17.6.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 151/45

1.1

CESE își exprimă acordul cu privire la necesitatea de a pregăti o adevărată strategie europeană transversală pentru tineret și se declară gata să contribuie la acest proces cu mijloacele de care dispune, precum contactul direct cu organizații locale și sensibilizarea instituțiilor UE în privința problemelor și soluțiilor de la nivelul local.

1.2

CESE consideră că procesul de elaborare a unei strategii transversale durabile și de succes pentru copii și tineri ar trebui facilitat prin instituirea unei structuri permanente în cadrul Comisiei (care să coordoneze activitatea diferitelor DG-uri implicate) sau a unui grup interinstituțional și ar trebui bazat pe înființarea unui mecanism de monitorizare cu obiective și termene clare.

1.3

CESE consideră că ridicarea ratei de ocupare a forței de muncă în Uniune trebuie să înceapă, înainte de a se recurge la lucrătorii vârstnici, cu depunerea tuturor eforturilor de angajare a tinerilor pe piața forței de muncă, întrucât această soluție ar avea urmări pe termen mai lung, de ordin sociologic (autonomie, integrare socială, natalitate, familie etc.) și economic, în materie de creștere, de fonduri sociale, de consum, de economii, de investiții (construcții etc.). CESE îndeamnă statele membre și instituțiile europene să adopte măsurile necesare pentru reducerea șomajului în rândul tineretului din Europa, în special printr-o aplicare mai rapidă și mai eficientă a Pactului european pentru tineret și a programelor de reformă naționale din cadrul Strategiei Lisabona.

1.4

CESE recomandă insistent să se acorde mai multă atenție situației tinerilor din zonele rurale și din zonele urbane sărace. CESE invită statele membre să răspundă provocării reprezentate de eradicarea sărăciei în rândul copiilor și solicită măsuri suplimentare de îmbunătățire a participării în societate a tinerilor cu handicap, în condiții egale.

1.5

CESE recomandă Comisiei să continue activitatea privind recunoașterea activității voluntare a tinerilor, prin colaborare cu organizațiile angajatorilor și cele ale lucrătorilor, cu reprezentanți ai sistemului oficial de învățământ și cu organizațiile neguvernamentale corespunzătoare.

1.6

CESE își reia principalele puncte de vedere privind activitățile voluntare ale tinerilor, și anume:

1.7

Comitetul recomandă să nu se adopte soluții de integrare pe piața forței de muncă instabile și fără perspective: angajarea temporară, orarele și contractele din ce în ce mai nesigure nu ar trebui să mai fie luate în considerare, deoarece acestea și-au dovedit deja efectele nefaste asupra tot mai mulți tineri care provin din diverse medii sociale. Angajarea temporară, oferită ca o soluție intermediară între terminarea studiilor și intrarea în viața activă, întârzie evoluția profesională și dezvoltarea capacității de asumare a responsabilităților în viața socială și familială, după cum demonstrează, din nefericire, studiile și observațiile Fundației Dublin, ale OIM, sau cele ale Observatorului european pentru ocuparea forței de muncă.

1.8

CESE sprijină dezvoltarea dialogului structurat între factorii de decizie și tineri. Un astfel de dialog ar trebui să contribuie la dezvoltarea strategiei europene transversale pentru tineret, propusă de Comisie în comunicarea sa. CESE salută propunerea Comisiei de a redacta din trei în trei ani un raport UE privind tineretul și recomandă să se ia măsuri de implicare a segmentului tânăr din societatea civilă în elaborarea acestui raport.

1.9

CESE sprijină dezvoltarea unui parteneriat puternic între UE și tineri, sub forma unei declarații care să fie semnată de instituțiile europene și partenerul reprezentând tinerii — Forumul european al tineretului.

2.1

De peste zece ani, CESE are permanent în vedere subiectul tineretului. Cele mai recente avize sunt încă relevante și ar putea fi repetate aici, cel puțin parțial (1).

2.2

La 5 septembrie 2007, Comisia Europeană a adoptat Comunicarea „Promovarea participării depline a tinerilor în domeniul educației, al ocupării forței de muncă și în societate” pregătită în comun de DG Educație și Cultură și DG Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Egalitate de Șanse. În elaborarea comunicării au fost implicate și alte DG-uri. Comunicarea tratează, cu referire la tineri, subiecte cum sunt educația, ocuparea forței de muncă, sănătatea și cetățenia activă, încercând să le abordeze transsectorial. Comunicarea este însoțită de două documente de lucru ale serviciilor Comisiei, unul privind activitățile voluntare, iar celălalt privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor.

2.3

Comunicarea răspunde astfel unora din interesantele constatări ale raportului Investiția în tineret — o strategie de capacitare, publicat în luna aprilie 2007 de Biroul Consultanților pentru Politică Europeană (BEPA).

2.4

În general, CESE salută abordarea Comisiei Europene în ceea ce privește atât procesul, cât și conținutul comunicării. Ia notă cu satisfacție de faptul că în elaborare au fost implicate mai multe DG-uri.

2.5

Cu toate acestea, CESE este preocupat de punerea în aplicare a planurilor de elaborare a strategiei transversale. Comisia nu recomandă nici o procedură prin care să poată fi atins acest obiectiv. Conform reacției inițiale a Consiliului, în prezent nici unul dintre statele membre nu are vreun plan în acest sens.

3.1

Acest capitol tratează aproape exclusiv educația formală; cu toate acestea, educația informală contribuie și ea la transmiterea calificărilor și a competențelor necesare pentru succesul procesului de învățare pe parcursul întregii vieți, venind în completarea activității sistemelor școlare. De aceea, este necesar ca aceasta să fie luată în considerație.

3.2

În general, CESE este de acord cu propunerile care privesc îmbunătățirea calității educației, acestea aliniindu-se la strategiile și documentele existente.

3.3

De asemenea, CESE își exprimă acordul cu necesitatea de a crea un element specific pentru tineret în cadrul certificatului Europass, complementar certificatului Youthpass, deoarece Youthpass se concentrează numai asupra activităților tinerilor din cadrul programului „Tineretul în acțiune”. Însă sfera activităților care trebuie recunoscute este mult mai mare.

3.4

CESE recomandă Comisiei să continue activitatea privind recunoașterea activităților voluntare ale tinerilor, prin colaborare cu organizațiile angajatorilor și cele ale lucrătorilor, cu reprezentanți ai sistemului oficial de învățământ și cu organizațiile neguvernamentale corespunzătoare.

3.5

Tinerii care abandonează școala ar trebui să aibă posibilitatea să participe la programe de formare non-formale, care să-i pregătească pentru viața adultă și pentru participarea la piața forței de muncă, fie ca angajați, fie ca antreprenori.

4.1

CESE subliniază că, în Europa, șomajul în rândul tinerilor reprezintă o amenințare la adresa viitorului și îndeamnă statele membre și instituțiile europene să ia măsurile necesare în vederea îmbunătățirii situației. Aceste măsuri ar trebui să se bazeze, în primul rând, pe o aplicare mai rapidă și mai eficientă a Pactului european pentru tineret, domeniu în care există mari întârzieri în multe state membre. Astăzi, Pactul rămâne mai mult o declarație de intenții decât un adevărat plan funcțional.

4.2

Într-un aviz anterior (2), CESE a solicitat ca, în programele naționale de reformă din cadrul Strategiei de la Lisabona elaborate de statele membre, să se țină seama de următoarele obiective:

4.3

CESE a adoptat recent un aviz exploratoriu privind flexicuritatea (3), care ar putea constitui o bază utilă pentru viitoarele lucrări pe această temă. Avizul menționează, printre altele, că „tinerii din multe state membre se confruntă cu o piață nesigură a forței de muncă, cu o rată ridicată a șomajului, contracte pe perioadă determinată, acoperire insuficientă prin sistemul de asigurări sociale și locuri de muncă sub nivelul lor de calificare”.

4.4

Instabilitatea socială, pe care, până în prezent, o putem considera o stare inerentă și caracteristică vârstei denumite tinerețe, este totuși în creștere în cazul unui mare număr de tineri din Europa și din lume. Este suficient să consultăm ultimele rapoarte ale OIM pentru a ne convinge că aceștia se confruntă cu nesiguranța locului de muncă și cu dificultăți materiale. Generațiile anterioare ar trebui și ele să-și pună întrebări privind viitorul pe care îl asigură urmașilor.

4.5

CESE a propus deja încurajarea spiritului antreprenorial al tinerilor prin asigurarea unui sprijin financiar și tehnic și prin reducerea la minimum a sarcinilor birocratice aferente înființării, transferării sau preluării unei întreprinderi. Prin urmare, CESE este interesat de proiectul-pilot propus cu scopul de a promova mobilitatea antreprenorilor tineri.

4.6

În ceea ce privește inițiativa Comisiei privind stagiile în întreprindere, CESE este de acord cu necesitatea introducerii unui cadru european de calitate pentru stagii, care să fie pus la dispoziția întreprinderilor, astfel încât acestea să adere la principiile unor contracte clare cu tinerii. Astăzi, în multe cazuri, tinerii aflați în stagiu sunt folosiți în mod incorect ca forță de muncă ieftină, în loc să învețe și să se pregătească pentru locurile de muncă viitoare.

4.7

În consens cu propunerea Comisiei care încurajează statele membre să folosească politici naționale și fonduri UE pentru a ajuta tinerii în tranziția de la învățământ la ocuparea unui loc de muncă, CESE invită statele membre să reducă sarcinile administrative legate de solicitările de finanțare din fonduri UE, deoarece acestea diminuează șansele organizațiilor de tineret bazate pe voluntariat de a obține acest tip de finanțare. Prefinanțarea proiectelor propuse de organizațiile neguvernamentale ar contribui la îmbunătățirea șanselor proiectelor respective.

5.1

CESE recomandă insistent să se acorde mai multă atenție situației tinerilor din zonele rurale și din zonele urbane sărace. În multe zone rurale și zone urbane sărace, tinerii nu au acces la educație de calitate, formare, mobilitate, servicii de sănătate, centre de divertisment, posibilități de ocupare a unui loc de muncă sau șansa de a activa în societatea civilă.

5.2

CESE invită statele membre să răspundă provocării reprezentate de eradicarea sărăciei în rândul copiilor și tinerilor, care are un impact sever asupra acestora într-o varietate de domenii, cum sunt sănătatea, educația și chiar viitoarele „șanse în viață” ale copilului de a rupe vreodată cercul vicios al sărăciei.

5.3

Comunicarea nu abordează legătura fundamentală existentă între, pe de o parte, dimensiunea și nivelul centrelor de îngrijire de zi ale copiilor și, pe de altă parte, performanțele școlare ulterioare și reușita profesională. Conform obiectivelor fixate în Strategia de la Lisabona, CESE recomandă să fie subliniată importanța centrelor de îngrijire de zi a copiilor pentru pregătirea pentru școală și viață autonomă și faptul că acestea constituie un remarcabil instrument pentru favorizarea integrării sociale și recuperarea întârzierilor.

5.4

CESE solicită adăugarea unor măsuri prin care să se îmbunătățească participarea în societate, în condiții egale, a copiilor și tinerilor cu nevoi speciale, defavorizați sau cu handicap: participare cu șanse egale în activitățile programului pentru tineret, precum și acces egal la informații privind politica pentru tineret, proiectele pentru tineri și măsurile de sensibilizare a publicului.

5.5

În linii generale, CESE este de acord cu analiza Comisiei Europene privind chestiunile de gen. CESE regretă însă că nu se fac noi propuneri pentru combaterea stereotipurilor de gen.

5.6

CESE a solicitat deja Comisiei să întreprindă acțiuni axate pe sănătatea copiilor și a tinerilor, în special pe moduri de viață echilibrate:

5.7

În spiritul recentelor avize ale Comitetului (4) privind solidaritatea dintre generații, solidaritatea față de tineri trebuie să fie asociată politicilor orizontale transversale, în spiritul cooperării și solidarității cu celelalte categorii de vârstă ale societății civile: copilăria, vârsta adultă, senectutea.

5.8

În consecință, CESE salută adoptarea de către Comisie a unei noi strategii pentru sănătate.

6.1

CESE a sprijinit participarea activă a tinerilor prin avize, ca și prin punerea la dispoziție a clădirilor proprii pentru Săptămâna Tineretului European 2007.

6.2

Într-un aviz anterior, CESE a subliniat importanța participării active și a autonomiei tinerilor în societate. Prin urmare, CESE recomanda următoarele:

6.3

CESE ar aprecia mai mult acea parte a comunicării care tratează activitățile voluntare ale tinerilor (punctul 5.2) dacă ar fi mai solidă și mai puțin generală. CESE regretă că nici una dintre recomandările din avizul său (5) nu a fost inclusă în comunicare.

6.4

Prin urmare, CESE își reia principalele puncte de vedere asupra acestui subiect:

6.5

CESE sprijină dezvoltarea unui parteneriat puternic între UE și tineri sub forma unei declarații care să fie semnată de instituțiile europene și partenerul reprezentând tinerii — Forumul european al tineretului. CESE constată cu satisfacție că Forumul european al tineretului „dorește ca, împreună cu partenerii săi sociali, să reflecteze la mijloacele și instrumentele care trebuie asigurate pentru ca opiniile, în special ale tinerilor cu mai puține posibilități, să poată fi auzite și luate în considerare ca parte a acestui proces” (6).

6.6

În plus, CESE sprijină dezvoltarea unui dialog structurat între factorii de decizie și tineri. Un astfel de dialog ar trebui să contribuie la dezvoltarea strategiei europene transversale pentru tineret, propusă de Comisie în comunicarea sa. În acest scop, CESE propune organizarea unei reuniuni de dialog, la care să participe toate direcțiile generale ale Comisiei, reprezentanți ai Consiliului și ai Parlamentului European și segmentul tânăr din societatea civilă, pentru a stabili o foaie de parcurs comună pentru abordarea transsectorială a chestiunilor legate de tineret. CESE consideră că o astfel de foaie de parcurs comună ar reprezenta un pas concret către un răspuns la solicitările tinerilor și ale segmentului tânăr din societatea civilă, lansate la Summitul Tineretului desfășurat la Roma în martie 2007.

6.7

Dialogul structurat cu tinerii ar trebui să utilizeze eficient mijloacele existente, și anume evenimentele destinate tineretului organizate de președințiile UE și săptămânile europene ale tineretului. În orice caz, aceste evenimente ar trebui folosite pentru discuții asupra progreselor strategiei europene transversale pentru tineret, iar rezultatele scrise ale discuțiilor ar trebui puse în relație cu aceste progrese. Nu este necesar să se scrie noi declarații și nu ar trebui să se reinventeze roata iar și iar.

6.8

CESE salută propunerea Comisiei de a elabora din trei în trei ani un raport UE privind tineretul. Un astfel de raport ar trebui legat de strategia transversală pentru tineret și de obiectivele sale, cu indicatori bine definiți pentru succes sau eșec. În elaborarea raportului, ar trebui să se ia măsuri de implicare a segmentului tânăr din societatea civilă, în special a consiliilor naționale ale tineretului.