[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 6.11.2007

COM(2007) 650 final

2007/0236 (CNS)

Propunere de

DECIZIE-CADRU A CONSILIULUI

de modificare a Deciziei-cadru 2002/475/JAI privind combaterea terorismului

(prezentată de Comisie) {SEC(2007) 1424}{SEC(2007) 1425}

EXPUNERE DE MOTIVE

1. CONTEXTUL PROPUNERII

110

- Motivele şi obiectivele propunerii

Terorismul constituie una dintre cele mai grave ameninţări la adresa democraţiei, a liberei exercitări a drepturilor omului şi a dezvoltării economice şi sociale.

Uniunea Europeană şi-a fixat, prin Tratatul privind Uniunea Europeană, obiectivul de a garanta cetăţenilor un nivel înalt de siguranţă în interiorul unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie. Este esenţial ca statele membre ale Uniunii Europene să dispună de legislaţii penale eficiente pentru a atinge acest obiectiv în contextul luptei împotriva terorismului. Este crucial, de asemenea, să se ia măsuri pentru a intensifica cooperarea internaţională în acest domeniu.

Tehnologiile moderne de informare şi comunicare joacă un rol important în propagarea ameninţării teroriste. Internetul, în special, este ieftin, rapid, uşor accesibil şi are practic o acoperire mondială. Toate aceste avantaje, atât de apreciate de către cetăţenii care respectă legea şi care beneficiază de internet în viaţa de zi cu zi, sunt, din păcate, exploatate de terorişti. Aceştia folosesc internetul ca mijloc de diseminare a propagandei în scopul mobilizării şi recrutării, precum şi de furnizare a instrucţiunilor şi manualelor electronice de instruire sau de planificare a atentatelor, care se adresează simpatizanţilor actuali şi potenţiali.

Internetul devine, în acest fel, unul din principalii catalizatori ai proceselor de radicalizare şi recrutare şi serveşte, în acelaşi timp, drept sursă de informare privind mijloacele şi metodele teroriste, funcţionând astfel ca o „tabără virtuală de antrenament”. Difuzarea propagandei şi expertizei teroriste prin intermediul internetului completează şi consolidează modurile tradiţionale de îndoctrinare şi instruire, contribuind la dezvoltarea unei platforme mai largi şi mai puternice a activiştilor şi simpatizanţilor terorişti.

Prevenirea unei astfel de ameninţări crescânde constituie o urgenţă politică. UE trebuie să combată terorismul modern şi noul său modus operandi cu aceeaşi determinare şi tărie demonstrate în lupta contra terorismului tradiţional. Prezenta propunere actualizează decizia-cadru privind combaterea terorismului [JO L 164, 22.6.2002, p. 3–7] şi o aliniază la Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea terorismului, prin includerea în noţiunea de terorism a instigării publice la comiterea infracţiunilor de terorism, precum şi a recrutării şi a instruirii în scopuri teroriste.

Includerea acestor infracţiuni şi în decizia-cadru privind combaterea terorismului este importantă în principal din următoarele motive:

- oferă avantajele cadrului instituţional mai integrat al Uniunii Europene (în special: lipsa procedurilor lungi de semnare şi ratificare, precum în cazul convenţiilor Consiliului Europei, aplicarea mecanismelor adecvate de monitorizare, interpretarea comună a Curţii de Justiţie);

- decizia-cadru prevede un regim juridic specific, în special în ceea ce priveşte tipul şi nivelul sancţiunilor penale şi regulile obligatorii de competenţă, care vor fi aplicabile, de asemenea, infracţiunilor nou integrate;

- decizia-cadru este un instrument cheie în politica UE împotriva terorismului: includerea, în mod explicit, a acestor acte pregătitoare specifice declanşează, prin urmare, mecanismele de cooperare ale Uniunii Europene legate de decizia-cadru.

Plusul de valoare pe care îl aduce includerea instigării publice la săvârşirea de infracţiuni teroriste, a recrutării şi instruirii în scopuri teroriste în conceptul de terorism al UE este detaliat în continuare în analiza de impact.

Decizia-cadru privind combaterea terorismului se aplică, de asemenea, comportamentului care poate contribui la actele de terorism în ţările terţe, ceea ce reflectă angajamentul Comisiei de a aborda terorismul atât la nivel global cât şi la nivelul Uniunii Europene. Prezenta propunere menţine această abordare şi subliniază importanţa cooperării internaţionale în cadrul organizaţiilor şi mecanismelor de cooperare existente.

Uniunea Europeană şi statele sale membre au ca fundament respectarea drepturilor omului, a libertăţilor fundamentale, garantarea demnităţii umane şi protecţia acestor drepturi, atât în ceea ce priveşte persoanele cât şi instituţiile.

120

- Context general

Uniunea Europeană

Decizia-cadru privind combaterea terorismului armonizează definiţia infracţiunilor de terorism în toate statele membre şi asigură că se prevăd pedepse şi sancţiuni împotriva persoanelor fizice sau juridice care au comis sau care sunt responsabile de comiterea unor astfel de infracţiuni, proporţional cu gravitatea acestora. Decizia-cadru precizează cazurile în care statele membre sunt obligate să îşi exercite competenţa privind infracţiunile de terorism pentru ca acestea să fie instrumentate eficient şi include măsuri specifice în ceea ce priveşte protecţia şi asistenţa acordate victimelor infracţiunilor de terorism datorită vulnerabilităţii lor.

Primul raport de evaluare al Comisiei privind punerea în aplicare a deciziei-cadru privind combaterea terorismului [COM(2004)409 final din 8.6.2004 şi Documentul de lucru al serviciilor Comisiei SEC(2004) 688 din 8.6.2004] a evaluat punerea în aplicare la nivel naţional, în acel moment. Un al doilea raport de evaluare al Comisiei, adoptat concomitent cu prezenta propunere, actualizează evaluarea statelor membre deja analizate în primul raport şi include o evaluare completă şi originală a punerii în aplicare în statele membre analizate pentru prima dată. Ambele rapoarte reflectă nivelul de armonizare atins în Uniune ca urmare a adoptării deciziei-cadru privind combaterea terorismului şi oferă orientări interpretative utile precum şi o privire de ansamblu însemnată privind legislaţia de contracarare a terorismului în statele membre.

În cadrul programului de la Haga, Consiliul European subliniază că, pentru a preveni şi a combate în mod eficient terorismul, respectând pe deplin drepturile fundamentale, statele membre nu trebuie să se limiteze la activităţile de menţinere a propriei lor securităţi, ci să acorde prioritate, de asemenea, securităţii Uniunii în ansamblul său.

În cadrul strategiei şi planului de acţiune UE privind radicalizarea şi recrutarea, care au fost adoptate de către Consiliul JAI în decembrie 2005, UE solicită măsuri de combatere a folosirii internetului în scopuri teroriste, şi subliniază, de asemenea, că activităţile statelor membre trebuie să fie însoţite de acţiuni la nivel UE.

În concluziile sale din 15 şi 16 iunie 2006, Consiliul European solicită, în mod expres, Consiliului şi Comisiei să adopte măsuri de prevenire a folosirii necorespunzătoare a internetului în scopuri teroriste, respectând în acelaşi timp drepturile şi principiile fundamentale.

Context internaţional

Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea terorismului (Varşovia, 16 mai 2005) solicită statelor parte la convenţie să asigure că instigarea publică la comiterea de infracţiuni de terorism, recrutarea şi instruirea în scopuri teroriste se pedepsesc.

Mai mult, Rezoluţia 1624 a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite (14 septembrie 2005) şi Strategia Globală a Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva terorismului (8 septembrie 2006) sunt în mod special relevante. Trebuie considerate, de asemenea, Reuniunea la nivel înalt G8 (St. Petersburg, Federaţia Rusă, 16 iulie 2006) şi Decizia nr. 7/06 a Consiliului ministerial al OSCE intitulată „Combaterea utilizării internetului în scopuri teroriste” (5 decembrie 2006).

130

- Dispoziţiile în vigoare în domeniul propunerii

Articolul 4 din decizia-cadru privind combaterea terorismului prevede că instigarea sau complicitatea la infracţiuni de terorism trebuie pedepsite de către statele membre. Articolul 2 din acelaşi act normativ solicită statelor membre să stabilească responsabilitatea penală a persoanelor care conduc un grup terorist sau a celor care participă la activităţile acestuia. Cu toate acestea, dispoziţiile anterioare nu se aplică în mod explicit diseminării propagandei şi expertizei teroriste, în special prin intermediul internetului.

Articolele 5 - 7 din Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea terorismului solicită statelor parte la convenţie să asigure pedepsirea instigării publice la săvârşirea infracţiunilor de terorism, a recrutării şi a instruirii în scopuri teroriste, atunci când aceste fapte au fost comise ilegal şi cu intenţie. Mai mult, articolul 9 solicită statelor parte să definească infracţiuni conexe celor menţionate la articolele 5 - 7.

140

- Consecvenţa cu celelalte politici şi obiective ale Uniunii

Propunerea este conformă cu strategia şi planul de acţiune UE privind radicalizarea şi recrutarea, actualizează şi completează cadrul legal al UE de luptă împotriva terorismului şi respectă Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene [OJ C 364, 18.12.2000, p.1].

Măsurile de contracarare a terorismului trebuie coordonate cu protecţia drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Prezenta propunere abordează aspecte care sunt la graniţa dintre exercitarea legitimă a libertăţilor, cum ar fi libertatea de exprimare, de asociere sau religioasă, şi comportamentul penal. În consecinţă, propunerea a fost elaborată avându-se în vedere în mod deosebit aceste drepturi şi libertăţi fundamentale. În special, restricţiile impuse libertăţii de exprimare de către noua infracţiune de instigare publică la săvârşirea infracţiunilor de terorism sunt conforme cu articolul 10 din CEDO.

2. CONSULTAREA PăRţILOR INTERESATE şI ANALIZA DE IMPACT

- Consultarea părţilor interesate

211

Metode de consultare, principalele sectoare vizate şi profilul general al respondenţilor

Comisia a publicat trei chestionare diferite în 2006: un chestionar adresat statelor membre la 26 iunie 2006, un chestionar adresat mass-mediei, industriei relevante şi societăţii civile, ONG-urilor naţionale, europene şi internaţionale specializate în probleme privind drepturile omului, asociaţiilor avocaţilor şi juriştilor, editurilor, asociaţiilor jurnaliştilor din presa scrisă şi radio-televiziune, furnizorilor de servicii internet, companiilor de telecomunicaţie şi altor industrii relevante la 20 noiembrie 2006, şi, în final, un chestionar adresat Europol, Cepol şi Eurojust la 11 decembrie 2006. Mai mult, au fost organizate discuţii şi reuniuni cu reprezentanţii mass-mediei şi ai furnizorilor de servicii internet din Europa. În cele din urmă, a fost organizată o conferinţă la 20 martie 2007 pentru a reuni reprezentanţii statelor membre, ai Europol, ai Eurojust şi ai Cepol, pentru a prezenta rezultatele chestionarelor şi a discuta despre posibile soluţii de combatere a utilizării internetului în scopuri teroriste.

212

Rezumatul răspunsurilor şi modul în care acestea au fost luate în considerare

Răspunsurile la cele trei chestionare sunt rezumate în anexele I, II şi III ale analizei de impact anexată la prezenta propunere.

Conferinţa organizată la 20 martie 2007 a confirmat că există sprijin suficient pentru modificarea deciziei-cadru privind combaterea terorismului în vederea includerii noilor infracţiuni de instigare publică la săvârşirea infracţiunilor de terorism, recrutare şi instruire în scopuri teroriste, inclusiv când acestea sunt săvârşite prin intermediul internetului, în măsura în care incriminarea nu afectează echilibrul obţinut în Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea terorismului.

Prezenta propunere constituie o abordare echilibrată care a luat în considerare răspunsurile la trei chestionare şi opiniile exprimate în cadrul procesului de consultare, bazându-se pe analiza de impact anexată. În special, propunerea include infracţiuni paralele celor introduse de Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea terorismului. În acest fel, propunerea prevede măsuri legale adecvate de abordare a instigării publice la săvârşirea infracţiunilor de terorism, a recrutării şi instruirii în scopuri teroriste, inclusiv când aceste infracţiuni sunt săvârşite prin intermediul internetului. Propunerea respectă pe deplin drepturile omului şi nu modifică regimul responsabilităţii furnizorilor de servicii instituit prin directiva privind comerţul electronic.

- Obţinerea şi utilizarea expertizei

229

Nu a fost necesară consultarea experţilor externi.

230

- Analiză de impact

1. Politicile aflate în vigoare rămân neschimbate (ceea ce reprezintă un status quo discutabil datorită existenţei Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea terorismului).

2. Interdicţia pentru furnizorii de servicii internet de a oferi acces la materiale care au drept scop instigarea publică la comiterea de infracţiuni teroriste, recrutarea şi instruirea în scopuri teroriste.

3. Îmbunătăţirea capacităţilor şi expertizei autorităţilor de aplicare a legii pentru a contracara folosirea internetului în scopuri teroriste (prin formare profesională adecvată, asistenţă din partea experţilor şi echipament eficient, care ar putea fi finanţate de către Comisie).

4. Îndemnarea statelor membre să semneze şi/să ratifice Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea terorismului (printr-o declaraţie politică).

5. Revizuirea deciziei-cadru privind combaterea terorismului cu scopul de a introduce infracţiuni paralele celor prevăzute de Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea terorismului şi incriminarea instigării publice la comiterea de infracţiuni teroriste, a recrutării şi instruirii în scopuri teroriste efectuate şi prin intermediul internetului.

În urma unei analize atente a implicaţiilor asupra siguranţei, economiei şi drepturilor omului în cazul fiecărei opţiuni, precum şi după cântărirea avantajelor şi dezavantajelor acestora, se pare că cea mai eficientă strategie politică în vederea combaterii folosirii internetului în scop terorist, în acelaşi timp respectând în totalitate drepturile omului, ar fi combinarea opţiunilor 5 şi 3.

231

Comisia a efectuat o analiză de impact prevăzută în programul de lucru, accesibilă pe site-ul www.europa.eu.int .

3. ELEMENTE JURIDICE ALE PROPUNERII

305

- Rezumatul acţiunii propuse

Propunerea de modificare a Deciziei-cadru a Consiliului din 13 iunie 2002 privind combaterea terorismului are ca obiectiv armonizarea dispoziţiilor naţionale privind instigarea publică la săvârşirea infracţiunilor de terorism, recrutarea şi instruirea în scopuri teroriste, astfel încât aceste fapte să fie pasibile de pedepse, pe tot teritoriul UE, şi atunci când sunt comise prin intermediul internetului, precum şi asigurarea că dispoziţiile existente privind pedepsele, responsabilitatea persoanelor juridice, competenţa şi acţiunea penală, aplicabile infracţiunilor de terorism se aplică şi în ceea ce priveşte aceste fapte.

310

- Temeiul juridic

Articolele 29, 31 alineatul (1) litera (e) şi 34 alineatul 2 litera (b) tratatul UE.

320

- Principiul subsidiarităţii

Principiul subsidiarităţii se aplică acţiunilor Uniunii.

Obiectivele propunerii nu pot fi realizate în mod satisfăcător de statele membre din următorul (următoarele) motiv(e).

Terorismul modern este un fenomen eminamente mondial. Diseminarea propagandei în scopul mobilizării şi recrutării precum şi instrucţiunile şi manualele electronice pentru instruire şi planificare a atentatelor prin intermediul internetului au un caracter intrinsec internaţional şi transfrontalier. Ameninţarea este internaţională, tot astfel trebuie să fie, cel puţin o parte a răspunsului.

Politicile UE de luptă împotriva terorismului şi a infracţionalităţii informatice necesită eforturi coordonate ale statelor membre precum şi cooperarea la nivel internaţional pentru atingerea obiectivelor acestora. Diferenţele de tratament legal în diferitele state membre împiedică coordonarea eforturilor necesare la nivelul UE şi complică cooperarea la nivel internaţional.

Acţiunea Uniunii va realiza mai bine obiectivele propunerii din următorul (următoarele) motiv(e).

Este, în mod evident, necesar să se extindă eforturile actuale complementare de luptă împotriva terorismului, la nivel naţional şi la cel al UE, la noul modus operandi al teroriştilor. Extinderea actualei definiţii comune a terorismului va împiedica teroriştii să beneficieze de lacunele şi divergenţele din legislaţiile naţionale. Va fi facilitată considerabil munca unităţilor operaţionale de aplicare a legii împotriva activităţilor infracţionale transfrontaliere. O bază comună partajată de toate statele membre va facilita, de asemenea, cooperarea la un nivel internaţional, consolidând poziţia UE în forurile internaţionale.

Intensificarea cooperării în domeniul aplicării legii la nivel comunitar şi internaţional va duce la o mai mare eficienţă a anchetelor şi urmăririlor penale, contribuind la un nivel mai ridicat de securitate.

Prin urmare, propunerea respectă principiul subsidiarităţii.

- Principiul proporţionalităţii

Propunerea respectă principiul proporţionalităţii din următorul motiv/următoarele motive.

Prezenta propunere se limitează la ceea ce este necesar şi util la nivel UE. Fiind o decizie-cadru, aceasta este obligatorie pentru statele membre în ceea ce priveşte rezultatele ce trebuie obţinute, dar permite autorităţilor naţionale alegerea formei şi a metodelor de punere în aplicare.

Dispoziţiile directivei privind comerţul electronic şi ale directivei privind conservarea datelor rămân neschimbate, astfel încât nu se impun obligaţii noi furnizorilor sau operatorilor de servicii de telecomunicaţie. Propunerea nu impune industriei obligaţia de a institui noi mecanisme de cooperare. Aceasta are ca efect doar intensificarea utilizării mecanismelor existente, prevăzute de directivele privind comerţul electronic şi conservarea datelor. Costurile indirecte ocazionate de prezenta propunere se limitează la un volum de muncă suplimentar rezultând din anchetele privind noile infracţiuni. Având în vedere numărul anual de cazuri penale legate de terorism în UE, aceste costuri nu sunt semnificative.

- Alegerea instrumentelor

341

Instrumente propuse: decizia-cadru, în temeiul articolului 34 alineatul (2) litera (b) din Tratatul UE. Deoarece scopul este armonizarea legislaţiilor statelor membre, alte instrumente nu sunt adecvate.

4. IMPLICAţII BUGETARE

409

Propunerea nu are implicaţii asupra bugetului comunitar.

E-14058

2007/0236 (CNS)

Propunere de

DECIZIE-CADRU A CONSILIULUI

de modificare a Deciziei-cadru 2002/475/JAI privind combaterea terorismului

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 29, articolul 31 alineatul (1) litera (e) şi articolul 34 alineatul (2) litera (b),

având în vedere propunerea Comisiei[1],

având în vedere avizul Parlamentului European[2],

întrucât:

(1) Terorismul constituie una dintre cele mai grave încălcări ale valorilor universale ale demnităţii umane, libertăţii, egalităţii şi solidarităţii, ale respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Acesta reprezintă, de asemenea, unul dintre cele mai serioase atentate la principiul democraţiei şi la principiul statului de drept, principii care sunt comune statelor membre şi care constituie baza Uniunii Europene.

(2) Decizia-cadru 2002/475/JAI a Consiliului privind combaterea terorismului reprezintă baza politicii de luptă împotriva terorismului în Uniunea Europeană. Elaborarea unui cadru legal comun tuturor statelor membre şi, în special, a unei definiţii armonizate a infracţiunilor teroriste a permis dezvoltarea şi extinderea politicii de luptă împotriva terorismului în Uniunea Europeană, respectând drepturile fundamentale şi statul de drept.

(3) În ultimii ani, ameninţarea teroristă s-a amplificat şi a evoluat rapid, cu schimbări în modus operandi ale activiştilor şi simpatizanţilor terorişti, inclusiv înlocuirea grupurilor ierarhice şi structurate cu celule semi-autonome, fără relaţii strânse între ele. Aceste celule se conectează la reţele internaţionale şi recurg din ce în ce mai mult la folosirea noilor tehnologii, în special la internet.

(4) Internetul este folosit pentru a inspira şi mobiliza indivizii şi reţelele teroriste locale în Europa, şi serveşte în acelaşi timp drept sursă de informare privind mijloacele şi metodele teroriste, funcţionând astfel ca o „tabără virtuală de antrenament”. Activităţile de instigare publică la săvârşirea infracţiunilor teroriste, recrutarea şi instruirea în scopuri teroriste s-au multiplicat la costuri şi cu riscuri foarte mici.

(5) Programul de la Haga subliniază că, pentru a preveni şi pentru a combate terorismul în mod eficient respectând deplin drepturile fundamentale, statele membre nu trebuie să se limiteze la activităţile de menţinere a propriei lor securităţi, ci să acorde prioritate, de asemenea, securităţii Uniunii în ansamblul său.

(6) Planul de acţiune privind punerea în aplicare a Programului de la Haga reaminteşte că terorismul necesită un răspuns global şi că aşteptările cetăţenilor în ceea ce priveşte Uniunea nu pot fi ignorate sau lăsate fără răspuns. În plus, acesta arată că atenţia trebuie îndreptată spre diferitele aspecte privind prevenirea, nivelul de pregătire şi capacitatea de reacţie pentru a consolida şi, unde este cazul, a completa capacităţile statelor membre de luptă împotriva terorismului, concentrându-se în special pe recrutare, finanţare, analiza riscului, protecţia infrastructurilor critice şi gestionarea consecinţelor.

(7) Prezenta propunere prevede incriminarea infracţiunilor legate de terorism pentru a contribui la obiectivul politic mai general al prevenirii terorismului prin reducerea difuzării acelor materiale susceptibile să incite persoanele să comită atentate teroriste.

(8) Rezoluţia 1624/2005 a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite solicită statelor să ia măsurile necesare şi adecvate, în conformitate cu obligaţiile lor în temeiul dreptului internaţional, pentru a interzice prin lege instigarea la săvârşirea unui sau unor acte teroriste şi prevenirea unei astfel de instigări. Raportul Secretarului General al Naţiunilor Unite intitulat „Uniţi împotriva terorismului: recomandări pentru o strategie globală de luptă împotriva terorismului” din 27 aprilie 2006, interpretează rezoluţia menţionată anterior în sensul oferirii unei baze pentru incriminarea instigării la atentate teroriste şi recrutării, inclusiv prin intermediul internetului. Strategia Globală a Organizaţiei Naţiunilor Unite împotriva terorismului (8 septembrie 2006) menţionează că statele membre ONU se vor consacra explorării căilor şi mijloacelor de coordonare a eforturilor la nivel regional şi internaţional pentru a contracara terorismul în toate formele şi manifestările sale pe internet.

(9) Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea terorismului stabileşte obligaţiile statelor parte la convenţie de a incrimina instigarea publică la săvârşirea infracţiunilor de terorism, recrutarea şi instruirea în scopuri teroriste, atunci când acestea sunt săvârşite ilegal şi cu intenţie.

(10) Definiţia infracţiunilor teroriste, inclusiv a infracţiunilor legate de activităţile teroriste ar trebui armonizată în continuare de către toate statele membre, pentru a acoperi instigarea publică la săvârşirea infracţiunilor de terorism, recrutarea şi instruirea în scopuri teroriste, atunci când acestea sunt săvârşite cu intenţie.

(11) Trebuie să se stabilească pedepse şi sancţiuni împotriva persoanelor fizice şi juridice sau care au comis sau sunt responsabile de instigarea publică la săvârşirea infracţiunilor de terorism, recrutarea şi instruirea în scopuri teroriste, atunci când acestea sunt săvârşite cu intenţie. Aceste fapte ar trebui să fie pedepsite în mod egal în toate statele membre indiferent dacă sunt săvârşite prin intermediul internetului sau nu.

(12) Ar trebui adoptate norme juridice suplimentare pentru a garanta instrumentarea eficientă a instigării publice la săvârşirea de infracţiuni de terorism, a recrutării şi a instruirii în scopuri teroriste, atunci când acestea au ca obiect sau ca efect săvârşirea unei infracţiuni de terorism care intră în sfera de competenţă a unui stat membru.

(13) Întrucât obiectivele acţiunii preconizate nu pot fi realizate, în mod satisfăcător, de către statele membre unilateral şi, prin urmare, având în vedere nevoia de reguli armonizate la nivel european, pot fi realizate mai bine la nivel comunitar, Uniunea poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarităţii. În conformitate cu principiul proporţionalităţii, prezenta decizie-cadru se limitează la ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor.

(14) Uniunea respectă principiile recunoscute în articolul 6 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană şi reafirmate în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, în special capitolele II şi VI. Nici un element din prezenta decizie-cadru nu poate fi interpretat ca urmărind reducerea sau îngrădirea drepturilor sau libertăţilor fundamentale cum ar fi libertatea de exprimare, de reuniune sau de asociere, dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, inclusiv dreptul la respectarea confidenţialităţii corespondenţei.

(15) Instigarea publică la săvârşirea infracţiunilor de terorism, recrutarea şi instruirea în scopuri teroriste sunt infracţiuni care se săvârşesc cu intenţie. În consecinţă, nici un element din prezenta decizie-cadru nu poate fi interpretat ca vizând să reducă sau să restricţioneze difuzarea informaţiilor în scopuri ştiinţifice, academice sau de raportare. Exprimarea opiniilor radicale, polemice sau controversate în cadrul unei dezbateri publice privind chestiunile politice sensibile, inclusiv terorismul, nu intră în sfera de aplicare a prezentei decizii-cadru şi, în special, a definiţiei instigării publice la săvârşirea infracţiunilor de terorism,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE-CADRU:

Articolul 1

Decizia-cadru din 13 iunie 2002 privind combaterea terorismului se modifică după cum urmează:

1. Articolul 3 se înlocuieşte după cum urmează:

„ Articolul 3 - Infracţiuni legate de activităţile teroriste

1. În sensul prezentei decizii-cadru:

2. prin „instigarea publică la săvârşirea unei infracţiuni teroriste” se înţelege distribuirea, sau punerea la dispoziţia publicului, în orice altă formă, a unui mesaj, cu intenţia de a provoca la săvârşirea uneia dintre faptele enumerate la articolul 1 alineatul (1) literele (a)–(h), atunci când un astfel de comportament, indiferent dacă pledează sau nu în mod direct săvârşirea unei infracţiuni de terorism, creează riscul ca una sau mai multe astfel de infracţiuni să fie comise;

3. prin „recrutarea în scopuri teroriste” se înţelege a solicita unei alte persoane să comită una dintre faptele enumerate la articolul 1 alineatul (1), sau la articolul 2 alineatul (2);

4. prin „instruire în scopuri teroriste” se înţelege furnizarea de instrucţiuni privind fabricarea sau folosirea explozibililor, a armelor de foc sau a altor arme sau substanţe toxice sau periculoase, sau, privind alte metode şi tehnici specifice, cu scopul de a comite una dintre faptele enumerate la articolul 1 alineatul (1), ştiind că expertiza transmisă urmează să fie folosită în acest scop.

5. Fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru a considera infracţiuni legate de activităţile teroriste următoarele fapte săvârşite cu intenţie:

6. instigarea publică la comiterea de infracţiuni teroriste;

7. recrutarea în scopuri teroriste;

8. instruirea în scopuri teroriste;

9. furt calificat săvârşit în vederea comiterii uneia dintre faptele enumerate la articolul 1 alineatul (1);

10. extorcarea în vederea comiterii uneia dintre faptele enumerate la articolul 1 alineatul (1);

11. producerea de documente administrative false în vederea comiterii uneia dintre faptele enumerate la articolul 1 alineatul (1) literele (a)-(h), precum şi la articolul 2 alineatul (2) litera (b).

12. Pentru ca o faptă să fie pedepsită în conformitate cu alineatul (2), nu este nevoie ca infracţiunea teroristă să fie comisă efectiv.

2. Articolul 4 alineatul 2 se înlocuieşte după cum urmează:

„Fiecare stat membru ia măsurile necesare pentru a asigura pedepsirea tentativei de comitere a unei infracţiuni prevăzute la articolul 1 alineatul (1) şi la articolul 3, cu excepţia posesiei prevăzute la articolul 1 alineatul (1) litera (f) şi a infracţiunilor prevăzute la articolul 1 alineatul (1) litera (i) şi la articolul 3 alineatul (2) literele (a)–(c).”

3. La articolul 9 se adaugă alineatul (1a):

„(1a) Fiecare stat membru îşi stabileşte, de asemenea, competenţa privind infracţiunile menţionate la articolul 3 alineatul (2) literele (a)–(c), atunci când infracţiunea a avut ca obiect sau ca efect o infracţiune dintre cele menţionate la articolul 1 şi această infracţiune este de competenţa statului membru în virtutea oricărui criteriu prevăzut la alineatul (1) literele (a)–(e) din prezentul articol.”

Articolul 2

1. Statele membre iau măsurile necesare pentru a se conforma prezentei decizii-cadru până la [31 decembrie 2008].

2. Statele membre transmit până la [31 decembrie 2008], Secretariatului General al Consiliului şi Comisiei, textul dispoziţiilor de transpunere în legislaţia internă a obligaţiilor pe care le impune prezenta decizie-cadru. Pe baza unui raport întocmit utilizând aceste informaţii şi a unui raport al Comisiei, Consiliul verifică, până la [31 decembrie 2009], dacă statele membre au luat măsurile necesare pentru a se conforma prezentei decizii-cadru.

Articolul 3

Prezenta decizie-cadru intră în vigoare la data publicării sale în Jurnalul Oficial.

Adoptată la Bruxelles,

Pentru Consiliu

Preşedintele

[1] [...]

[2] [...]