(2a)

(3)

Consiliul European de la Lisabona din martie 2000 a stabilit pentru Comunitate obiectivul ca aceasta să devină până în 2010 economia cea mai competitivă și mai dinamică din lume, întemeiată pe cunoaștere.

(3)

Consiliul European de la Lisabona din martie 2000 a stabilit pentru Comunitate obiectivul ca aceasta să devină până în 2010 economia cea mai competitivă și mai dinamică din lume, întemeiată pe cunoaștere și caracterizată printr-o creștere economică durabilă, locuri de muncă mai numeroase și mai bune și o coeziune socială sporită. Măsurile menite să atragă și să rețină o mână de lucru înalt calificată din țări terțe în cadrul unei abordări bazate pe necesitățile statelor membre se înscriu într-un context mai larg, creat de Strategia de la Lisabona și de Orientările integrate pentru creștere și ocuparea forței de muncă .

(5a)

(6)

Pentru îndeplinirea obiectivelor Procesului de la Lisabona este important, de asemenea, să se promoveze mobilitatea în interiorul Uniunii a lucrătorilor cu înaltă calificare care sunt cetățeni ai UE, în special din statele membre care au aderat în 2004 și 2007. La punerea în aplicare a prezentei directive, statele membre trebuie să respecte principiul preferinței comunitare, astfel cum este exprimat, în special, în dispozițiile în materie din Tratatele de aderare din 16 aprilie 2003 și 25 aprilie 2005.

(6)

Pentru îndeplinirea obiectivelor Procesului de la Lisabona este important, de asemenea, să se promoveze mobilitatea în interiorul Uniunii a lucrătorilor cu înaltă calificare care sunt cetățeni ai UE, în special din statele membre care au aderat în 2004 și 2007. La punerea în aplicare a prezentei directive, ar trebui să se respecte principiul preferinței comunitare, astfel cum este exprimat, în special, în dispozițiile în materie din Actele de aderare din 16 aprilie 2003 și 25 aprilie 2005.

(10)

Prezenta directivă ar trebui să prevadă un sistem de intrare flexibil, întemeiat pe cerere, dar și pe criterii obiective, cum ar fi un nivel salarial minim comparabil cu nivelurile salariale din statele membre și pe calificările profesionale. Pentru asigurarea unui nivel minim de armonizare a condițiilor de admisie pe teritoriul Uniunii Europene este necesar să se stabilească un indice minim de referință pentru salariul minim la nivel național. Statele membre ar trebui să-și stabilească plafonul salarial în concordanță cu situația piețelor forței de muncă naționale și cu politicile de imigrare în ansamblu .

(10)

Prezenta directivă ar trebui să prevadă un sistem de intrare flexibil, întemeiat pe cerere, dar și pe criterii obiective, cum ar fi calificările profesionale. Aplicarea principiului „remunerare egală pentru muncă egală” este necesară pentru a se garanta egalitatea de tratament între cetățenii UE și resortisanții din țările terțe .

(11)

(15a)

(17)

Ar trebui promovată și încurajată mobilitatea între Comunitate și țările de origine a lucrătorilor cu înaltă calificare din țările terțe. Ar trebui prevăzute derogări de la Directiva 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanților țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung, astfel încât să se extindă perioada de absență de pe teritoriul Comunității de care nu se ține seama la calcularea perioadei de ședere legală și continuă, necesară pentru ca aceștia să poată beneficia de statutul de rezident pe termen lung în UE. De asemenea, ar trebui permise perioade de absență mai lungi decât cele prevăzute de Directiva 2003/109/CE a Consiliului după ce lucrătorii cu înaltă calificare din țările terțe au dobândit statutul de rezident pe termen lung în UE. În special, pentru încurajarea migrației circulare a lucrătorilor cu înaltă calificare din țările terțe în curs de dezvoltare, statele membre ar trebui să aibă în vedere valorificarea posibilităților prevăzute de articolul 4 alineatul (3) al doilea paragraf și de articolul 9 alineatul (2) din Directiva 2003/109/CE a Consiliului, astfel încât să se permită perioade de absență mai lungi decât cele prevăzute de prezenta directivă. Pentru asigurarea consecvenței, în special cu obiectivele de dezvoltare care stau la baza prezentei propuneri, aceste derogări ar trebui să se aplice numai în cazul în care se poate dovedi că persoana în cauză a revenit în țara de origine pentru a ocupa un loc de muncă, pentru a studia sau pentru a desfășura o activitate de voluntariat .

(17)

Ar trebui promovată și încurajată mobilitatea între Comunitate și țările de origine a lucrătorilor cu înaltă calificare din țările terțe. Ar trebui prevăzute derogări de la Directiva 2003/109/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003 privind statutul resortisanților țărilor terțe care sunt rezidenți pe termen lung, astfel încât să se extindă perioada de absență de pe teritoriul Comunității de care nu se ține seama la calcularea perioadei de ședere legală și continuă, necesară pentru ca aceștia să poată beneficia de statutul de rezident pe termen lung în UE. De asemenea, ar trebui permise perioade de absență mai lungi decât cele prevăzute de Directiva 2003/109/CE a Consiliului după ce lucrătorii cu înaltă calificare din țările terțe au dobândit statutul de rezident pe termen lung în UE. În special, pentru încurajarea migrației circulare a lucrătorilor cu înaltă calificare din țările terțe în curs de dezvoltare, statele membre ar trebui să aibă în vedere valorificarea posibilităților prevăzute de articolul 4 alineatul (3) al doilea paragraf și de articolul 9 alineatul (2) din Directiva 2003/109/CE a Consiliului, astfel încât să se permită perioade de absență mai lungi decât cele prevăzute de prezenta directivă. Pentru asigurarea consecvenței, în special cu obiectivele de dezvoltare care stau la baza prezentei propuneri, aceste derogări ar trebui să se aplice numai în cazul în care se poate dovedi că persoana în cauză a revenit în țara de origine.

(20)

La punerea în aplicare a prezentei directive, statele membre ar trebui să nu implementeze o politică activă de recrutare din țările în curs de dezvoltare în acele sectoare care se confruntă cu un deficit de resurse umane . Politicile și principiile etice de recrutare aplicabile angajatorilor din sectorul public și din cel privat ar trebui dezvoltate, în special, în sănătate, așa cum se subliniază în concluziile din 14 mai 2007 ale Consiliului și ale statelor membre privind Programul european de acțiune, în vederea soluționării deficitului major de lucrători în domeniul sănătății din țările în curs de dezvoltare (2007-2013). Acestea ar trebui consolidate prin dezvoltarea de mecanisme, orientări și alte instrumente care să faciliteze migrația circulară și temporară, dar și prin alte măsuri de natură să reducă impactul negativ și să determine un impact pozitiv maxim al imigrației cu înaltă calificare asupra țărilor în curs de dezvoltare . Orice intervenție de acest gen trebuie să fie în concordanță cu Declarația Comună Africa — UE privind migrația și dezvoltarea, convenită la Tripoli în 22 și 23 noiembrie 2006, obiectivul fiind stabilirea unei politici ample în domeniul migrației, conform apelului lansat la Consiliul European din 14 și 15 decembrie 2006.

(20)

La punerea în aplicare a prezentei directive statele membre nu ar trebui să încerce în mod activ să atragă lucrători cu înaltă calificare în sectoarele din țara terță care se confruntă deja, sau este probabil să se confrunte, cu o lipsă de lucrători cu înaltă calificare. Această situație se aplică în special sectoarelor sănătății și educației. Statele membre ar trebui să încheie acorduri de cooperare cu țările terțe care să vizeze protejarea intereselor Uniunii și dezvoltarea țărilor terțe din care provin imigranții cu înaltă calificare. Acordurile de cooperare ar trebui să includă politicile și principiile etice de recrutare și ar trebui consolidate prin dezvoltarea de mecanisme, orientări și alte instrumente care să faciliteze migrația circulară și temporară prin care imigranții cu înaltă calificare să se poată întoarce în țările lor de origine . Orice intervenție de acest gen trebuie să fie în concordanță cu Declarația Comună Africa — UE privind migrația și dezvoltarea, convenită la Tripoli în 22 și 23 noiembrie 2006 și cu concluziile primei reuniuni a Forumului mondial privind migrația și dezvoltarea din iulie 2007 , obiectivul fiind stabilirea unei politici ample în domeniul migrației, conform apelului lansat la Consiliul European din 14 și 15 decembrie 2006. În plus, statele membre, în cooperare cu țările de origine, ar trebui să ofere sprijin concret pentru formarea specialiștilor în sectoarele de bază slăbite de acest exod al talentelor .

(b)

„loc de muncă înalt calificat” înseamnă exercitarea unei activități salariate, reale și efective sub coordonarea altei persoane și pentru care sunt necesare calificări dobândite în învățământul superior sau o experiență profesională echivalentă de minim trei ani ;

(b)

„loc de muncă înalt calificat” înseamnă exercitarea unei activități salariate, reale și efective, în calitate de angajat , sub coordonarea altei persoane și pentru care sunt necesare calificări dobândite în învățământul superior sau calificări profesionale superioare .

(c)

„Cartea Albastră a UE” se referă la autorizația care poartă denumirea „Cartea Albastră a UE”, ce conferă posesorului acesteia dreptul de ședere și de muncă legală pe teritoriul UE, precum și dreptul de a se muta în alt stat membru în vederea ocupării unui loc de muncă înalt calificat, în condițiile prezentei directive ;

(c)

„Cartea Albastră a UE” se referă la autorizația care poartă denumirea „Cartea Albastră a UE”, ce conferă posesorului acesteia dreptul de ședere și de muncă legală pe teritoriul UE, precum și, conform capitolului V , dreptul de a se muta în alt stat membru în vederea ocupării unui loc de muncă înalt calificat;

(f)

„membri de familie” înseamnă resortisanții dintr-o țară terță, conform definiției prevăzută la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2003/86/CE.

(f)

„membri de familie” înseamnă resortisanții dintr-o țară terță, conform definiției prevăzute la articolul 4 alineatul (1), articolul 4 alineatul (2) litera (b) și articolul 4 alineatul (3) din Directiva 2003/86/CE;

(g)

„calificare obținută în învățământul superior” înseamnă orice licență, diplomă sau alt certificat emis de către o autoritate competentă prin care se atestă absolvirea unui program de învățământ superior, cu alte cuvinte a unei serii de cursuri furnizate de o instituție de învățământ recunoscută drept instituție de învățământ superior de către statul în care se află. În sensul acestei directive, calificările respective sunt luate în considerare numai dacă studiile necesare pentru dobândirea acestora au avut o durată minimă de trei ani;

(g)

„calificare obținută în învățământul superior” înseamnă orice licență, diplomă sau alt certificat emis de o țară terță și recunoscut apoi de autoritatea competentă a statului membru , prin care se atestă absolvirea unui program de învățământ superior, cu alte cuvinte a unei serii de cursuri furnizate de o instituție de învățământ recunoscută drept instituție de învățământ superior de către statul în care se află. În sensul acestei directive, calificările respective sunt luate în considerare numai dacă studiile necesare pentru dobândirea acestora au avut o durată minimă de trei ani. În sensul prezentei directive, pentru a evalua dacă un resortisant dintr-o țară terță are studii superioare, se face trimitere la Clasificarea internațională standard a educației (ISCED) 1997, nivelurile 5a și 6 ;

(h)

„calificări profesionale superioare” înseamnă calificările atestate prin prezentarea diplomelor dobândite într-o formă de învățământ superior sau printr-o experiență profesională echivalentă de cel puțin 3 ani ;

(h)

„calificări profesionale superioare” înseamnă calificări comparabile cu calificările din învățământul superior a căror dovadă se face ca urmare a unei experiențe profesionale de cel puțin cinci ani, dintre care cel puțin doi ani într-o poziție superioară ;

(i)

„experiență profesională” înseamnă practicarea efectivă și legală a profesiei respective.

(i)

„experiență profesională” înseamnă practicarea efectivă și legală a profesiei respective, atestate de orice document emis de autoritățile publice, de exemplu un certificat de angajare, un certificat de asigurare socială sau un certificat fiscal .

(ia)

(1)

Prezenta directivă se aplică resortisanților dintr-o țară terță care solicită să fie admiși pe teritoriul unui stat membru în vederea ocupării unui loc de muncă înalt calificat.

(1)

Prezenta directivă se aplică resortisanților dintr-o țară terță care solicită să fie admiși pe teritoriul unui stat membru în vederea ocupării unui loc de muncă înalt calificat, precum și resortisanților dintr-o țară terță care beneficiază deja de ședere legală în statul membru respectiv în cadrul altor programe și care solicită o Carte albastră a UE .

(a)

au drept de ședere într-un stat membru în urma solicitării protecției internaționale sau în cadrul unui program de protecție temporară;

(a)

au drept de ședere într-un stat membru în urma solicitării protecției internaționale sau în cadrul unui program de protecție temporară sau au solicitat autorizația de ședere pentru unul din cele două motive și sunt în așteptarea unei decizii în privința statutului lor legal ;

(b)

sunt refugiați ori au solicitat recunoașterea statutului de refugiați și a căror cerere nu a făcut încă obiectul unei decizii definitive;

(b)

au solicitat recunoașterea statutului de refugiat și a căror solicitare nu a făcut încă obiectul unei decizii definitive;

(f)

intră pe teritoriul unui stat membru în baza angajamentelor prevăzute de un acord internațional de facilitare a intrării și șederii temporare a anumitor categorii de persoane fizice care desfășoară o activitate în domeniul comercial sau al investițiilor;

(f)

intră pe teritoriul unui stat membru în baza angajamentelor prevăzute de un acord internațional de facilitare a intrării și șederii temporare a anumitor categorii de persoane fizice care desfășoară o activitate în domeniul comercial sau al investițiilor, în special persoanele transferate temporar în cadrul aceleiași întreprinderi, furnizorii de servicii contractuale și stagiarii cu înalte calificări profesionale care fac obiectul obligațiilor comunitare în temeiul Acordului general privind comerțul cu servicii (GATS) ;

(ga)

(3)

Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere unui acord ulterior dintre Comunitate sau dintre Comunitate și statele sale membre, pe de o parte, și una sau mai multe țări terțe, pe de altă parte, în care se vor menționa profesiunile care nu ar trebui să intre sub incidența prezentei directive, în vederea asigurării unui proces de recrutare etic în sectoarele care se confruntă cu un deficit de personal, prin protejarea resurselor umane din țările în curs de dezvoltare, semnatare ale acestor acorduri.

(3)

Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere unui acord ulterior dintre Comunitate sau dintre Comunitate și statele sale membre, pe de o parte, și una sau mai multe țări terțe, pe de altă parte, în care se vor menționa profesiunile care nu intră sub incidența prezentei directive, în vederea asigurării unui proces de recrutare etic în sectoarele care se confruntă cu un deficit de personal, în sectoare vitale pentru realizarea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului ale ONU, în special sectoarele sănătății și educației, sau în sectoare vitale pentru capacitatea țărilor în curs de dezvoltare de a furniza servicii sociale de bază , prin protejarea resurselor umane din țările în curs de dezvoltare, semnatare ale acestor acorduri.

(2)

Prezenta directivă nu aduce atingere dreptului statelor membre de a adopta sau de a menține dispoziții mai favorabile referitoare la condițiile de intrare și de ședere a persoanelor cărora le este aplicabilă directiva, cu excepția intrării în primul stat membru.

(2)

Prezenta directivă nu aduce atingere dreptului statelor membre de a adopta sau de a menține dispoziții, referitoare la persoanele cărora le este aplicabilă directiva, mai favorabile decât următoarele dispoziții :

(a)

articolul 5 alineatul (2), în cazul reședinței în cel de-al doilea stat membru;

(b)

(a)

să prezinte un contract de muncă valabil sau o ofertă fermă de angajare de cel puțin un an în statul membru respectiv;

(a)

să prezinte un contract de muncă valabil, conform legislației naționale, pentru un loc de muncă înalt calificat sau o ofertă fermă de angajare corespunzătoare de cel puțin un an în statul membru respectiv;

(c)

(e)

să facă dovada unei asigurări de sănătate atât pentru solicitant, cât și pentru membrii de familie, pentru toate situațiile de risc pentru care sunt asigurați în mod obișnuit cetățenii statului membru respectiv, pentru perioadele în care nu se prevăd nici asigurarea și nici drepturile aferente corespunzătoare care au legătură cu contractul de muncă sau derivă din contractul de muncă;

(e)

să facă dovada unei asigurări de sănătate atât pentru solicitant, cât și pentru membrii de familie, pentru toate situațiile de risc pentru care sunt asigurați în mod obișnuit cetățenii statului membru respectiv, pentru perioadele în care nu se prevăd nici asigurarea și nici drepturile la asigurarea de sănătate aferente care au legătură cu contractul de muncă sau derivă din contractul de muncă;

(f)

să nu fie considerat drept o amenințare pentru ordinea publică, pentru siguranța publică sau sănătatea publică.

(f)

să nu constituie, din motive care pot fi demonstrate obiectiv , o amenințare pentru ordinea publică, pentru siguranța publică sau sănătatea publică.

(2)

În plus față de condițiile prevăzute la alineatul (1), salariul lunar brut prevăzut în contractul de muncă sau în oferta fermă de angajare nu trebuie să fie sub pragul salarial național stabilit și publicat în acest scop de către statele membre, care trebuie să fie de cel puțin trei ori salariul brut minim stabilit de legislația națională .

(2)

În afara condițiilor prevăzute la alineatul (1), remunerația lunară brută prevăzută în contractul de muncă sau în oferta fermă de angajare nu trebuie să fie situată sub baremul național stabilit și publicat în acest scop de către statele membre, care trebuie să fie de cel puțin 1, 7 ori din remunerația lunară brută sau remunerația medie anuală din statul membru în cauză și care nu trebuie să se situeze sub remunerațiile pe care le primește sau le-ar primi un lucrător comparabil din țara gazdă .

(a)

(b)

(c)

(2)

Termenul inițial de valabilitate a Cărții Albastre a UE este de doi ani și este reînnoit pentru cel puțin aceeași durată . În cazul în care contractul de muncă prevede o perioadă mai mică de doi ani, Cartea Albastră a UE se eliberează pentru durata contractului de muncă, plus trei luni.

(2)

Termenul inițial de valabilitate a Cărții albastre a UE este de trei ani și este reînnoit pentru cel puțin încă doi ani . În cazul în care contractul de muncă prevede o perioadă mai mică de trei ani, Cartea Albastră a UE se eliberează pentru durata contractului de muncă, plus șase luni.

(2a)

(2)

Înainte de adoptarea unei decizii referitoare la o Carte Albastră a UE, statele membre pot analiza situația de pe propriile piețe ale forței de muncă și pot aplica procedurile naționale cu privire la condițiile de ocupare a unui post vacant.

(2)

Înainte de adoptarea unei decizii referitoare la o Carte Albastră a UE, statele membre pot analiza situația de pe propriile piețe ale forței de muncă și pot aplica procedurile naționale și comunitare cu privire la condițiile de ocupare a unui post vacant. În luarea propriei decizii, statele membre iau în considerare nevoia de forță de muncă la nivel național și regional .

(1)

Statele membre retrag sau refuză să reînnoiască o Carte Albastră a UE emisă pe baza prezentei directive, în următoarele situații :

(1)

Statele membre retrag sau refuză să reînnoiască o Carte Albastră a UE emisă pe baza prezentei directive în situația în care Cartea Albastră a UE a fost dobândită prin fraudă, a fost falsificată ori a fost modificată.

(a)

Cartea Albastră a UE a fost dobândită prin fraudă, a fost falsificată ori a fost modificată sau

(1a)

(b)

atunci când se constată că posesorul acesteia nu a îndeplinit sau nu mai îndeplinește condițiile de intrare și de ședere stabilite la articolele 5 și 6 ori șederea este în alte scopuri decât în cele pentru care a primit autorizația de ședere.

(a)

atunci când se constată că posesorul acesteia nu a îndeplinit sau nu mai îndeplinește condițiile de intrare și de ședere stabilite la articolele 5 și 6 ori șederea este în alte scopuri decât în cele pentru care a primit autorizația de ședere.

(c)

atunci când posesorul Cărții Albastre a UE nu s-a conformat restricțiilor prevăzute de articolul 13 alineatele (1) și (2) și de articolul 14.

(b)

atunci când posesorul Cărții Albastre a UE nu s-a conformat restricțiilor prevăzute de articolul 13 alineatele (1) și (2) și de articolul 14.

(3)

Statele membre pot retrage sau pot refuza să reînnoiască o Carte Albastră a UE din motive ce țin de ordinea publică , de siguranța publică sau de sănătatea publică .

(3)

Statele membre pot retrage sau pot refuza să reînnoiască o Carte Albastră a UE doar în cazul în care există o amenințare la adresa ordinii publice , a siguranței publice sau a sănătății publice, care poate fi demonstrată obiectiv .

(3a)

(2)

În cazul în care informațiile furnizate pe care se întemeiază cererea sunt necorespunzătoare, autoritățile competente îi comunică solicitantului informațiile suplimentare cerute. Perioada menționată la alineatul (1) se suspendă până la primirea de către autoritățile competente a informațiilor cerute.

(2)

În cazul în care informațiile furnizate pe care se întemeiază cererea sunt necorespunzătoare, autoritățile competente îi comunică solicitantului, cât mai curând posibil , informațiile suplimentare cerute. Perioada menționată la alineatul (1) se suspendă până la primirea de către autoritățile competente a informațiilor cerute.

(3)

Decizia prin care se respinge o cerere de eliberare a Cărții Albastre a UE, precum și decizia privind refuzul de reînnoire sau decizia de retragere a unei Cărți Albastre a UE se notifică în scris resortisantului respectiv din țara terță și, dacă este cazul, angajatorului acestuia, în conformitate cu procedurile de notificare din legislația națională în materie și poate face obiectul unei acțiuni în instanțele statului membru în cauză. În notificare se menționează motivele deciziei, posibilele căi de atac și termenul de introducere a acțiunii.

(3)

Decizia prin care se respinge o cerere de eliberare a Cărții albastre a UE, precum și decizia privind refuzul de reînnoire sau decizia de retragere a unei Cărți Albastre a UE se notifică în scris resortisantului respectiv din țara terță și, dacă este cazul, angajatorului acestuia, în conformitate cu procedurile de notificare din legislația națională în materie și poate face obiectul unei acțiuni în fața autorității competente a statului membru în cauză, desemnată în conformitate cu legislația națională . În notificare se menționează motivele deciziei, posibilele căi de atac și termenul de introducere a acțiunii.

(1)

În primii doi ani de ședere legală în statul membru respectiv ca posesor de Carte Albastră a UE, accesul pe piața forței de muncă a persoanei în cauză este limitat la exercitarea unor activități salariate care sunt conforme cu condițiile de admisie prevăzute la articolele 5 și 6. Modificările aduse condițiilor din contractul de muncă, ce afectează condițiile de admisie, ori modificările survenite în relația de muncă, fac obiectul autorizării prealabile , în scris, de către autoritățile competente ale statului membru de ședere, în conformitate cu procedurile naționale și în termenele prevăzute de articolul 12 alineatul (1).

(1)

În primii doi ani de ședere legală în statul membru respectiv ca posesor de Carte Albastră a UE, accesul pe piața forței de muncă a persoanei în cauză este limitat la exercitarea unor activități salariate care sunt conforme cu condițiile de admitere prevăzute la articolele 5 și 6. Modificările aduse condițiilor din contractul de muncă, ce afectează condițiile de admitere, ori modificările survenite în relația de muncă sunt notificate în prealabil , în scris, autorităților competente ale statului membru de ședere, în conformitate cu procedurile naționale și în termenele prevăzute de articolul 12 alineatul (1).

(2)

După primii doi ani de ședere legală în statul membru respectiv ca posesor de Carte Albastră a UE, persoana în cauză beneficiază de egalitatea de tratament în raport cu resortisanții statului membru în ceea ce privește accesul la locuri de muncă înalt calificate. Posesorul Cărții Albastre a UE notifică autorităților statelor membre de rezidență modificările intervenite în relația de muncă, în conformitate cu procedurile naționale .

(2)

După primii doi ani de ședere legală în statul membru respectiv ca posesor de Carte Albastră a UE, persoana în cauză beneficiază de egalitatea de tratament în raport cu resortisanții statului membru.

(1)

Șomajul în sine nu constituie un motiv de revocare a unei Cărți Albastre a UE, în afara cazului în care perioada de șomaj depășește trei luni consecutive.

(1)

Șomajul în sine nu constituie un motiv de a retrage sau a nu reînnoi o Carte Albastră a UE, în afara cazului în care perioada de șomaj depășește șase luni consecutive.

(1a)

(2)

În această perioadă , posesorul Cărții Albastre a UE poate căuta un loc de muncă sau se poate angaja, în condițiile prevăzute la articolul 13 alineatul (1) sau (2), oricare este aplicabil.

(2)

În perioadele menționate la alineatul (1) și (1a) , posesorul Cărții Albastre a UE poate căuta un loc de muncă sau se poate angaja într-un loc de muncă înalt calificat , în condițiile prevăzute la articolul 13 alineatul (1) sau (2), oricare dintre acestea este aplicabil.

(2)

(3)

(2a)

(4)

Prin derogare de la articolul 9 alineatul (1) litera (c) din Directiva 2003/109/CE, statele membre extind perioada de absență de pe teritoriul Comunității permisă unui posesor de Carte Albastră a UE și membrilor de familie ai acestuia care au obținut statutul de rezident pe termen lung în UE, la 24 de luni consecutive.

(4)

Prin derogare de la articolul 9 alineatul (1) litera (c) din Directiva 2003/109/CE, statele membre pot extinde perioada de absență de pe teritoriul Comunității permisă unui posesor de Carte Albastră a UE și membrilor de familie ai acestuia care au obținut statutul de rezident pe termen lung în UE, la 24 de luni consecutive.

(5)

Derogările de la Directiva 2003/109/CE prevăzute la alineatele (3) și (4) se aplică numai în cazurile în care resortisantul respectiv din țara terță poate face dovada că a lipsit de pe teritoriul Comunității pentru a exercita o activitate economică în calitate de angajat remunerat sau de lucrător independent, ori pentru exercitarea unei activități pe bază de voluntariat sau pentru a studia în țara de origine .

(5)

Derogările de la Directiva 2003/109/CE prevăzute la alineatele (3) și (4) se aplică numai în cazurile în care resortisantul respectiv din țara terță poate face dovada că a lipsit de pe teritoriul Comunității pentru a exercita, în țara sa de origine , o activitate economică în calitate de angajat remunerat sau de lucrător independent, ori pentru exercitarea unei activități pe bază de voluntariat sau pentru a studia, pentru a încuraja mobilitatea circulară a acestor specialiști, precum și implicarea lor ulterioară în activități tehnice, de formare profesională și de cercetare în țările lor de origine .

(3)

În conformitate cu procedurile prevăzute la articolul 12, al doilea stat membru analizează notificarea și informează în scris solicitantul și primul stat membru cu privire la decizia sa:

(3)

În conformitate cu procedurile prevăzute la articolul 12, al doilea stat membru analizează cererea și documentele prevăzute la alineatul (2) din prezentul articol și informează în scris solicitantul și primul stat membru cu privire la decizia sa:

(b)

de a refuza eliberarea unei Cărți Albastre a UE și de a obliga pe solicitant și pe membrii de familie ai acestuia, în conformitate cu procedurile stabilite de legislația națională, inclusiv prin procedurile de îndepărtare, să părăsească teritoriul statului respectiv în cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la acest articol . Primul stat membru readmite imediat, fără formalități, atât pe posesorul Cărții Albastre a UE, cât și pe membrii de familie ai acestuia. După readmisie se aplică dispozițiile articolului 14.

(b)

de a refuza eliberarea unei Cărți Albastre a UE, în cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la prezentul articol sau în temeiul motivelor de refuz prevăzute la articolul 9. În acest caz, dacă solicitantul se găsește deja pe teritoriul său, statul membru îl obligă pe acesta și pe membrii de familie ai acestuia, în conformitate cu procedurile stabilite de legislația națională, inclusiv prin procedurile de îndepărtare, să îi părăsească teritoriul. Primul stat membru readmite imediat, fără formalități, atât pe posesorul Cărții Albastre a UE, cât și pe membrii de familie ai acestuia. După readmisie se aplică dispozițiile articolului 14.

(2)

În cazurile în care un stat membru decide să aplice restricțiile privind accesul pe piața forței de muncă prevăzute la articolul 14 alineatul (3) din Directiva 2003/109/CE, statul membru respectiv va aplica principiul preferinței comunitare posesorilor permisului de ședere pentru „rezidenții pe termen lung — posesori de Carte Albastră a UE” în raport cu resortisanții din țările terțe care solicită dreptul de ședere în aceleași scopuri.

(2)

În cazurile în care un stat membru decide să aplice restricțiile privind accesul pe piața forței de muncă prevăzute la articolul 14 alineatul (3) din Directiva 2003/109/CE, statul membru respectiv poate aplica principiul preferinței comunitare posesorilor permisului de ședere pentru „rezidenții pe termen lung — posesori de Carte Albastră a UE” în raport cu resortisanții din țările terțe care solicită dreptul de ședere în aceleași scopuri, în situația în care doi sau mai mulți candidați sunt la fel de bine calificați pentru locul de muncă respectiv .

(1)

Statele membre comunică Comisiei și celorlalte state membre dacă se aplică, în conformitate cu articolul 7, articolul 9 alineatul (2), articolul 19 alineatul (5) și articolul 20, prin rețeaua stabilită prin Decizia 2006/688/CE, măsurile cu putere de lege sau de reglementare.

(1)

Statele membre comunică Comisiei și celorlalte state membre dacă se aplică, în conformitate cu articolul 7, articolul 9 alineatul (2), articolul 19 alineatul (5) și articolul 20, prin rețeaua stabilită prin Decizia 2006/688/CE, măsurile cu putere de lege sau de reglementare, precum și detaliile referitoare la măsurile specifice în cauză .

(3)

În fiecare an și pentru prima dată până la 1 aprilie din anul [la un an de la transpunerea prezentei directive], statele membre comunică atât Comisiei cât și celorlalte state membre, prin rețeaua stabilită în baza Deciziei 2006/688/CE, datele statistice privind contingentele de resortisanți din țările terțe cărora le-a fost acordată, reînnoită sau retrasă Cartea Albastră a UE în anul calendaristic anterior, în care se menționează naționalitatea și ocupația acestora. În același mod se comunică datele statistice privind membrii de familie admiși. În cazul posesorilor de Carte Albastră a UE și a membrilor de familie ai acestora, admiși în conformitate cu dispozițiile articolelor 19-21, informațiile furnizate vor menționa, în plus, statul membru în care au avut rezidența anterioară.

(3)

În fiecare an și pentru prima dată până la 1 aprilie din anul [la un an de la transpunerea prezentei directive], statele membre comunică atât Comisiei cât și celorlalte state membre, prin rețeaua stabilită în baza Deciziei 2006/688/CE, datele statistice privind contingentele de resortisanți din țările terțe cărora le-a fost acordată, reînnoită sau retrasă Cartea Albastră a UE în anul calendaristic anterior, în care se menționează naționalitatea și ocupația acestora, în conformitate cu legislația privind protecția datelor cu caracter personal . În același mod se comunică datele statistice privind membrii de familie admiși, cu excepția informațiilor referitoare la ocupația acestora . În cazul posesorilor de Carte Albastră a UE și a membrilor de familie ai acestora, admiși în conformitate cu dispozițiile articolelor 19-21, informațiile furnizate vor menționa, în plus, statul membru în care au avut rezidența anterioară.