[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 13.11.2007

COM(2007) 699 final

2007/0249 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

de instituire a Autorităţii europene de reglementare a pieţei comunicaţiilor electronice

(prezentată de Comisie){SEC(2007) 1472}{SEC(2007) 1473}

EXPUNERE DE MOTIVE

1. MOTIVELE ŞI OBIECTIVELE PROPUNERII. CONTEXT GENERAL

Dezvoltarea unei pieţe unice eficiente a telecomunicaţiilor reprezintă o prioritate politică esenţială în UE. Tehnologiile Informaţiilor şi Comunicaţiilor şi, împreună cu aceasta, sectorul telecomunicaţiilor, reprezintă un sfert din creşterea economică totală a Europei. În era progresului tehnologic, activităţile comerciale transfrontaliere şi cererea în creştere din partea consumatorilor de servicii de comunicaţii electronice, indiferent de poziţionarea geografică, realizarea unei pieţe interne reale de telecomunicaţii contribuie esenţial la competitivitatea Europei. În absenţa unei infrastructuri concurenţiale şi eficiente de telecomunicaţii, şansele de dezvoltare a unor servicii pan-europene sunt reduse.

Deschiderea totală a pieţelor naţionale de telecomunicaţii pentru concurenţă în 1998 a avut rolul de a stimula investiţiile şi inovaţiile actorilor noi de pe piaţă şi ale celor deja existenţi, acest lucru aducând beneficii concrete cetăţenilor Europei, sub forma mai multor opţiuni, a preţurilor mai mici, a calităţii mai bune şi a creşterii gamei de servicii noi de telefonie fixă şi mobilă.

Aceste beneficii au fost obţinute prin intermediul unui cadru de reglementare al UE, conceput să îndeplinească cele trei obiective de promovare a concurenţei, de consolidare a pieţei interne a comunicaţiilor electronice şi de avantajare a consumatorilor şi a utilizatorilor. Cadrul include cinci directive care au intrat în vigoare în iulie 2003.

Conform principiului unei mai bune reglementări, cadrul actual prevede obligaţia Comisiei de a emite rapoarte regulate cu privire la activitatea sa. Primul raport din iunie 2006[1] a prezentat propuneri de modificare a cadrului şi, în acelaşi timp, a lansat un program de consultare publică de patru luni. Acest proces îndelungat şi complex de analiză a adus la lumină o serie de probleme importante care trebuie soluţionate, în special inconsecvenţa în aplicarea normelor UE şi fragmentarea reglementării pieţei interne. Într-adevăr, în ciuda progresului semnificativ înregistrat în legătură cu armonizarea reglementărilor din domeniul comunicaţiilor electronice, metodele de reglementare inconsecvente abordate de 27 de autorităţi naţionale de reglementare – care diferă în mare măsură în ceea ce priveşte competenţele, independenţa şi resursele financiare şi umane – stau în calea dezvoltării tehnologice şi sunt resimţite din ce în ce mai mult de agenţii economici drept obstacole în calea furnizării de servicii trans-naţionale sau pan-europene. Mai mult, cetăţenii Europei nu ar trebui să plătească preţuri excesive ca urmare a faptului că, preţul plătit de întreprinderile care îşi desfăşoară activitatea în mai multe state membre rămâne în mod artificial la un nivel ridicat.

Pentru a ajuta la depăşirea acestor obstacole, Comisia propune crearea unei noi autorităţi independente care să lucreze în strânsă colaborare cu autorităţile naţionale de reglementare (ANR) şi cu Comisia. Noua Autoritate, care raportează Parlamentului European, va include un consiliu al autorităţilor de reglementare alcătuit din şefii autorităţilor naţionale de reglementare din toate statele membre UE şi va înlocui Grupul european al autorităţilor de reglementare (ERG)[2]. Aceasta va furniza consultanţă de specialitate Comisiei, în special la elaborarea deciziilor de reglementare conform aşa-numitei proceduri „Articolul 7” şi la dezvoltarea pieţei interne prin îmbunătăţirea coerenţei în aplicarea normelor UE, acţionând ca centru de expertiză pentru reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice de la nivelul UE. De asemenea, noua autoritate ar prelua funcţiile Autorităţii europene pentru securitatea reţelelor informatice şi a datelor (ENISA), depăşind astfel multe dintre problemele care au fost identificate în funcţionarea ENISA[3].

Prezenta propunere vine în completarea altor două propuneri de modificare a directivelor care alcătuiesc actualul cadru de reglementare a comunicaţiilor electronice[4]. Cele trei propuneri sunt însoţite de o Evaluare a Impactului[5].

- Dispoziţii în vigoare în domeniul propunerii

Prezentul regulament vine în completarea celor cinci directive care formează pachetul de reglementare UE în domeniul comunicaţiilor electronice. Modificările propuse pentru Directiva-cadru perfecţionează procedura de analiză a pieţei, dar această simplificare trebuie susţinută prin înfiinţarea unui organism specializat şi independent care să asiste Comisia la evaluarea complexităţilor tehnologice ale pieţelor viitoare. Modificările propuse pentru Directiva de autorizare stabilesc proceduri noi de armonizare a condiţiilor privind drepturile de utilizare la nivelul UE şi de selecţie a furnizorilor de servicii transfrontaliere, dacă este cazul. Noua autoritate va fi vehiculul de punere în aplicare a acestor proceduri. Modificările aduse Directivei privind serviciul universal vor facilita accesul la comunicaţiile electronice şi utilizarea acestora, inclusiv a serviciilor de urgenţă, de către utilizatorii cu handicap. Autoritatea va juca rolul unui punct central de abordare a acestor aspecte la nivelul UE.

- Coerenţa cu celelalte politici şi obiective ale Uniunii

Obiectivele regulamentului propus sunt conforme cu strategia revizuită de la Lisabona de promovare a creşterii economice şi a locurilor de muncă printr-o concurenţă mai mare, cu iniţiativa i2010 asociată a Comisiei şi cu obiectivul acesteia de a crea un spaţiu informaţional european unic, precum şi cu strategia Comisiei de consolidare a pieţei interne. Scopul acestei propuneri este acela de a îmbunătăţi funcţionarea pieţei interne a comunicaţiilor electronice.

2. CONSULTAREA PăRţILOR INTERESATE şI EVALUAREA IMPACTULUI

- Consultarea părţilor interesate

Metode de consultare utilizate, principalele sectoare vizate şi profilul general al respondenţilor

Serviciile Comisiei au lansat un program de consultare în două etape cu privire la revizuirea cadrului de reglementare, care a început la sfârşitul anului 2005. Prin publicarea unei comunicări în iunie 2006 a fost lansată cea de-a doua consultare publică, care a durat patru luni şi s-a încheiat la 27 octombrie 2006. Au fost primite 224 de răspunsuri de la diverse părţi interesate, atât din interiorul, cât şi din afara UE.

Rezumatul răspunsurilor şi modul în care acestea au fost luate în considerare

Principalele îngrijorări exprimate în cadrul consultării publice au fost următoarele: (i) Există diferenţe semnificative în modul de punere în aplicare a cadrului la nivel naţional. Fragmentarea pieţei interne în diverse sisteme de reglementare împiedică investiţiile, care ar avea beneficii semnificative de pe urma unei reglementări unice şi previzibile la nivelul UE. Multe părţi au subliniat faptul că aplicarea foarte diferită a normelor împiedică obţinerea beneficiilor totale ale pieţei interne; (ii) metoda actuală de selecţie şi autorizare a operatorilor pentru anumite tipuri de servicii transfrontaliere nu este compatibilă cu exploatarea economiilor de scară, necesară dezvoltării de noi servicii. Pentru dezvoltarea în special a serviciilor la nivel cu adevărat comunitar, este necesară înfiinţarea unui sistem mai bine coordonat de autorizare a drepturilor de utilizare a spectrului şi a numerelor. Importanţa sprijinirii concurenţei în UE şi a realizării economiilor de scară pentru servicii la nivel comunitar a fost evidenţiată şi în răspunsul dat de către ERG Comisarului Reding. (iii) Ar trebui utilizat mai eficient potenţialul de expertiză din cadrul ERG. Cu toate acestea, pentru evitarea „celui mai mic numitor comun”, este esenţială reforma instituţională a ERG, care să îi permită să contribuie în mai mare măsură la asigurarea conformităţii şi armonizării, acolo unde este cazul.

- Obţinerea şi utilizarea expertizei

Comisia a folosit rezultatele diverselor studii efectuate de contractorii externi la elaborarea acestei propuneri şi a propunerilor aferente.

Aceste studii sunt descrise în Evaluarea de impact aferentă şi vizează modelarea şi cercetarea economică privind opiniile părţilor interesate.

Studiile sunt disponibile la următoarea adresă:

http://ec.europa.eu/information_society/policy/ecomm/library/ext_studies/index_en.htm

- Evaluarea impactului

Evaluarea impactului analizează o serie de opţiuni pentru atingerea obiectivului de a găsi cel mai bun model de reglementare pentru crearea unei pieţe unice a comunicaţiilor electronice printr-o reglementare coerentă şi eficientă, respectând în acelaşi timp principiile de subsidiaritate şi proporţionalitate.

Raportul conţine o evaluare a principalelor efecte ale celor trei opţiuni de strategie, luând în considerare diverse planuri instituţionale şi diverse balanţe de putere între autorităţile naţionale şi UE.

Analiza costurilor şi beneficiilor rezultate în urma instituirii Autorităţii propuse indică faptul că, dintr-o perspectivă conservatoare, se poate estima că în domeniile politice în care îşi va desfăşura activitatea Autoritatea, aceasta are potenţialul de a aduce beneficii economice totale care depăşesc cu mult costurile sale bugetare de aproximativ 10-30 de ori (adică nivelul beneficiilor ar fi de aproximativ 200 – 800 MEUR). Beneficiile pot fi cuprinse între 600 şi 1600 MEUR în cazul concretizării scenariilor mai optimiste de creştere a pieţelor pan-europene.

O sursă importantă pentru astfel de beneficii este reducerea riscului de reglementare, lucru care ar putea fi obţinut prin contribuţia Autorităţii. Chiar şi o reducere minimă a riscului de reglementare (de aproximativ 10%) la nivelul întregii Europe va fi reflectată printr-un cost mai mic de capital pentru industrie. În plus, implicarea Autorităţii va accelera procesul de alocare a spectrului de frecvenţe pentru serviciile pan-europene; dacă punerea în aplicare a proiectelor majore de acest tip poate fi devansată cu un singur an, beneficiile economice pot fi de câteva sute de milioane de Euro.

Evaluarea impactului este disponibilă pe internet, la adresa:http://ec.europa.eu/information_society/policy/ecomm/library/public_consult/index_en.htm#communication_review

3. UN MECANISM INDEPENDENT PENTRU COOPERAREA şI LUAREA DECIZIILOR DE CăTRE AUTORITăţILE NAţIONALE DE REGLEMENTARE: AUTORITAţEA EUROPEANă DE REGLEMENTARE A PIEţEI COMUNICAţIILOR ELECTRONICE

3.1. Experienţa ERG trebuie să se transforme într-o structură oficială de cooperare

Deşi piaţa internă de comunicaţii electronice a cunoscut progrese în ultimii ani, există încă: (i) lipsuri considerabile de coerenţă în ceea ce priveşte punerea în aplicare a cadrului de reglementare european la nivel naţional, fapt care a permis o fragmentare a pieţelor europene şi o reticenţă a investitorilor; (ii) mecanisme ineficiente de coordonare a serviciilor de selectare şi autorizare care au un caracter transfrontalier inerent, precum serviciile de telefonie mobilă şi serviciile bazate pe IP.

Grupul consultativ independent cunoscut sub denumirea de „Grupul european al autorităţilor de reglementare” (ERG) a fost înfiinţat de către Comisie în 2004, ca mijloc de facilitare a activităţilor de consultare, de coordonare şi cooperare între autorităţile de reglementare naţionale şi între aceste autorităţi şi Comisie. Recent, în anul trecut, ERG a emis avize Comisiei cu privire la Separarea funcţională şi principiile de reglementare ale accesului de generaţie următoare, şi a întreprins un număr de consultări publice referitoare la poziţiile comune ale ERG (de exemplu, accesul neîngrădit şi cu ridicata, serviciile de telefonie vocală pe internet şi accesul de tip bitstream). Cu toate acestea, toate abordările comune ale ERG sunt practic bazate pe consens, astfel încât realizarea lor este dificilă şi greoaie. Aceste abordări sunt într-adevăr imposibil de realizat atunci când există diferenţe de opinie semnificative sau interese diferite printre autorităţile de reglementare diferite. Cooperarea slabă care rezultă nu a permis ca documentele întocmite să se ridice deasupra unor simple declaraţii cu privire la o serie de aspecte esenţiale şi controversate.

Abordarea actuală în cadrul ERG, care în practică necesită de obicei ajungerea la un acord de către toate cele 27 de autorităţi de reglementare, este încă şi mai complicată având în vedere existenţa unui organism care funcţionează în paralel şi care, dintr-o perspectivă operaţională, se suprapune ERG – Grupul independent al autorităţilor de reglementare (IRG). IRG este alcătuit din 27 de state membre ale UE şi alte şapte ţări europene şi, cu toate că influenţează politicile de reglementare comunitare, nu deţine nicio obligaţie privind punerea în aplicare a legislaţiei comunitare şi nicio obligaţie de raportare către Comisie[6]. Faptul că actuala structură nu produce rezultate suficiente rezultă, aşadar, dintr-o organizare slabă, nu numai în ceea ce priveşte viteza şi eficienţa realizării de politici europene coerente, dar şi în ceea ce priveşte asumarea responsabilităţii şi transparenţa.

Comisia a evaluat diferitele opţiuni pentru organizarea sarcinilor necesare, inclusiv cele referitoare la posibilitatea îndeplinirii de către Comisie a propriilor sarcini. Armonizarea la nivel central necesită consultanţă de specialitate pentru fiecare din cele 27 de pieţe naţionale. În practică însă, doar un organism care aparţine de autorităţile naţionale de reglementare ar dispune de cunoştinţe suficiente referitoare la condiţiile pieţei interne pentru a reuşi în astfel de demersuri. În plus, NRA-urile funcţionează deja, în majoritatea cazurilor, ca şi organisme cu putere semnificativă. În consecinţă, este de neconceput ca Comisia să dispună de expertiză şi de resursele necesare pentru a înlocui autorităţile naţionale de reglementare.

Opţiunea unui ERG mai puternic, care să deţină drept de vot în vederea luării de decizii cu majoritate de voturi, a fost de asemenea luată în considerare şi examinată. În ciuda dificultăţilor de punere în aplicare a unui sistem de voturi acceptat de toţi cei implicaţi, un astfel de organism nu ar fi în măsură să emită decizii cu caracter obligatoriu pentru toţi membrii săi. În conformitate cu tratatul actual, un astfel de rol poate fi deţinut doar de către Comisie. Mai mult, există constrângeri instituţionale serioase privind extinderea puterilor ERG în vederea atingerii nivelului de competenţă necesar îndeplinirii unui astfel de rol mai important. Orice extindere a puterilor ERG ar necesita o creştere substanţială a resurselor sale existente pentru a-i permite să-şi ducă la îndeplinire rolul, odată ce actualul sistem de asumare a preşedinţiei prin rotaţie al ERG se va încheia (alegerea unui director executiv, consolidarea secretariatului propriu, norme procedurale formale pentru luarea deciziilor etc.). Resursele pentru o astfel de creştere a rolului ERG nu pot proveni din exterior, deoarece Comisia trebuie să asigure transparenţa, asumarea responsabilităţii şi independenţa în ceea ce priveşte avizele şi consultările sale. De exemplu, un ERG consolidat nu ar putea constitui un organism consultativ legitim pentru Comisie, dacă are la bază resurse provenite de la IRG. De fapt, ERG îşi poate consolida rolul consultativ pentru Comisie în maniera necesară, doar dacă devine un organism comunitar, supus aceloraşi norme administrative şi bugetare aplicabile tuturor organismelor comunitare (regulamente privind personalul, cerinţe de raportare către Parlament etc.).

În consecinţă, Comisia a concluzionat că sarcinile necesare ar putea fi îndeplinite mai bine de către o entitate separată, independentă de Comisie şi funcţionând în afara acesteia, care să consolideze puterile autorităţilor naţionale de reglementare prin preluarea funcţiilor ERG şi prin fundamentarea lor robustă şi transparentă în legislaţia comunitară. Acest organism ar emite avize şi consultări Comisiei cu privire la o gamă de decizii semnificative ce ţin de interesul european, deşi va lua şi decizii individuale referitoare la administrarea Spaţiului european de numerotare telefonică.

Sarcini propuse ar completa, şi nu ar dubla, la nivel european sarcinile de reglementare îndeplinite de autorităţile naţionale de reglementare. Autoritatea va pune la dispoziţie mijloacele de stabilire a unui parteneriat eficient între Comisie şi autorităţile naţionale de reglementare cu privire la aspecte care necesită o politică europeană coerentă, ca de exemplu: definiri ale pieţei, analiză şi măsuri corective; armonizarea utilizării spectrului de frecvenţe; definirea pieţelor transnaţionale; calitatea serviciilor. În acelaşi timp, Autoritatea va întocmi o platformă eficientă din punct de vedere al costurilor care să facă referire la aspecte pan-europene cu o sferă de aplicare mai mare decât cele care cad în sarcina chiar şi a unui ERG consolidat, precum securitatea reţelelor şi a informaţiilor; Punerea în aplicare a numărului pentru apelurile de urgenţă „112”; administrarea Spaţiului european de numerotare telefonică.

Autoritatea propusă spre a fi înfiinţată ar constitui piatra de temelie a unui cadru robust şi unitar în cadrul căruia autorităţile naţionale de reglementare vor avea posibilitatea să coopereze într-un mod coerent şi în conformitate cu principiile definite de Comisie în proiectul de acord inter-instituţional privind cadrul de operare al agenţiilor europene de reglementare[7].

3.2 Principalele sarcini ale noii Autorităţi

Autoritatea ar completa, la nivel european, sarcinile de reglementare îndeplinite la nivel naţional de autorităţile de reglementare prin:

- Oferirea unui cadru de cooperare pentru autorităţile naţionale de reglementare. Există propunerea îmbunătăţirii metodei de abordare a aspectelor transfrontaliere ce ţin de reglementarea pieţei de comunicaţii electronice şi de integritatea reţelelor. Autoritatea va pune la dispoziţie proceduri de cooperare a autorităţilor naţionale de reglementare, în special în ceea ce priveşte schimbul de informaţii, consultarea şi oferirea de sprijin tehnic. Autoritatea ar deţine puterea de a media şi de a soluţiona disputele transfrontaliere purtate între autorităţile naţionale de reglementare. Acest cadru va promova de asemenea cooperarea între autorităţile naţionale de reglementare din UE şi din ţările terţe.

- Supervizarea reglementară a definirii pieţei, analiza şi punerea în aplicare a măsurilor corective. Autoritatea ar avea, în general, un rol consultativ pe lângă Comisie în aspecte de reglementare a pieţei şi ar putea emite orientări fără caracter obligatoriu în scopul diseminării bunelor practici în rândul autorităţilor naţionale de reglementare. Proiectele de măsuri ale agenţiilor naţionale de reglementare ar face obiectul avizelor, în ceea ce priveşte posibilul lor efect pe piaţa unică şi compatibilitatea cu legislaţia comunitară, în cazul în care propunerile care trebuie modificate sunt incluse în aviz. Aceste avize vor fi emise Comisiei fără întârziere pe baza votului cu majoritate simplă a membrilor săi.

- Definirea pieţelor transnaţionale: Autoritatea prevede un mecanism eficient şi proporţional cu necesitatea reacţiei la dezvoltarea pieţelor transfrontaliere apărute ca rezultat al mobilităţii crescute, al evoluţiei pătrunderii serviciilor bazate pe internet (de exemplu VoIP), a serviciilor bazate pe transmisii prin satelit şi al convergenţei între serviciile de telefonie fixă şi mobilă. De asemenea, Autoritatea va fi responsabilă cu monitorizarea dezvoltării serviciilor de roaming, atât de telefonie vocală cât şi de transmitere de mesaje scrise.

- Consultanţă cu privire la armonizarea frecvenţelor: Autoritatea va spori viteza şi eficienţa spectrului de frecvenţe prin intermediul unei analize şi a unei raportări continue, va aprofunda identificarea potenţialului de dezvoltare a noilor servicii şi a mijloacelor de realizare a acestui obiectiv, întreţinerea registrului de utilizare a spectrului în cadrul UE, va consolida consultanţa cu privire la procedurile comune de acordare a autorizaţiilor, a sprijinului tehnic în cazul selectării aplicaţiilor pentru licenţe de spectru, precum şi cu privire la revocarea drepturilor de utilizare în caz de neconformitate cu condiţiile de acordare a licenţelor.

- Puteri de decizie cu privire la administrarea numerotării şi consultanţă referitoare la transferabilitatea numărului. Autoritatea va avea sarcina de a administra şi dezvolta Spaţiul european de numerotare telefonică (SNTE), mai precis a numerelor care utilizează un prefix unic pentru întreaga UE (3883) şi care poate fi alocat organizaţiilor care doresc să înfiinţeze firme tip call-centre unice, pan-europene. În plus, Autoritatea va coopera cu autorităţile naţionale de reglementare şi cu statele membre în ceea ce priveşte aspecte cu o dimensiune europeană referitoare la transferabilitatea numărului, prin intermediul, printre altele, a raportării privind evoluţia Numărului european pentru apeluri de urgenţă 112, identificarea gamei de numerotare pentru serviciile transfrontaliere, identificarea potenţialului de dezvoltare a noilor servicii şi mijloacele de a-l pune în aplicare, precum şi furnizarea de consultanţă privind procedurile comune de acordare a autorizaţiilor.

- Securitatea reţelelor şi a informaţiilor. Autoritatea va însuma sarcinile Autorităţii europene pentru securitatea reţelelor informatice şi a datelor. Astfel, va consolida coerenţa dintre obligaţiile de a asigura integritatea reţelelor, care cad în prezent în sarcina autorităţilor naţionale de reglementare, şi responsabilitatea de a crea o cultură a securităţii reţelelor şi a informaţiilor care astăzi face obiectul preocupărilor ENISA.

- Funcţii generale consultative şi de informare. Autoritatea va avea rolul de a pune la dispoziţie un raport anual privind dezvoltarea sectorului comunicaţiilor electronice (oferta şi pătrunderea de noi servicii, evoluţia concurenţei, reexaminarea situaţiei autorităţilor naţionale de reglementare, măsurile corective aplicate, informări cu privire la procedurile de recurs etc.). În plus, Autoritatea va monitoriza şi raporta cu privire la interoperabilitatea şi accesibilitatea comunicaţiilor electronice în Europa, având totodată capacitatea de a emite recomandări referitoare la măsurile care trebuie luate la nivel naţional pentru a veni în întâmpinarea, în special, a nevoilor cetăţenilor cu handicap sau a persoanelor în vârstă.

3.3 Elemente juridice ale propunerii

- Temei juridic

Articolul 95 CE

- Principiul subsidiarităţii

Statele membre nu vor putea atinge singure şi la un nivel satisfăcător obiectivele propunerii.

- În actualul cadru de reglementare, autorizarea serviciilor are loc la nivel de stat membru, cele 27 de ANR având o putere discreţionară considerabilă, iar Comisia exercitând un rol limitat de supervizare şi coordonare. Aceasta înseamnă că piaţa internă este încă un amalgam de 27 de sisteme de reglementare diferite. Acest lucru împiedică dezvoltarea serviciilor transfrontaliere, iar operatorii se confruntă cu condiţii de operare diferite sau contrare în circumstanţe similare. În practică, la nivelul UE sunt comune o serie de aspecte legate de reglementare de care se ocupă autorităţile de reglementare naţionale (de ex. tratamentul reglementat al noilor servicii, aspecte privind contabilitatea reglementată, aspecte legate de numerotare, funcţionarea echipamentelor şi serviciilor oferite utilizatorilor cu handicap care călătoresc în UE etc.)[8]. În aceste domenii, în vederea promovării economiilor de scară şi a unei pieţe interne concurenţiale, este extrem de importantă dezvoltarea unei practici şi expertize comune la nivelul UE pentru o mai bună conformitate şi, dacă este cazul, armonizare. Această cerinţă poate fi soluţionată în mod eficient şi eficace numai prin îmbunătăţirea modelului instituţional actual şi a balanţei dintre responsabilităţile alocate statelor membre, ANR şi Comisiei. Acest lucru poate fi realizat doar acţionând la nivelul Comunităţii.

- Dezvoltarea furnizării de servicii transfrontaliere în cadrul Comunităţii este unul dintre obiectivele revizuirii, prevăzute prin Directiva privind autorizarea[9]. Îndelungata consultare publică a evidenţiat nevoia urgentă de a facilita furnizarea de către operatori a serviciilor la nivel comunitar, prin eliminarea câtorva obstacole importante inerente metodei actuale[10]. Există o serie de servicii transfrontaliere care nu pot fi reglementate coerent sau administrate în scopul realizării economiilor de scară de către fiecare stat membru în parte.

Îmbunătăţind coerenţa reglementării pe piaţa internă şi reducând costurile întreprinderilor care operează în mai multe ţări, acţiunile întreprinse la nivelul Comunităţii ar aduce în mod clar beneficii, având în vedere anvergura acestora, şi ar produce efecte pozitive în comparaţie cu acţiunile întreprinse la nivel de stat membru. Astfel, obiectivele acţiunii propuse pot fi realizate mai bine la nivelul Comunităţii.

- Principiul proporţionalităţii

Propunerea respectă principiul proporţionalităţii, dat fiind că autoritatea va avea un rol consultativ în sprijinirea Comisiei la punerea în aplicare a politicii în domeniul comunicaţiilor electronice.

- Înfiinţarea Autorităţii va integra cooperarea dintre ANR (în prezent integrată în ERG) în cadrul sistemului comunitar. În mod clar este necesară îmbunătăţirea acordurilor, astfel încât anumite sarcini îndeplinite în prezent de ERG – care este în esenţă un forum consultativ al autorităţilor naţionale de reglementare, fără capacitate instituţională de formulare a unor decizii comune – să fie îndeplinite de un singur organism specializat la nivelul UE, care îşi desfăşoară activitatea în cadrul structurii instituţionale a Comunităţii. În îndeplinirea îndatoririlor sale, Autoritatea va furniza Comisiei expertiză tehnică şi va ajuta la elaborarea deciziilor de reglementare pentru promovarea pieţei interne, care va fi perfecţionată prin propunerea de integrare a activităţii ENISA în domeniul securităţii reţelelor informatice şi a datelor.

- Consiliul autorităţilor de reglementare din cadrul Autorităţii va fi alcătuit din şefii ANR şi va acţiona în interesul Comunităţii. Sistemul propus va permite Comisiei să beneficieze de expertiza comună a autorităţilor naţionale de reglementare – care cunosc mai bine pieţele şi circumstanţele naţionale – şi să consolideze cooperarea dintre Comisie şi autorităţile naţionale de reglementare. Sistemul completează puterile deţinute de ANR în ceea ce priveşte punere în aplicarea cadrului de reglementare la nivel naţional.

- Drepturile de utilizare a spectrului şi a numerelor folosite pentru furnizarea de servicii la nivel comunitar vor fi acordate în continuare la nivel naţional, printr-o metodă stabilită de comun acord, care se va aplica doar anumitor servicii cu caracteristici de servicii comunitare (de ex. servicii prin satelit). Serviciile comunitare vor fi în continuare autorizate să funcţioneze la nivel naţional, printr-o metodă stabilită de comun acord. Cu toate acestea, acordarea drepturilor de utilizare a frecvenţelor şi a numerelor pentru furnizarea de servicii naţionale nu face obiectul acestei propuneri şi va face în continuare obiectul responsabilităţilor ANR.

Aceasta înseamnă că, în timp ce îmbunătăţeşte coordonarea în anumite domenii esenţiale comunitare, rolul Autorităţii nu se va extinde dincolo de ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivului urmărit.

Datorită faptului că instrumentul propus se va aplica direct în cadrul Comunităţii în virtutea statutului său de regulament, sarcina financiară şi administrativă a Comunităţii, a guvernelor naţionale şi a operatorilor economici va fi minimizată şi va fi direct proporţională cu obiectivul propunerii.

- Selectarea instrumentelor

Instrumente propuse: Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului.

Un regulament cu aplicare directă reprezintă instrumentul adecvat de instituire a unei Autorităţi de tipul celei propuse.

4. IMPLICAţII BUGETARE

Se estimează că, odată înfiinţată, Autoritatea se va extinde până la a avea un număr de 134 de angajaţi permanenţi. Acest lucru echivalează cu preluarea sarcinilor şi a resurselor ENISA în 2011. Bugetul anual este estimat la 10 MEUR în primul an, crescând până la 28 MEUR începând cu al treilea an. În afara contribuţiei Comunităţii, Autoritatea poate încasa taxe şi onorarii pentru unele servicii. Venitul obţinut de Autoritate pentru serviciile furnizate vor fi folosite la finanţarea activităţii acesteia[11].

Pe baza acestor costuri trebuie stabilite economiile realizate prin incorporarea ENISA în Autoritatea propusă. Bugetul anual actual al ENISA este de aproximativ 8 MEUR.

5. INFORMAŢII SUPLIMENTARE

- Simplificare

Propunerea face parte dintr-un sistem nou menit să facă procesul existent de reglementare mai simplu şi mai eficient, atât pentru administratori, cât şi pentru actorii de pe piaţă. Autoritatea va îmbunătăţi procesul decizional şi va facilita cooperarea dintre Comisie şi ANR, pe baza obiectivelor şi procedurilor comune. Instituirea Autorităţii va fi însoţită de abolirea sistemului actual de notificare automată conform procedurii intitulate „Articolul 7”, care va pava drumul către o reducere substanţială a procedurilor impuse industriei, ANR şi Comisiei, iar Comisia va interveni doar în cazurile grave. Autoritatea va avea un rol important de jucat în evaluarea complexităţilor tehnice ale unor astfel de cazuri şi în garantarea unor soluţii şi rezultate coerente pe piaţa internă.

Actualul sistem de acordare a drepturilor de utilizare a spectrului sau numerelor, cu cerinţe juridice sau procedurale diferite în fiecare stat membru în care sunt oferite serviciile, poate fi extrem de complex şi greoi pentru întreprinderile care doresc să furnizeze servicii la nivel comunitar. Respectarea cerinţelor, care diferă în fiecare stat membru (de exemplu, durata drepturilor de utilizare şi condiţiile aferente) duce la îngreunarea planificării, a investiţiilor şi, în cele din urmă, a furnizării serviciilor cu o amprentă europeană. Această varietate largă de proceduri privind obţinerea drepturilor de utilizare descurajează intrarea pe piaţă şi împiedică funcţionarea pieţei interne. Acesta este un argument în favoarea unei abordări mai bine coordonate de selectare a întreprinderilor în scopul emiterii drepturilor naţionale de utilizare a spectrului de frecvenţă şi a numerelor.

Propunerea este inclusă în programul permanent al Comisiei de actualizare şi simplificare a acquis -ului comunitar.

- Clauză de reexaminare/revizuire/caducitate

Propunerea conţine o clauză de reexaminare.

- Spaţiul Economic European (SEE)

Actul propus se referă la un aspect de interes pentru Spaţiul Economic European şi, prin urmare, trebuie extins la acesta.

6. EXPLICAREA DETALIATă A PROPUNERII

Capitolul I (Obiect, domeniu de aplicare, definiţii şi sarcini)

Articolele 1 şi 2: prevăd domeniul de aplicare al regulamentului, şi anume îmbunătăţirea funcţionării pieţei interne a comunicaţiilor electronice prin înfiinţarea Autorităţii europene de reglementare a pieţei comunicaţiilor electronice, şi stabilesc acest lucru.

Articolul 3: indică funcţiile acesteia, cum ar fi emiterea de avize din proprie iniţiativă sau la solicitarea Comisiei şi acordarea de asistenţă Comisiei la furnizarea de consultanţă tehnică, efectuarea de studii, colectarea de informaţii şi rapoarte etc.

Capitolul II: Sarcinile Autorităţii legate de consolidarea pieţei interne

Articolul 4: prevede chestiunile care ţin de competenţa Autorităţii în vederea promovării aplicării armonizate a cadrului de reglementare.

Articolul 5: reglementează consultarea Autorităţii în legătură cu definirea şi analiza pieţelor naţionale şi a măsurilor corective. Autoritatea va trebui să emită un aviz într-un anumit interval de timp în cazurile în care Comisia şi-a exprimat „îndoieli serioase” cu privire la un proiect de acţiune notificat conform Articolului 7 din Directiva-cadru.

Articolul 6: în cazul în care ANR nu a analizat o piaţă în intervalul de timp prevăzut, Comisia poate cere Autorităţii să acorde consultanţă şi asistenţă în legătură cu respectiva piaţă naţională.

Articolul 7: Autoritatea va efectua analiza pieţelor trans-naţionale după identificarea unei pieţe trans-naţionale de către Comisie, conform prevederilor Articolului 15 alineatul (4) din Directiva-cadru.

Articolul 8: se referă la sarcinile Autorităţii în domeniul alocării de numere, care includ administrarea şi dezvoltarea Spaţiului de numerotare telefonică europeană (SNTE), managementul intervalelor de numerotare armonizate (de ex. administrarea cererilor de rezervare a numerelor „116”, conform Deciziei 2007/116/CE a Comisiei) şi emiterea unui aviz, la cerere, cu privire la obligaţiile legate de transferabilitatea numerelor.

Articolul 9: Autoritatea va asista Comisia prin efectuarea unei reexaminări anuale a măsurilor luate la nivel naţional în vederea cunoaşterii la scară mai largă a numărului unic de urgenţă la nivel european „112”. La solicitarea Comisiei, va emite un aviz cu privire la aspectele tehnice ale punerii în aplicare a numărului „112”.

Articolul 10: Autoritatea va asista Comisia în legătură cu aspectele tehnice şi economice ale spectrului de frecvenţe folosit la furnizarea de servicii de comunicaţii electronice.

Articolul 11: Autoritatea va participa la identificarea serviciilor de la nivel comunitar care ar beneficia de o procedură de selecţie comună. Pentru ca un serviciu să se califice drept serviciu la nivel comunitar, acesta va trebui să îndeplinească anumite condiţii. De exemplu, trebuie să existe o cerere pentru servicii în mai mult de un stat membru; iar serviciile respective, prin natura lor, depăşesc graniţele naţionale şi, prin urmare, sunt reglementate la nivelul UE sau regional, mai degrabă decât la nivel naţional.

Articolul 12: stabileşte prevederile referitoare la identificarea întreprinderilor în vederea utilizării dreptului de utilizare în scopul furnizării de servicii la nivel comunitar. Autoritatea va desfăşura procedura de selecţie şi va emite un aviz în care va propune firma/firmele căreia/cărora ar putea fi acordate drepturile de utilizare.

Articolul 13: Autoritatea va juca un rol în revocarea drepturilor de utilizare emise în urma unei proceduri comune de selecţie.

Articolul 14: Autoritatea va contribui la dezvoltarea unei culturi a securităţii reţelelor şi a datelor prin desfăşurarea unor activităţi desfăşurate anterior de ENISA.

Articolul 15: prezintă cazurile în care Autoritatea poate acţiona din proprie iniţiativă.

Capitolul III: Sarcini complementare ale Autorităţii

Articolele 16 şi 17: Autoritatea va încasa taxe administrative pentru unele dintre serviciile furnizate pentru compensarea costurilor de administrare. În cazul unei proceduri comune de selecţie, va încasa şi taxele administrative şi taxele de utilizare pentru drepturile de utilizare a spectrului de frecvenţe în numele statelor membre, pe care apoi le va redistribui statelor membre.

Articolul 18: la solicitarea unei ANR, Autoritatea va emite avize către ANR cu privire la măsurile care trebuie luate de ANR în cazul problemelor transfrontaliere.

Articolele 19-21: Autoritatea va juca un rol în diseminarea şi schimbul de informaţii dintre statele membre, ANR şi Comisie. Se va putea implica în studierea progresului tehnic din cadrul Comunităţii. Va publica un raport anual cu privire la evoluţiile din sectorul comunicaţiilor electronice, în care va indica obstacolele rămase în calea realizării pieţei unice. Va juca un rol în colectarea informaţiilor, precum şi în managementul şi publicarea registrului de informaţii cu privire la spectrul de frecvenţe (Anexa stabileşte informaţiile care vor fi incluse în registru) şi a bazei de date pentru roaming mobil.

Articolul 22: Autoritatea va asista Comisia în legătură cu problemele legate de accesibilitatea electronică şi va publica un raport anual privind măsurile care urmează a fi luate în scopul îmbunătăţirii accesibilităţii reţelelor şi echipamentelor de comunicaţii electronice pentru utilizatorii finali cu handicap.

Capitolul IV: Organizarea Autorităţii

Articolul 24: structura organizaţională a Autorităţii va include şase organisme: Consiliul de administraţie, Consiliul autorităţilor de reglementare, Directorul, Responsabilul şef cu securitatea reţelelor, Grupul permanent al părţilor interesate şi Consiliul de apel.

Articolele 25 şi 26: Consiliul de administraţie va fi responsabil cu numirea Directorului şi a Responsabilului Şef cu Securitatea Reţelelor, cu adoptarea programului anual de lucru şi a bugetului anual al Autorităţii, cu aprobarea raportului general cu privire la activităţile Autorităţii şi cu adoptarea normelor financiare aplicabile Autorităţii. Autoritatea va emite un raport periodic cu privire la activităţile sale destinat Parlamentului European.

Articolele 27 şi 28: Consiliul autorităţilor de reglementare va include un membru pentru fiecare stat membru, care va fi şeful autorităţii naţionale de reglementare independente responsabil cu aplicarea de zi cu zi a cadrului de reglementare în statul membru, şi Directorul. Comisia poate participa, dar fără drept de vot, la şedinţele Consiliului. Consiliul autorităţilor de reglementare va fi responsabil cu luarea deciziilor tehnice de către Autoritate, în domenii precum identificarea potenţialilor deţinători de drepturi, avizele emise în baza Articolului 7 etc. Avizele şi deciziile trebuie adoptate cu majoritate simplă.

Articolele 29 şi 30: Directorul va fi pe deplin responsabil cu sarcinile alocate Autorităţii şi va fi reprezentantul legal al Autorităţii. Directorul va fi, de asemenea, responsabil cu elaborarea şi punere în aplicarea bugetului, cu elaborarea proiectului pentru programul de lucru şi cu aspectele legate de personal[12].

Articolul 31: Responsabilul şef cu securitatea reţelelor va fi responsabil cu coordonarea sarcinilor Autorităţii şi elaborarea programului anual de lucru în domeniul securităţii reţelelor şi a datelor. Acesta/aceasta va raporta către Director şi va fi sprijinit de un Grup permanent al părţilor interesate (articolul 32).

Articolele 33 şi 34: stabilesc Consiliul de apel pentru a se asigura că părţile afectate de deciziile Autorităţii în domeniul numerotării beneficiază de măsurile corective necesare.

Articolele 35 – 53 vizează chestiunile operaţionale şi administrative standard, inclusiv bugetul, accesul la documente şi transparenţă, statutul juridic al Autorităţii, personalul, participarea statelor terţe etc.

Articolul 55: se referă la evaluarea de către Comisie a rezultatelor obţinute de Autoritate în ceea ce priveşte cu mandatul şi obiectivul acesteia, care va fi emisă la cinci ani de la începerea efectivă a funcţionării Autorităţii. Raportul, şi orice propunere care îl însoţeşte, vor fi transmise Consiliului şi Parlamentului European.

2007/0249 (COD)

Propunere de

REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI

de instituire a Autorităţii europene de reglementare a pieţei comunicaţiilor electronice

(Text cu relevanţă pentru SEE)

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, în special articolul 95,

având în vedere propunerea Comisiei[13],

având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European[14],

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor[15],

hotărând în conformitate cu procedura stabilită la articolul 251 din tratat[16],

întrucât:

(1) Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice (Directiva-cadru)[17], Directiva 2002/19/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind accesul la reţelele de comunicaţii electronice şi la infrastructura asociată, precum şi interconectarea acestora (Directiva privind accesul)[18], Directiva 2002/20/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind autorizarea reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice (Directiva privind autorizarea)[19], Directiva 2002/22/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind serviciile universale şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile electronice de comunicaţii (Directiva privind serviciul universal)[20] şi Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protejarea confidenţialităţii în sectorul comunicaţiilor electronice (Directiva asupra confidenţialităţii şi comunicaţiilor electronice)[21] (denumite împreună în continuare „Directiva-cadru şi Directivele specifice”) doresc să creeze o piaţă internă a comunicaţiilor electronice în cadrul Comunităţii, asigurând, în acelaşi timp, un nivel ridicat de investiţii, inovaţii şi protecţie a consumatorilor printr-o concurenţă sporită.

(2) Cadrul de reglementare din 2002 pentru comunicaţiile electronice prevede un sistem de reglementare al autorităţilor naţionale de reglementare şi cooperarea acestor autorităţi atât între ele cât şi cu Comisia, în vederea asigurării dezvoltării practicii coerente de reglementare şi a aplicării unitare a cadrului de reglementare la nivelul Comunităţii.

(3) Regulamentul (CE) nr. 460/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 10 martie 2004 privind instituirea Autorităţii Europene pentru Securitatea Reţelelor Informatice şi a Datelor[22] (denumit în continuare „Regulamentul ENISA”) a stabilit Autoritatea Europeană pentru Securitatea Reţelelor Informatice şi a Datelor (ENISA) în 2004 pentru o perioadă de cinci ani, cu scopul de a asigura un nivel ridicat şi eficient al securităţii reţelelor informatice şi a datelor în cadrul Comunităţii, în vederea dezvoltării unei culturi a securităţii reţelelor informatice şi a datelor de care să beneficieze cetăţenii, consumatorii, întreprinderile şi organizaţiile din sectorul public din Uniunea Europeană, contribuind astfel la o funcţionare eficientă a pieţei interne.

(4) Autorităţile naţionale de reglementare exercită o putere discreţionară considerabilă în punere în aplicarea cadrului de reglementare care reflectă cunoaşterea expertă de către acestea a condiţiilor de pe piaţa locală, dar această putere discreţionară trebuie reconciliată cu necesitatea de a asigura dezvoltarea practicii de reglementare coerente şi aplicarea uniformă a cadrului de reglementare pentru a contribui în mod eficient la dezvoltarea şi definitivarea pieţei interne.

(5) Având în vedere această necesitate de a aplica în mod uniform normele relevante în toate statele membre, Comisia a înfiinţat Grupul european al autorităţilor de reglementare (ERG) prin Decizia [23] pentru a acorda consultanţă şi asistenţă Comisiei în consolidarea pieţei interne şi, la un nivel mai general, pentru a asigura o interfaţă între autorităţile naţionale de reglementare şi Comisie.

(6) ERG a avut o contribuţie pozitivă, acordând asistenţă în demersurile făcute către practica coerentă de reglementare, în măsura în care acest lucru a fost posibil. Cu toate acestea, prin natura sa, ERG este un grup liber care se bazează în esenţă pe cooperare voluntară, al cărui statut instituţional existent nu reflectă responsabilităţile importante exercitate de autorităţile naţionale de reglementare în punerea în aplicare a cadrului de reglementare.

(7) Prin urmare, este necesară o bază instituţională substanţială pentru înfiinţarea unui organism care să reunească expertiza şi experienţa autorităţilor naţionale de reglementare, împreună cu un set de competenţe bine definit, având în vedere necesitatea ca acest organism să exercite o autoritate reală în ochii membrilor săi şi necesitatea reglementării sectorului prin calitatea rezultatelor acestuia.

(8) Necesitatea de a îmbunătăţi mecanismele de asigurare a practicii uniforme de reglementare în vederea definitivării pieţei interne a comunicaţiilor şi serviciilor electronice a fost evidenţiată de constatările rapoartelor Comisiei cu privire la punerea în aplicare a cadrului de reglementare din 2002[24] şi de consultarea publică privind Comunicarea Comisiei din 29 iunie 2006 către Consiliu, Parlamentul European şi Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor asupra Revizuirii cadrului de reglementare UE pentru reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice[25]. Acestea au identificat absenţa în continuare a unei pieţe interne a comunicaţiilor electronice ca fiind cel mai important aspect care trebuia soluţionat prin reforma cadrului de reglementare. Reglementarea fragmentată şi neuniformă rezultată în urma activităţilor slab coordonate ale autorităţilor naţionale de reglementare riscă să pună în pericol competitivitatea sectorului, precum şi beneficiile semnificative ale consumatorilor rezultate în urma concurenţei transfrontaliere şi trans-naţionale, şi chiar a serviciilor la nivel comunitar.

(9) În special, efectuarea cu întârziere a analizelor de piaţă în baza Directivei 2002/21/CE (Directiva Cadru), metodele divergente adoptate de autorităţile naţionale de reglementare pentru impunerea obligaţiilor stabilite pentru remedierea absenţei unei concurenţe eficiente identificată prin analiza de piaţă, condiţiile eterogene aferente drepturilor de utilizare, procedurile de selecţie diferite pentru serviciile la nivel comunitar, numerele diferite din Comunitate pentru serviciile la nivel comunitar şi problemele cu care se confruntă autorităţile naţionale de reglementare în soluţionarea disputelor transfrontaliere au ca rezultat soluţii ineficiente şi creează obstacole în calea realizării pieţei interne.

(10) Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu din data de 1 iunie 2007, intitulată „O evaluare a Autorităţii Europene pentru Securitatea Reţelelor şi a Datelor (ENISA)”[26] a prezentat o examinare a unui raport extern de specialitate[27] care a evaluat activitatea Autorităţii de la înfiinţarea sa şi recomandările Consiliului Director al ENISA referitoare la Regulamentul ENISA şi a lansat o consultare publică. Rezultatele principale ale acestui raport al experţilor a confirmat validitatea politicii care stă la baza creării ENISA şi a stabilirii obiectivelor sale iniţiale, şi, în special, contribuţia sa la realizarea unei pieţe cu adevărat interne în domeniul comunicaţiilor electronice.

(11) În acelaşi timp, au fost identificate un număr de probleme, inclusiv, în special, aspecte legate de structura sa organizaţională, combinaţia de competenţe şi dimensiunea personalului său operaţional, precum şi dificultăţi de ordin logistic. Funcţiile cheie ale ENISA ar trebui să evolueze astfel încât să formeze o componentă esenţială a Autorităţii care, pe baza unei identificări mai clare a obiectivelor şi sarcinilor sale, ar trebui să garanteze că acele obiective şi sarcini pot fi îndeplinite într-o manieră mai eficientă, mai exactă şi mai ieftină, în conformitate cu principiile unei mai bune reglementări, de către o autoritate unică cu competenţe în ceea ce priveşte aspectele care cad sub incidenţa cadrului european de reglementare pentru reţelele şi serviciile din domeniul comunicaţiilor electronice.

(12) Această situaţie atrage după sine necesitatea înfiinţării unui nou organism comunitar, Autoritatea europeană de reglementare a pieţei comunicaţiilor electronice (denumită în continuare “Autoritatea”). Autoritatea ar aduce astfel o contribuţie efectivă la sprijinirea definitivării pieţei interne prin sprijinul acordat Comisiei şi autorităţilor naţionale de reglementare. Autoritatea ar funcţiona ca punct de referinţă şi ar câştiga încredere în virtutea independenţei sale, a calităţii serviciilor de consultanţă acordate şi a informaţiilor diseminate, a transparenţei procedurilor şi metodelor sale de operare şi a eforturilor depuse în îndeplinirea sarcinilor ce îi sunt alocate

(13) Înfiinţarea unei astfel de Autorităţi ar trebui, prin crearea unei baze comune de expertiză, să consolideze capacităţile autorităţilor naţionale de reglementare fără a înlocui funcţiile existente ale acestora şi fără a dubla eforturile depuse deja, în beneficiul sprijinirii Comisiei în îndeplinirea responsabilităţilor sale.

(14) Autoritatea trebuie să înlocuiască ERG şi să joace rolul de forum exclusiv pentru cooperare între autorităţile naţionale de reglementare în exercitarea întregii game de responsabilităţi ale acestora conform cadrului de reglementare.

(15) Autoritatea trebuie înfiinţată în cadrul structurii instituţionale şi a balanţei de puteri existente ale Comunităţii. Agenţia ar trebui să fie independentă în ceea ce priveşte aspectele tehnice şi să aibă autonomie juridică, administrativă şi financiară. În acest scop, este necesar şi adecvat ca Autoritatea să fie un organism comunitar cu personalitate juridică care să-şi poată exercita puterile conferite prin prezentul regulament.

(16) Autoritatea trebuie să aibă la bază eforturile naţionale şi comunitare şi, prin urmare, să îşi îndeplinească sarcinile în deplină colaborare cu autorităţile naţionale de reglementare şi cu Comisia şi să fie deschisă la contactele cu industria, cu grupurile de consumatori şi cu alte părţi interesate relevante.

(17) Prezentul regulament şi Autoritatea pe care o instituie acesta fac parte integrantă din cadrul de reglementare comunitar în domeniul comunicaţiilor electronice. În acest sens, Autoritatea are, în special, un rol important de jucat în cadrul mecanismelor avute în vedere pentru consolidarea pieţei interne a comunicaţiilor electronice şi pentru efectuarea analizelor de piaţă în anumite circumstanţe.

(18) Autoritatea trebuie să ofere consultanţă în mod corespunzător Comisiei şi autorităţilor naţionale de reglementare, conform cadrului de reglementare al Comunităţii pentru comunicaţii electronice, asistând astfel la punerea în aplicare efectivă a acestuia.

(19) Autoritatea trebuie să asiste Comisia în legătură cu orice extindere a obligaţiilor UE privind transferabilitatea numerelor. O astfel de extindere poate include inter alia domeniul de aplicare al informaţiilor care urmează a fi transferate sau tipurile de reţea (adică fixă sau mobilă) între care urmează a fi transferate numerele şi informaţiile. Modificările cu privire la această obligaţie trebuie să ţină cont de preţurile pentru utilizatori şi costurile de comutare pentru întreprinderi, precum şi de experienţele din statele membre.

(20) Autoritatea trebuie să asiste Comisia prin efectuarea unei revizuiri anuale a măsurilor adoptate de statele membre de informare a cetăţenilor în legătură cu existenţa şi utilizare numărului de telefon de urgenţă unic în Europa „112”. Controlul anual efectuat de Autoritate ar identifica cele mai bune practici şi obstacolele rămase şi ar contribui la îmbunătăţirea nivelului de protecţie şi a securităţii cetăţenilor care călătoresc în Uniunea Europeană.

(21) În contextul urmăririi obiectivelor stabilite prin Decizia 676/2002/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 martie 2002 privind cadrul de reglementare pentru politica de gestionare a spectrului de frecvenţe radio în Comunitatea Europeană (decizia privind spectrul de frecvenţe radio)[28], Comisia poate apela la consultanţă independentă de specialitate oferită de Autoritate în legătură cu utilizarea spectrului radio în Comunitate. Această consultanţă ar putea implica investigaţii tehnice specifice, precum şi evaluarea impactului economic sau social şi analiza măsurilor din cadrul politicii cu privire la spectrul de frecvenţe. De asemenea, ar putea include aspecte legate de punere în aplicarea Articolului 4 din Decizia 676/2002/CE (decizia privind spectrul de frecvenţe radio), prin care Autorităţii i se poate solicita să informeze Comisia în legătură cu rezultatele obţinute în baza mandatelor conferite de Comisie Conferinţei Europene a Poştelor şi Telecomunicaţiilor (CEPT).

(22) În timp ce progresul tehnologic şi al pieţei a sporit potenţialul de furnizare a serviciilor de comunicaţii electronice dincolo de graniţele geografice ale statelor membre individuale, există riscul ca existenţa unor condiţii juridice şi de reglementare diferite privind furnizarea acestor servicii conform legilor naţionale să împiedice tot mai mult furnizarea acestor servicii transfrontaliere. Prin urmare, Autoritatea trebuie să joace un rol cheie în stabilirea condiţiilor armonizate de autorizare a acestor servicii, indiferent dacă este vorba de autorizaţii generale, drepturi de utilizare a spectrului radio sau drepturile de utilizare a numerelor, precum şi în informarea Comisiei în legătură cu detaliile privind măsurile care urmează a fi adoptate conform Directivei 2002/21/CE (Directiva-cadru) pentru realizarea acestor condiţii armonizate.

(23) În special, Autoritatea trebuie să evalueze necesitatea unei proceduri unice de selecţie la nivel comunitar a drepturilor de utilizare, conform condiţiilor armonizate, să informeze Comisia în legătură cu termenii şi criteriile care urmează a fi aplicate în cadrul unei astfel de proceduri de selecţie şi să primească şi să evalueze cererile din partea întreprinderilor privind aceste drepturi de utilizare. De asemenea, Autoritatea trebuie să aibă sarcina de a informa Comisia cu privire la revocare acestor drepturi de utilizare, atunci când este cazul.

(24) Autoritatea trebuie să joace rolul unui centru de expertiză la nivel european pentru problemele legate de securitatea reţelelor informatice şi a datelor, oferind îndrumare şi consultanţă Parlamentului European, Comisiei sau organismelor competente numite de statele membre. Securitatea şi durabilitatea reţelelor de comunicaţii şi a sistemelor de informaţii rămân o preocupare principală a societăţii şi un element cheie al cadrului de reglementare UE în domeniul reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice. Funcţionarea fără probleme a pieţei interne riscă să fie îngreunată de o aplicare eterogenă a prevederilor din domeniul securităţii stipulate în Directiva-cadru şi în Directivele specifice. Avizul Autorităţii, prin care furnizează consultanţă tehnică la solicitarea Comisiei şi a statelor membre, trebuie să faciliteze aplicarea uniformă a acestor directive la nivel naţional.

(25) Pot fi impuse taxe administrative furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice, pentru managementul sistemului de autorizare şi pentru acordarea drepturilor de utilizare. În plus faţă de taxele administrative, pot fi impuse taxe de utilizare pentru utilizarea frecvenţelor şi a numerelor. În vederea reducerii sarcinilor administrative ale întreprinderilor, în cazul unei proceduri comune de selecţie, Autoritatea va încasa şi va redistribui statelor membre taxele administrative şi de utilizare.

(26) În cazul apariţiei unor dispute de natură transfrontalieră între întreprinderi în legătură cu drepturile sau obligaţiile prevăzute în cadrul de reglementare pentru comunicaţii electronice, la solicitarea unei autorităţi naţionale de reglementare cu competenţă în soluţionarea disputei, Autoritatea trebuie să investigheze fondul apariţiei disputei şi să informeze autoritatea naţională de reglementare respectivă în legătură cu măsurile pe care le consideră cele mai adecvate în vederea soluţionării acestei dispute conform prevederilor cadrului de reglementare.

(27) Autoritatea trebuie să contribuie la elaborarea celor mai bune practici de reglementare şi la uniformizarea aplicării regulamentului în sectorul comunicaţiilor electronice, facilitând schimbul de informaţii dintre autorităţile naţionale de reglementare şi punând informaţiile adecvate la dispoziţia publicului, de o manieră uşor accesibilă. Autoritatea trebuie să aibă posibilitatea să se ocupe de aspectele economice şi tehnice şi să acceseze cele mai recente informaţii disponibile pentru a putea răspunde provocărilor economice şi tehnice pe care le ridică societatea informaţională aflată în curs de dezvoltare, de exemplu în domenii precum securitatea reţelelor informatice şi a datelor şi dispozitivele de identificare a frecvenţelor radio.

(28) Pentru a-şi putea îndeplini sarcinile prevăzute de prezentul regulament şi pentru a înţelege mai bine provocările din domeniul comunicaţiilor electronice, inclusiv riscurile actuale şi viitoare din domeniul securităţii reţelelor informatice şi a datelor, Autoritatea trebuie să poată analiza evoluţia actuală şi viitoare. În acest scop, Autoritatea poate colecta informaţii corespunzătoare, în special cele referitoare la încălcarea securităţii şi integrităţii cu impact semnificativ asupra funcţionării reţelei sau a serviciilor furnizate de autorităţile naţionale de reglementare conform articolului 13a alineatul (3) din Directiva 2002/21/CE (Directiva-cadru), precum şi cu ajutorul chestionarelor.

(29) Fiind un punct central de transmitere şi de schimb de informaţii cu privire la aspecte legate de reglementarea serviciilor de comunicaţii electronice la nivelul Comunităţii, şi în scopul promovării transparenţei şi reducerii sarcinilor administrative ale furnizorilor şi utilizatorilor de astfel de servicii, Autoritatea trebuie să deţină şi să asigure accesul la un registru care să conţină informaţii referitoare la utilizarea spectrului în Comunitate, pe baza informaţiilor standardizate furnizate periodic de fiecare stat membru. Pentru îmbunătăţirea transparenţei preţurilor pentru persoanele fizice la efectuarea şi primirea de apeluri telefonice prin roaming în Comunitate, şi pentru a ajuta clienţii serviciilor de roaming să ia decizii cu privire la utilizarea telefoanelor lor mobile atunci când se află în străinătate, Autoritatea trebuie să se asigure că informaţii actualizate cu privire la aplicarea Regulamentului (CE) nr. 717/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 iunie 2007 privind roaming-ul în reţelele publice de telefonie mobilă în interiorul Comunităţii şi de modificare a Directivei 2002/21/CE[29] sunt puse la dispoziţia părţilor interesate şi că publică anual rezultatele unei astfel de monitorizări.

(30) De asemenea, Autoritatea trebuie să poată cere efectuarea de studii necesare îndeplinirii sarcinilor sale, asigurându-se în acelaşi timp că legăturile stabilite de aceasta cu Comisia şi cu statele membre previn duplicarea eforturilor.

(31) Comisia trebuie să poată solicita Autorităţii să îndeplinească orice sarcini specifice suplimentare ca parte a îndatoririlor sale generale, care se consideră că pot contribui la atingerea obiectivelor cadrului de reglementare al Comunităţii pentru comunicaţii electronice.

(32) Structura Autorităţii trebuie să fie adecvată sarcinilor pe care urmează să le îndeplinească. Experienţa altor autorităţi similare din cadrul Comunităţii oferă o oarecare îndrumare în acest sens, dar structura trebuie adaptată pentru a răspunde nevoilor specifice ale sistemului comunitar de reglementare a comunicaţiilor electronice. În special, trebuie avute în vedere rolul specific al autorităţilor naţionale de reglementare şi natura independentă a acestora.

(33) Autoritatea trebuie să deţină atribuţiile necesare pentru a exercita funcţiile de reglementare într-un mod eficient şi, mai ales, independent. Reflectând situaţia la nivel naţional, Consiliul autorităţilor de reglementare trebuie aşadar să acţioneze independent de orice interes de piaţă şi nu poate cere sau urma instrucţiuni de la nici un guvern sau altă entitate publică sau privată.

(34) Funcţionarea fără probleme a Autorităţii necesită ca Directorul acesteia să fie numit în funcţie de merite şi abilităţi administrative şi manageriale dovedite, precum şi în funcţie de competenţa şi experienţa relevantă în domeniul reţelelor, serviciilor şi pieţelor de comunicaţii electronice, şi ca acesta să îşi îndeplinească îndatoririle total independent şi cu flexibilitate în ceea ce priveşte organizarea funcţionării interne a Autorităţii. Directorul trebuie să asigure îndeplinirea eficientă a sarcinilor Autorităţii, de o manieră independentă.

(35) Pentru a se asigura că sarcinile Autorităţii sunt îndeplinite în mod eficient, Directorul trebuie să deţină competenţele necesare emiterii tuturor avizelor, cu consimţământul Consiliului autorităţilor de reglementare şi să se asigure că Autoritatea îşi desfăşoară activitatea conform principiilor generale prevăzute în acest sens.

(36) Este necesară garantarea faptului că părţile afectate de deciziile Autorităţii pot apela la măsurile corective necesare. Trebuie înfiinţat un mecanism adecvat de recurs, astfel încât deciziile Autorităţii să poată fi contestate la un Consiliu de apel specializat ale cărui decizii trebuie să poată face obiectul unei acţiuni la Curtea de Justiţie.

(37) În plus faţă de principiile sale de funcţionare bazate pe independenţă şi transparenţă, Autoritatea trebuie să fie o organizaţie deschisă contactelor cu industria, consumatorii şi alte părţi interesate. Autoritatea trebuie să faciliteze cooperarea dintre diverşi actori care operează în domeniul securităţii reţelelor informatice şi a datelor, organizând periodic, printre altele, consultări cu industria, cu centrele de cercetare, precum şi cu alte părţi interesate, prin înfiinţarea unei reţele de contacte pentru organismele Comunităţii, organismele din sectorul public numite de statele membre, organismele din sectorul privat şi organismele consumatorilor.

(38) Prin urmare, procedurile Autorităţii trebuie să garanteze faptul că Autoritatea are acces la expertiza şi experienţa specialiştilor din sectorul comunicaţiilor electronice, în special în domenii cu complexitate tehnică şi schimbări rapide, aşa cum este securitatea reţelelor informatice şi a datelor.

(39) Pentru a se asigura că, în îndeplinirea sarcinilor Autorităţii legate de securitatea reţelelor informatice şi a datelor, se foloseşte gradul necesar de expertiză şi experienţă, trebuie numit un Responsabil şef cu securitatea reţelelor. Trebuie înfiinţat un Grup permanent al părţilor interesate în vederea acordării de consultanţă Responsabilului şef cu securitatea reţelelor, a încurajării schimbului de experienţă şi de cele mai bune practici în aceste domenii şi a menţinerii unui dialog regulat cu sectorul privat, cu organizaţiile consumatorilor şi cu alte părţi interesate.

(40) Pentru a garanta autonomia şi independenţa deplină a Autorităţii, aceasta trebuie să primească un buget autonom. Procedura bugetară comunitară trebuie să rămână în continuare aplicabilă în ceea ce priveşte subvenţiile prevăzute de la bugetul general al Uniunii Europene. În plus, verificările conturilor trebuie efectuate de către Curtea de Conturi în conformitate cu articolul 91 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 privind regulamentul financiar cadru pentru organismele menţionate la articolul 185 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităţilor Europene[30].

(41) Dacă este cazul, Autoritatea trebuie să se consulte cu părţile interesate şi să le ofere oportunitatea de a comenta proiectele de măsuri într-o perioadă de timp rezonabilă.

(42) Comisia trebuie să poată aplica penalizări financiare întreprinderilor care nu furnizează informaţiile necesare Autorităţii pentru îndeplinirea eficientă a sarcinilor sale. De asemenea, statele membre trebuie să garanteze faptul că dispun de un cadru adecvat de impunere efectivă a penalizărilor asupra întreprinderilor, direct proporţional cu culpa acestora şi care să le descurajeze să comită o altă culpă pe viitor, pentru nerespectarea de către acestea a obligaţiilor prevăzute în prezentul regulament.

(43) În cadrul domeniului său de aplicare, în urmărirea obiectivelor sale şi în îndeplinirea sarcinilor sale, Autoritatea trebuie să respecte în special prevederile aplicabile instituţiilor Comunităţii referitoare la tratamentul documentelor confidenţiale. Acolo unde este cazul, este necesară asigurarea unui schimb coerent şi sigur de informaţii în cadrul prezentului regulament.

(44) Autoritatea trebuie să aplice legislaţia relevantă din Comunitate cu privire la accesul public la documente, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului şi ale Comisiei[31] şi la protecţia persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecţia persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituţiile şi organismele Comunităţii şi privind libera circulaţie a acestor date[32].

(45) Participarea ţărilor terţe la activităţile Autorităţii este posibilă în conformitate cu acordurile corespunzătoare care urmează să fie încheiate de către Comunitate.

(46) Trebuie asigurat transferul fără probleme al activităţilor permanente ale ENISA către Autoritate.

(47) Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competenţelor de executare conferite Comisiei[33].

(48) În special, Comisia trebuie să deţină competenţa de a adapta informaţiile menţionate în anexa la prezentul regulament la progresele tehnologice şi de piaţă. Deoarece aceste măsuri au o aplicabilitate generală şi au ca scop modificarea unor aspecte neesenţiale ale prezentului regulament, ele trebuie adoptate în conformitate cu procedura de reglementare cu control prevăzută la articolul 5 litera (a) din Decizia 1999/468/CE.

(49) Dat fiind că obiectivele acţiunii propuse, şi anume funcţionarea mai bună a pieţei interne a comunicaţiilor şi serviciilor electronice şi dezvoltarea comunicaţiilor electronice la nivel comunitar, nu pot suficient de bine atinse de statele membre având în vedere domeniul de aplicare la nivel european al acestui Regulament, prin urmare aceste obiective putând fi mai bine realizate la nivel comunitar, Comunitatea poate adopta măsuri conform principiului subsidiarităţii, aşa cum se prevede la articolul 5 din Tratat. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depăşeşte ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor în cauză,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

OBIECT, DOMENIU DE APLICARE, DEFINIŢII ŞI SARCINI

ARTICOLUL 1 OBIECT şI DOMENIU DE APLICARE

1. Se înfiinţează o Autoritate Europeană de Reglementare a Pieţei Comunicaţiilor Electronice, ale cărei responsabilităţi sunt stabilite prin prezentul regulament.

2. Autoritatea îşi desfăşoară activitatea în domeniul de aplicare al Directivei 2002/21/CE (Directiva-cadru) şi al Directivelor specifice şi utilizează expertiza disponibilă în cadrul autorităţilor naţionale de reglementare. Autoritatea contribuie la mai buna funcţionare a pieţei interne a reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice, inclusiv, în special, la dezvoltarea comunicaţiilor electronice la nivel comunitar şi la asigurarea unui nivel ridicat şi eficient privind securitatea reţelelor informatice şi a datelor, prin intermediul sarcinilor menţionate în Capitolele II şi III.

3. Autoritatea îşi îndeplineşte sarcinile în colaborare cu autorităţile naţionale de reglementare şi cu Comisia, în cadrul unui sistem european de reglementare a comunicaţiilor electronice.

4. În desfăşurarea tuturor activităţilor sale şi în special în emiterea avizelor sale, Autoritatea urmăreşte aceleaşi obiective cu cele urmărite de autorităţile naţionale de reglementare conform articolului 8 din Directiva 2002/21/CE (Directiva-cadru).

5. Obiectivele şi sarcinile Autorităţii nu afectează competenţele statelor membre în ceea ce priveşte securitatea reţelelor informatice şi a datelor care nu intră sub incidenţa Tratatului CE, cum sunt cele prevăzute la titlurile V şi VI din Tratatul privind Uniunea Europeană. În orice caz, obiectivele şi sarcinile Autorităţii nu aduc atingere activităţilor referitoare la securitatea publică, apărare, activităţi ale statului în domeniul dreptului penal şi securitatea de stat, inclusiv bunăstarea economică a statului atunci când este vorba de aspecte legate de securitatea de stat.

Articolul 2Definiţii

În sensul prezentului regulament, se aplică definiţiile prevăzute la articolul 2 din Directiva 2002/21/CE, articolul 2 din Directiva 2002/19/CE, articolul 2 din Directiva 2002/20/CE, articolul 2 din Directiva 2002/22/CE, articolul 2 din Directiva 2002/58/CE şi articolul 2 din Decizia nr. 676/2002/CE (Decizia privind spectrul radio).

Articolul 3Funcţiile Autorităţii

În promovarea sarcinilor sale prevăzute prin prezentul regulament, Autoritatea:

1. emite avize la solicitarea Comisiei sau din proprie iniţiativă şi sprijină Comisia prin punerea la dispoziţia acesteia a unor mijloace tehnice suplimentare de asistenţă privind toate aspectele legate de comunicaţiile electronice;

2. asistă Comunitatea, statele membre şi autorităţile naţionale de reglementare în relaţiile, discuţiile şi schimburile cu terţii;

3. furnizează consultanţă actorilor de pe piaţă şi autorităţilor naţionale de reglementare cu privire la aspecte din domeniul reglementării;

4. schimbă, diseminează şi colectează informaţii şi efectuează studii în domenii relevante pentru activitatea sa;

5. furnizează consultanţă şi asistenţă Comisiei sau oricărui organism competent numit de un stat membru în legătură cu orice problemă de securitate a reţelelor informatice şi a datelor care ţine de competenţa Autorităţii;

6. adoptă decizii individuale în legătură cu emiterea drepturilor de utilizare a numerelor din Spaţiul European de Numerotare Telefonică (ETNS);

7. sprijină Comisia în selectarea de întreprinderi eligibile pentru acordarea de drepturi de utilizare a frecvenţelor radio şi a numerelor;

8. încasează şi redistribuie taxele de utilizare pentru drepturile de utilizare a frecvenţelor radio şi a numerelor;

9. emite recomandări către autorităţile naţionale de reglementare în legătură cu dispute transnaţionale referitoare la aspecte ce ţin de accesibilitatea electronică.

CAPITOLUL II

SARCINILE AUTORITĂŢII REFERITOARE LACONSOLIDAREA PIEŢEI INTERNE

ARTICOLUL 4 ROLUL AUTORITăţII ÎN APLICAREA CADRULUI DE REGLEMENTARE

1. La solicitarea Comisiei, Autoritatea emite avize cu privire la toate aspectele legate de comunicaţiile electronice.

2. În special, Autoritatea contribuie la aplicarea armonizată a prevederilor Directivei-cadru şi ale Directivelor specifice, prin emiterea unui aviz în scopul asistării Comisiei la elaborarea recomandărilor sau a măsurilor obligatorii care urmează a fi adoptate de Comisie conform articolului 19 din Directiva 2002/21/CE (Directiva-cadru).

3. Aspectele menţionate la alineatul (1) includ:

10. măsuri ale autorităţilor naţionale de reglementare cu privire la definirea pieţei, desemnarea întreprinderilor care au o autoritate semnificativă pe piaţă şi impunerea de remedii, conform articolului 7 din Directiva 2002/21/CE (Directiva-cadru);

11. securitatea şi integritatea reţelelor şi serviciilor publice de comunicaţii electronice conform articolului 13a din Directiva 2002/21/CE (Directiva-cadru) şi articolului 4 din Directiva 2002/58/CE (Directiva asupra confidenţialităţii şi comunicaţiilor electronice);

12. identificarea pieţelor transnaţionale, conform articolului 15 din Directiva 2002/21/CE (Directiva-cadru);

13. aspecte referitoare la standardizare conform articolului 17 din Directiva 2002/21/CE (Directiva-cadru);

14. analize ale pieţelor naţionale specifice conform articolului 16 din Directiva 2002/21/CE (Directiva-cadru);

15. transparenţa şi informaţiile furnizate utilizatorilor finali conform articolului 21 din Directiva 2002/22/CE (Directiva privind serviciul universal);

16. calitatea serviciului conform articolului 22 din Directiva 2002/22/CE (Directiva privind serviciul universal);

17. punere în aplicarea eficientă a numărului de telefon de urgenţă „112” conform articolului 26 din Directiva 2002/22/CE (Directiva privind serviciul universal);

18. aspecte legate de numerotare, conform articolului 10 din Directiva 2002/21/CE (Directiva-cadru) şi accesul la numere şi servicii în Comunitate conform articolului 28 din Directiva 2002/22/CE (Directiva privind serviciul universal);

19. transferabilitatea numerelor conform articolului 30 din Directiva 2002/22/CE (Directiva privind serviciul universal);

20. îmbunătăţirea accesului utilizatorilor finali cu handicap la serviciile şi echipamentele de comunicaţii electronice conform articolului 33 din Directiva 2002/22/CE (Directiva privind serviciul universal);

21. măsuri ale autorităţilor naţionale de reglementare adoptate conform articolului 5 şi articolul 8 alineatul (3) din Directiva 2002/19/CE (Directiva privind accesul);

22. măsuri cu privire la transparenţă în vederea punerii în aplicare a desfacerii buclei locale conform articolului 9 din Directiva 2002/19/CE (Directiva privind accesul);

23. condiţiile de acces la serviciile de televiziune digitală şi radio, conform articolului 6 din Directiva 2002/19/CE (Directiva privind accesul), şi interoperabilitatea serviciilor interactive de televiziune digitală, conform articolului 18 din Directiva 2002/21/CE (Directiva-cadru);

24. măsuri legate de aspecte referitoare la spectrul radio conform articolelor 4 şi 6 din Decizia 676/2002/CE (Decizia privind spectrul de frecvenţe radio);

25. conform articolelor 6a şi 6b din Directiva 2002/20/CE (Directiva privind autorizarea):

(i) condiţiile armonizate cu privire la drepturile de utilizare a spectrului radio sau a numerelor;

(ii) modificarea sau revocarea drepturilor de utilizare emise, de o manieră coordonată şi armonizată;

(iii) selectarea întreprinderilor cărora le pot fi acordate drepturi individuale de utilizare a spectrului de frecvenţe sau a numerelor, pentru servicii cu potenţial transfrontalier.

4. În plus, Autoritatea îşi asumă sarcinile prevăzute la articolele 5-23.

Articolul 5Consultarea Autorităţii cu privire la definirea şi analiza pieţelor naţionale şi cu privire la măsurile corective

1. Comisia informează Autoritatea atunci când acţionează în conformitate cu articolul 7 alineatele (4) şi (8) din Directiva 2002/21/CE (Directiva-cadru).

2. Autoritatea prezintă un aviz Comisiei cu privire la proiectul de măsuri respective, în termen de 4 săptămâni după ce a fost informată. Avizul va include o analiză detaliată şi obiectivă pentru a se stabili dacă proiectul de măsuri constituie un obstacol pentru piaţa unică şi compatibilitatea acestuia cu legislaţia comunitară, în special cu obiectivele la care se face referire în articolul 8 din Directiva 2002/21/CE (Directiva-cadru). Acolo unde este cazul, Autoritatea indică ce modificări trebuie aduse proiectului de măsuri pentru a se asigura faptul că aceste obiective sunt atinse în modul cel mai eficient.

3. La solicitarea Comisiei, Autoritatea va furniza acesteia toate informaţiile disponibile în vederea îndeplinirii sarcinilor prevăzute în alineatul (2).

Articolul 6Revizuiri ale pieţelor naţionale de către Autoritate

1. În cazul în care Autoritatea primeşte o solicitare din partea Comisiei, conform articolului 16 alineatul (7) din Directiva 2002/21/CE (Directiva-cadru) de analizare a pieţei specifice relevante dintr-un stat membru, aceasta emite un aviz şi furnizează Comisiei informaţiile necesare, inclusiv rezultatele consultării publice şi analiza pieţei. În cazul în care Autoritatea constată ineficienţa concurenţei de pe piaţă, avizul său va include, în urma unei consultări publice, un proiect de măsuri în care vor fi indicate întreprinderile care consideră că trebuie desemnate ca având o putere semnificativă pe piaţă, precum şi obligaţiile corespunzătoare care trebuie impuse.

2. Atunci când este cazul, Autoritatea poate consulta autorităţile naţionale relevante din domeniul concurenţei înainte de a transmite Comisiei avizul său.

3. La solicitarea Comisiei, Autoritatea va furniza acesteia toate informaţiile disponibile în vederea îndeplinirii sarcinilor prevăzute în alineatul (1).

Articolul 7Definirea şi analiza pieţelor transnaţionale

1. La solicitarea Comisiei, Autoritatea emite un aviz cu privire la definirea corespunzătoare a pieţelor transnaţionale.

2. Acolo unde Comisia a identificat o piaţă transnaţională conform articolului 15 alineatul (4) din Directiva 2002/21/CE (Directiva-cadru), Autoritatea efectuează analiza pieţei în colaborare cu autorităţile naţionale de reglementare conform articolului 16 alineatul (5) din directiva în cauză şi emite un aviz în acest sens.

3. În cazul în care Autoritatea constată ineficienţa concurenţei de pe piaţă, avizul său va include, în urma unei consultări publice, un proiect de măsuri în care vor fi indicate întreprinderile care consideră că trebuie desemnate ca având o putere semnificativă pe piaţă, precum şi obligaţiile corespunzătoare care trebuie impuse.

4. Înainte de emiterea avizului său conform alineatului 1 sau al alineatului 3, Autoritatea se consultă cu autorităţile naţionale de reglementare şi cu autorităţile naţionale din domeniul concurenţei şi organizează o consultare publică în conformitate cu articolul 41 din prezentul regulament.

5. La solicitarea Comisiei, Autoritatea va furniza acesteia toate informaţiile disponibile în vederea îndeplinirii sarcinilor prevăzute la alineatele (1) – (4).

Articolul 8Armonizarea numerotării şi transferabilitatea numerelor

1. Autoritatea poate să ia decizii referitoare la emiterea drepturilor de utilizare a numerelor din Spaţiul european de numerotare telefonică (SNTE) în conformitate cu articolul 10 din Directiva 2002/21/EC (Directiva-cadru). Autoritatea este responsabilă, de asemenea, cu administrarea şi dezvoltarea Spaţiului de Numerotare Telefonică European (SNTE), în numele statelor membre cărora le-a fost alocat prefixul 3883.

2. Autoritatea îşi asumă sarcini asociate administrării şi managementului intervalelor de numerotare armonizate conform articolului 10 alineatul (4) din Directiva 2002/21/CE (Directiva-cadru).

3. Autoritatea colaborează cu autorităţile naţionale de reglementare în legătură cu aspecte legate de fraudă sau utilizarea necorespunzătoare a resurselor de numerotare în cadrul Comunităţii, în special pentru servicii transfrontaliere. Poate emite un aviz cu privire la acţiunile care pot fi întreprinse la nivel comunitar sau naţional în caz de fraudă sau de utilizare necorespunzătoare, precum şi cu privire la alte neclarităţi ale consumatorilor referitoare la numerotare.

4. La solicitarea Comisiei, Autoritatea prezintă Comisiei un aviz cu privire la domeniul de aplicare şi parametrii tehnici ai obligaţiilor referitoare la transferabilitatea numerelor sau la datele de identificare ale abonaţilor şi informaţiile aferente între reţele, precum şi la oportunitatea extinderii acestor obligaţii la nivel comunitar.

Articolul 9Punerea în aplicare a numărului de urgenţă la nivel european 112

1. Autoritatea revizuieşte anual măsurile adoptate de statele membre pentru informarea cetăţenilor în legătură cu existenţa şi folosirea numărului de telefon unic de urgenţă pentru Europa „112”, pe baza informaţiilor primite conform articolului 26 alineatul (4) din Directiva 2002/22/CE (Directiva privind serviciul universal). Rezultatele acestei revizuiri se includ în raportul anual menţionat la articolul 21 alineatul (2).

2. La solicitarea Comisiei, Autoritatea emite un aviz către Comisie cu privire la aspectele tehnice legate de punerea în aplicare a numărului de telefon de urgenţă pentru Europa 112, conform articolului 26 din Directiva 2002/22/CE (Directiva privind serviciul universal).

3. Înainte de emiterea avizului său, conform alineatului 2, Autoritatea se consultă cu autorităţile naţionale competente şi organizează o consultare publică în conformitate cu articolul 42.

Articolul 10Consultanţă privind aspectele legate de spectrul de frecvenţe radio din punctul de vedere al comunicaţiilor electronice

1. La solicitarea Comisiei, Autoritatea acordă consultanţă şi efectuează studii şi reexaminări, în special în legătură cu aspectele tehnice şi economice privind utilizarea, în Comunitate, a spectrului de frecvenţe radio în domeniul comunicaţiilor electronice.

2. Activităţile la care se face referire la alineatul (1) pot avea în vedere aspecte ce ţin de punerea în aplicare a Deciziei 676/2002/CE (Decizia privind spectrul de frecvenţe radio) şi nu afectează diviziunea sarcinilor conform articolului 4 din decizia în cauză.

3. La solicitarea Comisiei, Autoritatea furnizează consultanţă în legătură cu elaborarea obiectivelor comune ale politicii la care se face referire la articolul 6 alineatul (3) din Decizia 676/2002/CE (Decizia privind spectrul de frecvenţe radio), în cazul în care acestea cad sub incidenţa sectorului privind comunicaţiile electronice.

4. Autoritatea publică un raport anual privind evoluţiile prognozate ale spectrului din sectorul comunicaţiilor electronice şi politicile în cadrul cărora identifică nevoile şi provocările posibile.

Articolul 11Armonizarea condiţiilor şi procedurilor referitoare la autorizaţiile generale şi drepturile de utilizare

1. La solicitarea Comisiei, Autoritatea prezintă Comisiei un aviz privind domeniul de aplicare şi conţinutul tuturor măsurilor de punere în aplicare prevăzute la articolul 6a din Directiva 2002/20/CE (Directiva privind autorizarea). Acesta poate include, în special, evaluarea întocmită de către Autoritate cu privire la beneficiile pe care le poate avea piaţa unică a reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice ca urmare a punerii în aplicare a măsurilor adoptate de Comisie conform articolului 6a din Directiva 2002/20/CE (Directiva privind autorizarea) şi identificarea serviciilor cu potenţial comunitar care ar beneficia ca urmare a acestor măsuri.

2. Atunci când un aviz al Autorităţii emis conform alineatului (1) se referă la punerea în aplicare a unei proceduri comune de selecţie pentru drepturile de utilizare care intră sub incidenţa articolului 6b din Directiva 2002/20/CE (Directiva privind autorizarea), avizul respectiv include, în special, următoarele:

26. identificarea serviciilor de comunicaţii electronice a căror furnizare transfrontalieră în Comunitate ar beneficia de utilizarea spectrului sau a numerelor, drepturile respective fiind conferite cu ajutorul unei proceduri unice şi în baza unui set unic de condiţii;

27. identificarea numerelor sau a intervalelor de numerotare care pot fi utilizate pentru astfel de servicii;

28. evaluarea nivelului cererii actuale sau potenţiale pentru astfel de servicii la nivel comunitar, precum şi

29. precizarea tuturor restricţiilor pe care le consideră corespunzătoare în ceea ce priveşte numărul de drepturi de utilizare care urmează a fi conferite în baza procedurii comune de selecţie şi procedurile care vor fi urmate pentru selecţia întreprinderilor cărora le sunt conferite aceste drepturi, ţinând cont, acolo unde este cazul, de principiile prevăzute la articolul 7 din Directiva 2002/20/CE (Directiva privind autorizarea).

3. La solicitarea Comisiei, Autoritatea explică sau completează orice aviz emis conform alineatului (1), în intervalul de timp indicat în solicitarea respectivă.

Articolul 12Propunere privind selectarea întreprinderilor

Conform Articolelor 6a şi 6b din Directiva 2002/20/CE (Directiva privind autorizarea), Autoritatea:

30. primeşte şi prelucrează cereri de la întreprinderi privind drepturile de utilizare a spectrului radio şi a numerelor şi încasează taxele şi onorariile administrative impuse întreprinderilor conform unei proceduri comune de selecţie;

31. derulează procedura comună de selectare şi propune întreprinderea(ile) căreia/cărora îi/le pot fi conferite drepturile individuale de utilizare, conform dispoziţiilor;

32. transmite Comisiei un raport conţinând detalii ale cererilor primite, o descriere a evaluării cererilor respective, identificarea întreprinderii(lor) cea/cele mai eligibilă(e) pentru conferirea drepturilor individuale de utilizare şi o justificare a acestei selecţii cu referire la criteriile prevăzute în măsura relevantă de punere în aplicare.

Articolul 13Revocarea drepturilor de utilizare a spectrului de frecvenţe radio şi a numerelor emise în baza procedurilor comune

La solicitarea Comisiei, Autoritatea prezintă Comisiei un aviz privind revocarea drepturilor de utilizare emise în baza procedurilor comune prevăzute la articolul 6b din Directiva 2002/20/CE (Directiva privind autorizarea).

Acest aviz examinează dacă au existat încălcări grave şi repetate ale condiţiilor aferente drepturilor de utilizare.

Articolul 14Securitatea reţelelor informatice şi a datelor

În plus faţă de sarcinile menţionate la articolul 4 alineatul (3) litera (b) şi la articolul 19 alineatele (4) şi (5), Autoritatea:

33. facilitează cooperarea dintre Comisie şi statele membre la elaborarea metodologiilor comune de prevenire, management şi răspuns la problemele legate de securitatea reţelelor informatice şi a datelor;

34. informează Comisia în legătură cu cercetările întreprinse în domeniul securităţii reţelelor informatice şi a datelor, precum şi în legătură cu utilizarea eficientă a tehnologiilor de prevenire a riscurilor; şi promovează soluţiile de management al riscului şi studiile privind soluţiile de management al prevenirii în cadrul organizaţiilor din sectorul public şi privat, şi

35. contribuie la eforturile Comunităţii de cooperare cu statele terţe şi, acolo unde este cazul, cu organizaţiile internaţionale pentru promovarea unei abordări globale comune a problemelor legate de securitatea reţelelor informatice şi a datelor.

Articolul 15 Iniţiativa proprie

Din proprie iniţiativă, Autoritatea poate prezenta Comisiei un aviz cu privire la aspectele menţionate la articolul 4 alineatul (2), articolul 7 alineatul (1), articolul 8 alineatul (3), articolul 10 alineatul (1), articolul 12, articolul 14 şi articolul 21.

CAPITOLUL III

SARCINI COMPLEMENTARE ALE AUTORITĂŢII

ARTICOLUL 16 COLECTAREA DE TAXE ADMINISTRATIVE PENTRU SERVICIILE FURNIZATE DE AUTORITATE

1. Comisia stabileşte taxele administrative impuse întreprinderilor pentru serviciile oferite de către Autoritate în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 54 alineatul (2) şi pe baza unui aviz emis de Autoritate. Autoritatea este responsabilă cu colectarea acestor taxe administrative.

2. Taxele administrative sunt impuse fiecărei întreprinderi în mod obiectiv, transparent şi direct proporţional, astfel încât costurile administrative suplimentare şi cheltuielile asociate să fie reduse.

3. Taxele administrative prevăzute la alineatul (1) pot viza:

36. costurile administrative suportate de Autoritate în legătură cu managementul procedurii de selecţie conform articolului 12;

37. prelucrarea apelurilor conform Articolului 34;

38. costurile administrative suportate de Autoritate în legătură cu administrarea Spaţiului de Numerotare Telefonică European în conformitate cu articolul 8.

Toate taxele vor fi exprimate şi plătibile în Euro.

4. Valoarea taxelor va fi fixată la un nivel care să garanteze faptul că veniturile obţinute din taxe sunt, în principiu, suficiente pentru a acoperi costul total al serviciilor furnizate.

5. Autoritatea publică o prezentare anuală a costurilor şi taxelor sale administrative. În cazul existenţei unor diferenţe între cuantumul taxelor şi totalul costurilor administrative, Autoritatea emite un aviz Comisiei indicând ajustările corespunzătoare aplicate taxelor.

Articolul 17Încasarea şi redistribuirea onorariilor de utilizare pentru drepturile de utilizare a spectrului de frecvenţe radio şi a taxelor administrative în cadrul unei proceduri comune de selecţie

1. Atunci când se impun taxe de utilizare pentru drepturile de utilizare a spectrului radio sau a numerelor emise în baza unei proceduri comune de selecţie, conform articolului 6b din Directiva 2002/20/CE (Directiva privind autorizarea), Autoritatea este responsabilă cu încasarea şi redistribuirea acestor onorarii de utilizare.

Taxele de utilizare vor fi redistribuite la primirea acestora de către Autoritate între statele membre relevante şi Autoritate conform termenelor şi procentelor care urmează a fi stabilite de Comisie conform articolului 6b din Directiva 2002/20/CE (Directiva privind autorizarea).

În cazul în care termenul-limită şi procentul nu sunt stabilite de către Comisie, taxele de utilizare sunt redistribuite în funcţie de populaţia din fiecare stat membru căruia i s-a solicitat să emită drepturi de utilizare în ultimul an încheiat înainte de lansarea procedurii de selecţie.

2. Autoritatea este responsabilă cu încasarea şi redistribuirea taxelor administrative impuse întreprinderilor selecţionate, în urma unei proceduri comune de selecţie pentru drepturi de utilizare a spectrului sau numerelor, în vederea acoperirii costurilor administrative achitate de autorităţile naţionale de reglementare, în ceea ce priveşte monitorizarea conform condiţiilor comune.

Autoritatea redistribuie taxele administrative la care se face referire la punctul 1 imediat după primirea acestora către autorităţile naţionale de reglementare relevante, conform valorilor prevăzute de autorităţile naţionale de reglementare.

Articolul 18Litigii transfrontaliere

1. În cazul în care Autoritatea primeşte o solicitare din partea unei autorităţi naţionale de reglementare conform articolului 21 din Directiva 2002/21/CE (Directiva-cadru) pentru o recomandare privind soluţionarea unui litigiu, aceasta informează toate părţile implicate în litigiu şi toate autorităţile naţionale de reglementare interesate.

2. Autoritatea investighează istoricul disputei şi solicită informaţii corespunzătoare de la părţile implicate şi de la autorităţile naţionale de reglementare interesate.

3. Cu excepţia unor circumstanţe excepţionale, Autoritatea emite recomandările sale în termen de trei luni de la solicitare. În recomandare sunt identificate toate măsurile considerate de către Autoritate a fi cele corespunzătoare pentru a fi luate de autorităţile naţionale de reglementare, conform prevederilor Directivei-cadru şi/sau Directivelor specifice.

4. Autoritatea poate refuza emiterea unei recomandări atunci când consideră că alte mecanisme ar contribui mai bine şi mai rapid la soluţionarea disputei, conform prevederilor articolului 8 din Directiva 2002/21/CE (Directiva-cadru). În astfel de situaţii, Autoritatea informează fără întârziere părţile şi autorităţile naţionale de reglementare interesate.

În cazul în care, în termen de patru luni, disputa nu este soluţionată sau dacă părţile nu au recurs la toate celelalte mecanisme, Autoritatea acţionează conform alineatelor 2 şi 3, la solicitarea oricărei autorităţi naţionale de reglementare.

Articolul 19 Schimbul, diseminarea şi colectarea de informaţii

1. Ţinând cont de politica promovată de Comunitate în domeniul comunicaţiilor electronice, Autoritatea promovează schimbul de informaţii atât între statele membre, cât şi între statele membre, autorităţile naţionale de reglementare şi Comisie, cu privire la situaţia şi progresul activităţilor de reglementare aferente reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice, inclusiv securitatea reţelelor informatice şi a datelor.

2. Autoritatea încurajează schimbul de informaţii şi promovează cele mai bune practici de reglementare şi dezvoltare tehnologică în Comunitate şi în afara acesteia, în special prin:

39. colectarea, prelucrarea şi publicarea informaţiilor referitoare la caracteristicile tehnice, calitatea şi preţurile serviciilor de comunicaţii electronice, precum şi la pieţele comunicaţiilor electronice din Comunitate,

40. iniţierea sau efectuarea de studii cu privire la reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice şi reglementarea şi protecţia acestora, precum şi

41. organizarea şi promovarea de cursuri de instruire cu privire la toate aspectele legate de comunicaţiile electronice.

3. Autoritatea pune aceste informaţii la dispoziţia publicului într-un format uşor accesibil.

4. Autoritatea colectează informaţiile corespunzătoare, în special în conformitate cu articolul 13a din Directiva 2002/21/CE (Directiva-cadru), pentru a analiza riscurile actuale şi viitoare. Autoritatea analizează la nivel european, în special riscurile care ar putea avea un impact asupra durabilităţii şi accesibilităţii reţelelor de comunicaţii electronice, precum şi asupra autenticităţii, integrităţii şi confidenţialităţii informaţiilor accesate şi transmise cu ajutorul acestora, şi transmite rezultatele analizei statelor membre şi Comisiei.

5. Autoritatea contribuie la conştientizarea şi accesibilitatea informaţiilor actuale, obiective şi complete, inclusiv cele cu privire la aspecte legate de securitatea reţelelor informatice şi a datelor, pentru toţi utilizatorii, printre altele, prin promovarea schimbului de cele mai bune practici actuale, inclusiv în domeniul metodelor de alertare a utilizatorilor, precum şi prin realizarea unei sinergii între iniţiativele sectorului public şi privat.

Articolul 20 Managementul registrului de informaţii cu privire la spectrul de frecvenţe şi al bazei de date pentru roaming mobil

1. Pentru a asigura accesibilitatea armonizată a informaţiilor referitoare la utilizarea spectrului de frecvenţe radio în Comunitate, este pus la dispoziţia publicului un registru sub forma unui punct de acces comun pentru furnizarea de informaţii privind utilizarea spectrului în fiecare stat membru. Informaţiile privind utilizarea spectrului radio sunt furnizate periodic de statele membre, conform unei solicitări în acest sens din partea Autorităţii. Comisia este responsabilă cu gestionarea şi punerea în aplicare a registrului. Registrul include informaţiile menţionate în anexa la prezentul regulament, precum şi orice alte informaţii pe care Autoritatea le consideră adecvate. Comisia poate adopta măsuri de punere în aplicare în vederea adaptării Anexei la evoluţiile tehnice sau ale pieţei. Măsurile respective fiind destinate să modifice elemente neesenţiale ale prezentului regulament, sunt adoptate în conformitate cu procedura menţionată la articolul 54 alineatul (3).

2. Autoritatea este responsabilă cu managementul şi publicarea unei baze de date privind preţurile serviciilor de telefonie vocală şi a serviciilor de informaţii furnizate consumatorilor de servicii de telefonie mobilă atunci când folosesc roaming-ul în Comunitate, inclusiv, dacă este cazul, costurile specifice ale apelurilor efectuate şi primite în roaming în cele mai îndepărtate regiuni ale Comunităţii. Autoritatea monitorizează evoluţiile acestor preţuri şi publică un raport anual.

Articolul 21Monitorizarea şi raportarea în domeniul comunicaţiilor electronice

1. Autoritatea monitorizează evoluţiile de pe piaţa comunicaţiilor electronice şi, în special, preţurile cu amănuntul pentru produsele şi serviciile utilizate cel mai frecvent de către consumatori.

2. Autoritatea publică un raport anual cu privire la evoluţiile din domeniul comunicaţiilor electronice, incluzând aspecte referitoare la consumatori, în cadrul căruia identifică obstacolele rămase în calea definitivării pieţei unice a comunicaţiilor electronice. Raportul include, de asemenea, o prezentare şi a analiză a informaţiilor referitoare la procedurile naţionale de recurs puse la dispoziţie de statele membre conform articolului 4 alineatul (3) din Directiva 2002/21/CE (Directiva-cadru), şi măsura în care procedurile de soluţionare a disputelor în afara instanţelor menţionate la articolul 34 din Directiva 2002/22/CE (Directiva privind serviciul universal) sunt utilizate în statele membre.

3. Autoritatea prezintă Comisiei, odată cu publicarea raportului anual, un aviz cu privire la măsurile care pot fi luate pentru soluţionarea problemelor identificate în timpul evaluării aspectelor menţionate la alineatul (1).

4. Autoritatea publică periodic un raport privind interoperabilitatea serviciilor de televiziune interactivă digitală, conform celor menţionate la articolul 18 din Directiva 2002/21/CE (Directiva cadru).

Articolul 22Accesibilitate electronică

1. La solicitarea Comisiei sau din proprie iniţiativă, Autoritatea acordă consultanţă Comisiei şi statelor membre în legătură cu îmbunătăţirea interoperabilităţii, utilizării şi accesului la serviciile de comunicaţii electronice şi la echipamentele terminale şi, în special, în legătură cu aspecte referitoare la interoperabilitatea transfrontalieră. Autoritatea înfiinţează un grup alcătuit din reprezentanţi ai statelor membre, asociaţii ale întreprinderilor din industria comunicaţiilor electronice, asociaţii ale utilizatorilor finali şi asociaţii reprezentând utilizatorii finali cu handicap. Grupul analizează, de asemenea, nevoile speciale ale utilizatorilor finali cu handicap şi ale celor vârstnici.

2. Autoritatea publică un raport anual cu privire la măsurile adoptate pentru îmbunătăţirea accesibilităţii utilizatorilor finali cu handicap la serviciile şi echipamentele de comunicaţii electronice, pe baza informaţiilor furnizate de statele membre şi a informaţiilor primite de Autoritate conform articolului 33 alineatul (3) din Directiva 2002/22/CE (Directiva privind serviciul universal). Raportul identifică măsurile care pot fi luate la nivel comunitar sau naţional pentru îmbunătăţirea accesibilităţii. Acolo unde este cazul, Autoritatea emite recomandări cu privire la măsurile care pot fi luate la nivel naţional.

Articolul 23Sarcini suplimentare

La solicitarea Comisiei, Autoritatea preia sarcini specifice suplimentare.

CAPITOLUL IV

ORGANIZAREA AUTORITĂŢII

ARTICOLUL 24 ORGANISMELE AUTORITăţII

Autoritatea este alcătuită din:

42. un Consiliu de Administraţie;

43. un Consiliu al autorităţilor de reglementare

44. un Director

45. un Responsabil şef cu securitatea reţelelor

46. un Grup permanent al părţilor interesate

47. un Consiliu de apel.

Articolul 25Consiliul de administraţie

1. Consiliul de administraţie este alcătuit din doisprezece membri. Şase sunt numiţi de către Comisie, iar şase, de către Consiliu. Membrii Consiliului de administraţie sunt numiţi astfel încât să fie asigurate standarde ridicate de competenţă şi independenţă şi o gamă largă de expertiză în domeniu. Durata mandatului este de cinci ani, reînnoibil o singură dată.

2. Consiliul de administraţie numeşte preşedintele consiliului şi vice-preşedintele acestuia dintre membrii consiliului. Vice-preşedintele înlocuieşte automat preşedintele dacă acesta din urmă se află în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile. Mandatul preşedintelui şi al vice-preşedintelui este de doi ani şi jumătate cu posibilitatea prelungirii. Cu toate acestea şi în orice eventualitate, mandatul preşedintelui şi cel al vice-preşedintelui expiră în momentul în care aceştia nu mai deţin calitatea de membri ai Consiliului de administraţie.

3. Şedinţele Consiliului de administraţie sunt convocate de către preşedintele acestuia. Directorul Autorităţii participă la deliberări în afară de cazul în care Consiliul de administraţie decide altfel în acest sens. Consiliul de administraţie se reuneşte în sesiune ordinară de cel puţin două ori pe an. Acesta se reuneşte, de asemenea, la iniţiativa preşedintelui, la solicitarea Comisiei sau la solicitarea a cel puţin o treime dintre membrii săi. Consiliul de administraţie poate invita orice persoană cu posibile opinii relevante să ia parte la şedinţele sale în calitate de observator. Membrii Consiliului de administraţie pot, sub rezerva regulamentului propriu de procedură, să fie asistaţi de consultanţi sau de experţi. Serviciile de secretariat ale Consiliului de administraţie sunt oferite de către Autoritate.

4. Deciziile Consiliului de administraţie se adoptă în baza unei majorităţi de două treimi dintre membrii prezenţi.

5. Fiecare membru are un vot. Regulamentul de procedură prevede în detaliu etapele care trebuie urmate în cadrul procedurii de vot, mai ales condiţiile în care un membru poate acţiona în numele unui alt membru sau, dacă este cazul, normele care guvernează cvorumurile.

Articolul 26Sarcinile Consiliului de administraţie

1. Consiliul de administraţie, după consultarea cu Consiliul autorităţilor de reglementare, numeşte directorul, în conformitate cu articolul 29 alineatul (2).

2. După consultarea cu Directorul, Consiliul de administraţie numeşte un Responsabil şef cu securitatea reţelelor în conformitate cu articolul 31 alineatul (2).

3. Consiliul de administraţie numeşte membrii Consiliului autorităţilor de reglementare, în conformitate cu articolul 27 alineatul (1).

4. Consiliul de administraţie numeşte membrii Consiliului de apel, în conformitate cu articolul 33 alineatul (1).

5. Consiliul de administraţie adoptă, înainte de data de 30 septembrie a fiecărui an, după consultarea Comisiei şi după primirea avizului din partea Consiliului autorităţilor de reglementare în conformitate cu articolul 28 alineatul (3), programul de activitate al Autorităţii pentru anul următor şi îl transmite Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei. Programul de activitate este adoptat fără a aduce atingere procedurii bugetare anuale.

6. Consiliul de administraţie îşi exercită competenţele bugetare în conformitate cu articolele 36 - 38.

7. Consiliul de administraţie decide, după ce a obţinut acordul Comisiei, dacă acceptă moşteniri, donaţii sau finanţări provenind din alte surse comunitare.

8. Consiliul de administraţie exercită autoritate disciplinară asupra Directorului şi asupra Responsabilului şef cu securitatea reţelelor.

9. Consiliul de administraţie redactează, dacă este necesar, strategia de personal a Autorităţii în conformitate cu articolul 49 alineatul (2).

10. Consiliul de administraţie adoptă dispoziţiile speciale necesare punerii în aplicare a dreptului de acces la documentele Autorităţii, în conformitate cu articolul 47.

11. Consiliul de administraţie adoptă raportul anual privind activităţile Autorităţii şi îl transmite Parlamentului European, Consiliului, Comisiei, Comitetului Economic şi Social European şi Curţii de Conturi până cel târziu la data de 15 iunie. Conform dispoziţiilor articolului 28 alineatul (4), raportul conţine o secţiune independentă, aprobată de către Consiliul autorităţilor de reglementare, privind activităţile de reglementare ale Autorităţii pe parcursul anului în cauză.

12. Consiliul de administraţie îşi stabileşte propriul regulament de procedură.

13. Consiliul de administraţie emite un aviz Comisiei cu privire la sarcinile administrative pe care Autoritatea le poate percepe întreprinderilor în urma îndeplinirii sarcinilor sale conform celor menţionate la articolul 16.

Articolul 27Consiliul autorităţilor de reglementare

1. Consiliul autorităţilor de reglementare include un membru pentru fiecare stat membru, care reprezintă şeful autorităţii naţionale independente de reglementare şi care este responsabil cu aplicarea de zi cu zi a cadrului de reglementare în statul membru, Directorul şi un reprezentant fără drept de vot din partea Comisiei. Autorităţile naţionale de reglementare nominalizează câte un supleant pentru fiecare stat membru.

2. Directorul este preşedintele Consiliului autorităţilor de reglementare.

3. Consiliul autorităţilor de reglementare îşi alege vice-preşedintele dintre membrii săi. Vice-preşedintele înlocuieşte preşedintele, în cazul în care acesta din urmă se află în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile. Mandatul vice-preşedintelui este de doi ani şi jumătate cu posibilitatea prelungirii. Cu toate acestea, mandatul vice-preşedintelui expiră în momentul în care acesta nu mai deţine calitatea de membru al Consiliului autorităţilor de reglementare.

4. Consiliul autorităţilor de reglementare hotărăşte cu o majoritate simplă. fiecare membru sau supleant, altul decât Directorul sau reprezentantul Comisiei are un vot.

5. Consiliul autorităţilor de reglementare adoptă regulamentul propriu de procedură.

6. În exercitarea atribuţiilor şi în desfăşurarea activităţilor de reglementare conferite Autorităţii prin prezentul regulament, Consiliul autorităţilor de reglementare acţionează independent şi nu solicită sau primeşte instrucţiuni din partea niciunui guvern al unui stat membru sau din partea grupurilor de interese publice sau private.

7. Secretariatul Consiliului autorităţilor de reglementare este asigurat de către Autoritate.

Articolul 28 Sarcinile Consiliului autorităţilor de reglementare

1. Consiliul autorităţilor de reglementare emite un aviz Directorului înainte de adoptarea avizelor, recomandărilor şi deciziilor prevăzute la articolele 4 – 23 în sfera sa de competenţă. În plus, Consiliul autorităţilor de reglementare oferă consultanţă Directorului în exercitarea atribuţiilor acestuia.

2. Consiliul autorităţilor de reglementare emite un aviz cu privire la candidatul care urmează să fie numit în funcţia de director în conformitate cu articolul 26 alineatul (1) şi articolul 29 alineatul (2). Consiliul de administraţie adoptă decizia cu o majoritate de trei sferturi dintre membrii săi. Directorul nu participă la pregătirea sau la procesul de votare a unor astfel de avize.

3. Consiliul autorităţilor de reglementare aprobă, în conformitate cu articolul 26 alineatul (5) şi cu articolul 30 alineatul (4) şi în temeiul proiectului de buget stabilit conform articolului 37, programul de activităţi al Autorităţii pentru anul care urmează.

4. Consiliul autorităţilor de reglementare aprobă secţiunea independentă privind activităţile de reglementare din raportul anual, în conformitate cu articolul 26 alineatul (11) şi articolul 30 alineatul (9).

Articolul 29Directorul

1. Autoritatea este administrată de către Directorul acesteia, care hotărăşte independent în exercitarea atribuţiilor sale. Fără a aduce atingere competenţelor respective ale Comisiei, ale Consiliului de administraţie şi ale Consiliului autorităţilor de reglementare, directorul nu solicită şi nu acceptă instrucţiuni din partea niciunui guvern sau alt organism.

2. După consultarea cu Consiliul autorităţilor de reglementare, Directorul este numit de către Consiliul de administraţie, pe baza meritelor, a competenţelor şi a experienţei relevante în domeniul reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice, de pe o listă de cel puţin doi candidaţi propuşi de către Comisie. Înainte de a fi numit în funcţie, candidatul selecţionat de către Consiliul de administraţie poate primi invitaţia de a se adresa comitetului competent al Parlamentului European şi de a răspunde întrebărilor puse de membrii acestuia.

3. Mandatul Directorului este de cinci ani. În cele nouă luni care preced termenul limită al acestui mandat, Comisia iniţiază un proces de evaluare. Aspectele principale ale acestui proces de evaluare sunt următoarele:

48. activitatea directorului;

49. sarcinile şi obligaţiile Autorităţii în anii următori;

4. Consiliul de administraţie, hotărând la propunerea Comisiei şi în urma consultării Consiliului autorităţilor de reglementare, poate să prelungească durata mandatului directorului o singură dată, pentru o perioadă care nu depăşeşte trei ani, având în vedere raportul de evaluare şi numai în acele cazuri în care decizia poate fi justificată de sarcinile şi obligaţiile Autorităţii.

Consiliul de administraţie informează Parlamentul European în legătură cu intenţia sa de a prelungi durata mandatului directorului. Cu o lună înainte de prelungirea mandatului său, Directorul poate primi invitaţia de a se adresa comitetului competent al Parlamentului şi de a răspunde întrebărilor puse de membrii acestuia.

Dacă durata mandatului nu este prelungită, directorul poate să rămână în funcţie până la numirea succesorului său.

5. Directorul poate fi revocat din funcţie doar printr-o decizie a Consiliului de administraţie, după consultarea Consiliului autorităţilor de reglementare. Consiliul de administraţie adoptă o astfel de decizie cu o majoritate de trei sferturi dintre membrii săi.

6. Parlamentul European şi Consiliul pot invita directorul să prezinte un raport privind exercitarea atribuţiilor sale.

Articolul 30 Sarcinile directorului

1. Directorul are responsabilitatea de a reprezenta Autoritatea şi de a o administra.

2. Directorul pregăteşte lucrările Consiliului de administraţie. El sau ea participă, fără a avea drept de vot, la lucrările Consiliului de administraţie.

3. Directorul adoptă avizele, recomandările şi deciziile menţionate la articolele 4 – 23, sub rezerva aprobării din partea Consiliului autorităţilor de reglementare.

4. În fiecare an, Directorul pregăteşte un proiect al programului de activitate al Autorităţii pentru anul următor şi îl prezintă Consiliului autorităţilor de reglementare şi Comisiei înainte de data de 30 iunie a anului respectiv.

El/ea prezintă Consiliului de administraţie programul de lucru, spre adoptare, înainte de 1 septembrie.

5. Directorul este responsabil de punerea în aplicare a programului anual de activitate al Autorităţii sub îndrumarea Consiliul autorităţilor de reglementare şi, după caz, al Responsabilului şef cu securitatea reţelelor, precum şi sub controlul administrativ al Consiliului de administraţie.

6. Directorul ia măsurile necesare, în special cea de adoptare a instrucţiunilor administrative interne şi de publicare a comunicărilor, pentru a garanta funcţionarea Autorităţii în conformitate cu prezentul regulament.

7. Directorul face o estimare a veniturilor şi cheltuielilor Autorităţii în conformitate cu articolul 37 şi execută bugetul Autorităţii în conformitate cu articolul 38.

8. În fiecare an, Directorul pregăteşte un proiect de raport anual care conţine o secţiune privind activităţile de reglementare ale Autorităţii, cu o secţiune privind activităţile de reglementare ale Autorităţii şi o secţiune privind aspectele financiare şi administrative.

9. Referitor la personalul Autorităţii, Directorul îşi exercită competenţele prevăzute la articolul 49 alineatul (3).

Articolul 31Responsabilul şef cu securitatea reţelelor

1. Responsabilul şef cu securitatea reţelelor este responsabil cu coordonarea sarcinilor Autorităţii legate de securitatea reţelelor informatice şi a datelor. Responsabilul şef cu securitatea reţelelor lucrează sub supravegherea Directorului şi raportează către acesta din urmă. El/ea întocmeşte proiectul programului anual de lucru pentru aceste activităţi.

2. Responsabilul şef cu securitatea reţelelor este numit pe o perioadă de cinci ani de către Consiliul de administraţie, pe baza meritelor, a competenţelor şi a experienţei relevante în domeniul reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice, de pe o listă de cel puţin doi candidaţi propuşi de către Comisie.

3. Responsabilul şef cu securitatea reţelelor poate fi revocat din funcţie doar printr-o decizie a Consiliului de administraţie, după consultarea Directorului. Consiliul de administraţie adoptă o astfel de decizie cu o majoritate de trei sferturi dintre membrii săi.

4. Consiliul de administraţie, hotărând la propunerea Comisiei şi în urma consultării Directorului, poate să prelungească durata mandatului Responsabilului şef cu securitatea reţelelor o singură dată, pentru o perioadă care nu depăşeşte trei ani şi numai în acele cazuri în care decizia poate fi justificată de sarcinile şi obligaţiile Autorităţii.

Articolul 32Grupul permanent al părţilor interesate

1. Responsabilul şef cu securitatea reţelelor înfiinţează un Grup permanent al părţilor interesate alcătuit din experţi reprezentând părţile interesate relevante, în special din industria tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor, grupurile de consumatori şi experţii academici în securitatea reţelelor informatice şi a datelor. După consultarea Directorului, Responsabilul şef cu securitatea reţelelor stabileşte procedurile referitoare la numărul, alcătuirea, numirea membrilor şi funcţionarea grupului.

2. Grupul este prezidat de Responsabilul şef cu securitatea reţelelor. Durata mandatului membrilor săi este de doi ani şi jumătate. Membrii grupului nu pot fi membri ai Consiliului de administraţie sau ai Consiliului autorităţilor de reglementare.

3. Reprezentanţii Comisiei au dreptul de a participa la întâlniri şi la activităţile Grupului.

4. Grupul poate oferi servicii de consultanţă Responsabilului şef cu securitatea în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţilor sale, precum întocmirea unei propuneri pentru părţile relevante din programul de lucru al Autorităţii, precum şi garantarea comunicării cu părţile interesate referitor toate aspectele aferente programului de lucru.

Articolul 33Consiliul de apel

1. Consiliu de apel este format din şase membri şi şase supleanţi selectaţi din fostul sau actualul personal de conducere al autorităţilor naţionale de reglementare, al autorităţilor din domeniul concurenţei sau al altor instituţii naţionale sau comunitare cu experienţă relevantă în sectorul comunicaţiilor electronice. Consiliul de apel îşi desemnează preşedintele.

2. Membrii Consiliului de apel sunt numiţi de către Consiliul de administraţie, la propunerea Comisiei, ca urmare a unei invitaţii de exprimare a interesului, după consultarea Consiliului autorităţilor de reglementare.

3. Durata mandatului membrilor Consiliului de apel este de cinci ani. Durata acestui mandat poate fi reînnoită. Membrii Consiliului de apel sunt independenţi în luarea deciziilor. Aceştia nu sunt constrânşi să respecte nicio instrucţiune. Aceştia nu au dreptul să ocupe alte funcţii în cadrul Autorităţii, al Consiliului de administraţie sau al Consiliului autorităţilor de reglementare. Un membru al Consiliului de apel nu poate fi revocat din funcţie pe durata mandatului decât în cazul în care el sau ea se face vinovat de comportament din culpă gravă, iar Consiliul de administraţie, după ce a obţinut avizul Consiliului autorităţilor de reglementare, adoptă o decizie în acest sens.

4. Membrii Consiliului de apel nu iau parte la procedurile de apel dacă au un interes personal în cazul respectiv, dacă au fost anterior implicaţi ca reprezentanţi ai uneia dintre părţi sau dacă au participat la adoptarea deciziei la care se face apel.

În cazul în care, dintr-unul din motivele expuse la primul alineat sau dintr-un oricare alt motiv, un membru al Consiliului de apel consideră că un alt membru nu ar trebui să ia parte la procedurile de apel, membrul respectiv informează Consiliul de apel în consecinţă. Un membru al Consiliului de apel poate fi contestat de către oricare parte din cadrul procedurilor de apel în baza motivelor menţionate la primul alineat sau dacă sunt suspectaţi de părtinire. O obiecţie nu poate fi fundamentată pe criterii de naţionalitate a membrilor şi nu este admisibilă dacă, deşi conştientă de existenţa unui motiv de obiecţie, partea din cadrul procedurilor de apel a iniţiat o măsură procedurală.

5. Consiliul de apel decide acţiunile care trebuie întreprinse în cazurile menţionate la alineatul 4 fără participarea membrilor în cauză. În scopul luării acestei decizii, membrul în cauză este înlocuit în cadrul Consiliului de apel de către supleantul său, cu condiţia ca supleantul să nu se regăsească într-o situaţie similară. În acest din urmă caz, preşedintele desemnează un înlocuitor dintre supleanţii disponibili.

Articolul 34Recursuri

1. Consiliul de apel este responsabil cu adoptarea deciziilor privind formularea recursurilor împotriva hotărârilor sau măsurilor adoptate de Autoritate în domeniile acoperite de articolul 8 alineatul (1).

2. Deciziile Consiliului de apel sunt adoptate în baza unei majorităţi calificate de cel puţin 4 din cei 6 membri ai consiliului. Consiliul de apel este convocat atunci când este necesar.

3. Un apel introdus în conformitate cu alineatul (1) nu comportă un efect de suspendare. Consiliul de apel poate, cu toate acestea, în cazul în care consideră că circumstanţele o cer, să suspende aplicarea deciziei contestate.

4. Apelul, împreună cu expunerea de motive, se înaintează în scris la sediul Autorităţii, în termen de două luni de la data notificării măsurii către persoana în cauză sau, în absenţa acesteia, în termen de două luni de la data la care Autoritatea a publicat măsura sau decizia sa. Consiliul de apel ia o decizie cu privire la recurs în termen de două luni de la introducerea unei acţiuni.

5. Dacă recursul este admisibil, Consiliul de apel examinează dacă acesta este bine fundamentat. Acesta invită părţile din cadrul procedurilor de apel, de câte ori este necesar, să prezinte, până la un termen limită stabilit, observaţii privind notificările emise de către Consiliu sau la comunicările celorlalte părţi din procedurile de recurs. Părţile din procedurile de recurs au dreptul la o expunere orală.

6. Consiliul de apel poate, conform prezentului articol, să exercite atribuţiile care ţin de competenţa Autorităţii sau poate transfera cazul organismului competent din cadrul Autorităţii. Acesta din urmă este obligat prin decizia Consiliului de apel.

7. Consiliul de apel îşi adoptă propriul regulamentul de procedură.

Articolul 35Acţiuni pe lângă Tribunalul de Primă Instanţă şi la Curtea de Justiţie

1. Autoritatea poate introduce o acţiune pe lângă Tribunalul de Primă Instanţă a Curţii de Justiţie, în conformitate cu articolul 230 din tratat, privind contestarea unei decizii luate de către Consiliul de apel sau, în cazul în care consiliul nu are competenţă, de către Autoritate.

2. În cazul în care Autoritatea nu reuşeşte să adopte o decizie, pot fi iniţiate recursuri în carenţă pe lângă Tribunalul de Primă Instanţă sau Curtea de Justiţie, în conformitate cu articolul 232 din tratat.

3. Autoritatea are obligaţia să ia măsurile necesare pentru a se conforma cu hotărârea Tribunalului de Primă Instanţă sau cea a Curţii de Justiţie.

CAPITOLUL V

CERINŢE FINANCIARE

ARTICOLUL 36 BUGETUL AUTORITăţII

1. Veniturile Autorităţii se constituie din următoarele:

50. taxe pentru serviciile furnizate de Autoritate

51. un procent din taxele de utilizare plătite de solicitanţi conform prevederilor Articolului 17;

52. o subvenţie comunitară prevăzută în bugetul general al Comunităţilor Europene (Secţiunea Comisie);

53. orice moşteniri, donaţii sau finanţări acordate după cum se prevede la articolul 26 alineatul (7).

54. orice contribuţie benevolă din partea statelor membre sau din partea autorităţilor de reglementare ale acestora.

2. Cheltuielile Autorităţii cuprind cheltuieli cu personalul, cheltuieli administrative, cheltuieli cu infrastructura şi operaţionale.

3. Veniturile şi cheltuielile trebuie să fie în echilibru.

4. Toate veniturile şi cheltuielile Autorităţii fac obiectul unor previziuni pentru fiecare exerciţiu financiar, care coincide cu anul calendaristic, şi sunt introduse în bugetul Autorităţii.

Articolul 37Elaborarea bugetului

1. Cel târziu până la data de 15 februarie a fiecărui an, directorul întocmeşte un proiect de buget estimativ acoperind cheltuielile operaţionale şi programul de activitate anticipat pentru exerciţiul financiar următor şi îl trimite Consiliului de administraţie, împreună cu schema de personal provizorie. În fiecare an, Consiliul de administraţie, în baza proiectului pregătit de către director, realizează o estimare a veniturilor şi cheltuielilor Autorităţii pentru următorul exerciţiu financiar. Acest buget estimativ, incluzând un proiect de schemă de personal, este transmis Comisiei de către Consiliul de administraţie cel târziu până la data de 31 martie. Anterior adoptării bugetului estimativ, proiectul pregătit de către director este transmis Consiliului autorităţilor de reglementare, care poate emite un aviz în acest sens.

2. Bugetul estimativ se transmite de către Comisie Parlamentului European şi Consiliului (denumite, în continuare, autoritatea bugetară), împreună cu proiectul bugetului general preliminar al Comunităţilor Europene.

3. Pe baza acestui buget estimativ, Comisia înscrie în proiectul preliminar al bugetului general al Comunităţilor Europene previziunile pe care le consideră necesare, ţinând cont de schema de personal şi de cuantumul subvenţiei prevăzute în bugetul general în conformitate cu articolul 272 din tratat.

4. Autoritatea bugetară stabileşte schema de personal a Autorităţii.

5. Bugetul Autorităţii este stabilit de către Consiliul de administraţie. Acesta devine final odată cu adoptarea finală a bugetului general al Comunităţilor Europene. Dacă este necesar, acesta este adaptat în consecinţă.

6. Consiliul de administraţie notifică autoritatea bugetară cât mai curând posibil în legătură cu intenţia sa de a pune în aplicare orice proiect care ar putea avea implicaţii financiare semnificative pentru finanţarea bugetului, în special proiectele de natură imobiliară, cum ar fi închirierea sau achiziţionarea de imobile. Consiliul informează Comisia în acest sens. Dacă una dintre autorităţile bugetare intenţionează să emită un aviz, aceasta notifică Autoritatea în acest sens în termen de două săptămâni de la primirea informaţiilor privind proiectul imobiliar în cauză. În absenţa unui răspuns, Autoritatea poate demara operaţiunea planificată.

Articolul 38Execuţia şi controlul bugetului

1. Directorul îşi exercită competenţele de ordonator de credite şi execută bugetul Autorităţii.

2. Până cel târziu la data de 1 martie după încheierea fiecărui exerciţiu financiar, contabilul Autorităţii transmite contabilului Comisiei şi Curţii de Conturi situaţia conturilor provizorii, precum şi raportul privind gestiunea bugetară şi financiară pentru exerciţiul financiar respectiv. De asemenea, contabilul Autorităţii trimite Parlamentului European şi Consiliului raportul privind gestiunea financiară şi bugetară, până cel târziu la data de 31 martie a anului următor. Contabilul Comisiei consolidează situaţia conturilor provizorii ale instituţiilor şi organismelor descentralizate, în conformitate cu articolul 128 din Regulamentul (CE, Euratom) al Consiliului nr. 1605/2002.

3. Până cel târziu la data de 31 martie după încheierea exerciţiului financiar, contabilul Comisiei transmite Curţii de Conturi situaţia conturilor provizorii ale autorităţii, precum şi raportul privind gestiunea bugetară şi financiară pentru exerciţiul financiar respectiv. Raportul privind gestiunea bugetară şi financiară pentru exerciţiul financiar respectiv este transmis, de asemenea, Parlamentului European şi Consiliului.

4. După primirea observaţiilor formulate de Curtea de Conturi cu privire la conturile provizorii ale Autorităţii, în conformitate cu prevederile articolului 129 din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului, directorul elaborează, pe propria răspundere, situaţia conturilor finale ale Autorităţii şi o trimite spre avizare Consiliului de administraţie.

5. Consiliul de administraţie emite un aviz cu privire la conturile finale ale Autorităţii.

6. Până cel târziu la data de 1 iulie după încheierea exerciţiului financiar, directorul transmite Parlamentului European, Consiliului, Comisiei şi Curţii de Conturi situaţia conturilor finale împreună cu avizul Consiliului de administraţie.

7. Conturile finale sunt publicate.

8. Directorul comunică Curţii de Conturi un răspuns la observaţiile formulate de aceasta până cel târziu la data de 15 octombrie. Acesta trimite, de asemenea, răspunsul său Consiliului de administraţie, Parlamentului European şi Comisiei.

9. Directorul prezintă Parlamentului European, la solicitarea acestuia şi în conformitate cu articolul 146 alineatul (3) din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002, toate informaţiile necesare derulării eficiente a procedurii de descărcare de gestiune pentru exerciţiul financiar în cauză.

10. La recomandarea Consiliului, adaptate cu majoritate calificată, Parlamentul European aprobă descărcarea de gestiune a directorului pentru execuţia bugetului pentru anul financiar N, până la data de 15 mai a anului N + 2.

Articolul 39Norme financiare

Normele financiare aplicabile Autorităţii sunt adoptate de către Consiliul de administraţie după consultarea Comisiei. Aceste norme se pot abate de la Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2343/2002 al Comisiei, dacă nevoile funcţionale specifice Autorităţii o cer şi numai cu acordul în prealabil al Comisiei.

Articolul 40Măsuri antifraudă

1. Pentru a combate frauda, corupţia şi alte activităţi ilegale, se aplică fără restricţie dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 mai 1999 privind investigaţiile efectuate de Oficiul european de luptă antifraudă (OLAF)[34].

2. Autoritatea aderă la Acordul interinstituţional din 25 mai 1999 încheiat între Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene şi Comisia Comunităţilor Europene privind anchetele interne efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF)[35] şi adoptă fără întârziere dispoziţii corespunzătoare aplicabile tuturor angajaţilor Autorităţii.

3. Deciziile de finanţare, acordurile şi instrumentele de punere în aplicare rezultate din acestea, stipulează clar că OLAF şi Curtea de Conturi pot, dacă este necesar, să desfăşoare verificări la faţa locului în cazul beneficiarilor sumelor de bani plătite de către Autoritate, precum şi în cazul personalului responsabil cu alocarea acestor sume de bani.

CAPITOLUL VI

DISPOZIŢII GENERALE

ARTICOLUL 41 FURNIZAREA DE INFORMAţII CăTRE AUTORITATE

1. Întreprinderile care furnizează reţele şi servicii de comunicaţii electronice vor transmite toate informaţiile, inclusiv informaţiile financiare, solicitate de Autoritate în vederea îndeplinirii sarcinilor sale prevăzute în prezentul regulament. Întreprinderile respective furnizează aceste informaţii rapid şi la cerere, respectând termenele şi nivelul de detalii solicitate de autoritatea naţională de reglementare. Autoritatea prezintă motivele care justifică cererea sa de informaţii.

2. Autorităţile naţionale de reglementare vor furniza Autorităţii informaţiile necesare îndeplinirii sarcinilor acesteia prevăzute în prezentul regulament. Atunci când informaţiile furnizate se referă la informaţii furnizate anterior de întreprinderi la cererea autorităţilor naţionale de reglementare, întreprinderile sunt informate cu privire la aceasta.

Articolul 42Consultare

Cu excepţia cazurilor care se încadrează la Articolul 20 sau Articolul 21, Autoritatea, atunci când intenţionează să ia măsuri conform prevederilor Regulamentului de faţă, se va consulta, dacă este cazul, cu părţile interesate şi le va oferi posibilitatea de a comenta proiectul de măsuri într-o un interval de timp rezonabil. Rezultatele procedurii de consultare vor fi publicate de Autoritate, exceptând informaţiile confidenţiale.

Articolul 43Supraveghere, aplicare şi penalităţi

1. Comisia poate impune penalităţi financiare asupra întreprinderilor dacă acestea nu furnizează informaţiile menţionate la Articolul 41. Sancţiunile trebuie să fie efective, bine proporţionate şi disuasive.

2. Autorităţile naţionale de reglementare, în cooperare cu Autoritatea, sunt responsabile cu verificarea respectării de către întreprinderi a obligaţiilor rezultate în baza prevederilor prezentului regulament.

3. Atunci când sunt impuse penalităţi în baza acestui articol, Autoritatea va publica numele întreprinderilor implicate şi sumele şi motivele penalităţilor financiare impuse.

4. Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene are plenitudine de competenţă în sensul articolului 229 din tratat în ceea ce priveşte controlul judiciar al deciziilor definitive prin care este impusă o sancţiune conform prezentului articol.

Articolul 44Declaraţia de interese şi avere

Personalul Autorităţii, inclusiv Directorul, Responsabilul şef cu securitatea reţelelor şi oficialii secondaţi temporar de statele membre, vor da o declaraţie de angajament şi o declaraţie de interese în care vor menţiona orice interese directe sau indirecte care pot fi considerate că prejudiciază independenţa acestora Toate aceste declaraţii sunt depuse în scris.

Articolul 45Transparenţă

1. Autoritatea îşi va desfăşura activităţile cu un nivel ridicat de transparenţă.

2. Autoritatea se asigură că publicul şi părţile interesate primesc informaţiile obiective, corecte şi uşor accesibile, în special în legătură cu rezultatele activităţii sale, dacă este cazul. De asemenea, publică declaraţiile de interese ale Directorului şi oficialilor secondaţi temporar de statele membre, precum şi declaraţiile de interes ale experţilor.

3. Consiliul autorităţilor de reglementare, la propunerea Directorului, poate autoriza părţile interesate să urmărească unele dintre activităţile Autorităţii.

4. Autoritatea stipulează, în cadrul normelor sale interne, metodele practice de punere în aplicare a normelor referitoare la transparenţă menţionate la alineatele (1) şi (2).

Articolul 46Confidenţialitate

1. Autoritatea nu dezvălui terţilor informaţiile pe care le prelucrează sau le primeşte, în legătură cu care a fost solicitată confidenţialitatea.

2. Membrii Consiliilor Autorităţii, Directorul, experţii externi şi personalul Autorităţii, inclusiv oficialii secondaţi temporar de statele membre respectă cerinţele de confidenţialitate conform articolului 287 din tratat, chiar şi după încetarea îndatoririlor acestora.

3. Autoritatea stipulează, în cadrul normelor sale interne, metodele practice de punere în aplicare a normelor referitoare la confidenţialitate menţionate la alineatele (1) şi (2).

4. Fără a aduce atingere articolului 37 de mai jos, Autoritatea adoptă măsurile corespunzătoare, conform Deciziei 2001/844/CE, ECSC, Euratom[36], pentru protecţia informaţiilor care fac obiectul clauzei de confidenţialitate la care are acces sau pe care le primeşte de la statele membre sau de la autorităţile naţionale de reglementare. Statele membre adoptă măsuri echivalente în conformitate cu legislaţia internă în domeniu. Se va acorda atenţia corespunzătoare gravităţii unui posibil prejudiciu adus intereselor esenţiale ale Comunităţii sau ale unuia sau mai multor state membre. Fiecare stat membru şi Comisia respectă clasificarea relevantă din domeniul securităţii pusă la dispoziţie de autorul unui document.

Articolul 47Accesul la documente

1. Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului se aplică documentelor deţinute de Autoritate.

2. Consiliul de administraţie adoptă măsurile practice pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 în termen de şase luni de la data începerii efective a activităţilor de către Autoritate.

3. Deciziile adoptate de către Autoritate, în conformitate cu articolul 8 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 pot face obiectul unor plângeri către Ombudsman sau al unor proceduri pe lângă Curtea de Justiţie, în conformitate cu condiţiile prevăzute în articolele 195, respectiv 230 din tratat.

Articolul 48Statut juridic

1. Autoritatea este un organism comunitar cu personalitate juridică.

2. În fiecare stat membru, acestea beneficiază de cea mai extinsă capacitate juridică acordată persoanelor juridice conform legislaţiei naţionale. Aceasta poate, în special, să achiziţioneze sau să înstrăineze bunuri mobile şi imobile şi să se constituie parte în proceduri judiciare.

3. Autoritatea este reprezentată de către directorul acesteia.

4. Sediul Autorităţii este situat în […]. Până la data la care sediul acesteia va fi finalizat, Autoritatea este găzduită în sediul Comisiei.

Articolul 49 Personalul

1. Statutul funcţionarilor Comunităţilor Europene, regimul aplicabil celorlalţi agenţi ai Comunităţilor Europene şi normele adoptate de comun acord de către instituţiile Comunităţii Europene în scopul aplicării acestor regulamente şi regimuri se aplică personalului Autorităţii, inclusiv Directorului şi Responsabilului şef cu securitatea reţelelor.

2. Consiliul de administraţie, de comun acord cu Comisia, adoptă măsurile de punere în aplicare necesare, în conformitate cu dispoziţiile prevăzute la articolul 110 din Statutul funcţionarilor Comunităţilor Europene.

3. În ceea ce priveşte personalul său, Autoritatea îşi exercită atribuţiile conferite autorităţii de desemnare conform Statutului funcţionarilor Comunităţilor Europene, precum şi autorităţii împuternicite să încheie contracte conform regimului aplicabil celorlalţi agenţi ai Comunităţilor Europene.

4. Consiliul de administraţie poate adopta dispoziţii care să permită angajarea în cadrul Autorităţii de experţi naţionali detaşaţi din statele membre.

Articolul 50Privilegii şi imunităţi

Protocolul privind privilegiile şi imunităţile Comunităţilor Europene se aplică Autorităţii şi personalului aferent.

Articolul 51Răspunderea Autorităţii

1. În cazul răspunderii necontractuale, Autoritatea oferă despăgubiri, în conformitate cu principiile generale comune legislaţiei statelor membre, pentru orice daune produse de ea însăşi sau de membrii personalului său în exerciţiul funcţiunii. Curtea de Justiţie este competentă să judece toate litigiile legate de compensarea unor astfel de prejudicii.

2. Răspunderea financiară personală şi răspunderea disciplinară a personalului Autorităţii faţă de aceasta sunt guvernate de dispoziţiile relevante aplicabile personalului Autorităţii.

Articolul 52Protecţia datelor cu caracter personal

În vederea prelucrării datelor referitoare la persoane fizice, Autoritatea respectă dispoziţiile Regulamentului (CE) nr. 45/2001.

Articolul 53Participarea ţărilor terţe

Autoritatea este deschisă participării ţărilor europene care au încheiat acorduri cu Comunitatea, prin care ţările respective au adoptat şi aplică legislaţia comunitară din domeniul care face obiectul prezentului regulament. În conformitate cu prevederile relevante ale acestor acorduri, se stabilesc aranjamente precizând, în special, normele detaliate de participare a acestor ţări la activităţile Autorităţii, în special natura şi anvergura participării. Aceste aranjamente includ, în special, prevederi referitoare la contribuţiile financiare şi la personal. Aranjamentele pot dispune reprezentarea, fără drept de vot, în Consiliul autorităţilor de reglementare.

Articolul 54Comitetul pentru Comunicaţii

1. În vederea punerii în aplicare a prevederilor prezentului regulament, Comisia este asistată de Comitetul pentru Comunicaţii, instituit prin articolul 22 din Directiva 2002/21/CE (Directiva-cadru).

2. În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 3 şi 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispoziţiile articolului 8 din decizia menţionată anterior.

3. În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5a alineatele (1)-(4) şi articolul 7 din Decizia 1999/468/CE, având în vedere dispoziţiile articolului 8 din decizia menţionată anterior.

Articolul 55Evaluare

În termen de cinci ani de la începerea efectivă a activităţii şi din cinci în cinci ani ulterior, Comisia publică un raport general privind experienţa dobândită ca urmare a funcţionării Autorităţii şi a procedurilor prevăzute în prezentul regulament. Această evaluare vizează rezultatele obţinute de Autoritate precum şi metodele acesteia de lucru, comparativ cu obiectivele, mandatul şi sarcinile definite în prezentul regulament şi în programele anuale de activitate stabilite de aceasta. Evaluarea ţine seama de opiniile părţilor interesate, atât la nivel comunitar, cât şi naţional. Raportul, şi orice propunere care îl însoţeşte, vor fi transmise Parlamentului European şi Consiliului.

Articolul 56Dispoziţii tranzitorii

1. La 14 martie 2011, Autoritatea îşi asumă responsabilitatea pentru toate activităţile desfăşurate de Autoritatea europeană pentru securitatea reţelelor informatice şi a datelor anterior datei respective şi care se încadrează în domeniul de aplicare al prezentului regulament.

2. Participarea Autorităţii europene pentru securitatea reţelelor informatice şi a datelor la orice bunuri mobiliare de la data menţionată la alineatul (1) de mai sus se transferă Autorităţii începând cu data respectivă.

Articolul 57Intrarea în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare la [31 decembrie 2009].

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles,

Pentru Parlamentul European Pentru Consiliu

Preşedintele Preşedintele […] […]

ANEXĂ INFORMAŢII PRIVIND DREPTURILE DE UTILIZARE CARE VOR FI INCLUSE ÎN REGISTRU

(menţionate la articolul 20)

Informaţiile referitoare la licenţele de utilizare se pot limita la benzile de frecvenţă utilizate pentru furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice care sunt negociabile în conformitate cu articolul 9 alineatul (3) din Directiva 2002/21/CE (Directiva-cadru) sau care se acordă în urma unor proceduri de selecţie concurenţiale sau comparative în temeiul Directivei 2002/20/CE (Directiva privind autorizarea).

Pentru benzile de frecvenţă relevante statele membre furnizează următoarele informaţii, în conformitate cu cerinţele Directivei 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecţie persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date[37] şi cu normele comunitare şi naţionale privind confidenţialitatea în afaceri:

1. identitatea deţinătorului licenţei de utilizare a frecvenţei radio;

2. data de expirare a acestui drept şi durata preconizată;

3. validitatea geografică a licenţei de utilizare, prin furnizarea cel puţin a informaţiilor care să indice dacă licenţa este locală (adică, se referă la o singură staţie), regională sau naţională;

4. o indicaţie a caracterului negociabil sau nenegociabil al licenţei.

FIŞĂ FINANCIARĂ LEGISLATIVĂ

1. TITLUL PROPUNERII:

PROPUNERE DE REGULAMENT AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI DE INSTITUIRE A AUTORITĂŢII EUROPENE DE REGLEMENTARE A PIEŢEI COMUNICAŢIILOR ELECTRONICE

2. CADRUL ABM/ABB

Sectoare vizate: Societatea informaţională

Activitate: Politica privind comunicaţiile electronice

3. LINII BUGETARE:

3.1. Linii bugetare [linii operaţionale şi linii aferente de asistenţă tehnică si administrativă (foste linii B..A) ] inclusiv titlurile:

Vor fi propuse noi linii de buget pentru cheltuieli administrative şi operaţionale:

09.02.04.01 EECMA Cheltuieli administrative

09.02.04.02 EECMA Cheltuieli operaţionale

3.2. Durata acţiunii şi a impactului financiar:

2010 - 2015

3.3. Caracteristici bugetare:

Linie bugetară | Tipul cheltuielilor | Noi | Contribuţie AELS | Contribuţia ţărilor candidate | Rubrica din perspectiva financiară |

09.02.04.01 | Noncomp. | Diff | DA | NU | NU | Nr. 1a |

09.02.04.02 | Noncomp. | Diff | DA | NU | NU | Nr. 1a |

4. SINTEZA RESURSELOR

4.1. Resurse financiare

4.1.1. Sinteza creditelor de angajament (CA) şi a creditelor de plată (CP)

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Tip de cheltuieli | Secţiunea nr. | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | Total |

Cheltuieli de funcţionare[38] |

Credite de angajament (CA) | 8.1. | a | 4,570 | 8,221 | 10,590 | 10,590 | 33,971 |

Credite de plată (CP) | b | 4,570 | 8,221 | 10,590 | 10,590 | 33,971 |

Cheltuieli administrative |

Resurse umane şi cheltuieli conexe (CND) | 8.2.4. | d | 3,509 | 10,827 | 12,410 | 12,410 | 39,156 |

Costuri administrative, altele decât costuri cu resurse umane şi alte costuri asociate | 8.2.5. | e | 2,085 | 4,050 | 4,500 | 4,500 | 15,135 |

Total | 5,594 | 14,877 | 16,910 | 16,910 | 54,291 |

Costul financiar total estimativ al intervenţiei |

TOTAL CA, inclusiv costul resurselor umane | a+c+d+e | 10,164 | 23,098 | 27,500 | 27,500 | 88,262 |

TOTAL PA, inclusiv costul resurselor umane | b+c+d+e | 10,164 | 23,098 | 27,500 | 27,500 | 88,262 |

4.1.2. Compatibilitatea cu programarea financiară

( Propunerea este compatibilă cu programarea financiară existentă.

( Propunerea necesită reprogramarea rubricii corespunzătoare din perspectiva financiară.

( Propunerea poate necesita aplicarea dispoziţiilor Acordului interinstituţional[39] (referitoare la instrumentul de flexibilitate sau la revizuirea perspectivei financiare).

4.1.3. Impactul financiar asupra veniturilor

( Propunerea nu are impact financiar asupra veniturilor

( Propunerea are impact financiar – efectul asupra veniturilor este următorul:

milioane de euro (cu o zecimală)

Anterior acţiunii 2009 | Situaţia după acţiune |

Linie bugetară | Venit | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 |

(a) Venit în termeni absoluţi | - | - | - | - |

(b) Modificări ale veniturilor | ( | - | - | - | - |

4.2. Resursele umane în ENI (inclusiv funcţionari, agenţi temporari şi personal extern) – a se vedea detaliile de la punctul 8.2.1.

Necesar anual | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 |

Totalul efectivelor de resurse umane | 38 | 113 | 135 | 135 |

5. CARACTERISTICI ŞI OBIECTIVE

5.1. Realizări de îndeplinit pe termen scurt sau lung

Acţionând în cadrul domeniului de aplicare al Directivei-cadru şi al Directivelor specifice, Autoritatea contribuie la mai buna funcţionare a pieţei interne a reţelelor şi serviciilor de comunicaţii electronice, inclusiv, în special, la dezvoltarea comunicaţiilor electronice la nivel comunitar şi la atingerea unui nivel ridicat şi eficient de securitate a reţelelor informatice şi a datelor. Autoritatea joacă rolul de centru de expertiză pentru reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice la nivelul UE, bazându-se pe experienţa autorităţilor naţionale de reglementare. Preia funcţiile Autorităţii europene pentru securitatea reţelelor (ENISA).

5.2. Valoarea adăugată a implicării comunitare, compatibilitatea propunerii cu alte instrumente financiare şi eventuala sinergie

Aplicarea conform normelor a cadrului de reglementare pentru comunicaţiile electronice va îmbunătăţi concurenţa şi va contribui la creşterea concurenţei.

Dezvoltarea serviciilor transnaţionale poate fi împiedicată de necesitatea respectării condiţiilor naţionale diferite. Procedurile de la nivel comunitar vor reduce aceste obstacole şi, de asemenea, vor reduce sarcinile administrative ale întreprinderilor.

Integrarea funcţiilor alocate în prezent ENISA într-o entitate mai mare va crea sinergii din punct de vedere al sarcinilor administrative şi orizontale şi va spori resursele disponibile pentru sarcinile operaţionale din domeniul securităţii reţelelor informatice şi a datelor.

5.3. Obiectivele, rezultatele estimate şi indicatorii aferenţi ai propunerii în cadrul gestionării pe activităţi (GPA)

Pentru activităţile legate de definirea şi analiza pieţelor naţionale şi transnaţionale, un indice adecvat îl reprezintă numărul de avize relevante transmise Comisiei.

În ceea ce priveşte definirea condiţiilor şi a procedurilor pentru utilizarea spectrului sau a resurselor de numerotare, numărul acestor proceduri şi procedurile de selecţie ulterioare vor indica măsura în care a fost atins rezultatul aşteptat de simplificare pentru serviciile transnaţionale.

Pentru celelalte sarcini ale Autorităţii (dispute transfrontaliere, registrul informaţiilor cu privire la spectru, schimbul de informaţii), eficienţa măsurilor se va vedea direct prin utilizarea şi performanţa acestor servicii.

5.4. Modalităţi de punere în aplicare (cu titlu orientativ)

( Gestionare centralizată

( direct de către Comisie

( indirect, prin delegare către:

( agenţii executive

( organisme înfiinţate de Comunităţi, astfel cum sunt menţionate la articolul 185 din regulamentul financiar

( organisme publice naţionale/organisme cu misiune de serviciu public

( Gestiune comună sau descentralizată

( împreună cu state membre

( împreună cu ţări terţe

( Gestiune în comun cu organizaţii internaţionale (a se preciza)

6. MONITORIZARE ŞI EVALUARE

6.1. Sistemul de monitorizare

În fiecare an, lucrările Autorităţii vor fi monitorizate şi evaluate în cadrul raportului general anual (pentru anul anterior) şi al programului de lucru (pentru anul următor). Aceste două documente sunt adoptate de Consiliul de administraţie al Autorităţii şi trimise Parlamentului European, Consiliului, Comisiei, Curţii de Conturi şi statelor membre.

6.2. Evaluare

6.2.1. Evaluare ex-ante

Evaluarea impactului de către Comisie, care însoţeşte această propunere, acoperă evaluarea ex ante privind nevoile/problemele, obiectivele, opţiunile de politică (inclusiv riscurile asociate acestora) şi impacturile economice şi sociale şi acordurile de monitorizare asociate Autorităţii europene a comunicaţiilor electronice. Mai mult, Anexa I din evaluarea impactului prezintă analiza costurilor şi beneficii Autorităţii [40] .

Analiza costurilor şi beneficiilor rezultate în urma instituirii Autorităţii propuse indică faptul că, dintr-o perspectivă conservatoare, se poate estima că în domeniile politice în care îşi va desfăşura activitatea Autoritatea, aceasta are potenţialul de a aduce beneficii economice totale care depăşesc cu mult costurile sale bugetare de aproximativ 10-30 de ori (adică nivelul beneficiilor ar fi de aproximativ 200 – 800 MEUR). Beneficiile pot fi cuprinse între 600 şi 1600 MEUR în cazul concretizării scenariilor mai optimiste de creştere a pieţelor pan-europene.

O sursă importantă pentru astfel de beneficii este reducerea riscului de reglementare, lucru care ar putea fi obţinut prin contribuţia Autorităţii. Chiar şi o reducere minimă a riscului de reglementare (de aproximativ 10%) la nivelul întregii Europe va fi reflectată printr-un cost mai mic de capital pentru industrie. În plus, implicarea Autorităţii va accelera procesul de alocare a spectrului de frecvenţe pentru serviciile pan-europene; dacă punerea în aplicare a proiectelor majore de acest tip poate fi devansată cu un singur an, beneficiile economice pot fi de câteva sute de milioane de Euro.

Există şi alte aspecte calitative importante care sprijină înfiinţarea Autorităţii, care nu pot fi cuantificate sau monetizate într-o analiză a costurilor şi beneficiilor. Pe termen lung, sprijinirea concurenţei între diferite platforme tehnologice noi poate fi unul dintre cele mai importante beneficii economice asociate Autorităţii.

De asemenea, Autoritatea ar putea contribui substanţial la reducerea riscurilor de reglementare ale proiectelor de Cercetare şi Dezvoltare, care poate creşte tendinţa de investiţii în Cercetare şi Dezvoltare şi, astfel, poate contribui la nivelarea diferenţei dintre nivelul real de investiţii şi cel dezirabil din punct de vedere social, de o manieră eficientă pentru piaţă.

Majoritatea beneficiilor de mai sus nu pot fi rezultatul coordonării actuale – sau consolidate – dintre statele membre (care a fost analizată ca o opţiune alternativă în evaluarea impactului) pe baza structurii slabe de coordonare a Grupului Reglementatorilor Europeni (ERG). Evaluarea ştiinţifică a ERG fără nicio putere de veto nu poate fi considerată un mecanism la fel de credibil de reducere a riscului erorii de reglementare în Europa sau de reducere a nesiguranţei percepute de pe piaţă legată de factorii discreţionari din domeniul reglementării.

Prin urmare, chiar şi în cazul unor scenarii conservatorii privind beneficiile potenţiale şi costurile aferente, înfiinţarea Autorităţii este rentabilă şi pe deplin justificată din perspectiva bugetului UE.

6.2.2. Măsuri luate ca urmare a unei evaluări intermediare/ex post (concluzii din experienţe similare anterioare)

Comisia a efectuat o evaluare intermediară a ENISA şi a publicat raportul acestei evaluări externe, precum şi o Comunicare[41] conţinând propria analiză a rezultatelor şi recomandările Consiliului de Conducere al ENISA.

Evaluarea a recomandat extinderea mandatului ENISA dincolo de termenul actual din 2009. În ceea ce priveşte aspectele organizaţionale, s-a recomandat creşterea, în special, a personalului operaţional, astfel încât să poată fi atinsă o masă critică.

Această recomandare poate fi pusă în practică prin integrarea sarcinilor ENISA într-o entitate mai mare. Entitatea combinată va beneficia de economia la scară pentru sarcinile administrative, astfel încât partea aferentă de resurse pentru aceste sarcini este cu mult mai mică decât cea alocată în prezent în modul de organizare al ENISA.

Pot fi create sinergii suplimentare prin combinarea sarcinilor operaţionale orizontale, cum sunt cele legate de colectarea şi diseminarea informaţiilor, cooperare şi crearea de reţele, într-o funcţie organizaţională unică ce deserveşte Autoritatea în întregul său.

6.2.3. Condiţiile şi frecvenţa evaluărilor viitoare

Conform regulamentului de înfiinţare, Autoritatea va trebui să redacteze în fiecare an un raport anual privind activităţile sale pentru anul anterior, raport care va fi transmis statelor membre, Parlamentului European, Consiliului şi Comisiei. Acest raport va prezenta toate acţiunile specifice întreprinse de Autoritate şi va oferi indicaţii cu privire la evaluarea acţiunilor desfăşurate în baza revizuirii propuse a regulamentului.

În termen de cinci ani de la începerea efectivă a funcţionării Autorităţii va avea loc o evaluare externă independentă a punerii în aplicare a regulamentului propus. După această evaluare iniţială a fazei de început, activităţile Autorităţii vor fi evaluate cel puţin o dată la fiecare cinci ani.

7. Măsuri antifraudă

În vederea combaterii fraudei, a corupţiei şi a altor ilegalităţi, prevederile Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 se vor aplica fără restricţie Autorităţii, care va adera, de asemenea, la Acordul interinstituţional din 25 mai 1999 privind investigaţiile efectuate de OLAF. Autoritatea va emite, fără întârziere, dispoziţiile corespunzătoare aplicabile personalului său.

8. DETALII PRIVIND RESURESELE

Se estimează că, odată înfiinţată, Autoritatea se va extinde până la a avea un număr de 134 de angajaţi permanenţi. Acest lucru echivalează cu preluarea sarcinilor şi a resurselor ENISA în 2011. Bugetul anual este estimat la 10 MEUR în primul an, crescând până la 27 MEUR începând cu al treilea an.

8.1. Obiectivele propunerii în termeni de costuri financiare

Credite de angajament în milioane EUR (cu 3 zecimale)

2010 | 2011 | 2012 | 2013 | TOTAL |

OBIECTIV OPERAŢIONAL 1: Consolidarea pieţei interne |

Definiţie, analiză, revizuire, transferabilitatea numerelor, numerotarea în Europa, dispute transfrontaliere, securitatea reţelelor informatice şi a datelor | 2,200 | 3,025 | 3,575 | 3,575 | 12,375 |

Subtotal Obiectivul 1 | 2,200 | 3,025 | 3,575 | 3,575 | 12,375 |

OBIECTIV OPERAŢIONAL 2: Armonizarea drepturilor de utilizare |

Condiţii şi proceduri privind drepturile de utilizare, selecţia întreprinderilor, proceduri administrative | 1,100 | 1,650 | 2,475 | 2,475 | 7,700 |

Subtotal Obiectivul 2 | 1,100 | 1,650 | 2,475 | 2,475 | 7,700 |

OBIECTIV OPERAŢIONAL 3: Diseminarea celor mai bune practici şi a informaţiilor |

Acţiunea 1: Sisteme publice de informaţii: informaţii privind spectrul, de frecvenţe baza de date pt roaming etc. | 0,.280 | 0,420 | 0,525 | 0,525 | 1,750 |

Acţiunea 2: Schimb de informaţii, rapoarte etc. | 0,990 | 1,210 | 1,595 | 1,595 | 5,390 |

Subtotal Obiectivul 3 | 1,270 | 1,630 | 2,.120 | 2,120 | 7,140 |

OBIECTIV OPERAŢIONAL 4: Consultanţă tehnică privind securitatea reţelelor informatice şi a datelor |

Analiză şi consultanţă tehnică | 0 | 1,916 | 2,420 | 2,420 | 6,756 |

Subtotal Obiectivul 4: | 0 | 1,916 | 2,420 | 2,420 | 6,756 |

COST TOTAL | 4,570 | 8,221 | 10,590 | 10,590 | 33,971 |

Cheltuielile operaţionale vor fi acoperite dintr-o subvenţie comunitară transferată la bugetul Autorităţii.

8.2. Cheltuieli administrative ale Autorităţii

Cheltuielile administrative vor fi acoperite de la bugetul Autorităţii, care va fi finanţat cu o subvenţie comunitară transferată la bugetul Autorităţii.

8.2.1. Numărul şi tipul de resurse umane

Tabelul prezintă personalul alocat Autorităţii. În plus, este necesar un post suplimentar de AD pentru departamentul care se ocupă cu IAS (Standardele internaţionale de contabilitate) al Comisiei.

Tipuri de posturi | Personal care urmează să fie alocat pentru gestionarea acţiunii prin utilizarea resurselor existente şi/sau suplimentare (număr de posturi/FTE) |

2010 | 2011 | 2012 | 2013 |

Funcţionari sau agenţi temporari | AD | 12 | 43 | 45 | 45 |

AST | 7 | 23 | 24 | 24 |

Personal extern | 18 | 46 | 65 | 65 |

TOTAL | 37 | 112 | 134 | 134 |

8.2.2. Descrierea sarcinilor care decurg din acţiune

Alocarea personalului pentru sarcinile Autorităţii, la capacitatea operaţională maximă, este prezentată în tabelul de mai jos. (Tabelul nu include un post suplimentare de AD alocat Serviciului de audit intern al Comisiei).

AD | AST | END | Contractual | Total |

Administraţie şi management | Director | 1 | 1 | - | 1 | 3 |

Consiliul Autorităţilor de reglementare, legătura cu MS şi Comisia, programare | 3 | 1 | - | 3 | 7 |

Administraţie şi sprijin | 7 | 6 | - | 12 | 25 |

Total Adm. & Management | 11 | 8 | 0 | 16 | 35 |

Operaţiuni | Analiza de piaţă | 9 | 4 | 6 | 6 | 25 |

Armonizare | 5 | 3 | 4 | 3 | 15 |

Securitatea reţelelor informatice şi a datelor | 14 | 6 | 10 | 10 | 40 |

Informare şi comunicare, cele mai bune practici | 6 | 3 | 5 | 5 | 19 |

Total operaţiuni | 34 | 16 | 25 | 24 | 99 |

Total | 45 | 24 | 25 | 40 | 134 |

8.2.3. Surse de resurse umane (statutare)

( 44 posturi alocate în prezent ENISA vor fi transferate Autorităţii odată cu integrarea ENISA în Autoritate în martie 2011.

( Posturi pre-alocate în cadrul exerciţiului SPA/PPB pentru anul n

( Posturi de solicitat în cadrul următoarei proceduri SPA/PPB

Un post suplimentar de AD va fi solicitat în cadrul Comisiei pentru IAS.

( Posturi care vor fi redistribuite utilizându-se resursele existente în cadrul serviciului de gestionare (reorganizare internă)

( Posturi necesare pentru anul n dar care nu sunt prevăzute în exerciţiul APS/APB pentru anul respectiv

8.2.4. Cost financiar al resurselor umane şi costuri asociate

milioane EUR (cu 3 zecimale)

Tipul de resurse umane | Anul n | Anul n+1 | Anul n+2 | Anul n+3 |

Funcţionari şi agenţi temporari | 2,340 | 7,839 | 8,190 | 8,190 |

Personal extern (END, personal contractual etc.) | 1,169 | 2,988 | 4,220 | 4,220 |

Cost financiar al resurselor umane şi costuri asociate | 3,509 | 10,827 | 12,410 | 12,410 |

Se presupune că, pentru personalul statutar, costurile medii anuale sunt de 117 000 Euro, 68 000 Euro pentru END şi 63 000 Euro pentru alţi angajaţi.

Costul include şi costurile cu personalul Autorităţii şi costul pentru un post suplimentar în cadrul IAS.

8.2.5. Alte cheltuieli administrative

Tabelul de mai jos prezintă detaliat cheltuielile administrative, care vor fi acoperite dintr-o subvenţie comunitară transferată în bugetul Autorităţii. milioane EUR (cu 3 zecimale)

Anul n | Anul n+1 | Anul n+2 | Anul n+3 | TOTAL |

Infrastructură (clădiri şi cheltuieli aferente), echipamente, consumabile, comunicare, IT etc. | 1,100 | 2,200 | 2,450 | 2,450 | 8,200 |

Misiuni şi întruniri | 0,485 | 0,750 | 0,850 | 0,850 | 2,935 |

Servicii administrative (traducere, studii, consultanţă etc.) | 0,500 | 1,100 | 1,200 | 1,200 | 4,000 |

Total alte cheltuieli de administrare | 2,085 | 4,050 | 4,500 | 4,500 | 15,135 |

Contribuţia comunitară

Articolul 15 alineatul (2) din regulament are în vedere posibilitatea ca Autoritatea să primească o parte din taxele de utilizare pentru drepturile de utilizare a spectrului de frecvenţe şi a numerelor.

Distribuţia taxelor va fi definită în cadrul unui instrument separat şi nu poate fi stabilită în acest moment. Pentru calcularea contribuţiei Comunităţii la Autoritate, nu sunt luate în considerare veniturile posibile din această sursă.

8.3. Cheltuieli administrative ale Comisiei

Un post suplimentare de AD va fi alocat Serviciului de audit intern al Comisiei.

Celelalte sarcini ale Comisiei referitoare la monitorizarea şi managementul Autorităţii nu vor necesita posturi şi cheltuieli suplimentare care să depăşească resursele deja alocate pentru aceste sarcini în ceea ce priveşte ENISA. DG-ul responsabil poate adăuga temporar personal sau un buget suplimentar, prin intermediul redistribuirii resurselor existente.[pic][pic][pic][pic][pic][pic][pic][pic][pic][pic][pic][pic]

[1] COM(2006) 334.

[2] Grupul european de reglementare (ERG) a fost înfiinţat prin Decizia 2002/627/CE a Comisiei din 29 iulie 2002, modificată prin Decizia 2004/641/CE a Comisiei din 14 septembrie 2004. Odată cu intrarea în vigoare a regulamentului de instituire a Autorităţii europene de reglementare a pieţei comunicaţiilor electronice, Comisia va abroga decizia ERG.

[3] Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind evaluarea Agenţiei europene pentru securitatea reţelelor informatice şi a datelor (ENISA). COM(2007) 285 final.

[4] COM(2007) 697, COM(2007) 698.

[5] SEC(2007) 1472.

[6] IRG este alcătuit din 27 de Autorităţi naţionale de reglementare din UE, precum şi din Autorităţile naţionale de reglementare din alte şapte state europene. Croaţia, Islanda, Lichtenstein, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Norvegia, Elveţia şi Turcia.

[7] COM(2005) 59.

[8] Spre deosebire de aceasta, deciziile de reglementare din alte domenii (de ex. emiterea drepturilor de trecere) depind în mare măsură de condiţiile locale.

[9] Articolul 16

[10] Acest aspect a fost ridicat şi în Comunicarea Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European – Politica spaţială europeană, COM(2007) 212 final, 26 aprilie 2007.

[11] Pe baza unor licitaţii desfăşurate recent (2006) în Marea Britanie şi Germania, se poate estima că valoarea unui slot de spectru corespunzător serviciilor de comunicaţii electronice în UE ar putea fi cuprinsă între 35-60 MEUR. Dacă autoritatea ar primi 1% din această valoare, aceasta ar reprezenta o contribuţie cuprinsă între 0,35-0,60 MEUR. Pot fi avute în vedere mai multe astfel de „slot-uri”.

[12] Referitor la numirea Directorului, a se vedea orientările privind numirea şefilor de agenţii comunitare (SEC(2005) 625).

[13] JO C […], […], p. […].

[14] JO C […], […], p. […].

[15] JO C […], […], p. […].

[16] JO C […], […], p. […].

[17] JO L 108, 24.4.2002, p. 33.

[18] JO L 108, 24.04.2002, p. 7.

[19] JO L 108, 24.04.2002, p. 21.

[20] JO L 108, 24.04.2002, p. 51.

[21] JO L 201, 31.07.2002, p. 37. Directivă modificată prin Directiva 2006/24/CE (JO L 105, 13.4.2006, p. 54).

[22] JO L 77, 13.03.2004, p. 1.

[23] JO L 200, 30.7.2002, p. 38.

[24] COM(2006) 68 final şi COM(2007) 155 final.

[25] COM (2006) 334 final.

[26] COM(2007) 285 final

[27] „Evaluarea Autorităţii Europene pentru Securitate Informaţională şi a Datelor”, raport final întocmit de către un grup de experţi, IDC, EMEA, 8.1.2007

[28] JO L 108, 24.04.2002, p. 1.

[29] JO L 171, 29.6.2007, p. 32.

[30] JO L 357, 31.12.2002, p. 72.

[31] JO L 145, 31.5.2001, p. 43.

[32] JO L 8, 12.1.2001, p. 1.

[33] JO L 184, 17.07.1999, p. 23. Decizie modificată prin Decizia 2006/512/CE (JO L 200, 22.7.2006, p. 11).

[34] JO L 136, 31.05.1999, p. 1.

[35] JO L 136, 31.05.1999, p. 15.

[36] JO L 317, 03.12.2001, p. 1.

[37] JO L 281, 23.11.1995, p. 31.

[38] Cheltuieli care nu intră sub incidenţa capitolului xx 01 din titlul xx în cauză.

[39] A se vedea punctele 19 şi 24 din acordul interinstituţional.

[40] SEC(2007) 1472.

[41] Comunicat privind evaluarea Autorităţii europene pentru securitatea reţelelor informatice şi a datelor (ENISA), COM(2007) 285 din 1 iunie 2007.