1.

Fondurile Europene de Dezvoltare (FED) sunt rezultatul unor convenții sau al unor acorduri internaționale (1) între statele membre ale Uniunii Europene și anumite state din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP), precum și al unor decizii ale Consiliului privind asocierea cu țări și teritorii de peste mări (TTPM).

2.

Comisia este însărcinată cu gestionarea majorității cheltuielilor aferente FED, în colaborare cu statele ACP, și deține, împreună cu acestea, responsabilitatea pentru acest act de gestionare. De la 1 aprilie 2003, facilitatea pentru investiții a FED este gestionată în întregime de către Banca Europeană de Investiții (2) (BEI). Această facilitate nu face obiectul Declarației de asigurare a Curții sau a procedurii de descărcare de gestiune a Parlamentului European (3)  (4).

3.

Alocarea financiară pentru fiecare din cele patru FED-uri în curs de execuție în 2006, cu excepția instrumentelor aflate în prezent în administrarea unică a BEI, a fost repartizată în principal către:

(a)

asistența programabilă (5) destinată punerii în aplicare a proiectelor de dezvoltare (în linii mari, jumătate din totalul alocărilor);

(b)

asistența programabilă (5) destinată acordării de sprijin bugetar statelor beneficiare (aproape un sfert din totalul alocărilor);

(c)

asistență neprogramabilă destinată unor domenii de cooperare precis definite, precum ajutorul umanitar și de urgență, sprijinul pentru încasările din exporturi (Stabex și Sysmin sau, în prezent, FLEX) sau contribuții financiare, cum ar fi capitalul de risc (6) și ajutorul acordat pentru reducerea datoriilor (puțin peste un sfert din totalul alocărilor).

4.

După finalizarea programării, resursele FED sunt mobilizate în două etape. Comisia, în calitate de ordonator principal de credite, ia decizia de finanțare (care este prezentată în conturi ca angajamente financiare) în urma primirii unei cereri din partea unui stat ACP și după primirea avizului favorabil al Comitetului FED (7) (alcătuit din reprezentanți ai statelor membre). Comisia și statul ACP stabilesc ulterior normele de punere în aplicare a acestor decizii de către ordonatorul național de credite (ONC) (8) al țării în cauză, în cadrul unui acord de finanțare, sau pentru punerea în aplicare direct de către Comisie. ONC încheie contracte (indicate în conturi drept angajamente juridice individuale) și ordonanțează plăți, care vor fi verificate și executate de către Comisie în conformitate cu procedurile de punere în aplicare a FED.

5.

Sprijinul bugetar nu face obiectul acestui sistem de gestionare. Comisia rămâne unicul ordonator de credite. Acordurile de finanțare constituie angajamente juridice și dau naștere unor plăți, fără a se încheia angajamente juridice individuale. După ce a verificat îndeplinirea condițiilor Acordului de la Cotonou și ale acordului de finanțare, Comisia efectuează un transfer inițial de fonduri către bugetul țării beneficiare. După transfer, aceste fonduri sunt incluse în bugetul statului ACP, în cadrul căruia sunt utilizate și auditate în conformitate cu legislația și procedurile țării respective. Comisia și ceilalți principali donatori internaționali de fonduri evaluează atât îmbunătățirile aduse administrării finanțelor publice din aceste țări, cât și rezultatele în ceea ce privește reducerea sărăciei. Înainte să mai efectueze alte plăți, Comisia verifică dacă au fost îndeplinite condițiile stabilite în acordul de finanțare.

6.

În 2006, al șaselea, al șaptelea, al optulea și al nouălea FED au fost puse în aplicare simultan. Cu toate că FED-urile sunt angajate pe o perioadă de cinci ani, nu există un termen limită pentru plăți. După 21 de ani de la intrarea în vigoare a celui de-al șaselea FED, ordonatorul de credite al FED a decis să închidă fondul la 31 iulie 2006. La închidere, fuseseră plătite 7 339 milioane de euro, respectiv 99,3 % din cele 7 391 milioane de euro alocate proiectelor. Soldul de 52 de milioane de euro a fost transferat celui de-al nouălea FED.

7.

Tabelele 1 și 2 prezintă utilizarea cumulată a resurselor FED, precum și execuția financiară. Graficele I și II prezintă resursele și deciziile cumulate pe sector de intervenție. În 2006, angajamentele individuale s-au ridicat la 3 073 milioane de euro, după deducerea anulărilor, în comparație cu 2 652 milioane de euro în 2005. Plățile nete (9) s-au ridicat la 2 762 milioane de euro, în comparație cu 2 489 milioane de euro în anul anterior. Rata de plată, exprimată ca raport între plățile nete și noile angajamente financiare, a fost de 102 %, în comparație cu 82 % în anul anterior, indicând că totalul fondurilor plătite a fost mai mare în 2006. Suma angajamentelor necheltuite s-a menținut la același nivel, și anume 10 300 milioane de euro, respectiv 25 % din totalul fondurilor angajate.

6–7.

În conformitate cu agendele de la Monterrey și Paris, Comisia a făcut eforturi considerabile pentru a intensifica ajutorul și a crește eficacitatea. Anul 2006 a fost un an foarte benefic pentru punerea în aplicare a FED-urilor, caracterizat printr-un număr record de contracte și de plăți, reduceri semnificative ale angajamentelor vechi și latente, închiderea celui de-al șaselea FED și progresul în vederea închiderii eventuale a celui de-al șaptelea FED. Obiectivul este de a angaja toate resursele celui de-al nouălea FED până la sfârșitul lui 2007, ceea ce ar însemna că 10,5 miliarde EUR au fost utilizate în perioada 2005–2007, cel mai înalt nivel din istoria FED.

8.

Plățile în sectoarele educației, sănătății, apei și instalațiilor sanitare de bază s-au ridicat la 836 milioane de euro în 2006, respectiv 29 % din totalul cheltuielilor. Sectoarele transporturilor, comunicațiilor și energiei reprezintă, și ele, beneficiare importante ale fondurilor FED, cu 663 milioane de euro (23 %) în 2006. De asemenea, ajutorul bugetar direct nespecific și programele de sprijinire a politicilor sectoriale sunt două instrumente financiare din ce în ce mai importante, totalul cheltuielilor efectuate în 2006 ridicându-se la 638 milioane de euro (23 %). Comisia a stabilit două termene pentru eliminarea treptată a instrumentului Stabex, conform cărora atribuirea contractelor și plățile ulterioare ar trebui să fie finalizate până la sfârșitul anului 2008 și, respectiv, 2010.

9.

Valoarea ajutorului comunitar pentru statele ACP acordat în temeiul Acordului de parteneriat ACP-CE a fost stabilită la 21 966 milioane de euro pentru perioada 2008–2013. Acest al zecelea FED reprezintă o creștere de 62 % în comparație cu alocările financiare ale celui de-al nouălea FED. După cum arată Raportul anual al Comisiei privind gestiunea financiară a celui de-al șaselea, a celui de-al șaptelea, a celui de-al optulea și a celui de-al nouălea FED în 2006 (12), eventualele întârzieri în ratificarea celui de-al zecelea FED și în adoptarea regulamentului financiar aplicabil intervenite după termenul de 1 ianuarie 2008 conduc la un risc major de întârziere a aprobării operațiunilor noi în statele ACP, ceea ce ar putea afecta continuitatea activităților finanțate prin FED (13).

9.

Riscul identificat de Curte a fost anticipat de Comisie. De exemplu: din fondurile disponibile în cadrul celui de-al nouălea FED s-a acordat o prelungire țărilor pentru care programele de sprijin bugetar ajungeau la scadență în 2008.

10.

Conform dispozițiilor Regulamentului financiar aplicabil celui de-al nouălea FED (14), Comisia trebuie să întocmească în fiecare an un raport cu privire la gestiunea financiară a FED-urilor. Curtea a analizat acest raport pentru a evalua dacă descrie în mod corect atingerea obiectivelor, situația financiară și evenimentele care au avut o influență semnificativă asupra activităților din cursul anului. Această analiză a inclus verificarea exactității datelor financiare prezentate și urmărirea observațiilor formulate anterior de către Curte și a recomandărilor făcute de către autoritatea care acordă descărcarea de gestiune.

11.

Raportul privind gestiunea financiară prezintă o descriere exactă a atingerii obiectivelor exercițiului financiar, a situației financiare și a evenimentelor care au avut o influență semnificativă asupra activităților desfășurate în 2006. Cu toate acestea, informațiile comunicate cu privire la Stabex nu sunt fiabile, în principal din cauza complexității sistemului de punere în aplicare a acestui instrument. Oficiul de cooperare EuropeAid (denumit în continuare EuropeAid) este conștient de această situație și intenționează să realizeze în 2007 un audit al fondurilor Stabex.

12.

Obiectivul activităților referitoare la fiabilitatea conturilor FED este de a obține probe suficiente pentru a stabili măsura în care toate veniturile, cheltuielile, activele și pasivele au fost înregistrate în mod corespunzător și dacă în conturile anuale se reflectă în mod fidel situația financiară de la sfârșitul exercițiului. Observațiile referitoare la fiabilitatea conturilor, formulate la punctul II din Declarația de asigurare, se bazează pe un audit al declarațiilor financiare consolidate (17) și al declarațiilor consolidate privind execuția financiară a celui de-al șaselea, al șaptelea, al optulea și al nouălea FED (18). Auditul a cuprins o gamă adecvată de proceduri de audit destinate să examineze, prin sondaj, probele referitoare la valorile prezentate și la informațiile furnizate. Acesta a constat, de asemenea, într-o evaluare a principiilor contabile utilizate, a principalelor estimări făcute de conducere, precum și a prezentării globale a conturilor consolidate.

13.

Observațiile cu privire la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente, formulate la punctele III–V din Declarația de asigurare, se bazează pe:

(a)

o evaluare a sistemelor de supraveghere și control la serviciile centrale ale EuropeAid și la cinci delegații (Camerun, Gabon, Jamaica, Mozambic și Sierra Leone), care ordonanțează plăți pentru opt țări;

(b)

o examinare, în fiecare delegație vizitată, a unui eșantion de operațiuni selectate statistic care acoperă toate domeniile, cu excepția ajutorului bugetar. În total, au fost auditate 78 de plăți și 18 angajamente juridice individuale. În cadrul acestui proces au fost examinate pe teren 21 de proiecte referitoare la 57 de operațiuni;

(c)

o examinare a ajutorului bugetar plătit către două dintre țările vizitate (Mozambic și Sierra Leone);

(d)

o examinare a 12 plăți și a două angajamente juridice individuale ordonanțate de serviciile centrale ale EuropeAid;

(e)

o examinare a 40 de operațiuni deja verificate ex post de serviciile centrale ale EuropeAid;

(f)

o examinare a Raportului anual de activitate și a declarației directorului general al EuropeAid, precum și a procedurii de elaborare a acestora.

14.

Pentru al doilea an consecutiv, Comisia a trebuit să întocmească situațiile financiare ale FED în conformitate cu principiile contabilității de angajamente.

15.

Utilizarea pentru FED a sistemului contabil deja utilizat de către Comisie pentru contabilizarea cheltuielilor bugetare a fost amânată de la începutul anului 2007 până la începutul anului 2008 pentru a permite EuropeAid să își facă sistemul compatibil cu ABAC, sistemul de contabilitate generală al Comisiei. De asemenea, decizia privind amânarea a avut în vedere și dificultățile tehnice și organizatorice legate de aplicarea unui sistem nou în toate delegațiile ACP. Sistemul contabil utilizat în prezent nu dispune de toate funcționalitățile necesare pentru raportarea eficientă și eficace a informațiilor economice conform principiului contabilității de angajamente. În consecință, ajustările anuale aduse datelor contabile în contabilitatea de angajamente trebuie prelucrate manual, afectând astfel eficacitatea controalelor contabile. Mai mult, impactul financiar al fluctuațiilor cursurilor de schimb nu poate fi identificat separat de sistemul contabil și nici nu poate fi extras manual (19).

15.

Restricțiile sistemului contabil (OLAS) ar trebui depășite odată cu introducerea lui ABAC FED începând cu 2008.

16.

În Raportul de activitate pe 2005, directorul general pentru Buget și-a exprimat rezerva cu privire la indisponibilitatea noului sistem contabil, întrucât acest fapt face mai dificilă realizarea controalelor, putând astfel să conducă la o prezentare imperfectă a conturilor FED. Cu toate că noul sistem contabil nu este încă pus în aplicare, iar conturile încă trebuie întocmite prin aplicarea unor corecții manuale, directorul general pentru Buget și-a retras rezerva în Raportul de activitate pentru 2006.

16.

Rezerva exprimată pentru prima dată în Raportul anual de activitate pentru anul 2004 a fost menținută în 2005 ca urmare a îndoielilor privind capacitatea sistemului informatic local (OLAS) de a produce un prim set de situații financiare care să răspundă pe deplin contabilității de angajamente. În plus, mecanisme suplimentare de control al calității datelor au fost instituite în timpul perioadei de închidere de an, iar Curtea de Conturi a emis o declarație de asigurare (DAS) pozitivă pentru situațiile financiare 2005.

17.

Situațiile financiare cuprind un provizion pentru cheltuielile suportate în perioada de raportare, dar pentru care nu a fost primită nicio factură până la sfârșitul exercițiului. Acest provizion este estimat statistic pe baza unei serii de ipoteze și se ridică la 1 924 milioane de euro, ceea ce este echivalent cu 92 % din totalul pasivelor. Pertinența ipotezelor utilizate pentru estimarea sa nu a fost demonstrată de către Comisie.

17.

Abordarea statistică utilizată pentru constituirea acestui provizion se bazează pe ipoteza conform căreia cheltuielile generate de ansamblul contractelor în curs sunt lineare de-a lungul exercițiilor financiare succesive. Validitatea ipotezelor folosite de către Comisie se justifică prin constanța procentului global de execuție a contractelor (83 %) de-a lungul diferitelor exerciții. Mai mult, aceasta va fi verificată pe termen mediu. În sfârșit, această abordare a fost perfecționată și îmbunătățită pe baza recomandărilor emise de un cabinet de audit internațional.

18.

Există erori de codificare (20) care afectează exactitatea anumitor date utilizate la elaborarea conturilor anuale, în special în ceea ce privește garanțiile. Valoarea garanțiilor prezentate în nota 1.12 la situațiile financiare se ridică în total la 723 milioane de euro la sfârșitul anului 2006. Auditul Curții a evidențiat însă atât faptul că anumite garanții bancare existente nu au fost înregistrate, cât și faptul că anumite garanții înregistrate erau deja expirate sau fuseseră restituite. Efectul net estimat al acestor erori este o supraestimare de 5,8 %. Curtea recunoaște eforturile considerabile pe care le depune Comisia pentru a îmbunătăți înregistrarea garanțiilor.

18.

În cursul anului 2006, Comisia a făcut eforturi importante pentru a îmbunătăți calitatea informațiilor înregistrate în sistemul contabil. Cu ocazia activității de închidere anuală a conturilor, au fost efectuate verificări suplimentare în vederea întocmirii conturilor anuale. În consecință, impactul asupra conturilor anuale rămâne foarte redus și se consideră că nu este esențial.

19.

Acordul de la Cotonou (21) prevede ca acordurile de finanțare dintre Comisie și statul sau statele ACP în cauză să fie elaborate în termen de 60 de zile de la decizia Comisiei. Auditul Curții a evidențiat că numeroase acorduri de finanțare nu au fost semnate de țara beneficiară în acest termen limită.

19.

Comisia și țările beneficiare nu au încălcat regula celor 60 de zile menționată în Acordul de la Cotonou, deoarece această regulă se referă la elaborarea, și nu la semnarea acordurilor de finanțare. Termenul pentru semnarea acordurilor de finanțare este data de 31 decembrie a anului N + 1 [articolul 54 alineatul (2) din Regulamentul financiar aplicabil celui de-al nouălea FED]. Ca o măsură de bună practică, în aproape toate cazurile, Comisia nu numai că elaborează, dar și semnează acordurile de finanțare în termen de 60 de zile de la decizia Comisiei.

20.

În ceea ce privește angajamentele juridice individuale, au fost detectate unele erori referitoare la respectarea de către o organizație ONU a procedurilor de cerere de oferte în legătură cu publicitatea și documentația, precum și la garanțiile bancare, prevăzute de legislație, care trebuie să însoțească contractele (4 erori ce afectează 4 din cele 78 de operațiuni verificate).

20.

Un număr de 3 cazuri se referă la prelungiri de garanții care acoperă contracte în curs de finalizare și pentru care riscul rezidual era nul.

21.

Auditul Curții asupra plăților ordonanțate de serviciile centrale ale EuropeAid nu a identificat erori.

22.

Auditul Curții asupra plăților ordonanțate de delegații a evidențiat un nivel semnificativ de erori (12 erori care afectează 10 din cele 78 de operațiuni verificate), care afectează valoarea operațiunilor subiacente auditate, în principal în ceea ce privește:

—

eligibilitatea cheltuielilor, ca de exemplu plățile efectuate în afara perioadei autorizate, plata de TVA, precum și utilizarea unor proceduri de achiziții publice necorespunzătoare (3 erori care afectează 3 din cele 78 de operațiuni verificate);

—

plata unor sume necuvenite, în principal în urma unor erori de calcul, dar în unele cazuri pentru cantități declarate care nu corespundeau realității (6 erori care afectează 6 din cele 78 de operațiuni verificate);

—

costuri care nu sunt justificate cu toate documentele necesare (3 erori care afectează 3 din cele 78 de operațiuni verificate).

22.

Majoritatea erorilor identificate de către Curte se referă la plăți efectuate de către Comisie în conformitate cu dispozițiile contractuale și reglementare, fie pe baza unui raport de audit, fie pe baza unui decont stabilit de către antreprenor, în condițiile respectării regulamentului general. În plus, rapoartele de audit atestă legalitatea și corectitudinea cheltuielilor pentru proiectele/contractele respective analizate.

23.

Majoritatea erorilor se datorează caracterului inadecvat al controalelor realizate de către supervizori sau auditori (a se vedea punctele 32 și 36). Restul erorilor indică existența unor deficiențe în anumite verificări efectuate de către delegații înainte de ordonanțarea plăților (a se vedea punctul 34). Există posibilitatea ca anumite erori care afectează avansurile să fie corectate la o plată ulterioară sau finală. În ciuda deficiențelor deja semnalate, auditurile planificate ar fi putut detecta și corecta și alte erori. Chiar și luând în calcul aceste posibile corecții viitoare, erorile restante continuă să fie semnificative.

23.

Majoritatea cazurilor identificate se referă la plăți efectuate pe baza rapoartelor de audit și a deconturilor stabilite de către antreprenor și care pot face obiectul unor corecții ulterioare la momentul plăților finale.

24.

Auditul Curții a evidențiat, de asemenea, și alte erori recurente care pot să aibă un impact asupra valorii operațiunilor subiacente, în principal în privința respectării dispozițiilor care reglementează auditurile externe și documentele justificative (6 erori care afectează 6 din cele 78 de operațiuni verificate). Au fost identificate și erori care nu au impact asupra valorii operațiunilor subiacente, precum aplicarea prematură a modificărilor contractuale și lipsa de vizibilitate a sprijinului financiar acordat prin FED (12 erori care afectează 12 din cele 78 de operațiuni verificate).

24.

Comisia se străduiește să pună în aplicare în mod eficient ajutorul pentru dezvoltare, respectând în același timp cerințele formale și ținând cont de realitatea de pe teren.

25.

Acordul de la Cotonou prevede că se acordă asistență bugetară numai atunci când gestionarea cheltuielilor publice este suficient de transparentă, fiabilă și eficientă (22). Comisia interpretează această condiție în mod dinamic (23). În opinia sa, deficiențele care afectează administrarea finanțelor publice la data deciziei de finanțare nu împiedică lansarea unui program de ajutor bugetar, cu condiția să existe voința de reformă și reformele să fie considerate satisfăcătoare.

26.

Auditul Curții în Sierra Leone a evidențiat incapacitatea Comisiei de a demonstra că a respectat dispozițiile de mai sus ale Acordului de la Cotonou, în special având în vedere „interpretarea dinamică” a acestuia. Atunci când ia decizii privind plățile, Comisia are tendința de a se baza pe indicatori care încearcă să preconizeze evoluția viitoare. Exactitatea acestor predicții este discutabilă. Mai mult, indicatorii concepuți să măsoare progresul realizat în materie de administrare a finanțelor publice nu permit întotdeauna obținerea unor dovezi clare ale progresului; unele dintre informațiile utilizate pentru urmărirea progresului în raport cu planul de acțiune comun erau exagerat de optimiste, iar datele utilizate nu au fost verificate cu suficientă rigoare, în special în ceea ce privește neîntocmirea de conturi publice. La data auditului Curții (24), cele mai recente conturi publicate de guvernul central se refereau la exercițiul financiar 2001. Nu se poate face dovada transparenței și a răspunderii dacă nu se întocmesc la timp conturile anuale, care au o contribuție vitală la administrarea cheltuielilor publice. În consecință, nu este asigurată respectarea Acordului de la Cotonou.

26.

Stabilirea conturilor administrației publice este unul dintre elementele unui sistem solid de gestiune a finanțelor publice (Public Finance Management – PFM). Decizia de a debloca tranșa fixă este adoptată în contextul unei monitorizări complete, care constă atât în evaluarea performanței (și anume, verificarea în raport cu condițiile generale ale acordului de finanțare, analizat pe baza rapoartelor guvernului și ale altor organisme publice), cât și în diverse activități de diagnosticare a sistemului global de gestiune a finanțelor publice (25). În fiecare an, guvernul prezintă finanțatorilor un raport intermediar, pentru a–i informa în legătură cu progresele realizate în vederea punerii în aplicare a reformelor privind gestiunea finanțelor publice. Înainte de a decide deblocarea, Comisia utilizează orice alte informații care îi permit să analizeze cele mai recente și relevante evoluții privind reformele gestiunii finanțelor publice.

27.

Auditul Curții în Mozambic a furnizat dovezi privind faptul că monitorizarea de către delegație a punerii în aplicare a reformelor administrării finanțelor publice este satisfăcătoare. În acordul de finanțare se exprimă cu un nivel suficient de claritate legătura dintre deficiențele prezentate în ceea ce privește administrarea finanțelor publice, măsurile puse în aplicare sau planificate și condițiile care reglementează plata sprijinului financiar din partea FED. Cu toate acestea, documentul nu demonstrează în mod suficient de formalizat și de structurat că țara beneficiară are un program adecvat de reformă pe termen lung, care să abordeze toate deficiențele semnificative de administrare a finanțelor publice. Indicatorii de performanță utilizați nu permit evaluarea cuprinzătoare a eficacității reformelor sistemului de administrare a finanțelor publice. Mai mult, nu a fost acordată suficientă atenție măsurilor anticorupție. Relațiile și dialogul dintre donatori, printre care și Comisia, și Instituția Supremă de Audit s-au îmbunătățit recent. Contactul cu Parlamentul, deși dezirabil, nu se dezvoltase însă în aceeași măsură.

27.

Indicatorii privind gestionarea finanțelor publice folosiți de către partenerii pentru dezvoltare, inclusiv de CE, în contextul PRBS (Poverty Reduction Budget Support – Sprijinul bugetar pentru reducerea sărăciei) au ca scop principal să permită monitorizarea direcției și a amplorii schimbării în cadrul reformei gestionării finanțelor publice și sunt deci, în majoritate, indicatori de rezultat.

28.

Raportul de activitate al directorului general al EuropeAid prezintă realizările legate de politici, performanțele de gestiune ale diverselor servicii și principalele rezultate ale controalelor. De asemenea, acesta reflectă urmărirea de către Comisie a recomandărilor formulate de Curtea de Conturi, de Serviciul de audit intern și de Structura de audit intern a EuropeAid.

29.

Directorul general al EuropeAid a declarat că obținuse o asigurare rezonabilă privind faptul că procedurile de control puse în aplicare permiteau obținerea garanțiilor necesare referitoare la legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente. Cu toate acestea, auditul Curții evidențiază faptul că ar trebui redusă incidența erorilor prin îmbunătățirea sistemelor de supraveghere și control.

29.

Sistemul de verificare și control existent i–a permis directorului general să ofere o asigurare rezonabilă cu privire la legalitatea și corectitudinea tranzacțiilor realizate de către EuropeAid în 2006.

30.

Numeroși factori implicați realizează un număr semnificativ de activități de control pentru a asigura legalitatea și regularitatea operațiunilor. Beneficiarii, supervizorii, statele ACP, delegațiile și serviciile centrale ale EuropeAid efectuează controale privind operațiunile înainte ca acestea să fie ordonanțate. Ulterior, se desfășoară o activitate de monitorizare și verificare de către delegații, serviciile centrale ale EuropeAid și Structura de audit intern. După cum a subliniat Curtea în mai multe rânduri (26), EuropeAid încă nu a elaborat o strategie globală de control destinată să asigure punerea în aplicare eficientă și eficace a acestor diverse activități de control. EuropeAid intenționează să formuleze această strategie de control în 2007.

30.

Serviciile Comisiei sunt pe deplin conștiente de necesitatea de a avea și de a aplica o strategie de control care este eficientă din punctul de vedere al costurilor. Într-adevăr, strategia de control aplicată include audituri, evaluări, verificări, activități de monitorizare și de supervizare.

31.

Entitățile de mici dimensiuni care gestionează devizele de program (27) și beneficiarii acordurilor de subvenționare dețin sisteme de control simple și nu au întotdeauna un sistem contabil corespunzător pentru înregistrarea cheltuielilor aferente proiectelor.

31.

Conform ghidului practic al devizelor pentru programe, organizațiile care le gestionează trebuie să aibă un sistem contabil corespunzător pentru a înregistra cheltuielile din proiect și pentru a separa sarcinile între contabil și ordonatorul de credite. Se organizează cursuri de formare periodice pentru a îmbunătăți capacitatea de gestionare.

32.

Pentru contracte importante de achiziții de bunuri, servicii sau lucrări, este desemnat un supervizor extern care să coordoneze și/sau să monitorizeze executarea contractului. Conform auditului Curții, calitatea controalelor desfășurate de supervizori variază în mod considerabil (a se vedea punctul 23).

32.

Sistemul de supervizare instituit în cadrul contractelor de lucrări este parte integrantă a sistemului de control și a fost definit în cadrul Regulamentului general (Decizia nr. 3/90). Comisia a îmbunătățit în mod semnificativ sistemul și a recomandat în special ca proiectarea și supravegherea lucrărilor să fie executate de către aceeași entitate. Deconturile stabilite de către supervizori sunt supuse controlului delegațiilor. În plus, aceste deconturi nu sunt definitive, putând fi corectate până la momentul recepției finale.

33.

Comisia și-a continuat eforturile de a consolida capacitatea serviciilor ordonatorilor naționali de credite (ONC) prin furnizarea de asistență tehnică, echipamente și formare, pentru a permite acestora să controleze în mod eficace cheltuielile aferente FED. Rezultatele sunt variabile, în principal din cauza unei implicări insuficiente a statelor ACP. Aceasta înseamnă că multe delegații nu pot avea deplină încredere în controalele efectuate de serviciile ONC, ceea ce antrenează un volum de muncă mai ridicat.

33.

Cursuri de formare sunt organizate în mod periodic în țările ACP pentru a îmbunătăți capacitățile administrațiilor. În anul 2006 s-au organizat 21 de cursuri de formare pe tema procedurilor financiare și contractuale ale FED.

34.

Ordonanțarea fiecărei plăți individuale urmează o procedură care presupune utilizarea unor liste de control și aprobarea de către cinci persoane. O parte din erorile identificate de Curte ar fi trebuit detectate și corectate în această etapă (a se vedea punctul 23), ceea ce indică slaba calitate a unora dintre verificările efectuate. Situația este agravată de o prezență insuficientă pe teren a personalului delegației pentru a monitoriza activitatea supervizorilor.

34.

Comisia, la indicațiile Curții, a pus în aplicare circuite financiare și utilizarea de liste de control standard pentru fiecare operațiune. Aceasta contribuie la armonizarea și la calitatea verificărilor efectuate de către delegații în momentul validării operațiunilor de plăți.

35.

Auditurile referitoare la cheltuieli, în cea mai mare parte încredințate unor societăți de audit private, reprezintă unul din elementele cheie ale sistemelor de supraveghere și control ale Comisiei. În general, acestea sunt efectuate la sfârșitul perioadei de executare a unui angajament, pentru a putea închide cheltuielile și încheia proiectele. Aceste audituri nu au drept scop evaluarea sistemelor și nu contribuie la prevenirea erorilor sistemice. Mai mult, numărul de audituri prevăzute inițial de delegații în planul de audit anual pentru 2006 era de 649 (28). Numărul de audituri realizate efectiv la solicitarea delegațiilor a fost semnificativ mai scăzut decât numărul planificat (29), parțial din cauza capacității limitate a delegațiilor de a organiza și urmări audituri.

35.

Auditurile externe sunt una dintre componentele sistemului de control intern al EuropeAid, ca parte a unui set de verificări cu privire la legalitatea și corectitudinea operațiunilor.

36.

Auditurile efectuate la inițiativa delegaților nu se supun unui mandat standardizat care să stabilească în mod clar obiectivele auditului și considerentele privind importanța semnificativă. În consecință, calitatea auditurilor externe este variabilă, iar modalitățile în care sunt formulate opiniile și informațiile suplimentare furnizate în rapoartele de audit variază considerabil. Acest lucru diminuează contribuția pe care această sursă de asigurare potențial bogată o poate aduce cadrului global de control.

36.

Elementele menționate de către Curte sunt deja incluse în tehnicile standard de audit și metodologiile folosite de către firmele de audit care efectuează audituri ale operațiunilor de ajutor extern.

37.

Monitorizarea punerii în aplicare a FED-urilor de către serviciile centrale ale EuropeAid cuprinde o gamă largă de activități, printre care analiza riscurilor, examinarea rapoartelor de gestiune, examinarea unui eșantion de rapoarte de audit extern și analiza informațiilor de gestiune disponibile în sistemul contabil.

38.

EuropeAid a înglobat gestionarea riscurilor în procesul planului de gestiune anual (PGA) pentru a putea identifica riscurile într-o etapă în care pot fi luate măsuri preventive. A fost constituit un registru al riscurilor care include un plan de acțiune destinat atenuării riscurilor identificate. Registrul este monitorizat și actualizat periodic. Cu toate acestea, caracteristicile formale ale exercițiului de gestionare a riscurilor desfășurat la nivelul delegațiilor limitează adesea contribuția acestuia la analiza de risc a EuropeAid. Este o autoevaluare bazată pe riscuri predefinite, care nu se desfășoară cu participarea personalului delegațiilor și nici nu este urmată de adoptarea unui plan de acțiune.

38.

Delegațiile efectuează o autoevaluare anuală a riscului pe baza unei metodologii armonizate și consacrate, care le permite atât să identifice riscurile majore și acțiunile de diminuare corespunzătoare în raport cu obiectivele stabilite în planul anual de gestiune (PAG), cât și să consolideze rezultatele la nivel central. Fiecare direcție geografică primește rezultatele acestei evaluări.

39.

Riscul ineligibilității unor cheltuieli de proiect este considerat semnificativ. Acțiunea definită pentru combaterea acestui risc se axează pe activitățile destinate să detecteze cazurile de cheltuieli ineligibile după apariția acestora, precum auditurile externe. Această acțiune nu menționează însă activitățile care ar putea să reducă sau să elimine cheltuielile ineligibile de la bun început. Cu toate acestea, Curtea remarcă faptul că acest plan de acțiune prevede formalizarea strategiei globale de control a EuropeAid.

39.

Autoevaluarea anuală a riscului este o evaluare de risc de un înalt nivel, care completează alte analize de risc mai detaliate, efectuate, de exemplu, în contextul stabilirii planului de evaluare și acțiune (AAP – assessment and action plan). Se pune accentul pe riscul rezidual, luându-se în considerare controlul și celelalte mecanisme de diminuare a riscului, care există deja.

40.

Principalul instrument de monitorizare a delegațiilor este reprezentat de rapoartele privind gestionarea asistenței externe, care sunt rapoarte de gestiune semestriale elaborate de către delegații. Acestea reprezintă o sursă periodică de informare care permite delegațiilor deconcentrate să transmită serviciilor centrale ale EuropeAid cele mai importante informații cu privire la organizarea internă, punerea în aplicare a proiectelor și auditurile externe. În ciuda îmbunătățirii aduse în 2006 modelelor folosite pentru rapoartele privind gestionarea asistenței externe, auditul Curții a evidențiat că practicile de raportare ale delegațiilor au o coerență redusă, furnizând informații limitate în ceea ce privește rezultatele auditurilor externe și urmărirea acestora.

40.

Monitorizarea punerii în aplicare a gestionării descentralizate a delegațiilor cuprinde o gamă largă de activități și instrumente, inclusiv rapoartele privind gestionarea asistenței externe, prin care delegațiile raportează către sediul central în legătură cu punerea în aplicare a planului de evaluare și acțiune. Delegațiilor li se cere, de asemenea, să evidențieze elementele cheie privind legalitatea și corectitudinea operațiunilor, mai ales dacă acestea se referă la aspecte care depășesc cadrul proiectului în sine și care pot fi de interes general pentru sediul central. Cu toate acestea, rapoartele privind gestionarea asistenței externe nu sunt un instrument care să realizeze o analiză completă a tuturor constatărilor din ansamblul rapoartelor de audit primite în timpul perioadei de raportare.

41.

După cum a menționat deja Curtea în cele două rapoarte anuale anterioare, nu există informații de gestiune centralizate referitoare la acoperirea și la rezultatele auditurilor efectuate la inițiativa delegațiilor. Aceasta înseamnă că nivelul de asigurare care poate fi derivat din aceste audituri este mult redus în comparație cu ceea ce s-ar putea obține dacă ar exista un sistem fiabil de informații de gestiune. Deși s-a conceput un instrument informatic, CRIS Audit, pentru a monitoriza auditurile și pentru a analiza constatările acestora, acesta încă nu oferă rezultatele așteptate deoarece nu este pe deplin dezvoltat și nu au fost introduse datele necesare în sistem. Este planificată o modificare a instrumentului CRIS Audit, dar aceasta nu reprezintă o prioritate în prezent.

41.

EuropeAid a dezvoltat instrumente adecvate pentru a efectua audituri în timp ce mai multe mecanisme contribuie la calitatea controlului acestora, ca și la consolidarea și utilizarea constatărilor auditurilor sistemice.

42.

În 2006 a început o primă examinare a unui eșantion de rapoarte de audit, dar eșantionul nu este reprezentativ, iar examinarea s-a realizat la o perioadă mare de timp după elaborarea rapoartelor. Controlul de calitate al auditurilor efectuate la inițiativa delegațiilor nu este încă unul corespunzător. De aceea, concluziile cuprinse în eventualul raport de răspuns ar putea fi lipsite de relevanță și este improbabil să permită identificarea chestiunilor de semnificație mai largă.

42.

După un proiect pilot în 2006, sistemul de control al calității auditurilor va fi îmbunătățit în cursul anului 2007 printr-o abordare mai sistemică.

43.

Verificările efectuate de către serviciile centrale ale EuropeAid includ misiuni de verificare a funcționării sistemelor de control intern ale delegațiilor, controale ex post și audituri externe efectuate la inițiativa serviciilor centrale ale EuropeAid.

44.

În 2006, serviciile centrale ale EuropeAid au desfășurat două misiuni la delegații, constând dintr-o examinare a organizării și a funcționării sistemelor de supraveghere și control. Aceste misiuni au fost bine concepute și au furnizat recomandări concrete de îmbunătățire a sistemelor de control. EuropeAid elaborează în prezent o metodologie standardizată pentru aceste misiuni. Deși Curtea a recomandat o creștere a numărului de misiuni în Raportul său anual privind exercițiul financiar 2005 (30), numărul misiunilor desfășurate a fost mai mic decât în 2005 (31) și sensibil inferior față de cel planificat inițial (32).

44.

Comisia s-a asigurat de buna funcționare a delegațiilor și de capacitatea lor de a gestiona proiectele în mod descentralizat. Perioada 2006/2007 trebuie considerată ca fiind o perioadă de tranziție în care s-au efectuat misiuni cu scop precis, a căror calitate a fost pusă în evidență de către Curte. Un nou cadru global va fi definit, în contextul în care descentralizarea a atins regimul său de croazieră.

45.

EuropeAid a examinat anumite aspecte ale sistemului său de control ex post al operațiunilor. S-a redus populația controlată, în schimb s-a extins ușor sfera controalelor. Aspectele referitoare la angajamentele juridice, precum și documentele justificative detaliate pentru cheltuielile programelor de lucru rămân totuși în afara sferei acestui exercițiu. Verificările referitoare la anul 2006 au fost efectuate cu punctualitate și au fost înregistrate utilizând un sistem nou introdus, fapt ce reprezintă o îmbunătățire substanțială în comparație cu exercițiul 2005. După cum s-a menționat în Raportul anual privind exercițiul financiar 2005 (30), controlul ex-post al operațiunilor poate aduce doar o contribuție limitată la asigurarea globală privind sistemele și procedurile, precum și legalitatea și regularitatea operațiunilor subiacente. Examinarea de către Curte a unui eșantion de operațiuni verificate ex post a arătat, de asemenea, că aceste controale, în unele cazuri, nu au fost consemnate corespunzător în scris, iar unele erori nu au fost detectate.

45.

Atât instituirea unui sistem de control ex post al operațiunilor, cât și definirea caracteristicilor sale se bazează pe aprecierea riscului rezidual și pe interacțiunea cu celelalte componente ale sistemului de control. Controalele ex post ale operațiunilor oferă o asigurare suplimentară pentru aprecierea elementelor care sunt supuse unui astfel de control.

46.

Auditurile efectuate la inițiativa serviciilor centrale ale EuropeAid sunt supuse unei proceduri riguroase de control al calității, iar rezultatele rapoartelor sunt examinate și confruntate în vederea aducerii unor îmbunătățiri de natură metodologică și a identificării problemelor care pot avea o semnificație ce se extinde dincolo de proiectul auditat. Aceste audituri indică un nivel de erori ce corespunde constatărilor Curții. Cu toate acestea, în absența documentației privind analiza riscurilor realizată pentru selectarea proiectelor urmând a fi auditate, EuropeAid nu poate demonstra că a selectat toate temele de audit pertinente.

46.

Stabilirea planului anual de audit este însoțită de o notă, pentru fiecare direcție, în care sunt descrise criteriile aplicate pentru selecția subiectelor pentru audit, ca și rezultatele acestei analize.

47.

Mandatele actuale care reglementează auditurile externe a căror efectuare este dispusă de serviciile centrale EuropeAid nu încorporează considerente privind importanța semnificativă și nu oferă orientări privind eșantionarea. Aceasta poate conduce la o tratare diferită a unor erori similare și la un decalaj între așteptările auditorilor și cele ale utilizatorilor rezultatelor auditurilor. Un număr semnificativ de audituri finalizate în 2006 a fost afectat de o limitare a sferei. Recent, au fost adoptate noi mandate standardizate pentru aceste audituri.

47.

Firmele de audit contractate de către EuropeAid aplică normele internaționale de audit. Noii termeni de referință definesc în mod clar criteriile de materialitate.

48.

Structura de audit intern a EuropeAid are ca principal obiectiv să analizeze și să evalueze sistemul de control intern. Această structură își îndeplinește funcția în mod eficace. În 2006, ea a finalizat audituri asupra sistemului de gestionare a riscurilor al EuropeAid și asupra achizițiilor de bunuri și servicii. În plus, a avut loc o urmărire a auditurilor asupra sistemelor de control din trei delegații (33). În general, concluziile structurii de audit intern corespund constatărilor Curții.

49.

Serviciul de audit intern al Comisiei a validat autoevaluarea structurilor de audit intern ale EuropeAid. Concluzia generală a fost pozitivă, deși au existat o serie de recomandări privind competențele și formarea personalului, asigurarea calității, consemnarea în scris a planificării și a activității de audit și rolul Structurii de audit intern de sprijinire a unui program de etică eficace.

50.

În urma unei urmăriri de către Serviciul de audit intern a progreselor înregistrate de către EuropeAid în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor care au rezultat în urma unui audit aprofundat desfășurat în 2003, s-a ajuns la concluzia că majoritatea recomandărilor fuseseră aplicate, iar restul erau în curs de aplicare.

51.

De asemenea, Serviciul de audit intern a realizat un audit privind punerea în aplicare de către EuropeAid și DG ECHO a acordului-cadru financiar și administrativ încheiat cu Organizația Națiunilor Unite. Plățile efectuate în 2006 către organisme ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) reprezintă 4,8 % din cheltuielile totale. Concluzia generală a auditului este că punerea în aplicare a mecanismelor de control mai are încă pași de parcurs în ceea ce privește eficacitatea și gradul de aprofundare, atât la nivel de proiect, cât și la nivelul organizațiilor ONU. Auditul aduce însă și o recunoaștere a faptului că s-au realizat progrese și că majoritatea problemelor în cauză fac obiectul unor demersuri de rezolvare. Potrivit concluziilor unei analize instituționale a organismelor ONU, întreprinsă la inițiativa EuropeAid și având drept obiectiv să evalueze dacă politicile și procedurile existente asigurau în mod corespunzător acestor organisme capacitatea de a acționa în calitate de gardieni ai resurselor FED, evaluarea sistemelor de control intern a fost satisfăcătoare la nivel de ansamblu în trei cazuri din zece. În ceea ce privește celelalte organizații, a trebuit ca examinarea anumitor aspecte limitate să se facă mai târziu, deoarece la momentul evaluării nu erau disponibile toate informațiile relevante. Comisia lucrează în prezent la convenirea unor mandate în colaborare cu ONU pentru activitatea de verificare.

51.

Proiectul de termeni de referință („Orientările comune”) a fost elaborat de către EuropeAid în urma celei de-a treia reuniuni anuale a grupului de lucru ONU-CE cu privire la Acordul-cadru financiar și administrativ – FAFA (cf. concluziile operaționale ale acestei reuniuni, aprilie 2006). Acestea au fost prezentate mai întâi la ONU în septembrie 2006. Negocierea cu ONU continuă asupra a patru aspecte care decurg din orientările propuse.

52.

Auditul Curții a revelat un nivel semnificativ de erori care afectează valorile operațiunilor subiacente ordonanțate de către delegații, care nu fuseseră detectate de sistemele de supraveghere și control ale statelor ACP, ale delegațiilor și ale serviciilor centrale ale EuropeAid. Erorile restante se mențin la un nivel semnificativ, chiar și având în vedere posibilele corecții viitoare. Aceasta semnalează necesitatea depunerii unor eforturi pentru a îmbunătăți concepția și/sau punerea în aplicare a unora dintre sisteme. Tabelul 3 oferă o sinteză a evaluării de către Curte a sistemelor de supraveghere și control ale EuropeAid.

52.

Comisia consideră că tipul de eroare identificat se referă în principal la plăți efectuate pe baza unor rapoarte de audit sau a unor deconturi stabilite de către supervizori în conformitate cu dispozițiile contractuale și de reglementare. Comisia observă, de asemenea, că nivelul de eroare reziduală nu este semnificativ.

53.

EuropeAid a început să remedieze deficiențele menționate de către Curte în Raportul anual al acesteia privind exercițiul financiar 2005. Unele aspecte ale sistemului de control ex post al operațiunilor au fost reanalizate, iar sprijinul acordat personalului operațional și financiar din cadrul delegațiilor și al serviciilor centrale s-a îmbunătățit. EuropeAid a elaborat un nou mandat pentru auditurile externe, dar monitorizarea la nivel central a auditurilor externe efectuate la inițiativa delegațiilor ar trebui îmbunătățită. În plus, numărul misiunilor de monitorizare este încă limitat, iar analiza riscurilor realizată de către EuropeAid nu implică suficient delegațiile și nici nu ține suficient seama de riscurile inerente și de control referitoare la legalitatea și regularitatea operațiunilor.

54.

Curtea salută eforturile depuse de către EuropeAid pentru elaborarea unei strategii de control care să asigure punerea în aplicare eficientă și eficace a numeroaselor activități de supraveghere și control desfășurate de diferiții factori implicați. În acest context, ar trebui luate în considerare următoarele recomandări:

54.

Serviciile Comisiei sunt pe deplin conștiente de necesitatea de a avea și de a pune în aplicare o strategie de control care este eficientă din punctul de vedere al costurilor. Într-adevăr, strategia de control pusă în aplicare include audituri, evaluări, verificări, activități de monitorizare și de supervizare.

(a)

strategia de control ar trebui să fie elaborată și să devină operațională până la sfârșitul anului 2007. După cum a indicat deja Curtea (34), strategia ar trebui să stabilească obiective clare și consecvente, să asigure existența coordonării și să determine tipul și intensitatea verificărilor. Prin urmare, este necesar să se găsească un echilibru între costul diverselor controale și beneficiile care decurg din acestea, ținând totodată seama de riscul de eroare tolerabil în operațiunile subiacente. Strategia de control ar trebui să includă o analiză a riscurilor bine structurată și documentată, care să implice în mod oficial delegațiile, într-un mod pe deplin participativ;

(a)

Comisia împărtășește opinia Curții. De aceea, a elaborat un plan de acțiune „Pentru instituirea unui cadru de control intern integrat”, care are ca scop să pună la punct o abordare comună și coordonată și niște instrumente pentru toate serviciile Comisiei.

(b)

este necesară o mai bună sprijinire a gestionării proiectelor finanțate prin intermediul programelor de lucru. Aceasta ar trebui să presupună o prezență mai mare pe teren a personalului delegațiilor, în vederea acordării de sprijin în ceea ce privește sistemele contabile și formarea. Desfășurarea unui număr mai ridicat de audituri într-o etapă inițială de execuție a proiectelor ar contribui, de asemenea, la monitorizarea și, după caz, la îmbunătățirea calității sistemelor de control puse în aplicare de beneficiari;

(b)

Comisia va continua să îmbunătățească calitatea proiectelor gestionate sub formă de devize de program. În acest scop, Comisia a elaborat un nou ghid practic, iar cursuri de formare specifice sunt organizate periodic în statele ACP. Armonizarea aspectelor contabile va fi examinată împreună cu delegațiile.

(c)

în cadrul verificărilor efectuate de delegații înainte de ordonanțarea plăților, ar trebui să se controleze cu mai multă rigurozitate cererile de plată și să se pună mai mult accent pe realitatea, eligibilitatea și exactitatea cheltuielilor. Ar trebui să se monitorizeze cu mai multă atenție calitatea activității desfășurate de către supervizori;

(c)

Controalele efectuate de către delegații urmează dispozițiile Regulamentului financiar privind validarea cheltuielilor de către ordonatorul de credite responsabil în temeiul documentelor justificative care atestă dreptul creditorului pe baza unei declarații de achiziții deja livrate, a lucrărilor deja prestate sau a altor documente.

Comisia își va continua eforturile pentru a îmbunătăți controalele de calitate efectuate de către delegații și de către ordonatorii naționali de credite, ținând seama de costurile și de beneficiile controalelor suplimentare.

(d)

ar trebui îmbunătățită calitatea controalelor efectuate de către auditorii externi, asigurându-se includerea în noile mandate a unei definiții clare a scopului auditului, precum și indicarea, în acestea, a pragului de semnificație care trebuie aplicat, a eșantionării, a naturii procedurilor de audit care trebuie efectuate, precum și a modalității de tratare a erorilor și de raportare a concluziilor. Aceste mandate standard ar trebui utilizate, de asemenea, pentru toate auditurile externe desfășurate la inițiativa delegațiilor;

(d)

Au fost adoptați noii termeni de referință care sporesc elementele activității de audit citate de către Curte.

(e)

ar trebui îmbunătățită monitorizarea la nivel central a auditurilor externe organizate de delegații, astfel încât rezultatele să poată fi comunicate în mod eficace tuturor nivelurilor relevante de conducere. Acest lucru ar trebui îmbunătățit prin punerea la dispoziție, până la sfârșitul anului 2007, a unui sistem de gestiune care să ofere informații cu privire la procesul de audit și să faciliteze accesul la rezultatele auditurilor relevante;

(e)

Monitorizarea centrală a auditurilor externe va fi îmbunătățită în continuare în cursul anului 2007. EuropeAid efectuează în prezent o evaluare a nevoilor de informare, pentru a identifica principalele priorități privind dezvoltarea sistemului de informare. Cu toate acestea, prioritatea imediată trebuie să rămână trecerea la ABAC-FED.

(f)

ar trebui să se intensifice verificarea delegațiilor de către serviciile centrale ale EuropeAid prin creșterea numărului de misiuni.

(f)

Un nou cadru global pentru misiunile de pe lângă delegații va fi stabilit în contextul în care descentralizarea a atins regimul său de croazieră.

55.

În ceea ce privește sprijinul bugetar, Curtea a recomandat în trecut Comisiei să demonstreze într-un mod mai formalizat și mai structurat, prezentând motivele care o conduc la concluzia că orientarea adoptată de o țară beneficiară este satisfăcătoare, faptul că sunt respectate dispozițiile articolului 61 alineatul(2) din Acordul de la Cotonou, ținând seama de deficiențele evidențiate de evaluarea inițială în ceea ce privește administrarea finanțelor publice (35). Având în vederea aplicarea energică de către Comisie a „interpretării dinamice” în Sierra Leone, nu este garantată respectarea Acordului de la Cotonou. De aceea, Curtea își reiterează observația anterioară și recomandă următoarele:

55.

(a)

respectarea Acordului de la Cotonou ar trebui apreciată în funcție de anumite cerințe de bază, precum disponibilitatea unor conturi publicate și auditate la timp. O prezentare clară și formalizată a concluziilor la care s-a ajuns ar necesita formularea explicită a parametrilor „interpretării dinamice”, ceea ce ar permite evaluarea caracterului întemeiat al deciziilor de efectuare a plăților;

(a)

Înțelegând că aceasta este o reformulare a unei recomandări precedente [Raportul special nr. 2/2005 alineatul (85)], Comisia își reafirmă acordul general și semnalează impactul pozitiv anticipat pentru orientările revizuite ale sprijinului bugetar general. Luând notă că riscul pe termen scurt care poate fi indus prin interpretarea dinamică a articolului 61 alineatul (2) trebuie văzut întotdeauna în raport cu obiectivele finale de îndeplinit, Comisia dorește să sublinieze circumstanțele specifice ale statelor fragile.

(b)

pentru a putea să își prezinte concluziile în mod structurat, Comisia ar trebui să se asigure că datele utilizate ca temei pentru deciziile de plată se bazează mai curând pe aprecierea evenimentelor care au avut deja loc decât pe anticiparea celor viitoare;

(b)

Comisia este de acord.

(c)

indicatorii utilizați ar trebui să permită evidențierea clară a eventualelor progrese realizate în materie de administrare a finanțelor publice. Acest lucru ar putea fi realizat prin utilizarea unor indicatori care pot fi măsurați în timp și comparați de la o perioadă la alta, spre deosebire de indicatorii care se bazează pe performanțele unui eveniment unic.

(c)

Comisia este de acord, dar subliniază că anumite reforme pot fi proiectate și puse în aplicare în timp relativ scurt, în timp ce altele pot necesita mai mulți ani.