) va ajuta, de asemenea, la evitarea întârzierilor din viitor.

Trebuie, de asemenea, menționat faptul că alți factori precum procedura de comitologie (consultarea Comitetului de gestionare și dreptul de examinare din partea Parlamentului European o dată înainte de publicarea invitațiilor publice și a doua oară înainte de anunțarea rezultatelor procesului de selecție) au un impact semnificativ asupra procesului extins de selecție. Cu toate acestea, Comisia încearcă să obțină o modificare a bazei juridice a programului Cultura, modificare care va permite Comisiei să adopte în mod direct deciziile de acordare a subvențiilor de funcționare pentru organismele active în domeniul culturii. În cazul aprobării de către Consiliu și Parlamentul European, procesul de selecție va fi din nou redus cu câteva săptămâni.

Comisia ar trebui să îmbunătățească asistența pentru beneficiari prin intermediul orientărilor pentru asistență tehnică pentru a furniza un răspuns omogen și o mai bună sensibilizare pentru răspunsurile furnizate beneficiarilor.

Trebuie indicat faptul că înființarea Agenției Executive, responsabilă pentru punerea în aplicare a majorității acțiunilor programului DG EAC din 2006, ajută la îmbunătățirea eficienței și eficacității generale a gestionării invitațiilor publice pentru prezentare de propuneri.

Odată cu începerea noii generații de programe (2007-2013), Comisia și Agenția Executivă au făcut eforturi pentru o mai bună asistare a candidaților. Au fost dezvoltate o serie de instrumente utile și servicii (inclusiv orientări practice, întrebări frecvente, formulare mai simple, o cutie poștală specială etc.).

Mai mult, în 2007 Comisia și Agenția Executivă au organizat două sesiuni de orientare la Bruxelles în cursul cărora candidații au primit indicații practice privind buna pregătire a aplicațiilor, având de asemenea posibilitatea de a pune întrebări. Această experiență reușită va fi repetată în viitor.

Comisia ar trebui să dezvolte o bază de date pentru a monitorizare mai atentă și să consolideze și să respecte datele monitorizării rezultate din rapoartele finale.

Comisia împărtășește această opinie. Agenția Executivă a dezvoltat o bază de date nouă care va permite monitorizarea mai atentă în viitor și va facilita raportarea privind acțiunile co-finanțate de Uniunea Europeană.

Vizibilitatea efectelor și rezultatelor

Comisia este invitată să introducă criterii specifice legate de vizibilitatea procesului de selecție. Comisia trebuie să furnizeze câte o broșură pentru fiecare beneficiar în care sunt expuse bunele practici ale beneficiarilor legate de îmbunătățirea vizibilității efectelor și rezultatelor.

Comisia împărtășește pe deplin necesitatea de îmbunătățire a nivelului vizibilității și a difuzării acțiunilor sprijinite. În cadrul noii generații de invitații publice pentru prezentare de propuneri (programele 2007-2013), vizibilitatea și difuzarea efectelor constituie un criteriu important de acordare. Acest lucru înseamnă că solicitanții sunt de asemenea evaluați în ceea ce privește nivelul de vizibilitate, difuzare și exploatare a activităților planificate (diferitele instrumente de comunicare, calitatea planului media, numărul persoanelor care au beneficiat de acțiune etc.).

Comisia dezvoltă, de asemenea, o nouă bază de date (numită „EVE”) în care un număr mare de informații utile privind proiectele sprijinite vor fi disponibile publicului.

Durabilitate

Comisia ar trebui să acorde subvenții multianuale. În funcție de caracterul proiectului se poate propune o combinație de subvenții anuale și multianuale. Candidații vor putea alege între subvențiile anuale sau multianuale.

Comisia este conștientă de dorința de acordare a unei stabilități și siguranțe sporite beneficiarilor care aplică pentru o subvenție de funcționare și recunoaște că subvențiile multianuale vor putea asista anumite organisme în derularea activitățile permanente. Astfel, Comisia a luat în considerare posibilitatea de acordare a subvențiilor multianuale, respectând în același timp prevederile Regulamentului financiar. Drept rezultat, începând cu 2008, Comisia va oferi candidaților componentei 2 a programului Cultura posibilitatea aplicării pentru a subvenție multianuală sau anuală. Începând cu 2007, Comisia oferă posibilitatea ca organismele inițialei Secțiuni I să aplice pentru subvenții multianuale în contextul programului pentru învățare pe parcursul întregii vieți.

Menținerea cerinței unei finanțări externe scăzute (20% pentru Secțiunea a II-a și 25% pentru Secțiunea a III-a) care să corespundă particularităților sectorului cultural. Deși sumele vizate de principiul reducerii graduale a subvențiilor sunt scăzute, punerea în aplicare a acestuia are o valoare simbolică și este percepută ca o constrângere de către beneficiari. Evaluarea a constatat că relația dintre beneficiile și costurile punerii în aplicare a acestui principiu are un efect negativ asupra obiectivului urmărit.

Comisia este de acord că, în momentul sprijinirii organismelor culturale (subvenții de funcționare), se dorește menținerea unei rate ridicate a co-finanțării comunitare, în special pentru sprijinul structural. Cu toate acestea, principiul degresivității din Regulamentul financiar nu poate fi ignorat în cazul subvențiilor de funcționare. Comisia va dori totuși să aplice acest principiu prin intermediul unei rate cât mai scăzute. În 2007 și 2008 această rată era de doar 1% și se aplica mai degrabă ratei de co-finanțare decât subvenției în mod direct.

Comisia ar trebui să consolideze monitorizarea calitativă în timpul punerii în aplicare a proiectelor și să îmbunătățească resursele dedicate sectorului cultural și părților interesate în cadrul DG EAC și al Agenției Executive.

Comisia este de acord că se dorește o apropiere de sectorul cultural ca întreg și, în particular, un contact mai mare cu operatorii culturali în timpul punerii în aplicare a proiectului. Comisia va lua în considerare posibilitatea efectuării mai multor vizite la fața locului și a participării la unele evenimente organizate de beneficiarii subvențiilor din partea UE.

În contextul comunicării privind o agendă europeană pentru cultură într-o societate în continuă globalizare, Comisia stabilește un dialog structurat cu sectorul cultural (forum-uri, conferințe și alte structuri care facilitează comunicarea).

CONCLUZIILE COMISIEI

Comisia împărtășește evaluarea totală a evaluatorului potrivit căreia programul și-a atins obiectivele principale. Deși formularea concluziilor generale a fost dificilă la nivelul programului, analizarea efectelor și a rezultatelor pentru fiecare secțiune a programului demonstrează că obiectivele operaționale au fost atinse.

O serie de rețele culturale și organizații de toate dimensiunile și tipurile – coruri, muzee, orchestre, teatre, fundații culturale – au primit sprijin din partea programului pentru punerea în aplicare a activităților și proiectelor cu dimensiune europeană. Secțiunea a III-a a programului a finanțat proiectele de comemorare cu o valoare adăugată puternică care nu ar fi avut loc fără finanțare europeană. Faptul că toate domeniile culturale au fost reprezentate printre activitățile beneficiarilor a permis ca un public larg să beneficieze de aceste acțiuni. Cu toate acestea, Comisia recunoaște că pot fi aduse îmbunătățiri în ceea ce privește difuzarea și vizibilitatea rezultatelor.

Evaluarea a furnizat o serie de recomandări utile. După terminarea programului, cele trei secțiuni au fost integrate în trei programe diferite. Modificările făcute acestor programe și invitațiile publice pentru prezentare de propuneri din 2007 reflectă deja recomandările evaluatorului. De exemplu, în cadrul noilor invitații publice pentru programele Cultura, Învățarea pe parcursul întregii vieți și Europa pentru cetățeni (Secțiunile I și II), difuzarea rezultatelor a devenit unul dintre criteriile principale pentru evaluarea calității aplicațiilor, oferindu-se astfel posibilitatea subvențiilor multianuale.

[1] JO L 138/40, 30.4.2004

[2] 2006/S 122-129441