13.6.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 131/4


Raport final al consilierului-auditor în cazul COMP/M.4215 — Glatfelter/Crompton Assets

(în temeiul articolelor 15 și 16 din Decizia 2001/462/CE, CECO a Comisiei din 23 mai 2001 privind mandatul consilierilor-auditori în anumite proceduri în domeniul concurenței — JO L 162, 19.6.2001, p. 21)

(2007/C 131/04)

La data de 4 aprilie 2006, Germania a solicitat trimiterea cazului către Comisie în conformitate cu articolul 22 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului (Regulamentul privind concentrările economice). În conformitate cu articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul privind concentrările economice, Comisia a informat autoritățile competente din celelalte state membre și întreprinderile implicate cu privire la această cerere. Regatul Unit s-a alăturat cererii de trimitere. La data de 15 mai 2006, Comisia a decis să accepte cererea de examinare a concentrării și a informat statele membre și întreprinderile în cauză cu privire la decizia sa.

Ulterior, la 16 august 2006, Comisia a primit o notificare privind concentrarea propusă prin care P.H. Glatfelter Company dobândește controlul exclusiv asupra Lydney Business al J.R. Crompton Ltd în administrație, prin achiziție de active.

În urma examinării notificării, Comisia a concluzionat că operațiunea notificată intră în sfera de aplicare a Regulamentului privind concentrările economice și că ridică serioase îndoieli cu privire la compatibilitatea sa cu piața comună și funcționarea Acordului SEE. Prin urmare, la 20 septembrie 2006, Comisia a decis să inițieze proceduri în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul privind concentrările economice.

În urma unei investigații detaliate efectuată de serviciile Comisiei, s-a ajuns la concluzia că operațiunea de concentrare propusă nu va împiedica semnificativ concurența efectivă în cadrul pieței comune sau a unei părți majore din aceasta, în special ca rezultat al creării sau întăririi unei poziții dominante și este, în consecință, compatibilă cu piața comună și cu Acordul SEE. Prin urmare, nu a fost transmisă părților nicio comunicare a obiecțiilor.

Consilierul-auditor nu a primit nicio cerere sau observație de la părți sau terți. Cazul nu necesită observații specifice în ceea ce privește dreptul la audiere.

Bruxelles, 7 decembrie 2006.

Karen WILLIAMS