31.3.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 76/19

—

le reamintește instituțiilor UE că acțiunile de la nivel local sunt esențiale pentru–îndeplinirea obiectivelor de eficiență energetică de 20 %. Rolul crucial al regiunilor și orașelor în atingerea acestor obiective este deja clar recunoscut de Comisia Europeană și Parlamentul European;

—

subliniază faptul că transporturile, construcția de locuințe și clădiri publice și infrastructura publică de iluminat, care sunt planificate și puse la dispoziție de autoritățile locale și regionale, sunt, ambele, domenii în care se poate realiza o reducere de CO2 și o economie de energie semnificative;

—

analizează dacă este oportun ca planurile de acțiune ale orașelor să rămână în contextul planurilor regionale și naționale. Planurile regionale ar putea oferi legătura dintre inițiativele locale și naționale care ar asigura faptul că planurile locale sunt dezvoltate într-un mod coerent. Planurile de acțiune trebuie să introducă instrumente practice pentru a atinge obiectivele, fiind necesară punerea la dispoziție a unei finanțări adecvate;

—

consideră că Pactul trebuie relansat, pentru a face clară pentru toate autoritățile regionale și locale, inclusiv regiunile, ocazia de a deveni membre;

—

solicită ca fondurile și sistemele de finanțare ale UE să fie adaptate pentru a trata prioritar acțiunile de promovare a utilizării durabile a energiei, cum ar fi creșterea procentului de finanțare regională pentru îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor de locuințe de la 3 % la 5 %. Creditele acordate de BEI ar trebui să fie accesibile ușor autorităților locale și regiunilor care doresc să investească în programe de eficiență energetică, să promoveze utilizarea surselor de energie regenerabilă și să reducă emisiile de CO2.

Raportor

:

dna Kay TWITCHEN (UK/PPE), membru al Consiliului local Essex

1.

salută invitația primită din partea Comisiei Europene de a face comentarii cu privire la rolul regiunilor în cadrul Pactului primarilor;

2.

subliniază faptul că fiecare cetățean are dreptul să fie informat cu privire la activitatea reprezentanților aleși în direcția asigurării caracterului durabil al mediului pentru generațiile viitoare;

3.

subliniază că Pactul primarilor reprezintă o ocazie excelentă pentru primari de a-i implica pe cetățeni în acțiuni colective și pozitive de combatere a schimbărilor climatice, permițând Uniunii Europene să dea dovadă de un veritabil spirit de conducere în acest domeniu;

4.

reamintește instituțiilor UE că acțiunile la nivel local reprezintă un element-cheie pentru schimbarea comportamentului individual, fapt esențial pentru atingerea obiectivelor de mărire a eficienței energetice cu 20 %, rolul crucial al regiunilor și municipalităților în realizarea acestui deziderat fiind deja recunoscut clar de Comisia Europeană (1) și Parlamentul European (2);

5.

constată faptul că prin promovarea energiei durabile și a eficienței energetice, Pactul primarilor poate stimula orașele și regiunile în efectuarea schimbărilor necesare în vederea protejării celor mai vulnerabili cetățeni, în special a celor care au venituri scăzute și fixe, împotriva efectului prețurilor ridicate ale energiei și a lipsei combustibilului; cu toate acestea, măsurile trebuie luate în așa fel încât să se evite subvenționarea consumului de energie și să se permită acordarea de stimulente financiare cu valoare ridicată pentru a mări eficiența energetică și, dacă este posibil, pentru a reducere consumul energetic;

6.

constată că autoritățile regionale și locale au lansat deja activități și inițiative menite să contribuie la scopurile și obiectivele politicii UE în materie de schimbări climatice, dând dovadă de spirit de conducere și luând deciziile îndrăznețe pe care le presupune mărirea eficienței energetice, în beneficiul cetățenilor și al mediului. Asemenea altor concepte naționale și internaționale similare, Pactul primarilor oferă un mecanism puternic de impulsionare a acestei activități și pe viitor;

7.

salută crearea, în premieră, a posibilității de a lua în calcul realizările anterioare ale comunelor în domeniul eficienței energetice și al economiilor de energie și cheamă comunele deschizătoare de drumuri să participe activ la pact și să-și prezinte proiectele în cadrul acestuia;

8.

salută debutul promițător al activității Pactului primarilor și înaltul nivel de angajament politic din partea municipalităților europene care și-au propus să realizeze economii de energie de peste 20 %. Cu toate acestea, în cazul în care participarea se limitează doar la orașele mari, această inițiativă riscă să rămână un gest simbolic. Este momentul ca toate autoritățile subnaționale, municipalitățile și regiunile, în funcție de structura internă a fiecărui stat membru, să se implice în vederea sporirii nivelului de aderare la Pactul primarilor sau pentru mărirea numărului de parteneri care practic se angajează pe altă cale pentru un obiectiv similar. Municipalitățile mici ar trebui să fie informate cu privire la posibilitatea de a se grupa în rețele regionale;

9.

în acest sens, solicită nivelurilor regional și local să reprezinte un partener indispensabil în cadrul Pactului primarilor și în îndeplinirea angajamentelor UE în materie de schimbări climatice;

10.

salută progresul înregistrat la nivelul cadrelor legislative oferite de pachetul pentru energie și schimbări climatice, care asigură certitudine juridică și cadrul necesar pentru desfășurarea activităților prin intermediul Pactului primarilor. Cu toate acestea, este nevoie de mai multe acțiuni la nivelul UE, pentru a impulsiona angajamentul statelor membre de a reduce consumul energetic cu 20 %;

11.

regretă faptul că nu a putut fi introdus un obiectiv obligatoriu de eficiență energetică în pachetul pentru energie și schimbări climatice 2008, acest obiectiv constituind veriga lipsă în atingerea gradului necesar de reducere a CO2, și

12.

subliniază faptul că, în lipsa unui cadru care să stabilească obiectivele la nivel comunitar, național, regional și local, Pactul primarilor nu va fi suficient pentru atingerea unui grad de reducere a emisiilor de cel puțin 20 %, așa cum s-au angajat semnatarii acestuia. Este important ca autoritățile locale și regionale să participe la definirea obiectivelor referitoare la climă și energie, să fie adoptate instrumente concrete în vederea realizării acestor obiective și să fie asigurată o finanțare corespunzătoare;

13.

reiterează mesajele avizelor anterioare adoptate de CoR în acest domeniu (3). Regiunile, ca și municipiile și orașele, sunt actori-cheie în domeniul energiei, având responsabilități în numeroase activități legate de planificare, acordarea de autorizații, investiții, achiziții publice, producție și consum. Transportul, construcția de locuințe și clădiri publice și infrastructura publică de iluminat, care sunt planificate și puse la dispoziție de autoritățile locale și regionale, sunt, ambele, domenii în care se poate realiza o reducere a emisiilor de CO2 și o economie de energie semnificative;

14.

subliniază impactul pe care un obiectiv general de reducere atât a consumului de bunuri, cât și de resurse naturale, cum ar fi apa, îl va avea asupra reducerii emisiilor și a utilizării energiei. Având în vedere că activitățile lor acoperă atât zonele urbane, cât și cele rurale, regiunile pot exercita, în multe cazuri, un impact mai amplu asupra schimbărilor de comportament decât autoritățile locale, deoarece se află într-o poziție privilegiată pentru a-i determina pe cetățeni să-și schimbe comportamentul;

15.

se pronunță prin urmare în favoarea unui rol major al regiunilor și își exprimă speranța că autoritățile regionale competente vor putea motiva numeroase municipalități de pe teritoriul lor să adere la pact;

16.

consideră că este necesar ca planurile de acțiune ale municipiilor și orașelor să se încadreze în contextul planurilor regionale și naționale. Planurile de acțiune regionale ar putea constitui legătura dintre inițiativele locale și naționale, ceea ce ar asigura elaborarea planurilor locale într-un mod coerent. Este important ca planurile de acțiune să prevadă instrumente concrete referitoare la finanțare, la aspectele tehnice, la resursele umane, la aspectele juridice și de evaluare, precum și un calendar, în vederea atingerii obiectivelor dorite;

17.

reamintește că există diferențe profunde între regiuni, că anumite sisteme, sectoare și regiuni ar putea fi afectate în mod deosebit de schimbările climatice și, de asemenea, că capacitatea de adaptare, variabilă în funcție de sectoare și regiuni, este strâns legată de dezvoltarea socioeconomică; în această privință, regiunile și autoritățile locale joacă un rol semnificativ;

18.

salută elementul de evaluare comparativă (benchmarking) al Pactului primarilor și subliniază faptul că regiunile ar putea juca un rol conducător în identificarea oportunităților locale de acțiune, prin împărtășirea bunelor practici, identificarea partenerilor de proiect, alocarea de fonduri, evaluarea progreselor realizate și informarea cu privire la succesele înregistrate. Inițiativele locale ar trebui incluse într-o rețea regională sau națională, pentru a maximiza impactul și a permite apariția unor oportunități de parteneriat. În plus, regiunile ar trebui să aibă posibilitatea de a-și fixa obiective ambițioase, care să le depășească pe cele stabilite la nivel național;

19.

recunoaște faptul că un factor important pentru succesul sau eșecul Pactului primarilor va fi dimensiunea parteneriatelor care se angajează să întreprindă acțiuni. Pentru ca acțiunile să fie eficiente, acestea trebuie să fie suficient de ample încât să aibă un impact, dar la o scară suficient de mică încât să asigure implicarea la nivel local. În timp ce municipiile mari pot realiza economii de proporții, regiunile pot ajuta orașele mai mici și autoritățile rurale în special în această direcție, deoarece pentru acestea provocările legate de eficiența energetică, de promovarea surselor de energie durabilă și de reducerea emisiilor de CO2 sunt deseori mult mai mari;

20.

reamintește Comisiei rolul important jucat de regiuni și orașe în influențarea piețelor de energie, prin faptul că acestea reprezintă importanți cumpărători și furnizori de căldură și electricitate, printre altele prin sistemele combinate de încălzire și energie electrică și prin sistemele de prelucrare a deșeurilor municipale, cum ar fi producția de energie din deșeuri, digestia anaerobă și producția de combustibili solizi recuperați și prin dezvoltarea surselor regenerabile și alternative de energie cu emisii reduse de gaze cu efecte de seră;

21.

ar trebui, astfel, relansat Pactul primarilor într-o manieră care să prezinte în mod clar posibilitatea pe care o au toate autoritățile subnaționale, inclusiv regiunile, de a deveni membre, în vederea unei acoperiri teritoriale maxime, inclusiv a zonelor rurale în care provocările legate de eficiența energetică, de promovarea surselor de energie regenerabilă și de reducerea emisiilor de CO2 sunt considerabile. Pactul primarilor ar trebui coordonat cu inițiativele similare de la nivel național;

22.

își reiterează sprijinul pentru obiectivele Pactului primarilor și pentru domeniul de aplicare al activităților sale, printre care se numără reducerea cererii și consumului de energie, dezvoltarea unei aprovizionări durabile și sigure cu energie prin promovarea surselor energetice regenerabile, precum și îmbunătățirea eficienței energetice a produselor;

23.

insistă asupra necesității ca obiectivul principal al măsurilor de reducere a emisiilor să fie constituit de durabilitatea pe termen lung și, în consecință, asupra asocierii criteriilor calitative unor obiective precise, astfel încât să se asigure caracterul durabil;

24.

subliniază că, pentru ca Pactul primarilor să aibă un impact pe termen lung, acesta trebuie perfect încorporat în statutele autorităților locale semnatare ale pactului, pentru a proteja angajamentele luate și obiectivele stabilite împotriva unor ingerințe ulterioare sau diluări ale rezultatelor, care s-ar putea datora unor posibile schimbări viitoare în conducerea politică sau administrativă, sau unor modificări ale frontierelor;

25.

subliniază că presiunile bugetare pe termen scurt pun la încercare regiunile și orașele care fac investiții și iau decizii politice pe termen mediu și lung pentru îmbunătățirea eficienței lor energetice, pentru promovarea utilizării surselor de energie durabilă și pentru reducerea emisiilor de CO2 și că obiectivele evaluării performanței la nivel național ar trebui să ia în considerare acest aspect;

26.

face observația că, deoarece nu există o definiție unică pentru noțiunea de primar sau regiune în toate statele membre ale UE, titlul Pactului primarilor și domeniul său de aplicare nu trebuie să excludă alte organisme sau să stânjenească aderarea la acest pact;

27.

subliniază diferențele dintre progresele înregistrate în ultimii ani de orașele și regiunile UE în reducerea emisiilor de CO2 și în consumul de energie, precum și faptul că unii pionieri ai progresului au atins obiective mai ambițioase decât cele aflate la îndemâna tuturor. Trebuie avut în vedere faptul că producția și consumul de energie, precum și emisiile corespunzătoare de gaze cu efect de seră, înregistrează diferențe de intensitate între statele membre și în interiorul acestora, în special între zonele urbane și cele rurale;

28.

solicită sprijin pentru elaborarea direcțiilor de bază în reducerea emisiilor, precum și o orientare clară cu privire la modul de raportare și măsurare a datelor privind emisiile. Acest lucru este esențial pentru comparare și analiza comparativă (benchmarking);

29.

propune ca analiza comparativă să includă atât exemple de eșecuri, cât și de succese, pentru a se evita repetarea greșelilor. Aceste exemple ar trebui să poată fi aplicate în mod direct, fapt pentru care este necesar ca inițiativele să fie descrise în detaliu, inclusiv în ceea ce privește bugetul. UE ar trebui să își însușească și învățămintele trase de Conferința primarilor din SUA și de Inițiativa regiunilor de nord-est și central-atlantică ale SUA privind gazele de seră;

30.

propune, având în vedere că numeroase orașe și municipii sunt membre ale unor rețele regionale sau naționale care au elaborat metodologii și sisteme de contabilizare, luarea în considerare a unor căi de utilizare a acestor metodologii în cadrul Pactului primarilor, analizând totodată posibilitatea armonizării pe termen mediu a instrumentelor de raportare și măsurare. Acest lucru ar evita reinventarea metodologiilor și ar încuraja o participare mai largă la Pactul primarilor. Se va face tot posibilul ca cea mai mare parte a municipiilor integrate în rețelele existente să adere la Pactul primarilor;

31.

propune ca graficele de timp ale Pactului primarilor să permită ca exemplele comparative de excelență (benchmarks of excellence) și inițiativele existente, considerate ca bune practici, să fie difuzate în rândul statelor membre înainte de elaborarea planurilor de acțiune. Acest lucru va asigura reflectarea acestor bune practici în planurile de acțiune elaborate de orașe și regiuni;

32.

subliniază importanța contextului european și național pentru succesul acțiunilor pe plan local și, în special, eșecul Comisiei în aplicarea și actualizarea Planului de acțiune privind eficiența energetică 2006. Această implementare și actualizare va fi necesară pentru a oferi statelor membre și regiunilor și orașelor acestora stimulentul necesar depășirii obiectivului comunitar de 20 % în materie de eficiență energetică;

33.

reia solicitarea adresată Comisiei Europene și statelor membre la Consiliul European din iunie, privind urgentarea de către acestea a punerii în aplicare a planului de acțiune și eventuala revizuire a acestuia;

34.

solicită stabilirea unei conexiuni directe între planurile de acțiune naționale privind energia și cele ale regiunilor, deoarece acestea din urmă reprezintă o legătură indispensabilă între planurile naționale privind energia regenerabilă și cele ale orașelor și municipiilor. Este important ca autoritățile locale și regionale să participe la definirea obiectivelor referitoare la climă și energie, să fie adoptate instrumente concrete în vederea realizării acestor obiective și să fie asigurată o finanțare corespunzătoare;

35.

solicită ca fondurile și finanțările UE să fie adaptate pentru a da prioritate acțiunilor de promovare a utilizării durabile a energiei, de exemplu prin majorarea procentajului fondurilor regionale alocate îmbunătățirii eficienței energetice a gospodăriilor de la 3 % la 5 %. Creditele BEI ar trebui să fie ușor accesibile autorităților locale și regiunilor care doresc să investească în programe de eficiență energetică, să promoveze sursele de energie durabilă și să reducă emisiile de CO2;

36.

în acest sens, propune ca revizuirea intermediară a programelor de finanțare ale UE să analizeze modul în care întreaga gamă de programe ar putea fi adaptată pentru a sprijini eficiența energetică, pentru promovarea surselor de energie durabilă și reducerea emisiilor de CO2 și pentru a garanta faptul că programele de îmbunătățire a eficienței energetice sunt accesibile regiunilor și orașelor. Astfel, posibilele revizuiri, adăugate unei majorări a fondurilor regionale/de coeziune destinate sprijinirii eficienței energetice a gospodăriilor, ar trebui să prevadă investiții sporite, pentru a sprijini comercializarea de noi tehnologii în cadrul unor programe ca PC7. Ar putea fi necesară și o verificare a regulamentelor care privesc acordarea unor ajutoare de stat, pentru a face posibilă luarea de măsuri privind mutațiile industriale și transformarea energiei;

37.

invită Comisia să continue elaborarea și să accelereze revizuirea măsurilor menite să sprijine municipiile, orașele și regiunile în realizarea unei schimbări de comportament, de exemplu prin promovarea și clasificarea produselor eficiente din punct de vedere energetic;

38.

consideră că regiunile și orașele ar fi sprijinite în eforturile lor de atingere și depășire a obiectivului de creștere a eficienței energetice cu 20 % în 2020, dacă acest obiectiv ar deveni obligatoriu și dacă Planul de acțiune al UE privind eficiența energetică ar fi actualizat, în sensul introducerii așteptării ca statele membre să își revizuiască Planurile naționale de acțiune pentru a reflecta acest obiectiv.