[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 13.11.2007

COM(2007) 706 final

Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de brichete de buzunar cu piatră și gaz, nereîncărcabile, originare din Republica Populară Chineză și expediate sau originare din Taiwan și la importurile anumitor brichete de buzunar cu piatră și gaz, reîncărcabile, originare din Republica Populară Chineză și expediate sau originare din Taiwan

(prezentată de Comisie)

EXPUNERE DE MOTIVE

CONTEXTUL PROPUNERII |

Motivele și obiectivele propunerii Prezenta propunere vizează aplicarea Regulamentului (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene, modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2117/2005 al Consiliului din 21 decembrie 2005 (denumit în continuare „regulament de bază”) în cadrul procedurilor cu privire la importurile de brichete de buzunar cu piatră și gaz, nereîncărcabile, originare din Republica Populară Chineză și expediate sau originare din Taiwan, regulament extins la importurile anumitor brichete de buzunar cu piatră și gaz, reîncărcabile, originare din Republica Populară Chineză și expediate sau originare din Taiwan. |

Context general Prezenta propunere se înscrie în contextul punerii în aplicare a regulamentului de bază și reprezintă rezultatul unei anchete care s-a desfășurat în conformitate cu cerințele procedurale și de fond prevăzute în regulamentul de bază. |

Dispoziții în vigoare în domeniul propunerii Regulamentul (CE) nr. 1824/2001 al Consiliului de instituire a unui drept antidumping definitiv la importurile de brichete de buzunar cu piatră și gaz, nereîncărcabile, originare din Republica Populară Chineză, regulament extins la același tip de brichete originare sau expediate din Taiwan și la importurile anumitor brichete de buzunar cu piatră și gaz, reîncărcabile, originare din Republica Populară Chineză și expediate sau originare din Taiwan. |

Consecvența cu alte politici și obiective ale Uniunii Nu este cazul. |

CONSULTAREA PăRțILOR INTERESATE șI EVALUAREA IMPACTULUI |

Consultarea părților interesate |

Părțile interesate vizate de procedură au avut deja ocazia de a-și apăra interesele în timpul anchetei, în conformitate cu dispozițiile regulamentului de bază. |

Obținerea și utilizarea expertizei |

Nu a fost necesar să se recurgă la expertiză externă. |

Evaluarea impactului Prezenta propunere este rezultatul punerii în aplicare a regulamentului de bază. Regulamentul de bază nu prevede o evaluare generală a impactului, dar conține o listă completă de condiții care trebuie evaluate. |

ELEMENTE JURIDICE ALE PROPUNERII |

Rezumatul acțiunii propuse Prin Regulamentul (CE) nr. 1824/2001 al Consiliului[1], acesta a confirmat taxele antidumping definitive instituite prin Regulamentul (CE) nr. 1006/95 al Consiliului, extins prin Regulamentul (CE) nr. 192/1999 al Consiliului (denumit în continuare „măsurile existente”), în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. La 16 septembrie 2006, Comisia a inițiat o reexaminare a măsurilor de mai sus care urmează să expire în baza articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Ancheta a concluzionat că există probabilitatea reapariției dumpingului în cazul expirării măsurilor. S-a concluzionat, de asemenea, că nu există motive imperative bazate pe interesul Comunității pentru a nu menține în vigoare măsurile antidumping existente. Prin urmare, se propune adoptarea de către Consiliu a propunerii de regulament alăturate. |

Temei juridic Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene, modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2117/2005 al Consiliului din 21 decembrie 2005. |

Principiul subsidiarității Propunerea intră în sfera competenței exclusive a Comunității. În consecință, principiul subsidiarității nu se aplică. |

Principiul proporționalității Propunerea respectă principiul proporționalității din următoarele motive: |

Tipul acțiunii este prezentat în regulamentul de bază mai sus menționat și nu lasă loc luării de decizii la nivel național. |

Nu sunt necesare indicații privind măsura în care sarcina financiară și administrativă care revine Comunității, guvernelor naționale, autorităților locale și regionale, operatorilor economici și cetățenilor este limitată și proporțională cu obiectivul propunerii. |

Alegerea instrumentelor |

Instrumente propuse: regulament. |

Alte mijloace nu ar fi adecvate din următorul/următoarele motiv(e). Regulamentul de bază menționat anterior nu prevede opțiuni alternative. |

IMPLICAțII BUGETARE |

Propunerea nu are nicio implicație pentru bugetul Comunității. |

1. Propunere de

REGULAMENT AL CONSILIULUI

de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de brichete de buzunar cu piatră și gaz, nereîncărcabile, originare din Republica Populară Chineză și expediate sau originare din Taiwan și la importurile anumitor brichete de buzunar cu piatră și gaz, reîncărcabile, originare din Republica Populară Chineză și expediate sau originare din Taiwan

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 384/96 al Consiliului din 22 decembrie 1995 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Comunității Europene[2] (denumit în continuare „regulament de bază”) și în special articolele 9 și 11 alineatul (2),

având în vedere propunerea prezentată de Comisie după consultarea comitetului consultativ,

întrucât:

A. PROCEDURĂ

1. Măsuri în vigoare

(1) În 1991, Consiliul a instituit, prin Regulamentul (CE) nr. 3433/91[3], o taxă antidumping definitivă de 16,9% pentru importurile de brichete de buzunar cu piatră și gaz, nereîncărcabile, originare, printre altele, din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”).

(2) În 1995, prin Regulamentul (CE) nr. 1006/95 al Consiliului[4], taxa inițială ad valorem a fost înlocuită cu taxa specială de 0.065 ECU per brichetă.

(3) Ca urmare a unei anchete întreprinse în conformitate cu articolul 13 din regulamentul de bază[5], măsurile menționate mai sus au fost extinse prin Regulamentul (CE) nr. 192/1999 al Consiliului[6], pentru: (1) importurile de brichete de buzunar cu piatră și gaz, nereîncărcabile, originare expediate sau originare din Taiwan și (2) importurile de anumite brichete reîncărcabile originare din RPC sau expediate sau originare din Taiwan cu preț net franco frontieră comunitară înainte de vămuire mai mic de 0,15 euro pe unitate.

(4) În 2001, Consiliul a confirmat, prin Regulamentul (CE) nr. 1824/2001 al Consiliului[7], taxele antidumping definitive instituite prin Regulamentul (CE) nr. 1006/95 al Consiliului, extins prin Regulamentul (CE) nr. 192/1999 al Consiliului (denumit în continuare „măsurile existente”), în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

2. Cerere de reexaminare

(5) După publicarea avizului de expirare iminentă[8] a măsurilor în vigoare, în 16 iunie 2006, Comisia a primit o cerere de reexaminare a acestor măsuri în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(6) Această solicitare a fost înaintată de către BIC S.A, producător comunitar reprezentând mai mult de 80% din producția comunitară totală de brichete de buzunar cu piatră și gaz, nereîncărcabile. Cererea de reexaminare a măsurilor care urmează să expire s-a bazat pe faptul că expirarea acestora ar duce probabil la continuarea sau reapariția dumpingului și a unui prejudiciu asupra industriei comunitare.

(7) Concluzionându-se, ca urmare a consultării Comitetului consultativ, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări privind expirarea măsurilor în conformitate cu articolul 11 paragraful (2) din regulamentul de bază, Comisia a inițiat, printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (denumit în continuare „aviz de deschidere”) această reexaminare, la 16 septembrie 2006[9].

3. Ancheta

3.1 Perioada de anchetă

(8) Ancheta privind continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului a acoperit perioada 1 iulie 2005-30 iunie 2006 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări și/sau a reapariției prejudiciului a cuprins perioada 1 ianuarie 2003 până la sfârșitul PAR (denumită în continuare „perioada luată în calcul”).

3.2 Părțile vizate de anchetă

(9) Comisia i-a informat în mod oficial pe producătorul comunitar solicitant, pe ceilalți doi producători comunitari, pe exportatorii/producătorii din RPC, pe importatorii cunoscuți a fi vizați, precum și pe autoritățile din RPC și Taiwan referitor la deschiderea reexaminării măsurilor care urmează să expire. Părților interesate li s-a dat ocazia de a-și face cunoscute opiniile în scris și de a solicita o audiere în termenul menționat în avizul de deschidere.

(10) Producătorul comunitar solicitant, alți doi producători comunitari care se opun menținerii măsurilor antidumping și o asociație a importatorilor și-au făcut cunoscut punctul de vedere. Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat acest lucru și au demonstrat că există motive speciale pentru a fi audiate.

(11) În avizul de deschidere, Comisia a indicat faptul că în această anchetă s-ar putea aplica eșantionarea pentru exportatorii/producătorii din RPC. Cu toate acestea, deoarece niciunul dintre exportatorii/producătorii cunoscuți din RPC nu s-a manifestat, s-a decis că eșantionarea nu este necesară.

(12) S-au trimis chestionare producătorului comunitar solicitant, celorlalți doi producători comunitari, unui număr de 62 de exportatorii/producătorii cunoscuți din RPC și de 33 de importatori, precum și Asociației europene a importatorilor de brichete („ELIAS”). În plus, producătorul din țara analoagă propusă, Brazilia, precum și 8 producători din alte țări posibile analoage, au fost contactați și li s-au trimis un chestionar. S-au primit răspunsuri doar din partea producătorului comunitar solicitant și a producătorului din Brazilia, precum și a unei companii din Malaysia, care a fost contactată în calitate de țară analoagă alternativă. Niciunul dintre producătorii/exportatorii cunoscuți în RPC nu a răspuns la chestionar. În plus, niciunul dintre importatorii contactați nu a răspuns la chestionar, declarând că ei nu importă produsul în cauză, ci doar brichete electronice piezo.

(13) Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru ancheta sa și a efectuat vizite de verificare la sediile următoarelor societăți:

Producători comunitari:

- BIC S.A. HQ – Clichy, France

- BIC IBERIA S.A. – Tarragona, Spania

Producătorul și societatea corespondentă în țara analoagă:

- BIC Amazonia S.A., Manaus, Brazilia

- BIC Brasil S.A., Cajamar, Brazilia

B. PRODUSUL ÎN CAUZĂ ȘI PRODUSUL SIMILAR

(14) Produsul în cauză este același ca cel utilizat în investigația care a condus la impunerea măsurilor actuale, respectiv brichete de buzunar cu piatră și gaz, nereîncărcabile. Conform celor descrise mai sus la considerentul (3), domeniul din care face parte produsul a fost extins în 1999 la brichete de buzunar cu piatră și gaz, reîncărcabile, dotate cu un rezervor de plastic (denumite în continuare „brichete de buzunar cu piatră și gaz” sau „produsele în cauză”). Produsul în cauză figurează în prezent la codurile NC ex 9613 10 00 și ex 9613 20 90 (TARIC codurile 9613 10 00 11, 9613 10 00 19, 9613 20 90 21 și 9613 20 90 29).

(15) Unul dintre producătorii comunitari care nu se află la originea cererii a susținut că produsele fabricate și comercializate în țara analogă, Brazilia, nu erau similare cu produsele fabricate în China și exportate în Comunitate. S-a afirmat, în special, faptul că brichetele produse în Brazilia erau de o calitate mai bună și aveau o durată de viață mai mare decât cele fabricate în China. Diferențele de calitate ca atare nu sunt, totuși, decisive în momentul în care se stabilește dacă produsele sunt similare in conformitate cu articolul 1 alineatul (4) din regulamentul de bază. Ca urmare a anchetei, s-a constatat că brichetele produse în China și cele produse în Brazilia aveau, într-adevăr, aceleași caracteristici tehnice, fizice și chimice de bază, precum și aceleași utilizări finale. Prin urmare, această cerere a fost respinsă.

(16) În consecință, astfel cum s-a arătat în anchetele menționate în considerentele (1) - (4), și conform celor confirmate de ancheta actuală, brichetele de buzunar cu piatră și gaz, nereîncărcabile, fabricate de producători-exportatori chinezi și comercializate în RPC și pe piața comunitară și produsul fabricat și comercializat pe piața comunitară de producătorul comunitar solicitant, sunt identice, în toate privințele, sau au cel puțin aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și nu există nicio diferență de utilizare între ele. Același lucru este valabil și pentru brichetele produse și comercializate în Brazilia. Prin urmare, aceste produse sunt similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

C. PROBABILITATEA CONTINUĂRII SAU REAPARIȚIEI DUMPINGULUI

1. Observații preliminare

(17) Ca și în cazul anchetelor de reexaminare anterioare, producătorii-exportatori de origine chineză nu au cooperat. Astfel, nu s-a obținut nicio informație corectă direct din partea producătorilor exportatori privind importurile produsului în cauză în Comunitate pe parcursul PAR. În aceste condiții și în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, Comisia a decis să recurgă la datele disponibile, respectiv informațiile furnizate de Eurostat, cele conținute în cererea de deschidere a reexaminării și cele publicate de Oficiul european de luptă antifraudă (OLAF) la 30 ianuarie 2007 (OLAF /07/01) privind eludarea taxei antidumping în vigoare.

2. Dumping în perioada desfășurării anchetei

2.1 Țara analoagă

(18) Măsurile existente prevăd o taxă unică la scară națională aplicabilă tuturor importurilor în Comunitate ale produselor în cauză originare din RPC. În conformitate cu articolul 11 alineatul (9) din regulamentul de bază, Comisia a aplicat aceeași metodologie ca și în cadrul anchetei inițiale. Prin urmare, valoarea normală a fost determinată, pe baza informațiilor obținute într-o țară terță cu economie de piață (denumită în continuare „țara analoagă”).

(19) În ancheta inițială, Thailanda a fost considerată țara analoagă. Cu toate acestea, în reexaminările următoare, s-a apelat la Filipine în calitate de țară analoagă având în vedere că producătorii thailandezi au refuzat să coopereze și că Filipine a fost considerată țară analoagă corespunzătoare, luând în considerare, printre altele, dimensiunea și deschiderea pieței sale interne.

(20) În avizul de deschidere al prezentei anchete, Comisia și-a exprimat intenția de a apela la Brazilia în calitate de țară analoagă corespunzătoare în vederea stabilirii valorii normale pentru RPC. S-a considerat că Brazilia este corespunzătoare în ceea ce privește dimensiunea și deschiderea pieței sale interne și faptul că un producător brazilian a convenit să coopereze în totalitate la anchetă. Părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile privind acest aspect.

(21) O asociație a importatorilor s-a opus alegerii Braziliei ca țară analoagă, argumentând că exista doar un singur producător principal în Brazilia și că prețurile interne erau foarte ridicate. Unul dintre producătorii comunitari care nu se află la originea cererii a susținut că nivelul concurenței în Japonia era inferior celui de pe piața internă chineză și, în consecință, piețele nu erau comparabile. Cu toate acestea, în timp ce numărul producătorilor din Brazilia era inferior numărului presupus de producători din China, ancheta a confirmat existența a doi producători ai produsului vizat în Brazilia, precum și a importurilor din UE și RPC. Cu privire la brichetele importate din RPC, facturile obținute pe parcursul anchetei întreprinse la fața locului în Brazilia au arătat că produsele intrau în țară la prețuri foarte mici, exercitând astfel o presiune descendentă asupra prețurilor practicate pe piața braziliană. În plus, niciunul dintre producătorii cunoscuți contactați în alte țări analoage potențiale, inclusiv Filipine, nu a acceptat să coopereze. O societate din Malaysia a răspuns chestionarului destinat producătorilor în țara analoagă, dar deoarece s-a constatat că această societate nu producea brichetele ea însăși, Malaysia nu a putut fi considerată drept țară analogă.

(22) Ținând seama de datele susmenționate, s-a ajuns la concluzia că Brazilia este țara analoagă cea mai potrivită și cea mai justificată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază.

2.2 Valoare normală

(23) În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost stabilită pe baza informațiilor verificate primite de la producătorul din țara analoagă.

(24) Comisia a stabilit mai întâi că vânzările interne totale ale producătorului brazilian au înregistrat cantități suficiente și ar putea fi, astfel, considerate ca reprezentative în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(25) Ulterior, Comisia a examinat dacă se poate considera că fiecare categorie de produs în cauză vândută în cantități reprezentative pe piața internă din țara analoagă este vândută în cadrul operațiunilor comerciale normale, în conformitate cu articolul 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. S-a constatat că volumul vânzărilor pe tip de produs vândut la un preț net egal sau mai mare decât costul de producție reprezenta 80% sau mai mult din volumul total de vânzări iar prețul mediu ponderat al acestui tip de produs era egal cu costul de producție sau mai mare decât acesta. Astfel, s-ar putea folosi prețurile interne actuale, calculate ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne înregistrate în cursul PAR, indiferent dacă aceste vânzări au fost profitabile sau nu.

(26) În consecință, valoarea normală a fost stabilită, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, în funcție de prețurile plătite sau de plătit în cadrul operațiunilor comerciale normale de către clienții independenți de pe piața internă a țării analoage.

2.3 Preț de export

(27) Deoarece niciunul dintre producătorii de origine chineză nu a cooperat, prețul de export al produsului în cauză a fost calculat pe baza datelor disponibile în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, în cazul de față, datele furnizate de Eurostat.

2.4 Comparație

(28) În vederea asigurării unei comparații echitabile între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea lor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au operat ajustări corespunzătoare în privința cheltuielilor de transport, de asigurare, precum și de credit, în toate cazurile în care acestea au apărut ca fiind rezonabile, corecte și susținute de elemente de probă verificate.

(29) Unul dintre producătorii comunitari care nu se află la originea cererii a susținut că brichetele din Brazilia erau produse cu costuri mai mari datorită standardelor mai înalte de calitate, dar nu a prezentat nicio dovadă pentru a cuantifica sau susține această afirmație. Ca urmare a absenței cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, ancheta nu a furnizat nicio indicație care să fi permis ajustarea valorii normale pe baza presupuselor diferențe de calitate. Prin urmare, această cerere a fost respinsă.

2.5 Marja de dumping

(30) În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, valoarea normală medie ponderată stabilită pentru țara analoagă a fost comparată cu media ponderată a prețurilor franco fabrică. Această comparație a indicat existența unui dumping important, marja de dumping atingând mai mult de 150%.

3. Evoluția importurilor în eventualitatea anulării măsurilor

3.1.Observații preliminare

(31) Se reamintește că măsurile sunt în vigoare din 1991. Cu toate acestea, există un lung istoric al practicilor de eludare a măsurilor în vigoare. În 1999 s-au constatat două tipuri de practici de eludare: transbordarea via Taiwan și introducerea unor supape false în brichete pentru a le face să pară reîncărcabile și pentru a se evita, astfel, plata taxei de antidumping. În consecință, conform celor indicate la considerentul (3), măsurile au fost extinse în 1999 în vederea contracarării acestor practici. În 2001, o reexaminare a măsurilor în vigoare care urmează să expire a arătat că acestea ar trebui extinse pentru încă cinci ani, ca urmare a probabilității continuării și reapariției dumpingului și prejudiciului.

3.2 Importuri actuale și date recente privind eludarea măsurilor

(32) Volumul importurilor de produse în cauză din RPC și Taiwan în cursul PAR a înregistrat 11,7 milioane de unități, conform Eurostat. Cu toate acestea, după cum s-a arătat recent de către OLAF, situația reală este că importurile în Comunitate sunt mult mai importante din momentul în care brichetele chinezești fac obiectul unei eludări masive via Malaysia și Indonezia. În conformitate cu datele publicate de OLAF în ianuarie 2007, peste 300 de milioane de brichete de buzunar cu piatră și gaz de origine chineză au fost transbordate via Malaysia doar în ultimii doi ani. Unicul obiectiv al transbordărilor consta în disimularea originii veritabile chineze și a bunurilor și, astfel, evitarea plății taxelor de anti-dumping.

(33) Ancheta OLAF a descoperit, de asemenea, faptul că o cantitate considerabilă de brichete importate din Indonezia nu proveneau, de fapt, din această țară. Ancheta privind originea acestora este în derulare. Solicitantul intenționează să introducă un caz de eludare împotriva a 6 țări din Extremul Orient.

(34) In afara eludării prin transbordare, astfel cu s-a evidențiat de OLAF, solicitantul, în cererea sa de reexaminare, a furnizat dovezi privind declararea eronată a brichetelor de buzunar (produsul în cauză) drept brichete electronice piezo (produse nevizate) în vederea evitării plății taxei de antidumping.

(35) Asociația importatorilor ELIAS și un importator au afirmat următoarele: Comisia trage concluzii definitive din ancheta aflată în curs a OLAF și au pretins că ei nu se află în situația de a-și exersa în mod valid drepturile de apărare și de a prezenta comentarii asupra concluziilor pe care Comisia le-a tras din aceste date confidențiale.

(36) În această privință, ar trebui să se rețină utilizarea exclusivă de către Comisie a informațiilor publicate la care toate părțile interesate au acces și ale căror rezultate erau explicite și nu puteau fi ignorate în contextul aceste proceduri.

3.3 Evoluția producției și a utilizării capacităților în RPC

(37) În lipsa cooperării producătorilor-exportatori de origine chineză în cadrul anchetei de reexaminare actuale și a anchetelor precedente, nu este disponibilă nicio dată care poate fi verificată privind capacitatea și utilizarea capacității acestora. În conformitate cu estimările solicitantului, capacitatea de producție totală în RPC se ridică la aproximativ 3,9 miliarde de brichete pe an, majoritatea cărora o reprezintă probabil brichetele de buzunar. Această estimare este în conformitate cu datele furnizate de producătorii de brichete chinezi pe website-urile lor. De exemplu, un singur producător chinez, Zhuoye Lighter Manufacturing Co Ltd, declară pe pagina sa principală de web că producția celor trei fabrici ale sale reprezintă 700 milioane de brichete pe an. Cu toate aceste, producătorul în cauză nu precizează diferențierea între produsele în cauză și alte tipuri de brichete. Totuși, conform solicitantului, producția poate alterna cu ușurință între brichete cu piatră și gaz și brichete electronice piezo.

(38) Pe baza celor de mai sus, se poate concluziona că, luând în considerare capacitatea enormă disponibilă în RPC și aparenta flexibilitate a procesului de producție, care permite alternarea cu ușurință între tipurile diferite de brichete, există o probabilitate mare de creștere a volumului importurilor în Comunitate în cazul expirării măsurilor. Practicile de eludare demonstrate indică în continuare că exportatorii de origine chineză sunt foarte interesați de piața comunitară.

3.4 Exporturile provenind din China către alte țări terțe

(39) Având în vedere că niciunul dintre producătorii-exportatori nu a cooperat, nu există nicio informație verificată disponibilă cu privire la exporturile de brichete de buzunar cu piatră și gaz către alte țări terțe. În plus, deoarece statisticile disponibile ale țărilor terțe nu fac distincție între brichetele de buzunar cu piatră și gaz și cele electronice piezo, nu este posibil să se efectueze nicio comparație între prețurile la export în Comunitate și prețurile la export în alte țări terțe.

(40) Industria comunitară a demonstrat că deține o poziție de frunte în ceea ce privește concurența cu importurile originare din China pe piața americană unde chinezii au pierdut din segmentul de piață. Acest lucru indică faptul că producătorii de origine chineză ar putea fi foarte tentați să își orienteze exporturile către piața Comunității în eventualitatea anulării măsurilor.

(41) Importatorii au respins concluziile menționate mai sus din motivul că performanțele industriei comunitare pe piața americană nu erau probabil datorate competitivității sale ci unei decizii de natură comercială de a transfera profiturile din Comunitate către SUA. Importatorii au afirmat în continuare că, pe baza marjelor de profit superioare în USA, producătorii-exportatori de origine chineză nu ar avea niciun interes de a-și reorienta exporturile spre piața comunitară.

(42) Importatorii nu au prezentat nicio probă sau argument, nici în ceea ce privește transferurile pretinse de profit ale industriei comunitare către SUA, nici referitor la marjele de profit superioare pretinse ale producătorilor-exportatori de origine chineză pe piața americană. De asemenea, aceste afirmații nu au fost confirmate de informații verificate disponibile în dosarul de anchetă. Acestea erau deci pur speculative și, în consecință, au fost respinse.

(43) Ar trebui să se rețină că nivelul concurenței pe piața americană nu poate fi considerat unicul motiv care să ducă la concluzia că industria comunitară ar trebuie să realizeze mai puțin profit. Alte elemente, precum așteptările consumatorului și nivelurile prețurilor, ar trebui, de asemenea, luate în considerare.

(44) În plus, importatorii au afirmat că piața comunitară și cea americană sunt similare în măsura în care aceleași cerințe de siguranță trebuie respectate pe ambele piețe; s-a constat că în USA există cerințe mai stricte în ceea ce privește dispozitivele de siguranță pentru copii la brichete, în vigoare din 1994, în timp ce aceste norme nu au fost introduse în Comunitate decât în luna martie 2007.

4. Concluzie

(45) Ancheta a constatat că, în timp ce volumul de importuri ale produsului în cauză în RPC era relativ scăzut, nivelul dumpingului constatat pentru aceste importuri era ridicat.

(46) Luând în considerare capacitatea enormă disponibilă în RPC și caracterul aparent atractiv al pieții comunitare pentru producătorii-exportatori de origine chineză, conform celor demonstrate de practicile de eludare generalizate, se poate concluziona că volumul importurilor care fac obiectul unui dumping către Comunitate ar atinge nivele importante în eventualitatea expirării măsurilor.

D. DEFINIȚIA INDUSTRIEI COMUNITARE

(47) Pe teritoriul comunitar, produsul similar este fabricat de 3 producători a căror producție reprezintă producția totală comunitară a produsului similar în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(48) Ar trebui reținut că, în raport cu ancheta inițială, spre deosebire de Swedish Match și Flamagas, producția solicitantului rămâne încă localizată în principal în UE (Franța și Spania).

(49) Producătorul comunitar solicitant, BIC SA, reprezintă în jur de 80% din producția comunitară de brichete nereîncărcabile și, în consecință, reprezintă industria comunitară în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Ceilalți producători comunitari nu au fost considerați ca făcând parte din industria comunitară, luându-se în considerare că aceștia nu au cooperat în totalitate ci au furnizat doar anumite informații în legătură cu impactul măsurilor asupra activităților lor.

E. SITUAȚIA PE PIAȚA COMUNITARĂ

1. Observații preliminare

(50) Din motivele prezentate la considerentul (16) de mai sus, analiza privind situația pieței comunitare s-a bazat pe datele culese cu privire la brichetele de buzunar cu piatră și gaz, nereîncărcabile și la brichetele de buzunar cu piatră și gaz, reîncărcabile (denumite în continuare „brichete de buzunar cu piatră și gaz” sau „produse în cauză”).

(51) În plus, după cum s-a menționat mai sus, nu a fost posibilă obținerea de date privind activitățile a doi producători comunitari care dispun de mijloace de producție pe piața comunitară. În consecință, Comisia a recurs la datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, în cazul în care nu erau disponibile informații mai clare din partea altor părți interesate.

(52) Având în vedere că datele privind vânzările și producția erau disponibile doar din partea unei singure părți interesate, solicitantul, se consideră adecvat a nu se divulga cifre absolute. Acestea din urmă au fost deci înlocuite cu simbolul „-” și s-au furnizat indici.

2. Consumul pe piața comunitară

(53) Consumul comunitar aparent de brichete de buzunar cu piatră și gaz a fost evaluat pe baza volumului vânzărilor în Comunitate, astfel cum s-a comunicat de către industria comunitară, precum și pe baza importurilor provenind din țările care nu sunt membre UE, astfel cum s-a raportat de Eurostat. Aceste cifre nu includ vânzările producătorilor comunitari care nu au cooperat în cadrul anchetei.

Tabel 1 – Consumul comunitar de brichete de buzunar cu piatră și gaz (000)

2003 | 2004 | 2005 | PAR |

Unități | 529.550 | 575.394 | 661.378 | 727.715 |

Indice | 100 | 109 | 125 | 137 |

Evoluție | +9% | +15% | +10% |

Sursa: Răspunsuri verificate la chestionarul și importurile UE (baza de date Comext TARIC)

(54) Consumul comunitar aparent a crescut cu 37% între 2003 și PAR.

3. Volumul, cotele de piață și prețurile importurilor originare din RPC și Taiwan.

3.1 Volumul importurilor și cota de piață

(55) În cursul perioadei luate în calcul, volumul importurilor de brichete de buzunar cu piatră și gaz din China și Taiwan, rămas totuși la nivele scăzute, a crescut cu 136% între 2003 și PAR și a înregistrat mai mult de 11 milioane de unități pe parcursul perioadei de anchetă. Acest lucru se traduce printr-o cotă de piață de 1,6%. Cotele de piață au crescut de la 0,9% în 2003 la 1,6% în cursul PAR.

Tabel 2 – Importuri de brichete de buzunar cu piatră și gaz din China și Taiwan și cota de piață (000)

2003 | 2004 | 2005 | PAR |

Volum de importuri | 4.949 | 7.902 | 15.452 | 11.657 |

Indice | 100 | 160 | 312 | 236 |

Cota de piață | 0.9% | 1.4% | 2.3% | 1.6% |

Preț unitar | 0,22 | 0,14 | 0,13 | 0,14 |

Indice | 100 | 66 | 60 | 65 |

Sursa: Răspunsuri verificate la chestionarul și importurile UE (baza de date Comext TARIC)

4. Importuri provenind din alte țări

(56) Importurile provenind din alte țări au crescut de la 276 milioane de unități la aproximativ 487 milioane de unități. Cu toate acestea, trebuie observat că o parte considerabilă a acestor importuri pare a proveni de fapt din RPC și Taiwan.

Tabel 3 – Importuri de brichete de buzunar cu piatră și gaz provenind din alte țări și cota de piață (000)

2003 | 2004 | 2005 | PAR |

Volumul importurilor din Malaysia | 60.596 | 57.717 | 65.729 | 47.162 |

Indice | 100 | 95 | 108 | 78 |

Cota de piață | 11,4% | 10,0% | 9,9% | 6,5% |

Preț unitar | 0,04 | 0,04 | 0,04 | 0,04 |

Indice | 100 | 95 | 93 | 89 |

Volumul de importuri din Indonezia | 51.968 | 56.907 | 68.524 | 72.012 |

Indice | 100 | 110 | 132 | 139 |

Cota de piață | 9,8% | 9,9% | 10,4% | 9,9% |

Preț unitar | 0,05 | 0,04 | 0,04 | 0,04 |

Indice | 100 | 76 | 75 | 81 |

Volumul importurilor din Malaysia | 106.117 | 156.938 | 191.498 | 237.529 |

Indice | 100 | 148 | 180 | 224 |

Cota de piață | 20,0% | 27,3% | 29,0% | 32,6% |

Preț unitar | 0,05 | 0,04 | 0,04 | 0,04 |

Indice | 100 | 92 | 87 | 91 |

Volumul importurilor din restul lumii | 53.294 | 56.377 | 65.025 | 119.268 |

Indice | 100 | 106 | 122 | 224 |

Cota de piață | 10,1% | 9,8% | 9,8% | 16,4% |

Preț unitar | 0,08 | 0,09 | 0,07 | 0,07 |

Indice | 100 | 101 | 81 | 83 |

5. Evoluția prețurilor și politica de prețuri la importurile produsului în cauză

(57) Conform celor menționate anterior la considerentul (12), în absența cooperării producătorilor-exportatori chinezi, nicio informație verificată nu era disponibilă în ceea ce privește nivelurile de preț la importurile de brichete de buzunar cu piatră și gaz. Dovezi ale eludării via Indonezia și Malaysia au fost raportate recent de către OLAF și există dovezi anumite dovezi ale eludării via alte câteva țări asiatice (Laos, Thailanda, Vietnam și Filipine). Se pare că uzinele de asamblare care permit eludarea măsurilor pot fi înființate în Asia de Est în câteva săptămâni. Eludarea cu succes a măsurilor poate explica de ce niciunul dintre exportatorii de origine chineză nu a cooperat la prezenta procedură.

(58) Astfel, nu s-a putut trage nicio concluzie definitivă privind evoluția prețului și politica de prețuri cu privire la importurile produsului în cauză.

6. Situația economică a industriei comunitare

6 .1 Comentarii generale

(59) În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a analizat toți factorii și indicatorii economici pertinenți care influențează situația industriei comunitare.

6.2 Volumul, capacitatea de producție și utilizarea capacității

(60) Producția totală de brichete de buzunar cu piatră și gaz a industriei comunitare a crescut constant în perioada luată în calcul, respectiv cu 22%.

Tabel 4 – Volumul producției

2003 | 2004 | 2005 | PAR |

Producția | - | - | - | - |

Indice | 100 | 109 | 120 | 122 |

Evoluție | +9% | +10% | +1% |

Sursa: Răspunsuri verificate la chestionare

(61) Având în vedere că producția a crescut într-un ritm mai susținut depășind capacitatea de producție, în cursul perioadei luate în calcul a crescut și utilizarea capacității. În general, rata de utilizare a capacității a urmat o evoluție similară cu cea înregistrată de producție, crescând cu 3 puncte procentuale între 2003 și PAR.

Tabel 5 – Capacitatea de producție și utilizarea capacității

2003 | 2003 | 2004 | PAR |

Capacități de producție | - | - | - | - |

Indice | 100 | 109 | 114 | 118 |

Evoluție | +9%% | +4% | +4% |

Utilizarea capacității | 76% | 75% | 80% | 78% |

Indice | 100 | 100 | 105 | 103 |

Sursa: Răspunsuri verificate la chestionare

6.3 Stocuri

(62) Stocurile s-au menținut stabile pe durata perioadei luate în calcul. Punctul maxim observat în cursul PAR se datorează unei constituiri de stocuri la nivel internațional în vederea încetării activităților de producție în perioada de vară, situație care ar trebui să se normalizeze după această perioadă. Prin urmare, acest factor nu a fost considerat ca pertinent pentru determinarea imaginii de ansamblu a prejudiciului.

Tabel 6 – Volumul stocurilor

2003 | 2004 | 2005 | PAR |

Stoc | - | - | - | - |

Indice | 100 | 105 | 95 | 225 |

Evoluție | +5% | -10% | 137% |

Sursa: Răspunsuri verificate la chestionare

6.4 Volumul vânzărilor și cota de piață

(63) Între 2003 și PAR, volumul vânzărilor înregistrat de industria comunitară pe piața comunitară a scăzut cu 5%, fără a se afla totuși în raport cu creșterea consumului comunitar, care a înregistrat o creștere substanțială (cu 37%) în cursul aceleași perioade. Această creștere a mijloacelor de consum reprezintă faptul că descreșterea totală a cotei de piață a industriei comunitare este mai mare de 14 puncte procentuale („pp”) pe perioada în cauză.

(64) În ceea ce privește prețurile de vânzare unitare medii, acestea au scăzut ușor între 2003 și PAR, înregistrând o descreștere de 2% între 2003 și PAR.

Tabel 7 - Volumul vânzărilor, prețuri și cota de piață

2003 | 2004 | 2005 | PAR |

Volum de vânzări (unități) | - | - | - | - |

Indice | 100 | 95 | 101 | 95 |

Evoluție | -5% | +7% | -6% |

Prețuri medii (EUR/unitate) A se vedea PN 10/2003 Rev. 1 | - | - | - | - |

Indice | 100 | 98 | 95 | 97 |

Evoluție | -1% | -4% | +3% |

Cota de piață | 47,7% | 41,6% | 38,6% | 33% |

Evoluție | -6.1pp | -3pp | -5.6pp |

Sursa: Răspunsuri verificate la chestionare

6.5 Forța de muncă, productivitate și salarii

(65) În cursul perioadei luate în calcul, rata ocupării forței de muncă a crescut cu 5%, adică într-un ritm mai lent decât volumul producției, ceea ce a rezultat într-o creștere semnificativă a productivității (15%). Ar trebui să se rețină faptul că creșterea gradului de ocupare a forței de muncă a fost rezultatul angajării de personal nou în vederea instruirii pentru înlocuirea personalului în curs de pensionare.

(66) Într-adevăr, în cursul perioadei luate în calcul, costurile legate de mâna de lucru a industriei comunitare (+ 7%) au înregistrat doar o creștere ușoară. În consecință, proporția costurilor legate de mâna de lucru în raport cu costurile totale de producție a rămas stabilă.

Tabel 8 – Ocuparea forței de muncă, productivitate și salarii

2003 | 2004 | 2005 | PAR |

Ocuparea forței de muncă | 816 | 856 | 856 | 859 |

Indice | 100 | 105 | 105 | 106 |

Evoluție | +5% | 0% | +0% |

Productivitate (unități pe angajat) | - | - | - | - |

Indice | 100 | 104 | 114 | 115 |

Evoluție | +4% | +10% | +1% |

Costuri legate de mâna de lucru (000 EUR) | - | - | - | - |

Indice | 100 | 99 | 104 | 107 |

Evoluție | -1% | +5% | +2% |

Sursa: Răspunsuri verificate la chestionare

6.6 Beneficii

(67) Rentabilitatea a scăzut cu 4,6 puncte procentuale.

Tabel 9 – Rentabilitate

2003 | 2004 | 2005 | PAR |

Rentabilitate (%) | - | - | - | - |

Evoluție | -0.2pp | -2.0pp | -2.4pp |

Sursa: Răspunsuri verificate la chestionare

6.7 Investiții

(68) Investițiile au crescut semnificativ între 2003 și PAR, și anume cu 60%, după care au crescut substanțial în 2005 cu aproximativ 65%, datorită stabilirii noilor unități de producție de către industria comunitară. Aceste investiții erau legate în principal de reorganizarea producției din 2005 în vederea relansării capacităților de producție. Această creștere, realizată cu o mărire limitată a forței de muncă, a permis societății să își mărească productivitatea în ceea ce privește producția pe salariat.

Tabel 10 – Investiții

2003 | 2004 | 2005 | PAR |

Investiții | - | - | - | - |

Indice | 100 | 111 | 165 | 160 |

Evoluție | 11% | 49% | -3% |

Sursa: Răspunsuri verificate la chestionare

6.8 Capacitatea de a mobiliza capitaluri

(69) Industria comunitară nu a întâmpinat dificultăți în mobilizarea capitalurilor în cursul perioadei luate în calcul.

6.9 Flux de lichidități

(70) Fluxul de lichidități s-a diminuat în mod semnificativ în cursul perioadei luate în calcul (-50%). Această tendință negativă indică faptul că industria este supusă presiunilor. Această dezvoltare este asociată cu dezvoltarea rentabilității per ansamblu în decursul perioadei luată în calcul. Ar trebui să se rețină că în cursul PAR, fluxul de lichidități a reprezentat doar 1% din vânzările totale realizate în Comunitate, aspect care nu poate fi considerat excesiv.

Tabel 11 - Flux de lichidități

2003 | 2004 | 2005 | PAR |

Fluxuri de lichidități | - | - | - | - |

Indice | 100 | 74 | 72 | 50 |

Evoluție | -26% | -4% | -30% |

Sursa: Răspunsuri verificate la chestionare

6.10 Creștere

(71) Între 2003 și PAR, consumul comunitar a crescut cu 37%, în timp ce volumul vânzărilor industriei comunitare pe piața comunității a scăzut cu 7%. Industria comunitară a pierdut în jur de 14,7 de puncte procentuale din cota de piață, în timp ce importurile provenind din Extremul Orient și-au crescut cota.

(72) În ultimii ani, cu toate că am asistat la o trecere lentă de la brichetele de buzunar cu piatră și gaz la cele electronice piezo, în ceea ce privește cota de piață, ancheta a indicat o creștere a pieței brichetelor cu piatră și gaz. Ancheta a indicat că brichetele cu piatră și gaz încă reprezintă aproximativ 70% din piața comunitară și această tendință este ascendentă, ca urmare a creșterii generale a consumului comunitar. Cu toate acestea, industria comunitară nu a fost în măsură să obțină beneficii din creșterea pieței, astfel cum o arată pierderea cotei de piață înregistrată de aceasta.

6.11 Importanța marjei de dumping

(73) Analiza privind importanța dumpingului trebuie să ia în considerare faptul că există măsuri în vigoare pentru eliminarea dumpingului prejudiciabil. Astfel cum s-a menționat mai sus în considerentul (32), informațiile disponibile indică faptul că producătorii-exportatori de origine chineză continuă să vândă în Comunitate la prețuri de dumping. În conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază, valoarea normală medie ponderată stabilită pentru țara analoagă a fost comparată cu media ponderată a prețurilor la export. Această comparație a indicat existența unui dumping important, marja de dumping atingând mai mult de 150%.

(74) În lumina celor menționate mai sus, și anume marja crescută de dumping, capacitatea enormă disponibilă în China și practicile de eludare raportate de OLAF și de solicitant, se poate concluziona că este foarte probabil ca importurile care fac obiectul unui dumping, provenite din China, să crească considerabil în eventualitatea anulării măsurilor.

6.12 Redresarea în urma efectelor dumpingului anterior

(75) Situația industriei comunitare nu s-a ameliorat în cursul perioadei luate în calcul, de la extinderea măsurilor din 2001 până la reexaminarea anterioară a măsurilor care urmează să expire. În timp ce se constata că industria comunitară era rentabilă în cursul perioadei luate în calcul, profiturile nu încetau să scadă în acea perioadă. De asemenea, în timp ce industria menținea un sector de piață mai important, aceasta înregistra o scădere continuă în cursul perioadei luate în calcul. Cu toate acestea, presiunea exersată de importurile chinezești se face încă simțită (datorită practicilor de eludare) iar indicatorii prezentați mai sus indică faptul că industria este încă fragilă și vulnerabilă.

6.13 Activitatea de export a industriei comunitare

(76) Ancheta a demonstrat că exporturile din industria comunitară au evoluat după cum urmează:

Tabel 12 – Exporturi ale industriei comunitare

2003 | 2004 | 2005 | PAR |

Volum (unitate) | - | - | - | - |

Indice | 100 | 113 | 129 | 135 |

Evoluție | +13% | +14% | +5% |

Valoare (000' EUR) | - | - | - | - |

Indice | 100 | 107 | 134 | 147 |

Evoluție | +7% | +25% | +10% |

Prețuri medii (EUR/unitate) | - | - | - | - |

Indice | 100 | 95 | 104 | 109 |

Evoluție | -5% | +9% | +5% |

Sursa: Răspunsuri verificate la chestionare

(77) Cantitățile exportate de industria comunitară au crescut considerabil din 2003 până la PAR. Această evoluție pozitivă globală a fost concomitentă cu o ușoară creștere a prețurilor medii, explicată printr-o poziție concurențială mai bună pe piețele țărilor terțe precum SUA.

7. Concluzie privind situația industriei comunitare

(78) Volumul vânzărilor a scăzut cu 5% între 2003 și PAR, ceea ce se traduce printr-o pierdere a cotei de piață de la 47,7% în 2003 la 33% în cursul PAR. Prețurile unitare au scăzut ușor între 2003 și PAR cu 3%, cu toate că prețurile la materiile prime au crescut. Rentabilitatea industriei comunitare a scăzut în cursul PAR. Producția, capacitatea de producție, utilizarea capacității și rata de utilizare a capacității au crescut, datorită totuși, în principal, creșterii activităților de export ale industriei comunitare. Din punct de vedere istoric, sectorul a afișat întotdeauna un grad de rentabilitate foarte ridicat care este necesar regrupării investițiilor destinate adaptării producției la cerințe noi de securitate și ameliorării competitivității globale a societății. Trebuie să se observe că marja de prejudiciu calculată pentru PAR era de peste 60%. Importurile provenite din RPC și Taiwan au dus la o subcotație medie de 39% din prețurile industriei comunitare.

(79) Investițiile anuale în produsul similar au evoluat pozitiv în cursul perioadei luate în calcul, și anume au crescut cu 60%. Aceste investiții erau legate în principal de reorganizarea producției din 2005 în vederea relansării capacităților de producție. Ocuparea forței de muncă a crescut cu 5%. Fluxul de lichidități a urmat o evoluție identică cu cea a profitului în cursul PAR și a scăzut cu 50%.

(80) Considerentele (69) și (70) de mai sus arată că factorii principali ai prejudiciului (prețuri la vânzare, volum de vânzări, cotă de piață și rentabilitate) au înregistrat o scădere în cursul perioadei luate în calcul și că industria comunitară încă suferea ca urmare a unui prejudiciu în ciuda măsurilor în vigoare. Prejudiciul se traduce în special printr-o pierdere a cotei de piață în ciuda unei creșteri a consumului, dar și printr-o scădere a rentabilității datorită presiunii asupra prețurilor, exercitată de importuri provenind din RPC și Taiwan. În consecință, creșterea costurilor materiilor prime nu s-a putut traduce prin prețuri de vânzare mai mari.

(81) Din punct de vedere istoric, sectorul a afișat întotdeauna nivele de rentabilitate foarte ridicate. În ancheta inițială, în scopul stabilirii nivelului de eliminare a prejudiciului, s-a considerat că orice măsură ar trebui să permită industriei comunitare să-și acopere costurile de producție și să realizeze un profit rezonabil, și anume 15% din cifra de afaceri a vânzărilor. Acest procentaj este necesar regrupării investițiilor destinate adaptării producției la cerințele noi de securitate și ameliorării competitivității globale a companiei.

(82) Situația oarecum negativă a industriei comunitare, în ciuda măsurilor în vigoare, poate fi explicată prin importanța practicilor de eludare din sector, conform celor prezentate de OLAF.

(83) Importatorii au contestat concluziile Comisiei în ceea ce privește situația economică a industriei comunitare. Cifrele pe care aceștia le-au prezentat pentru a-și susține solicitarea nu aveau legătură cu situația industriei comunitare în Europa cu privire la brichetele de buzunar cu piatră și gaz, nereîncărcabile, ci cu activitățile mondiale privind întreaga branșă de brichete ale producătorilor comunitari. Aceste date nu erau pertinente pentru determinarea situației industriei alimentare și, prin urmare, cererea a trebuit respinsă.

(84) Importatorii au afirmat că producătorul comunitar și-a reorientat o parte semnificativă din producția sa comunitară de brichete cu piatră și gaz spre cea de brichete piezo. În consecință, cota sa de piață în ceea ce privește brichetele cu piatră și gaz a indicat o tendință descrescătoare. Ancheta a arătat că această afirmație este eronată. Într-adevăr, piața comunitară globală a brichetelor a evoluat în cursul ultimilor ani și cota brichetelor cu piatră și gaz pe această piață a scăzut ușor dar s-a menținut la un nivel de 70% în 2006. În această situație, trebuie să se amintească faptul că s-a înregistrat o creștere a cererii brichetelor în cursul perioadei luate în calcul și cota brichetelor vândute de industria comunitară s-a diminuat pe parcursul perioadei luate în calcul. Prin urmare, argumentele prezentate au fost respinse.

(85) Importatorii au pretins că producătorul comunitar deține un monopol în Comunitate și că măsurile antidumping îi vor favoriza poziția și mai mult. Această afirmație este eronată deoarece volume importante de importuri provenind din țări terțe intră pe piața comunitară. Mai mult, producătorul comunitar solicitant concura și cu alți producători din Comunitate. În plus, ar trebui să se rețină că nu s-a prezentat și nu a fost disponibil în vreun fel niciun element de probă care să indice că industria comunitară a abuzat de o pretinsă poziție dominantă.

(86) Situația economică pozitivă pe plan global a solicitantului se explică, în parte, prin capacitatea sa de a vinde produsul în cauză, fabricat în Statele Unite și în UE, la un preț unitar superior pe piața americană, deoarece normele de securitate mai ridicate și prezența unui dispozitiv de siguranță pentru copii (denumit în continuare „protecție”) la produsul în cauză, permite solicitantului să vândă produsul la un preț mai ridicat. În cele din urmă, ar trebui să se rețină că brichetele cu piatră și gaz sunt reprezentate în foarte mare măsură pe piața americană și că creșterea relativă a pieței brichetelor, în ciuda unei diminuări constante a numărului fumătorilor, arată că industria comunitară a fost în măsură să genereze marje de creștere pe o piață foarte concurențială.

F. PROBABILITATEA REAPARIȚIEI PREJUDICIULUI

(87) Deși continuarea prejudiciului material, cauzat de declararea frauduloasă a produsului în cauză și de eludarea produselor în cauză originare din RPC via alte țări asiatice, este susținută de rezultatele anchetei realizate de OLAF [a se vedea considerentul (33)], analiza s-a concentrat asupra probabilității reapariției prejudiciului. În această privință, au fost analizați doi parametri principali: (1) reorientarea eventuală a volumelor de export a produsului în cauză din Statele Unite înspre piața comunitară, (2) efectele volumelor și prețurilor proiectate din țara în cauză asupra industriei comunitare.

1. Reorientarea volumelor de export din Statele Unite pe piața comunitară

(88) Diminuarea segmentului de piață deținut de brichetele chinezești în Statele Unite arată că s-au putut transfera volume importante pe piața UE la un preț foarte mic. Mai mult, conform celor menționate la considerentul (37), există importante capacități de producție ale produsului în cauză în RPC, care ar putea fi reorientate spre UE. Este foarte probabil ca, în cazul abrogării măsurilor, importurile provenite din RPC să fie favorizate cu perspectiva unor niveluri de prețuri mai ridicate decât cele din țările aflate în curs de dezvoltare.

2. Efectele acestor importuri în Comunitate

(89) În eventualitatea anulării măsurilor, este clar că, având în vedere prețul scăzut și capacitățile existente ale producătorilor-exportatori de origine chineză, majoritatea indicatorilor (în special, volumul de vânzări, costul de producție și rentabilitatea) industriei comunitare ar înregistra o scădere semnificativă.

3. Concluzie privind probabilitatea reapariției prejudiciului

(90) Ca urmare a celor de mai sus și luând în considerare faptul că marja prejudiciului calculată pentru PAR era mai mare de 60% și că importurile provenite din RPC și Taiwan au dus la o subcotație medie de 39% din prețurile industriei comunitare, s-a concluzionat că e foarte probabil ca abrogarea măsurilor antidumping să provoace reapariția prejudiciului asupra industriei comunitare.

(91) Unul dintre producătorii comunitari care nu se află la originea cererii a contestat concluziile de mai sus afirmând că, deoarece brichetele la prețuri mici sunt importate din diferite alte surse, abrogarea măsurilor actuale nu ar avea niciun efect asupra situației actuale a industriei comunitare. S-a afirmat că, dacă exista vreun prejudiciu, acesta era deja prezent ca urmare a importurilor provenite din aceste alte surse. Cu toate acestea, acest producător comunitar nu a contestat disponibilitatea capacităților de rezervă importante în China și interesul producătorilor-exportatori de a-și reorienta exporturile pe piața comunitară. De asemenea, acesta nu a prezentat nicio informație sau probă care să indice o legătură între importurile de brichete provenind din alte țări terțe și impactul asupra situației financiare a industriei comunitare. Niciunul dintre argumentele aduse nu a putut, deci, să infirme concluziile prezentate mai sus la considerentele (87)-(90). Prin urmare, această cerere a fost respinsă.

G. INTERESUL COMUNITĂȚII

1. Introducere

(92) În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a verificat dacă prelungirea măsurilor antidumping în vigoare ar fi contrară interesului Comunității în ansamblul său. Determinarea interesului Comunității s-a bazat pe evaluarea tuturor intereselor implicate, respectiv, cele ale industriei comunitare și ale celorlalți producători comunitari, precum și ale importatorilor produsului în cauză.

(93) Trebuie reamintit că, în anchetele anterioare, s-a considerat că adoptarea și extinderea ulterioară a măsurilor nu sunt contrare interesului Comunității.

(94) Având în vedere cele prezentate anterior, s-a examinat, în ciuda concluziei privind probabilitatea reapariției dumpingului și a prejudiciului, dacă există motive importante să se conchidă că nu este în interesul Comunității să mențină măsurile în acest caz particular.

2. Interesele industriei comunitare

(95) În cazul în care măsurile antidumping se abrogă, importurile făcând obiectul unui dumping și practicând prețuri mici pe piața Comunității, riscă să crească foarte mult și să accelereze înrăutățirea situației din industria comunitară.

(96) Industria comunitară este viabilă din punct de vedere structural, conform rezultatelor sale pozitive pe piețe din afara UE, precum Statele Unite. Rentabilitatea crescută a acesteia i-a permis efectuarea continuă a investițiilor. Cu toate acestea, se poate concluziona că, fără continuarea măsurilor antidumping, este foarte probabil că situația sa să se deterioreze.

3. Interesele altor producători comunitari

(97) Unul dintre producătorii comunitari care nu a răspuns la chestionar a pretins că măsurile antidumping în vigoare sunt prejudiciabile pentru consumatorul european. În special, acest producător a afirmat că nivelurile prețurilor în Comunitate sunt mai ridicate decât cele de pe alte piețe terțe datorită măsurilor existente. În plus, acest producătorul care și-a reamplasat o parte a producției în RPC a susținut că, deoarece măsurile existente se aplică în mod egal exporturilor în Comunitate a produselor în cauză originare din China, aceste măsuri ar leza interesele acestei societăți și astfel s-ar situa, prin definiție, împotriva intereselor Comunității.

(98) Producătorul a afirmat de asemenea că, luând în considerare că industria comunitară nu s-a redresat, măsurile existente nu au fost eficiente și nu ar trebui reînnoite. În sfârșit, s-a afirmat că orice prejudiciu apărut s-a datorat faptului că industria comunitară nu era adaptată la noua piață globală.

(99) În ceea ce privește impactul negativ pretins al măsurilor asupra consumatorilor, producătorul comunitar în cauză nu a prezentat niciun element de probă în sprijinul acestei afirmații.

(100) Producătorul a afirmat că măsurile antidumping constituie un obstacol în calea dezvoltării activităților sale în China și au un impact negativ asupra extinderii sale în Extremul Orient, precum și o reacție în lanț asupra locațiilor de producție europene. Acest producător a susținut că măsurile existente aveau un efect negativ asupra rentabilității sale generale. Cu toate acestea, societatea a indicat că și-a mărit recent producția în fabricile din UE, continuând să caute coordonarea cu mijloacele sale de producție din Extremul Orient în vederea lărgirii evantaiului său de produse. În consecință, impactul negativ pretins al măsurilor asupra mijloacelor sale de producție în UE nu a putut fi verificat.

(101) Producătorul comunitar în cauză a negat faptul că și-a reamplasat o parte a producției și a afirmat că doar a înființat puncte de lucru suplimentare în China, producând tipuri de produse diferite de cele din Comunitate, lărgindu-și astfel gama de produse. Acest lucru ar fi favorizat producția în cadrul Comunității, care a înregistrat o creștere. După cum s-a menționat anterior, acest producător nu a depus niciun răspuns la chestionar și, deci, nu a cooperat suficient în cadrul acestei proceduri. Niciuna dintre informațiile prezentate, în parte în afara termenelor limită impuse, nu s-a putut deci verifica. În plus, producătorul nu a explicat și nici nu a arătat existența unei legături între consolidarea producției în China și creșterea producției în comunitate, conform celor afirmate. Nu s-a evidențiat nicio legătură de acest tip pe baza informațiilor prezente în dosar. De asemenea, producătorul nu a putut nici explica de ce aceste aspecte ar avea un impact asupra concluziilor prezentate la considerentul (100) de mai sus și nici nu a putut infirma aceste concluzii. Prin urmare, argumentul a trebuit respins.

(102) De asemenea, importurile acestei societăți nu ar trebui să poată beneficia ca urmare a dumpingului în detrimentul industriei comunitare. În orice caz, ar trebui să se rețină că unitatea de producție a acestui producător rămasă în Comunitate nu fabrică decât produsul în cauză. Noile brichete cu piatră și gaz de dimensiune mai mică, supuse de asemenea măsurilor existente, sunt produse în China și India.

(103) Cu privire la interesele celorlalți producători comunitari, ambii producători s-au manifestat și s-au opus măsurilor existente și menținerii acestora. Totuși, aceștia nu și-au putut susține obiecțiile cu probe care să arate că măsurile au un efect prejudiciabil asupra lor.

(104) Pe baza celor de mai sus, s-a concluzionat că măsurile în vigoare nu ar avea un efect negativ important asupra celorlalți producători comunitari și că nu ar avea un impact negativ de amploare asupra intereselor lor financiare.

4. Interesul importatorilor și comercianților

(105) În numele membrilor săi, o asociație de importatori [Asociația europeană a importatorilor de brichete („ELIAS”)] și Polyconcept, un alt importator, s-au opus menținerii măsurilor existente.

(106) Ar trebui să se rețină că niciun importator individual nu a completat chestionarul din motivul că nu importau produsul în cauză. Astfel, nu a existat niciun element de probă care să permită calcularea impactului real al acestor măsuri asupra importatorilor.

(107) ELIAS și Polyconcept au prezentat câteva motive pentru care măsurile existente ar trebui să expire. Cât despre observațiile lor cu privire la absența prejudiciului și la performanțele economice ale solicitantului, s-a concluzionat că, fără menținerea măsurilor antidumping, e foarte probabil ca situația acestuia să se deterioreze.

(108) ELIAS și Polyconcept au afirmat că cererea pieței UE a trecut de la brichetele cu piatră și gaz la brichetele electronice piezo și că această evoluție va continua în viitor. Cu toate că există o tendință tot mai mare în rândul consumatorilor de a folosi brichete electronice piezo, brichetele cu piatră și gaz reprezintă încă 70% din piață. Cererea brichetelor cu piatră și gaz a crescut efectiv, conform celor menționate la considerentul (53) de mai sus, ceea ce ilustrează creșterea pieței, în timp ce industria comunitară nu a putut beneficia de această creștere, deoarece aceasta nu a pierdut numai din vânzări, ci și din segmentul de piață în ceea ce privește brichetele cu piatră și gaz.

(109) ELIAS și Polyconcept au afirmat că unul dintre motivele performanței așa-zise slabe l-a constituit incapacitatea solicitantului de a detecta schimbările privind cererea pieței comunitare. Cu toate acestea, industria comunitară produce deja brichete electronice piezo și se află, deci, în măsură să răspundă la orice cerere nouă brichete electronice piezo.

(110) De asemenea, reducerea numărului de fumători reprezintă o tendință prezentă și în Statele Unite, întrucât industria comunitară a reușit să își ridice cota de piață în raport cu ceea ce poate fi considerată o piață foarte concurențială, luând în considerare prezența unui alt număr mare de producători, fie originari din Extremul Orient, fie din UE. Cu privire la costurile de producție, exemplul Statelor Unite arată că industria comunitară este în măsură să concureze cu alți producători comunitari care și-au reamplasat activitățile în țări asiatice.

5. Interesul consumatorilor

(111) Consumatorii sau organizațiile de consumatori nu s-au manifestat în cursul acestei anchete.

(112) S-a considerat totuși că, din motivele prezentate mai sus, măsurile nu ar avea un impact semnificativ asupra prețului de vânzare către consumatorul final.

6. Concluzie privind interesul comunitar

(113) Pe baza celor menționate anterior, s-a concluzionat că nu există motive imperative bazate pe interesul Comunității pentru a nu menține în vigoare măsurile antidumping existente.

H. MĂSURI ANTIDUMPING

(114) Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și la considerentele esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor existente. Ulterior prezentei dezvăluiri a faptelor, părților li s-a acordat un termen pentru a-și prezenta observațiile. Nu s-a prezentat niciun element de probă care să indice necesitatea renunțării la prelungirea prevăzută de Regulamentul 192/1999.

(115) Din cele de mai sus rezultă că, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, măsurile antidumping aplicabile importurilor brichetelor de buzunar cu piatră și gaz, nereîncărcabile și ale unor brichete reîncărcabile originare din China, sau originare sau expediate din Taiwan, impuse prin Regulamentul (CEE) nr. 3433/91 modificat prin Regulamentul (CE nr. 1006/95 și extins prin Regulamentul (CE) nr. 192/1999 și Regulamentul (CE) nr. 1824/2001, ar trebui menținute.

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

1. Se instituie o taxă antidumping definitivă pentru importurile de brichete de buzunar cu piatră și gaz, nereîncărcabile, încadrate la codul NC ex 9613 10 00 (TARIC code 9613 10 00 19) originare din Republica Populară Chineză.

2. Nivelul taxei aplicabile prețului net franco frontieră comunitară, înaintea vămuirii, este de 0,065 euro per brichetă.

Articolul 2

1. Taxa antidumping menționată la articolul 1 este, prin urmare, extinsă la importurile de brichete de buzunar cu piatră și gaz, nereîncărcabile, încadrate la codul NC ex 9613 10 00, expediate din Taiwan, declarate sau nu ca provenind din Taiwan (cod TARIC 9613 10 00 11) și la importurile de brichete de buzunar cu piatră și gaz, reîncărcabile, dotate cu un rezervor de plastic, încadrate la codul NC 9613 20 90 (cod TARIC 9613 20 90 29), originare din Republica Populară Chineză sau expediate din Taiwan, declarate sau nu ca provenind din Taiwan (cod TARIC 9613 20 90 21).

2. Brichetele de buzunar cu piatră și gaz, reîncărcabile, dotate cu un rezervor de plastic, cu preț net franco frontieră comunitară înainte de vămuire egal sau mai mare de 0,15 euro pe unitate, nu vor fi supuse taxei extinse vizată la alineatul (1), cu condiția ca acest preț să figureze pe o factură emisă de un exportator stabilit în Republica Populară Chineză sau Taiwan unui importator independent din comunitate”.

Articolul 3

1. În cazurile în care mărfurile sunt deteriorate înainte de punerea lor în liberă circulație și, prin urmare, prețul efectiv plătit sau de plătit este calculat proporțional pentru stabilirea valorii în vamă în conformitate cu articolul 145 din Regulamentul (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei, valoarea taxei antidumping calculate pe baza valorilor menționate mai sus se reduce cu un procent care corespunde repartizării prețului efectiv plătit sau de plătit.

2. În cazul în care nu se prevede altfel, se aplică dispozițiile în vigoare în materie de taxe vamale.”

Articolul 4

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării sale în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene .

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la

Pentru Consiliu

Președintele

[1] JO L 248, 18.9.2001, p. 1. Regulament, modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 155/2003 (JO L 25, 30.1.2003, p. 27-28).

[2] JO L 56, 6.3.1996, p. 1. Regulament, modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2117/2005 (JO L 340, 23.12.2005, p. 17).

[3] JO L 326; 28.11.1991, p. 1.

[4] JO L 101, 4.5.1995, p. 38.

[5] JO L 56, 6.3.1996, p. 1. Regulament, modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 2117/2005 (JO L 340, 23.12.2005, p. 17).

[6] JO L 22, 29.1.1999, p. 1.

[7] JO L 248, 18.9.2001, p. 1. Regulament, modificat ultima dată prin Regulamentul (CE) nr. 155/2003 (JO L 25, 30.1.2003, p. 27-28).

[8] JO C 321, 16.12.2005, p. 4.

[9] JO C 223, 16.9.2006, p. 7.