9.10.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 257/46

—

salută inițiativa Comisiei Europene de a desemna anul 2009 ca An european al creativității și inovării. Potențialul creativ al Europei reprezintă un element-cheie pentru îndeplinirea Obiectivelor de la Lisabona, astfel încât economia europeană să devină cea mai inovatoare economie bazată pe cunoaștere;

—

constată că, în orașele și regiunile europene și la nivel regional, cultura, creativitatea și inovarea reprezintă surse-cheie de creștere economică, investiții și de creare a unor noi locuri de muncă;

—

evidențiază importanța specială a educației timpurii, a învățământului preșcolar și de nivel primar, pentru dezvoltarea competențelor de bază, respectiv a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor care, în societățile europene moderne, fac posibilă desfășurarea cu succes a vieții și a muncii și acumularea de noi cunoștințe;

—

subliniază faptul că inițiativa realizează o corelare ideală cu Anul dialogului intercultural. Legătura dintre tematicile mai multor Ani europeni sprijină obiectivul ca prin intermediul acestor activități să fie obținute efecte pe termen mediu și lung;

—

constată absența oricărei finanțări specifice pentru Anul creativității și inovației. În cazul în care creativitatea este înțeleasă ca un ingredient vital pentru dezvoltarea socială europeană, aceasta nu ar trebui limitată doar la domeniile educației și culturii. Gândirea interdisciplinară duce la soluții noi și creative.

Raportor

:

Gerd HARMS (DE-PSE), reprezentantul plenipotențiar al landului Brandenburg însărcinat cu afaceri federale și europene și secretar de stat pe lângă Cancelaria landului Brandenburg

1.

salută inițiativa Comisiei Europene de a desemna anul 2009 ca An european al creativității și inovării. Creativitatea, așa cum a fost definită, pe bună dreptate, în cadrul propunerii Comisiei, într-un sens general, ca o capacitate de a găsi noi soluții în cele mai diverse domenii ale activității umane, este o condiție indispensabilă pentru realizarea unor inovații tehnice, culturale și sociale. Punerea în aplicare a Obiectivelor de la Lisabona, care ar trebuie să facă din Europa cea mai inovatoare societate bazată pe cunoaștere, se bazează pe potențialul creativ al Europei;

2.

este de acord cu analiza realizată de Comisie privind condițiile de bază pentru dezvoltarea creativității și inovării. În acest context, CoR evidențiază rolul important al educației timpurii, dinaintea școlarizării și a educației din școala primară, pentru dezvoltarea competențelor fundamentale, înțelese ca fiind cunoștințe, abilități și atitudini care, în societățile europene moderne, fac posibilă desfășurarea cu succes a vieții și a muncii, precum și însușirea unor cunoștințe noi;

3.

sprijină opinia Comisiei privind importanța educației în cultivarea creativității și consideră că această creativitate nu trebuie redusă numai la educația preșcolară și la cea din primii ani de școală. Cu toate acestea, orele de muzică ar trebui să-și păstreze importanța pe parcursul întregii perioade de școlarizare. Creativitatea nu trebuie redusă la așa-numitele „materii creative”. Capacitatea de rezolvare creativă a problemelor și gândirea inovatoare trebuie să fie parte integrantă a tuturor proceselor de educație formală. CoR subliniază în mod deosebit importanța multilingvismului în acest context;

4.

subliniază nevoia de a asigura nu numai promovarea excelenței și rezultatelor de valoare, ci și a unui nivel ridicat de învățământ și formare pentru populația din toate regiunile, acest lucru fiind un element de bază pentru prosperitatea individuală și colectivă și pentru capacitatea de inovare a regiunilor;

5.

subliniază că în orașele și regiunile europene și la nivel local, cultura, creativitatea și inovarea reprezintă sursele esențiale ale creșterii economice, ale investițiilor și ale creării de noi locuri de muncă. Dezvoltarea potențialului creativ și a capacității de inovare ale unei regiuni reprezintă condiția succesului acestei regiuni în cadrul concurenței europene și mondiale. Autoritățile locale și regionale sunt în general responsabile de organizarea învățării pe tot parcursul vieții, de politicile active ale pieței forței de muncă, de dezvoltarea strategiilor regionale de inovare și promovarea ramurilor inovatoare și creative ale economiei;

6.

evidențiază din nou importanța majoră a autorităților locale și a regiunilor în dezvoltarea unor medii inovatoare. În acest sens, sunt importante politicile de inovare, centrele tehnologice, incubatoarele de afaceri, parcurile științifice și capitalurile de risc la nivel local;

7.

atrage atenția asupra faptului că acest lucru nu este valabil numai pentru economia creativă și pentru industriile moderne bazate pe cunoaștere. Mai degrabă provocările sociale și economice ale societăților moderne au nevoie, la toate nivelurile, de soluții creative pentru provocările sociale, ecologice și economice;

8.

salută în mod special faptul că în propunerea legislativă a Comisiei se apreciază în mod explicit rolul autorităților regionale și locale, deoarece:

9.

este de acord cu aceste evaluări și se angajează pentru o participare extinsă a autorităților locale și regionale la Anul european al creativității și inovării;

10.

susține obiectivele care vor fi formulate pentru Anul creativității și inovării (articolul 2). Abordarea largă a acestor obiective permite o înțelegere cuprinzătoare a dezvoltării și utilizării potențialului creativ în Europa și evitarea reducerii acestui potențial la aspecte artistice și muzicale. Consideră necesar ca în Anul creativității și inovării să fie promovate și evidențiate în mod special activități interdisciplinare dintre centrele de învățare pe tot parcursul vieții, instituțiile și actorii din domeniul culturii, economiei, științei și al societății civile. În același timp, este necesară promovarea învățării creative, care să se bazeze pe urmărirea dezvoltării cunoștințelor, spre deosebire de învățarea bazată pe imitare și pe memorie;

11.

subliniază faptul că inițiativa realizează o corelare ideală cu Anul dialogului intercultural. Legătura dintre tematicile mai multor Ani europeni sprijină obiectivul ca prin intermediul acestor activități să fie obținute efecte pe termen mediu și lung. Activitățile din cadrul Anului dialogului intercultural vizează realizarea unei societăți europene deschise, tolerante și flexibile și se află într-o strânsă legătură cu creativitatea și inovarea. Tocmai confruntarea și contactul cu alte forme de expresie și orientări culturale pot stimula creativitatea și pot facilita noi abordări a propriilor probleme;

12.

ia la cunoștință faptul că Comisia se referă în special la cerințele exprimate de către Parlamentul European și Consiliu în privința competențelor-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții. În avizul său, CoR face referire la această recomandare (1), în care s-a evidențiat deosebita importanță a abilităților matematice și științifice. În același timp, CoR a evidențiat importanța promovării femeilor în aceste domenii prin intermediul instrumentelor învățării pe tot parcursul vieții. În viitor, societățile europene se vor baza într-o măsură și mai mare pe atragerea persoanelor tinere, în special a femeilor tinere, către instituții de formare profesională tehnico-științifice, studii și cariere de inginerie științifică;

13.

constată că interacțiunea dintre viața profesională, societate și educația superioară reprezintă o condiție prealabilă importantă pentru inovare și creștere economică la nivel local și regional. Este nevoie de o infrastructură incluzivă și nediscriminatorie pentru încurajarea cetățeniei active și a responsabilității comune pentru coeziunea teritorială și dezvoltarea durabilă;

14.

se pronunță în favoarea unui nivel mai ridicat al învățământului și formării, cu scopul de a optimiza valoarea celor mai importante resurse ale Europei, și anume tinerii săi. Acest învățământ ar trebui să pună accentul în special pe studierea tehnologiei, pentru accelerarea cercetării, dezvoltării și inovării europene, având totodată în vedere să se predea în mod suficient materiile umaniste și valorile asociate acestora; este important să se acorde cursurilor de istorie și cultură europeană atenția pe care o merită în cadrul sistemului de învățământ;

15.

a atras atenția în mod repetat asupra importanței deosebite a promovării cercetării, a formării tinerilor cercetători, a sprijinirii mobilității cercetătorilor și a sprijinirii cooperării științifice la nivel internațional. Dezvoltarea unui climat favorabil cercetării, promovarea brevetelor și protecția eficientă a acestora sprijină procesele inovatoare din cadrul societății și economiei;

16.

subliniază nevoia de a crea norme și drepturi de protecție pentru proprietatea intelectuală și de elaborarea unei Carte europene privind gestionarea proprietății intelectuale;

17.

subliniază în acest context importanța deosebită a Fondurilor Structurale, în special a Fondului pentru dezvoltare regională, pentru sprijinirea și punerea în aplicare a descoperirilor științifice și a produselor și proceselor inovatoare;

18.

regretă faptul că această inițiativă este înaintată abia acum. Din cauză că nu s-a înregistrat un avans suficient în timpul scurt aflat la dispoziție, succesul Anului este în pericol. De aceea, o importanță deosebită o are faptul că acum Comisia depune toate eforturile pentru a integra cât mai mulți parteneri în acest proces;

19.

evidențiază rolul deosebit al mass-media audiovizuale la dezvoltarea unui mediu creativ. Legătura dintre dezvoltarea talentelor, instituțiile de formare de excelență și domeniul mass-media conduce în multe regiuni din Europa la structuri economice de succes. În cadrul Anului creativității și inovării ar trebui acordată o atenție deosebită acestor evoluții;

20.

regretă faptul că propunerea Comisei nu se referă la multitudinea posibilităților oferite de programele europene de mobilitate. Mobilitatea în formarea profesională și experiența schimbului între regiunile Europei pot contribui într-o măsură semnificativă la stimularea potențialului creativ și inovator la persoanele tinere;

21.

regretă și faptul că propunerea nu conține sugestii privind evaluarea succesului inițiativei și că nu sunt descrise condițiile necesare realizării obiectivelor;

22.

este de părere că Anul creativității și inovării poate avea succes numai dacă totalitatea sarcinilor este preluată de Comisie și dacă posibilitățile sunt exploatate de toate Direcțiile Generale. În afară de aceasta, este nevoie de sprijinul puternic din partea statelor membre, a orașelor și a regiunilor și autorităților locale și regionale. De aceea CoR solicită ca în organizarea Anului, pe lângă politica educațională, să fie incluse și alte domenii politice;

23.

atrage atenția asupra faptului că promovarea creativității și a inovării este parte integrantă a multor concepte de dezvoltare regională și locală. În cadrul organizării Anului creativității și inovării ar trebui evitată impresia că aceste resurse ar trebui descoperite exclusiv prin inițiativele Comisiei. Tocmai în acest An ar trebui evidențiate abordările de succes din cadrul autorităților locale, regiunilor și statelor membre și ar trebui sprijinită difuzarea de exemple de cele mai bune practici. În cazul tuturor inițiativelor Comisiei trebuie garantat principiul subsidiarității;

24.

face referire la diversitatea experiențelor autorităților locale și regionale, precum și ale organizațiilor din societatea civilă, experiențe care își găsesc de exemplu expresia în acțiuni din cadrul politicii locale și regionale sau cu ocazia evenimentului „Open Days”, organizat de CoR. Aceste experiențe arată multiplele căi pentru dezvoltarea și sprijinirea creativității și inovării, care caracterizează autoritățile locale și regiunile europene;

25.

constată că pentru organizarea Anului nu stau la dispoziție mijloace financiare speciale. În privința modalităților de finanțare a activităților, propunerea Comisiei se referă explicit numai la programele „Învățare pe tot parcursul vieții 2007-2013” și „Cultura 2007-2013”. Problemele abordate privind creativitatea și inovarea depășesc însă mult cadrul acestor programe. În special domeniul științelor, ar trebui aduse în discuție colaborarea dintre economie și știință, domeniul mobilității europene, problema dezvoltării teritoriilor rurale, politica socială, dar și altele aspecte. În cazul în care creativitatea este înțeleasă ca un ingredient vital pentru dezvoltarea socială europeană, aceasta nu ar trebui limitată doar la domeniile educației și culturii. Gândirea interdisciplinară duce la soluții noi și creative;

26.

în cadrul punctului 4.4 al propunerii Comisiei se menționează „reorientarea activităților de comunicare în jurul temelor acestui An european”. În cadrul măsurilor, această reorientare nu este descrisă mai detaliat. CoR trebuie să considere necesar să coordoneze aceste măsuri la nivel comunitar, național, regional și local;

27.

sprijină Comisia și se oferă să colaboreze cu aceasta la organizarea Anului european al creativității și inovării. Orașele, regiunile și autoritățile locale și regionale reprezintă partenerii naturali ai acestui proiect și locul în care iau naștere o multitudine de soluții creative. CoR așteaptă din partea Comisiei implicarea totală în activități, precum și o informare timpurie și cuprinzătoare cu privire la toate acțiunile.