[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 9.7.2007

COM(2007) 393 final

2007/0135 (CNS)

Propunere de

DECIZIE A CONSILIULUI

de stabilire a orientărilor tehnice multianuale pentru programul de cercetare al Fondului de cercetare pentru cărbune şi oţel

(prezentată de Comisie)

EXPUNERE DE MOTIVE

INTRODUCERE

Protocolul anexat la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene (CE) privind consecinţele financiare ale expirării Tratatului de instituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) şi Fondul de cercetare pentru cărbune şi oţel a transferat toate activele CECO la Comunitatea Europeană şi a alocat valoarea netă a acestor active către cercetarea din sectoarele legate de industria cărbunelui şi oţelului. Veniturile produse de aceste active sunt destinate exclusiv cercetării desfăşurate în aceste sectoare în afara programului-cadru.

Decizia nr. 2003/78/CE a Consiliului din 1 februarie 2003 de stabilire a orientărilor tehnice multianuale pentru Programul de cercetare al Fondului de cercetare pentru cărbune şi oţel[1] defineşte măsurile de punere în aplicare a acestui program de cercetare.

Programul acordă asistenţă financiară proiectelor, măsurilor de însoţire şi altor acţiuni eligibile definite conform punctului 1.5 din anexa la Decizia nr. 2003/78//CE a Consiliului din 1 februarie de stabilire a orientărilor pentru fond, încurajând cooperarea între întreprinderi, centre de cercetare şi universităţi. Programul se aplică la procesele de producţie, la utilizarea şi conservarea resurselor, la îmbunătăţirea mediului şi la securitatea la locul de muncă în sectoarele legate de industria cărbunelui şi oţelului.

Bugetul programului de cercetare al Fondului de cercetare pentru cărbune şi oţel s-a ridicat pentru perioada 2003-2006 în medie la aproximativ 57 de milioane de euro, repartizate până la concurenţa a 27,2% şi 72,8% pentru activităţi de cercetare în domeniul cărbunelui, respectiv al oţelului. Acest buget provine în principal din dobânzile de capital (aproximativ 1,6 miliarde de euro) disponibil după expirarea, în 2002, a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului. Gestionarea financiară şi tehnică a acestui program de cercetare a fost încredinţată unei unităţi create în acest scop în 2003, în cadrul Direcţiei Generale Cercetare. După trei ani de funcţionare, gestionarea fondului este eficientă, iar rezultatele sunt comparabile cu cele ale altor activităţi ale DG Cercetare. În 2006, termenul dintre prezentarea unei propuneri de cercetare şi semnarea contractului corespunzător a fost redus la 9 luni. În ceea ce priveşte plăţile, acestea au fost efectuate, în medie, în termen de 10 zile.

Proiectul de decizie anexat urmăreşte să revizuiască, după o perioadă de cinci ani şi în conformitate cu dispoziţiile articolului 2 din proiectul menţionat anterior, Decizia nr. 2003/78/CE a Consiliului de stabilire a orientărilor tehnice multianuale pentru Programul de cercetare al Fondului de cercetare pentru cărbune şi oţel (FCCO).

Această revizuire ţine seama, în egală măsură, de angajamentul Comisiei de a revizui definiţia termenului „oţel”, în conformitate cu Declaraţia nr. 4 care însoţeşte Decizia 2002/234/CECO din 27 februarie 2002 a reprezentanţilor guvernelor statelor membre reuniţi în cadrul Consiliului[2].

Propunerile de revizuire au fost discutate împreună cu grupurile consultative pentru oţel şi cărbune, precum şi cu Comitetul pentru cărbune şi oţel. De asemenea, propunerile iau în considerare concluziile raportului de monitorizare al experţilor independenţi însărcinaţi recent să efectueze o analiză critică a modului de funcţionare a programului, astfel cum este prevăzut la punctul 4 din anexa la Decizia nr. 2003/78/CE a Consiliului, precum şi comentariile suscitate de acest raport din partea grupurilor consultative pentru cărbune şi oţel. Urmând exemplul practicilor utilizate în cazul programului-cadru de cercetare, în care rezultatele activităţilor de monitorizare a programelor sunt comunicate terţilor, acest raport şi comentariile suscitate din partea grupurilor consultative pentru cărbune şi oţel au fost publicate pe site-ul internet Cordis la următoarea adresă: http://www.cordis.lu/coal-steel-rtd/home.html.

Abordarea generală constă în păstrarea intactă a procedurilor bine stabilite care s-au dovedit eficiente, operând totodată un număr limitat, dar necesar, de adaptări şi simplificări de ordin administrativ.

DECIZIA REVIZUITĂ

Aplicarea regulilor descrise în „Ghidul practic comun al Parlamentului European, al Consiliului şi al Comisiei pentru persoanele implicate în redactarea textelor legislative în cadrul instituţiilor comunitare” a dus la o nouă structură şi la redactarea, încă o dată, a programului de cercetare al Fondului de cercetare pentru cărbune şi oţel. Pentru a facilita examinarea textelor, principalele argumente în favoarea menţinerii sau modificării conţinutului deciziei din 2003 sunt prezentate mai jos.

1. EXTINDEREA LA NOILE STATE MEMBRE ALE UNIUNII EUROPENE

Extinderea Uniunii Europene la noile state membre necesită modificarea normelor care reglementează componenţa comitetelor consultative pentru cărbune şi oţel. Se propune ca numărul maxim de experţi care compun aceste comitete consultative, astfel cum a fost stabilit de Decizia 2003/78/CE, să nu se modifice, în principal pentru a nu îngreuna derularea reuniunilor şi a nu spori costurile acestora. Prin urmare, principiul unui reprezentant pentru fiecare stat membru implicat trebuie eliminat şi înlocuit cu conceptul asigurării unei reprezentări geografice cât mai largi. În afară de acesta, în Tratatul de aderare a Estoniei (JO L 236, 23 septembrie 2003, p. 589), definiţia termenului „carbon” trebuie extinsă la şisturile bituminoase (articolul 3 din noua decizie şi apendicele A din orientările tehnice anterioare).

2. INTAREA ÎN VIGOARE A CELUI DE-AL şAPTELEA PROGRAM-CADRU

Decizia Parlamentului European şi a Consiliului privind cel de-al şaptelea Program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (2007-2013), precum şi Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a normelor de participare a întreprinderilor, a centrelor de cercetare şi a universităţilor la acţiuni din cel de-al şaptelea Program-cadru şi de difuzare a rezultatelor activităţilor de cercetare (2007-2013) influenţează revizuirea orientărilor tehnice multianuale pentru programul de cercetare al Fondului de cercetare pentru cărbune şi oţel. Într-adevăr, programul de cercetare al Fondului de cercetare pentru cărbune şi oţel trebuie să completeze acţiunile întreprinse în statele membre în cadrul programelor comunitare existente, precum programul-cadru. Această complementaritate se manifestă la niveluri diferite ca, de exemplu, temele de cercetare, tipul instrumentului implicat în programe, bugetele acestora, etc.

Într-o primă etapă, Comisia a studiat necesitatea de a revizui definiţia termenului „oţel”, în conformitate cu declaraţia sa care însoţeşte Decizia 2002/234/CECO dar, parcurgând temele care ar putea fi finanţate de al şaptelea Program-cadru, a ajuns la concluzia că această definiţie nu trebuie modificată [articolul 3 alineatul (2), fostul apendice A alineatul 2 din orientările tehnice multianuale pentru programul de cercetare FCCO].

Pe de altă parte, anumite măsuri de însoţire a fondului (organizarea de conferinţe şi de burse de cercetare) au fost eliminate deoarece sunt deja acoperite de cel de-al şaptelea Program-cadru (prin programul specific „Personal”).

În plus, s-a propus armonizarea rolului statelor membre în cadrul Comitetului pentru cărbune şi oţel, pentru ca acesta să fie conform rolului definit pentru programele specifice din cel de-al şaptelea Program-cadru.

Acelaşi lucru este valabil pentru periodicitatea monitorizării programului FCCO, propunându-se modificarea acesteia de la 5 la 7 ani.

În ultimul rând, se propune utilizarea, prin analogie, a normelor de numire a experţilor, astfel cum sunt definite la articolul 17 din Regulamentul nr. 1906/2006 al Parlamentului şi al Consiliului de stabilire a normelor de participare a întreprinderilor, a centrelor de cercetare şi a universităţilor la acţiuni din cel de-al şaptelea Program-cadru[3].

3. POLITICILE EUROPENE ÎN DOMENIILE ENERGIEI şI DEZVOLTăRII DURABILE

Discuţia de la Hampton Court dintre şefii de state, summit-ul european din martie 2007, adoptarea, de către Comisie, în prima jumătate a anului 2006, a Cărţii verzi privind energia şi Comunicarea Comisiei privind energia din ianuarie 2007 indică în mod clar că priorităţile strategice ale statelor membre sunt securitatea aprovizionării cu energie a Europei, competitivitatea industriei europene şi controlul impactului diferitelor politici europene asupra mediului.

În consecinţă, se propune păstrarea obiectivelor de cercetare pentru cărbune şi oţel [anterior menţionate în apendicele B şi C din orientările tehnice ale programului de cercetare al fondului şi care figurează în prezent în secţiunile 3 şi 4 din noua decizie (articolele 4-10)]. Aceste obiective de cercetare stabilesc ca priorităţi:

- ameliorarea poziţiei competitive a cărbunelui în cadrul Comunităţii;

- protecţia eficace a mediului, ameliorarea utilizării cărbunelui ca sursă de energie ecologică, reducerea emisiilor de CO2 legate de utilizarea cărbunelui, inclusiv prin captarea şi stocarea acestui gaz cu efect de seră;

- gestionarea dependenţei externe de sursa de energie;

- reducerea emisiilor, diminuarea consumului de energie şi impactul producţiei de oţel asupra mediului;

- conservarea resurselor şi protejarea ecosistemului în timpul producerii oţelului;

- controlul şi protecţia mediului la locurile de producere a oţelului şi în jurul acestora.

Pentru a consolida complementaritatea dintre programul–cadru şi fondul de cercetare şi/sau pentru a concentra finanţările pentru temele alese, se propune introducerea posibilităţii, pentru Comisie, de a lansa cereri de propuneri de cercetare specifice în cadrul acestor obiective de cercetare.

Formularea acestor cereri de propuneri specifice va lua în considerare programele de lucru care vor fi publicate pentru cel de-al şaptelea Program-cadru şi, după caz, agendele strategice ale platformelor tehnologice de interes pentru program [ESTEP (European Steel Technology Platform), ZEP (Zero Emission Fossil Fuel Power Plants Platform), SMR (Sustainable Minerals Resource Platform), etc.]

4. NORME ORIZONTALE

Programul de cercetare revizuit ţine seama de normele orizontale adoptate de Comisie pe care trebuie să le respecte toate programele de cercetare gestionate de Comisiei. Dintre acestea, norma referitoare la existenţa unui echilibru de gen în cadrul diferitelor grupuri de experţi şi comitete (Decizia Comisiei din 19 iunie 2000 privind echilibrul de gen în cadrul comitetelor şi grupurilor de experţi instituite de Comisie[4]) a fost introdusă în orientările tehnice revizuite.

5. GESTIUNE FINANCIARă

Ca urmare a aprecierilor pozitive ale beneficiarilor programelor de cercetare ale Fondului de cercetare pentru cărbune şi oţel, precum şi ale experţilor însărcinaţi cu monitorizarea programelor fondului (în special membrii comitetelor consultative pentru cărbune şi oţel), se propune păstrarea principiilor de bază care reglementează aspectele financiare privitoare la subvenţiile de cercetare.

De exemplu, se propune păstrarea structurii costurilor eligibile astfel cum este stabilită în versiunea din 2003/78/CE a orientărilor tehnice, respectiv definiţia categoriilor de costuri eligibile şi utilizarea unei finanţări cu rată forfetară care să acopere costurile indirecte (finanţare reevaluată la 35% din cheltuielile eligibile cu personalul). Simulările efectuate pe baza contractelor de cercetare semnate începând cu 2002 au demonstrat că majorarea propusă, de la 30% la 35%, a ratei de finanţare acoperă cheltuielile de călătorie, care dispar din lista categoriilor de costuri eligibile. De asemenea, conform acestor simulări, costurile indirecte calculate pe baza a 35% din cheltuielile eligibile cu personalul sunt comparabile cu acele costuri care s-ar calcula utilizând rata forfetară de 20% din costurile directe totale,care se scad din costurile aferente contractelor, rată utilizată pentru programele de cercetare finanţate de cel de-al şaselea şi cel de-al şaptelea Program-cadru.

Ţinând seama de experienţa dobândită în cursul primilor cinci ani de existenţă a fondului, se propune o definirea mai precisă a diferitelor categorii de cheltuieli de exploatare.

Pe de altă parte, pentru a favoriza propunerile de cercetare referitoare la proiectele pilot sau proiectele demonstrative, se propune majorarea contribuţiei financiare maxime de 40% la 50% din costurile eligibile. Pentru celelalte acţiuni, contribuţiile financiare maxime rămân neschimbate.

Toate celelalte dispoziţii rămân neschimbate.

2007/0135 (CNS)

Propunere de

DECIZIE A CONSILIULUI

de stabilire a orientărilor tehnice multianuale pentru programul de cercetare al Fondului de cercetare pentru cărbune şi oţel

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene,

având în vedere Protocolul anexat la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene privind consecinţele financiare ale expirării Tratatului de instituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) şi Fondul de cercetare pentru cărbune şi oţel,

având în vedere Decizia 2003/76/CE a Consiliului din 1 februarie 2003 de stabilire a măsurilor necesare pentru punerea în aplicare a Protocolului anexat la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, privind consecinţele financiare ale expirării Tratatului de instituire a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) şi Fondul de cercetare pentru cărbune şi oţel[5], în special articolul 4 alineatul (3),

având în vedere propunerea Comisiei[6],

având în vedere avizul Parlamentului European[7],

întrucât:

(1) Beneficiul din investiţiile valorii nete a activelor CECO în lichidare şi, după încheierea lichidării, a activelor Fondului de cercetare pentru cărbune şi oţel este alocat Fondului de cercetare pentru cărbune şi oţel şi este destinat exclusiv finanţării proiectelor de cercetare din afara Programului-cadru de cercetare în sectoarele cu legătură în industria cărbunelui şi a oţelului.

(2) Fondul de cercetare pentru cărbune şi oţel urmează să fie gestionat de Comisie în conformitate cu principii similare celor care reglementează programele CECO anterioare de cercetare tehnică pentru cărbune şi oţel şi pe baza unor orientări multianuale care ar trebui să constituie o prelungire ideală a respectivelor programe CECO, prin asigurarea unei mari concentrări de activităţi de cercetare şi a suplimentării celor din Programul-cadru comunitar pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică.

(3) Al şaptelea Program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (2007-2013) stabilit prin Decizia nr. 1982/2006/CE a Parlamentului european şi a Consiliului din 18 decembrie 2006[8] reprezintă un stimulent pentru revizuirea Deciziei 2003/78/CE a Consiliului din 1 februarie 2003 de stabilire a orientărilor tehnice multianuale pentru Programul de cercetare al Fondului de cercetare pentru cărbune şi oţel[9], pentru a asigura complementaritatea dintre Fondul de cercetare pentru cărbune şi oţel şi cel de-al şaptelea Program-cadru în sectoarele legate de industria cărbunelui şi oţelului.

(4) Cercetarea şi dezvoltarea tehnologică constituie un mijloc foarte important de sprijinire a obiectivelor comunitare în materie de energie în ceea ce priveşte furnizarea de cărbune din Comunitate şi conversia şi utilizarea sa competitivă şi ecologică. De asemenea, dimensiunea internaţională tot mai mare a pieţei cărbunelui şi dimensiunea globală a problemelor cu care se confruntă înseamnă că Comunitatea trebuie să joace un rol conducător pentru a face faţă provocărilor în legătură cu tehnicile moderne, siguranţa minelor şi protecţia mediului la nivel mondial, prin asigurarea transferului de know-how-ul necesar pentru progresul tehnic suplimentar, condiţii de lucru îmbunătăţite (sănătate şi securitate) şi protecţie crescută a mediului.

(5) Având ca scop general creşterea competitivităţii şi contribuţia la dezvoltarea durabilă, accentul principal al CDT este dezvoltarea de tehnologii noi şi îmbunătăţite care să garanteze o producţie eficientă, curată şi sigură a oţelului şi produselor din oţel, produse tot mai performante, adaptate la destinaţia de utilizare, care satisfac consumatorul, au o durată de exploatare prelungită şi se recuperează şi reciclează mai uşor.

(6) Ordinea în care sunt prezentate în prezenta decizie obiectivele în materie de cărbune şi oţel nu reprezintă prioritatea pe care o au aceste obiective.

(7) În cadrul activităţilor de gestionare a Fondului de cercetare pentru cărbune şi oţel Comisia ar trebui să fie asistată de grupuri tehnice şi consultative care reprezintă o paletă largă de interese ale industriilor şi altor părţi,

(8) Recenta extindere la noi state membre necesită modificarea orientărilor tehnice adoptate la 1 februarie 2003, în special în ceea ce priveşte componenţa grupurilor consultative şi definiţia termenului „cărbune”.

(9) În conformitate cu Declaraţia nr. 4 anexată la Decizia 2002/234/CECO adoptată de reprezentanţii guvernelor statelor membre reuniţi în cadrul Consiliului din 27 februarie[10], Comisia a reexaminat definiţia termenului „oţel” şi a concluzionat că schimbarea acesteia nu este necesară. Piesele din oţel turnate sau forjate şi produsele de metalurgia pulberilor sunt teme tratate deja de cel de-al şaptelea Program-cadru.

(10) Abordarea generală de revizuire a Deciziei 2003/78/CE a Consiliului constă în păstrarea intactă a procedurilor considerate eficiente de grupurile consultative, operând totodată un număr limitat, dar necesar, de schimbări şi simplificări de ordin administrativ pentru a asigura complementaritatea cu cel de-al şaptelea Program-cadru.

(11) Aceste schimbări includ eliminarea unor măsuri de însoţire care sunt prevăzute deja de al şaptelea Program-cadru, precum şi armonizarea, în conformitate cu cel de-al şaptelea Program-cadru, a periodicităţii revizuirii programului şi a numirii experţilor.

(12) Normele privind componenţa grupurilor consultative ar trebui revizuite, în special în ceea ce priveşte reprezentarea statelor membre implicate şi echilibrul de gen[11].

(13) Ar trebui să i se dea Comisiei posibilitatea de a lansa cereri de propuneri specifice în cadrul obiectivelor de cercetare definite de prezenta decizie.

(14) Contribuţia financiară totală maximă alocată din Fondul de cercetare pentru proiecte pilot şi proiecte demonstrative ar trebui majorată la 50% din costurile eligibile.

(15) Abordarea legată de costurile eligibile ar trebui menţinută, împreună cu o definiţie mai clară a categoriilor de costuri şi un procent revizuit pentru calcularea cheltuielilor de regie.

(16) Comisia a reevaluat orientările tehnice stabilite de Decizia 2003/78/CE şi a constatat că, având în vedere modificările care trebuie operate, este necesară înlocuirea deciziei respective.

(17) Pentru a asigura continuitatea necesară cu Decizia 2003/78/CE, prezenta decizie ar trebui să se aplice începând cu 16 septembrie […]. Ofertanţii care prezintă propuneri în perioada cuprinsă între 16 septembrie şi data intrării în vigoare a prezentei decizii vor fi invitaţi să îşi prezinte propunerile din nou, în conformitate cu prezenta decizie, ceea ce le-ar permite să beneficieze de condiţiile mai avantajoase prevăzute de aceasta, în special în ceea ce priveşte contribuţia financiară alocată proiectelor pilot şi proiectelor demonstrative.

(18) Măsurile necesare pentru punerea în aplicare a prezentei decizii ar trebui să fie adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a normelor privind exercitarea competenţelor de executare conferite Comisiei[12], care se aplică prin analogie,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Capitolul I Dispoziţii generale

Articolul 1 Obiect

Prezenta decizie prevede adoptarea unui program de cercetare al Fondului de cercetare pentru cărbune şi oţel şi stabileşte orientările tehnice multianuale pentru punerea în aplicare a programului respectiv.

Capitolul II Programul de cercetare

Secţiunea 1adoptarea programului de cercetare

Articolul 2 Adoptare

Prin prezenta se adoptă un program de cercetare al Fondului de cercetare pentru cărbune şi oţel, denumit în continuare „programul de cercetare”.

Programul de cercetare sprijină competitivitatea sectoarelor comunitare legate de industria cărbunelui şi a oţelului. Programul este compatibil cu obiectivele ştiinţifice, tehnologice şi politice ale Comunităţii şi completează activităţile efectuate în statele membre şi în programele de cercetare comunitare existente, în special Programul-cadru pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (denumit în continuare „programul-cadru de cercetare”).

Coordonarea, complementaritatea şi sinergia dintre aceste programe se încurajează la fel ca şi schimbul de informaţii dintre proiectele finanţate de acest program de cercetare şi cele finanţate de programul-cadru de cercetare.

Programul de cercetare sprijină activităţile de cercetare destinate îndeplinirii obiectivelor definite în secţiunea 3 pentru cărbune şi în secţiunea 4 pentru oţel.

SECţIUNEA 2 DEFINIţIILE TERMENILOR „CăRBUNE” şI „OţEL”

Articolul 3 Definiţii

În sensul prezentei decizii, se aplică următoarele definiţii:

1. prin „cărbune” se înţeleg oricare din următoarele:

2. antracit, inclusiv cărbunii de categorie superioară şi medie „A” (slab bituminoşi) astfel cum sunt definiţi în „Sistemul internaţional de codificare a cărbunelui” al Comisiei Economice a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Europa;

3. brichete de antracit;

4. cocs şi semicocs derivat din antracit;

5. lignit, inclusiv cărbunii de categorie inferioară „C” (sau ortolignit) sau de categorie inferioară „B” (sau metalignit) din acelaşi sistem de codificare.

6. brichete de lignit;

7. cocs şi semicocs derivat din lignit;

8. şişturi bituminoase.

9. prin „oţel” se înţeleg oricare din următoarele:

10. materii prime pentru producerea fontei şi oţelului, precum minereul de fier, fierul spongios şi fierul vechi;

11. fontă brută (inclusiv fontă lichidă) şi feroaliaje;

12. produse brute şi semifinite din fontă, oţel obişnuit sau oţel special (inclusiv produsele pentru refolosire şi relaminare), precum oţelul lichid pentru turnare continuă sau similar, sau produsele semifinite, precum ţaglele, deşeurile de ţagle, barele, foile şi benzile;

13. produse prelucrate la cald din fontă, oţel obişnuit sau oţel special (produse placate sau neplacate, cu excepţia pieselor turnate, a pieselor forjate sau a produselor de metalurgia pulberilor), precum şinele, stivele de table, formele structurale, barele, tijele pentru sârmă, plăcile şi plăcile universale, benzile şi tablele, prefabricate rotunde sau pătrate pentru ţevi;

14. produse finale din fontă, oţel obişnuit sau oţel special (placat sau neplacat), precum benzile şi tablele laminate la rece şi tablele electrice;

15. produse din prima etapă a prelucrării oţelului care pot mări poziţia competitivă a produselor din fontă şi oţel, precum produsele tubulare, produsele trefilate şi polizate, produsele laminate la rece sau formate la rece.

SECţIUNEA 3 OBIECTIVE DE CERCETARE PENTRU CăRBUNE

Articolul 4 Îmbunătăţirea poziţiei competitive a cărbunelui comunitar

1. Obiectivul constă în reducerea costurilor totale ale producţiei miniere, îmbunătăţirea calităţii produselor şi reducerea costurilor de utilizare a cărbunelui. Proiectele de cercetare cuprind întreg lanţul producţiei de cărbune:

(a) tehnici moderne de topografiere a zăcămintelor;

(b) planificarea integrată a minelor;

(c) excavare şi tehnologii de extracţie minieră foarte eficiente, în mare parte automatizate care să corespundă caracteristicilor geologice ale zăcămintelor de antracit din Europa;

(d) tehnologii de sprijin adecvate;

(e) sisteme de transport;

(f) servicii pentru sursele de energie, comunicare şi informaţii, transmisie, monitorizare şi sisteme de control al procesului;

(g) tehnici de preparare a cărbunelui, orientate după nevoile pieţelor de consumatori;

(h) conversia cărbunelui;

(i) arderea cărbunelui.

2. De asemenea, proiectele de cercetare trebuie să aibă ca scop atingerea progresului ştiinţific şi tehnologic în vederea unei mai bune înţelegeri a comportamentului şi controlului zăcămintelor în ceea ce priveşte presiunea rocilor, emisiile de gaz, riscul de explozie, ventilarea şi toţi ceilalţi factori care afectează operaţiile de extracţie minieră. Proiectele de cercetare care urmăresc aceste obiective trebuie să prezinte perspectiva rezultatelor aplicabile pe termen scurt sau mediu unei părţi considerabile din producţia comunitară.

Se acordă preferinţă proiectelor care promovează cel puţin unul dintre următoarele aspecte:

16. integrarea tehnicilor individuale în sisteme şi metode şi dezvoltarea de metode integrate de extracţie minieră;

17. reducerea substanţială a costurilor de producţie;

18. avantajele pentru siguranţa în mină şi pentru mediu.

Articolul 5 Protecţia sănătăţii şi siguranţa în mine

În cadrul proiectelor care acoperă activităţile menţionate la articolul 4 literele (a)-(f) se depun eforturi corespunzătoare în ceea ce priveşte siguranţa în mine, controlul gazelor, ventilaţia şi aerul condiţionat pentru a îmbunătăţi condiţiile de lucru, sănătatea şi siguranţa în mine.

Articolul 6 Protejarea eficientă a mediului şi îmbunătăţirea utilizării cărbunelui ca sursă de energie curată

Proiectele de cercetare cu acest obiectiv caută să minimalizeze impactul operaţiilor de extracţie minieră şi al folosirii cărbunelui din Comunitate asupra atmosferei, apei şi suprafeţei în cadrul unei strategii manageriale integrate cu privire la poluare. Cum industria cărbunelui din Comunitate trece printr-o restructurare constantă, cercetarea este orientată şi spre reducerea la minimum a impactului asupra mediului a minelor din subteran prevăzute să fie închise.

Se acordă preferinţă proiectelor care promovează cel puţin unul dintre următoarele aspecte:

19. reducerea emisiilor rezultate din utilizarea cărbunelui, inclusiv captarea şi stocarea CO2;

20. reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în special a metanului, din zăcămintele de cărbune;

21. readucerea în mină a deşeurilor miniere, a cenuşii zburătoare şi produselor de desulfurizare însoţite, unde este cazul, de alte forme de deşeuri;

22. recondiţionarea haldelor şi folosirea reziduurilor industriale din producţia şi consumul de cărbune;

23. protejarea pânzelor de apă freatică şi purificarea apei de scurgere din mine;

24. reducerea impactului asupra mediului al instalaţiilor care folosesc în principal cărbune şi lignit din Comunitate;

25. protejarea instalaţiilor de suprafaţă împotriva efectelor tasării pe termen scurt şi lung.

Articolul 7 Gestionarea dependenţei externe de sursa de energie

Proiectele de cercetare care au acest obiectiv sunt legate de perspectivele sursei de energie pe termen lung şi se referă la creşterea valorii – din punct de vedere economic, energetic şi ecologic – a zăcămintelor de cărbune care nu pot fi exploatate eficient prin tehnici clasice de extracţie. Proiectele pot include studii, definirea strategiilor, cercetare fundamentală şi aplicată şi testarea tehnicilor inovatoare care oferă perspective pentru valorizarea resurselor de cărbune din Comunitate.

Se acordă preferinţă proiectelor care integrează tehnici complementare precum absorbţia de metan şi dioxid de carbon, extracţia metanului din stratul de cărbune şi gazificarea subterană a cărbunelui.

SECţIUNEA 4 OBIECTIVE DE CERCETARE PENTRU OţEL

Articolul 8 Tehnici noi şi îmbunătăţite de producere şi finisare a oţelului

Cercetarea şi dezvoltarea tehnologică (CDT) trebuie să aibă ca scop îmbunătăţirea proceselor de producere a oţelului în vederea creşterii calităţii produselor şi a sporirii productivităţii. Reducerea emisiilor, a consumului de energie şi a impactului asupra mediului, precum şi ameliorarea utilizării materiilor prime şi a conservării resurselor trebuie să formeze o parte integrală a obiectivului de îmbunătăţire vizat. Proiectele de cercetare vizează unul sau mai multe dintre aspectele următoare:

(a) procese noi şi îmbunătăţite de concentrare a minereului de fier;

(b) procese şi operaţii de fabricare a fontei;

(c) procese pentru furnalul cu arc electric;

(d) procese de producere a oţelului;

(e) tehnici secundare în metalurgie;

(f) turnare continuă şi tehnici de turnare cât mai apropiate de forma finală cu sau fără laminare directă;

(g) metode de laminare, finisare şi placare;

(h) metode de laminare la cald şi la rece, procese de decapare şi de finisare;

(i) instrumentar, control şi automatizare a proceselor;

(j) întreţinerea şi fiabilitatea liniilor de producţie.

Articolul 9 CDT şi utilizarea oţelului

CDT în materie de utilizare a oţelului este esenţială pentru îndeplinirea cerinţelor viitoare ale utilizatorilor de oţel şi pentru crearea de noi oportunităţi pe piaţă. Proiectele de cercetare vizează unul sau mai multe dintre aspectele următoare:

(a) noi clase de oţel pentru aplicaţii exigente;

(b) proprietăţi ale oţelului în planul proprietăţilor mecanice la temperaturi scăzute şi înalte, precum rezistenţa şi rezilienţa, oboseala, uzura, fluajul, coroziunea şi rezistenţa la rupere;

(c) prelungirea duratei de exploatare, în special prin îmbunătăţirea rezistenţei oţelurilor şi structurilor din oţel la căldură şi coroziune;

(d) compozite care conţin oţel şi structuri stratificate;

(e) prototipuri simulate de microstructuri şi proprietăţi metalice;

(f) metode de siguranţă structurală şi de proiectare, în special cu privire la rezistenţa la incendiu şi cutremure;

(g) tehnologii utilizate pentru formarea, sudarea şi îmbinarea oţelului şi a altor materiale;

(h) standardizarea metodelor de testare şi evaluare.

Articolul 10 Conservarea resurselor şi îmbunătăţirea condiţiilor de muncă

Aspectele privitoare la conservarea resurselor, conservarea ecosistemelor şi siguranţă trebuie să facă parte integrală din activitatea de CDT, atât în producerea oţelului cât şi în utilizarea acestuia. Proiectele de cercetare vizează unul sau mai multe dintre aspectele următoare:

(a) tehnici de reciclare a oţelului vechi provenit din surse diferite şi clasificarea fierului vechi;

(b) clase de oţel şi proiectarea structurilor asamblate pentru a facilita recuperarea uşoară a fierului vechi şi reconversia lui în oţel utilizabil;

(c) supravegherea şi protecţia mediului în interiorul şi în jurul locului de muncă;

(d) restaurarea combinatelor siderurgice;

(e) îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi a calităţii vieţii la locul de muncă;

(f) metode ergonomice;

(g) protecţia sănătăţii şi siguranţa la locul de muncă;

(h) reducerea expunerii la emisii legate de locul de muncă.

Capitolul III Orientări tehnice multianuale

Secţiunea 1Participare

Articolul 11 State membre

Orice întreprindere, organism public, organizaţie de cercetare, instituţie de învăţământ secundar sau superior, entitate juridică, inclusiv persoanele fizice, stabilită pe teritoriul unui stat membru, poate participa la programul de cercetare şi poate solicita asistenţă financiară în cazul în care intenţionează să desfăşoare o activitate de CDT sau poate contribui substanţial la o asemenea activitate.

Articolul 12 Ţări candidate

Orice întreprindere, organism public, organizaţie de cercetare, instituţie de învăţământ secundar sau superior, entitate juridică, inclusiv persoanele fizice, stabilită pe teritoriul unei ţări candidate, are dreptul de a participa la programul de cercetare fără a primi nicio contribuţie financiară, cu excepţia cazului în care există dispoziţii contrare prevăzute de acordurile europene relevante şi de protocoalele anexate la acestea, precum şi de deciziile diferitelor consilii de asociere.

Articolul 13 Ţări terţe

Orice întreprindere, organism public, organizaţie de cercetare, instituţie de învăţământ secundar sau superior, entitate juridică, inclusiv persoanele fizice, stabilită pe teritoriul unei ţări terţe, are dreptul de a participa la programul de cercetare pe baza unor proiecte individuale fără a primi nicio contribuţie financiară, cu condiţia ca această participare să fie în interesul Comunităţii.

SECţIUNEA 2 ACTIVITăţI ELIGIBILE

Articolul 14 Proiecte de cercetare

Un proiect de cercetare este destinat să acopere activitatea experimentală sau investigativă în scopul dobândirii de cunoştinţe suplimentare pentru a facilita atingerea de obiective practice specifice, precum crearea sau dezvoltarea de produse, procese de producţie sau servicii.

Articolul 15 Proiecte pilot

Un proiect pilot se caracterizează prin construcţia, funcţionarea sau dezvoltarea unei instalaţii sau a unei părţi semnificative dintr-o instalaţie la o scară corespunzătoare, folosind componente de dimensiune adecvată în vederea examinării potenţialului de punere în practică a rezultatelor teoretice sau de laborator şi/sau în vederea creşterii fiabilităţii datelor tehnice şi economice necesare avansării către stadiul demonstrativ şi, în anumite cazuri, către stadiul industrial şi/sau comercial.

Articolul 16 Proiecte demonstrative

Un proiect demonstrativ se caracterizează prin construcţia şi/sau funcţionarea unei instalaţii la scară industrială sau a unei părţi semnificative dintr-o instalaţie la scară industrială în vederea colectării tuturor datelor tehnice şi economice necesare pentru a începe exploatarea industrială şi/sau comercială a tehnologiei, cu riscuri minime.

Articolul 17 Măsuri de însoţire

Măsurile de însoţire se referă la promovarea folosirii cunoştinţelor dobândite sau la organizarea de ateliere specifice sau conferinţe pe teme legate de proiectele sau priorităţile din cadrul programului.

Articolul 18 Acţiuni de sprijin şi pregătire

Acţiunile de sprijin şi pregătire sunt cele adecvate pentru o gestionare sănătoasă şi eficientă a programului de cercetare, precum evaluarea şi selectarea propunerilor, menţionate la articolele 27 şi 28, monitorizarea periodică şi evaluarea prevăzute la articolul 28, studii, concentrarea sau interrelaţionarea proiectelor înrudite finanţate de program.

După caz, Comisia poate numi experţi independenţi, cu înalte calificări, care să ofere asistenţă în ceea ce priveşte acţiunile de sprijin şi pregătire.

SECţIUNEA 3 GESTIONAREA PROGRAMULUI

Articolul 19 Gestionare

Programul este gestionat de către Comisie. Aceasta este asistată de Comitetul pentru cărbune şi oţel, de grupurile consultative pentru cărbune şi oţel şi de grupurile tehnice pentru cărbune şi oţel.

Articolul 20 Crearea grupurilor consultative pentru cărbune şi oţel

Grupurile consultative pentru cărbune şi oţel (denumite în continuare „grupurile consultative”) sunt grupuri consultative tehnice independente.

Articolul 21

Atribuţiile grupurilor consultative pentru cărbune şi oţel

În cazul aspectelor CDT legate de cărbune şi oţel, fiecare grup consultativ face recomandări Comisiei cu privire la:

26. dezvoltarea generală a programului de cercetare, pachetul informativ prevăzut la articolul 25 şi orientările viitoare;

27. consecvenţa şi posibila dublare cu alte programe CDT la nivel comunitar şi naţional;

28. stabilirea principiilor directoare pentru monitorizarea proiectelor CDT;

29. munca efectuată în diferitele proiecte specifice;

30. obiectivele de cercetare ale programului de cercetare, enumerate în secţiunile 3 şi 4;

31. obiectivele prioritare anuale enumerate în pachetul informativ şi, după caz, obiectivele prioritare ale cererilor specifice, menţionate la articolul 25;

32. pregătirea unui manual de evaluare şi selectare a acţiunilor CDT, prevăzute la articolele 27 şi 28;

33. evaluarea propunerilor pentru acţiuni CDT şi prioritatea care trebuie acordată respectivelor propuneri, având în vedere fondurile disponibile;

34. numărul, competenţa şi componenţa grupurilor tehnice prevăzute la articolul 24;

35. întocmirea unor cereri de propuneri specifice, prevăzute la articolul 25;

36. alte măsuri, la cererea Comisiei.

Articolul 22 Componenţa grupurilor consultative pentru cărbune şi oţel

Fiecare grup consultativ este compus în conformitate cu tabelele prevăzute în anexă. Membrii sunt numiţi de Comisie, acţionând în nume propriu pentru o perioadă de 42 de luni. Numirile pot fi retrase.

Comisia ia în considerare propuneri de numiri primite astfel:

(a) de la statele membre;

(b) de la entităţile menţionate în tabelele din anexă;

(c) ca răspuns la o cerere de candidaturi pentru includerea pe o listă de rezervă.

În cadrul fiecărui grup consultativ, Comisia se asigură că există o gamă echilibrată de cunoştinţe şi cea mai largă reprezentare geografică posibilă.

Membrii trebuie să fie activi în domeniul respectiv şi să cunoască priorităţile din industrie. În plus, atunci când numeşte membri ai grupurilor consultative, Comisia încearcă să asigure un echilibru de gen.

Articolul 23 Reuniunile grupurilor consultative pentru cărbune şi oţel

Reuniunile grupurilor consultative sunt organizate şi prezidate de Comisie, care asigură şi activităţile de secretariat.

În cazul în care este necesar, preşedintele poate solicita membrilor să voteze. Fiecare membru are dreptul la un vot. Preşedintele poate invita experţi sau observatori să ia parte la reuniuni, după caz. Experţii şi observatorii invitaţi nu au drept de vot.

În cazul în care este necesar (de exemplu, pentru a face recomandări cu privire la aspecte importante atât pentru sectorul cărbunelui, cât şi pentru sectorul oţelului), cele două grupuri consultative se reunesc în şedinţe comune.

Articolul 24 Crearea şi atribuţiile grupurilor tehnice pentru cărbune şi oţel

Grupurile tehnice pentru cărbune şi oţel oferă consultanţă Comisiei cu privire la monitorizarea proiectelor de cercetare, proiectelor pilot sau demonstrative şi, după caz, la definirea obiectivelor prioritare ale programului de cercetare.

Membrii sunt numiţi de Comisie şi provin din sectoare legate de industria cărbunelui şi a oţelului, din organizaţii de cercetare sau din industrii utilizatoare, fiind responsabili pentru strategia de cercetare, pentru gestionare sau producţie.

În plus, atunci când numeşte membri ai grupurilor tehnice, Comisia încearcă să asigure un echilibru de gen.

Atunci când este posibil, reuniunile grupurilor tehnice se organizează în locaţii alese astfel încât monitorizarea proiectului şi evaluarea rezultatelor să fie optime.

SECţIUNEA 4 PUNEREA ÎN APLICARE A PROGRAMULUI DE CERCETARE

Articolul 25 Cererea de propuneri

1. Prin prezenta se lansează o cerere de propuneri deschisă şi continuă. În cazul în care nu există dispoziţii contrare, data de 15 septembrie a fiecărui an constituie termenul limită pentru prezentarea propunerilor pentru evaluare.

2. În cazul în care Comisia, în conformitate cu articolul 41 literele (d) şi (e), decide să modifice termenul limită menţionat la alineatul (1) pentru prezentarea propunerilor sau să lanseze cereri de propuneri specifice, informaţiile respective se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene .

Cererile specifice indică datele şi modalităţile de prezentare a propunerilor, inclusiv informaţii privind desfăşurarea procedurii – într-o singură etapă sau în două etape –, iar în ceea ce priveşte evaluarea propunerilor, indică priorităţile şi tipul de proiecte eligibile, astfel cum este menţionat la articolele 14-18, după caz, precum şi finanţarea preconizată.

3. Comisia creează un pachet informativ în care se stabilesc normele de participare, metodele de gestionare a propunerilor şi proiectelor, formularele de cerere, normele de prezentare a propunerilor, modelul de acord de finanţare, costurile eligibile, contribuţia financiară maximă permisă, metodele de plată şi obiectivele prioritare anuale ale programului de cercetare.

Comisia publică pachetul informativ prin intermediul Serviciului comunitar de informaţii pentru cercetare şi dezvoltare (CORDIS) sau pe site-ul web corespunzător.

Solicitările se prezintă Comisiei în conformitate cu normele prevăzute în pachetul informativ a cărui copie imprimată se poate obţine, la cerere, de la Comisie.

Articolul 26 Conţinutul propunerilor

Propunerile trebuie să se refere la obiectivele de cercetare stabilite în secţiunile 3 şi 4 din capitolul II şi, după caz, la obiectivele prioritare enumerate în pachetul informativ în conformitate cu articolul 25 alineatul (3) sau la obiectivele prioritare definite pentru cererile de propuneri specifice menţionate la articolul 25 alineatul (2).

Fiecare propunere include o descriere detaliată a proiectului propus şi să conţină informaţii complete privind obiectivele, parteneriatele (inclusiv rolul precis al fiecărui partener), structura managerială, rezultatele anticipate, perspectivele aplicaţiilor şi o evaluare a avantajelor industriale, economice, sociale şi de mediu anticipate.

Costul total propus şi defalcarea acestuia trebuie să fie realiste şi efective, iar proiectul trebuie să producă un raport cost/beneficii pozitiv.

Articolul 27 Evaluarea propunerilor

Comisia asigură o evaluare confidenţială, corectă şi echitabilă a propunerilor.

Comisia stabileşte şi publică un manual pentru evaluarea şi selectarea acţiunilor CDT.

Articolul 28 Selectarea propunerilor şi monitorizarea proiectelor

1. Comisia înregistrează propunerile primite şi verifică eligibilitatea acestora.

2. Comisia evaluează propunerile, fiind asistată de experţi independenţi.

3. Comisia întocmeşte o listă de propuneri adoptate în ordinea meritului acestora. Ordinea listei poate fi discutată în cadrul grupului consultativ relevant.

4. Comisia hotărăşte cu privire la alegerea proiectelor şi la alocarea fondurilor. Atunci când valoarea estimată a contribuţiei comunitare alocate programului de cercetare este mai mare sau egală cu 0,6 milioane euro, se aplică articolul 41 litera (a).

5. Comisia, asistată de grupurile tehnice prevăzute la articolul 24, monitorizează proiectele şi activităţile de cercetare.

Articolul 29 Acorduri de finanţare

Proiectele bazate pe propunerile selectate, măsurile şi acţiunile specificate în conformitate cu articolele 14-18 formează obiectul unui acord de finanţare. Acordurile de finanţare se bazează pe modelul de acord de finanţare relevant întocmit de Comisie, ţinând seama, după caz, de natura activităţilor în cauză.

Acordurile de finanţare stabilesc contribuţia financiară alocată programului pe baza costurilor eligibile, precum şi normele privind raportarea costurilor, închiderea conturilor şi certificate privind situaţiile financiare. În plus, acordurile conţin dispoziţii privind diseminarea informaţiilor şi drepturile de utilizare şi acces.

Articolul 30 Contribuţia financiară

Programul de cercetare se bazează pe acorduri de finanţare CDT cu costuri partajate. Contribuţia financiară totală, inclusiv orice finanţare publică suplimentară, trebuie să fie conformă cu normele aplicabile ajutoarelor de stat.

De asemenea, se utilizează contracte publice pentru furnizarea de bunuri mobile şi imobile, execuţia lucrărilor sau furnizarea de servicii necesare pentru implementarea acţiunilor de sprijin şi pregătitoare.

Fără a aduce atingere primului alineat, contribuţia financiară totală maximă, exprimată ca procent din costurile eligibile definite la articolele 31-35, este:

pentru proiecte de cercetare | până la 60% |

pentru proiecte pilot şi proiecte demonstrative | până la 50% |

pentru măsuri de însoţire, acţiuni de sprijin şi pregătitoare | până la 100% |

37. Articolul 31 Costuri eligibile

1. Costurile eligibile sunt următoarele:

38. costuri cu echipamentele;

39. cheltuieli cu personalul;

40. cheltuieli de exploatare;

41. costuri indirecte.

2. Costurile eligibile acoperă numai costurile reale suportate pentru execuţia proiectului conform dispoziţiilor acordului de finanţare. Beneficiarii, beneficiarii asociaţi şi sub-beneficiarii nu pot revendica niciun fel de comisioane cuprinse în buget sau comerciale.

Articolul 32 Costuri cu echipamentele

Costurile achiziţionării sau închirierii echipamentelor direct legate de execuţia proiectului se debitează ca şi costuri directe. Costurile eligibile pentru achiziţionarea în leasing a echipamentelor nu trebuie să depăşească costurile eligibile pentru achiziţia acestora.

Articolul 33 Cheltuieli cu personalul

Se impută costurile orelor efective dedicate exclusiv proiectului de către personalul ştiinţific, post-universitar sau tehnic şi cheltuielile cu personalul pentru lucrătorii manuali angajaţi direct de beneficiar. Orice costuri cu personalul suplimentare (de exemplu, burse) necesită aprobarea scrisă prealabilă a Comisiei. Toate orele de lucru imputate trebuie înregistrate şi certificate.

Articolul 34 Cheltuieli de exploatare

Cheltuielile de exploatare direct legate de execuţia proiectului se limitează numai la costul:

42. materiilor prime;

43. bunurilor consumabile;

44. energiei;

45. transportului de materii prime, bunuri consumabile, echipament, produse, materie primă alimentată în instalaţii sau combustibil;

46. întreţinerii, reparării, modificării sau transformării echipamentului existent;

47. TI şi altor servicii specifice;

48. închirierii echipamentelor;

49. analizelor şi testelor;

50. organizării de ateliere pe teme specifice;

51. certificatelor privind situaţiile financiare şi garanţiile bancare;

52. protejării cunoştinţelor;

53. asistenţei din partea unor terţi.

Articolul 35 Costuri indirecte

Toate celelalte costuri (precum cheltuielile de regie) care pot apărea în legătură cu proiectul şi care nu sunt specific identificate în categoriile precedente, inclusiv costurile de deplasare şi de şedere, se acoperă printr-o sumă forfetară echivalentă cu 35 % din costurile eligibile cu personalul, prevăzute la articolul 33.

SECţIUNEA 5 EVALUAREA şI MONITORIZAREA ACTIVITăţILOR DE CERCETARE

Articolul 36 Rapoarte tehnice

Pentru proiectele de cercetare, proiectele pilot şi demonstrative, menţionate la articolele 14, 15 şi 16, beneficiarul (beneficiarii) elaborează un raport periodic. Respectivele rapoarte folosesc la descrierea progresului tehnic înregistrat.

La încheierea lucrării, beneficiarul sau beneficiarii prezintă un raport final care cuprinde o evaluare a exploatării şi a impactului. Respectivul raport se publică de Comisie integral sau sub formă de rezumat, în funcţie de importanţa strategică a proiectului şi după consultarea, după caz, a grupului consultativ relevant.

Comisia poate solicita beneficiarului sau beneficiarilor să furnizeze rapoarte finale privind măsurile de însoţire menţionate la articolul 17, precum şi privind acţiunile de sprijin şi pregătitoare menţionate la articolul 18, şi poate decide publicarea acestora.

Articolul 37 Revizuire anuală

Comisia efectuează o examinare anuală a activităţilor din cadrul programului de cercetare şi a progresului activităţii CDT. Raportul care conţine examinarea în cauză se înaintează comitetului.

Comisia poate numi experţi independenţi şi experţi cu înalte calificări care să contribuie la această examinare anuală.

Articolul 38 Monitorizarea şi evaluarea programului

1. Comisia desfăşoară un exerciţiu de monitorizare a programului de cercetare, inclusiv o evaluare a beneficiilor preconizate. Până la sfârşitul anului 2013, se emite un raport privind respectivul exerciţiu, şi, ulterior, la fiecare şapte ani. Aceste rapoarte se publică prin intermediul Serviciului comunitar de informaţii pentru cercetare şi dezvoltare (CORDIS) sau pe site-ul web corespunzător.

2. La încheierea proiectelor finanţate în fiecare perioadă de şapte ani Comisia evaluează programul de cercetare. Se evaluează de asemenea avantajele CDT pentru societate şi pentru toate sectoarele relevante. Raportul de evaluare se publică.

3. La efectuarea monitorizării şi evaluării menţionate la alineatele (1) şi (2), Comisia este asistată de comisii de experţi cu înalte calificări numiţi de Comisie.

Articolul 39 Numirea experţilor independenţi cu înalte calificări

În cazul numirii experţilor independenţi cu înalte calificări menţionată la articolele 18, 28 alineatul (2) şi la articolul 38, dispoziţiile articolelor 14 şi 17 din Regulamentul (CE) nr. 1906/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului[13] se aplică prin analogie.

Capitolul IV Dispoziţii finale

Articolul 40 Revizuirea orientărilor tehnice multianuale

Orientările tehnice multianuale stabilite în capitolul III se revizuiesc periodic la fiecare şapte ani, prima perioadă încheindu-se la 31 decembrie 2014. În acest scop şi cel mai târziu în primele şase luni ale ultimului an din perioada de şapte ani, Comisia reevaluează funcţionarea şi eficienţa orientărilor tehnice şi, după caz, propune modificări.

Atunci când consideră necesar, Comisia poate efectua o astfel de reevaluare şi poate prezenta Consiliului propuneri de modificări corespunzătoare înainte de expirarea perioadei de şapte ani.

Articolul 41 Dispoziţii de punere în aplicare

În conformitate cu procedura menţionată la articolul 42 alineatul (2), Comisia adoptă următoarele dispoziţii de punere în aplicare:

(a) aprobarea acţiunilor de finanţare atunci când contribuţia comunitară estimată în cadrul acestui program este mai mare sau egală cu 0,6 milioane de euro;

(b) elaborarea termenilor de referinţă pentru monitorizarea şi evaluarea programului, menţionaţi la articolul 38;

(c) modificări aduse secţiunilor 3 şi 4 din capitolul II;

(d) modificări ale termenului limită menţionat la articolul 25;

(e) întocmirea unor cereri de propuneri specifice;

(f) orice alt aspect referitor la program.

Articolul 42 Comitet

1. Comisia este asistată de Comitetul pentru cărbune şi oţel, denumit în continuare „comitetul”.

2. Atunci când se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 4 şi 7 din Decizia 1999/468/CE.

Perioada prevăzută la articolul 4 alineatul (3) din respectiva decizie se stabileşte la două luni.

3. Comitetul îşi stabileşte regulamentul de procedură.

Articolul 43 Abrogare şi dispoziţii tranzitorii

[În cazul adoptării înainte de 15 iunie 2008:]

[„Decizia 2003/78/CE se abrogă. Cu toate acestea, Decizia 2003/78/CE continuă să se aplice până la 31 decembrie 2008 în cazul finanţării acţiunilor care rezultă din propuneri prezentate până la 15 septembrie 2007.”]

[În cazul adoptării înainte de 15 iunie 2008:]

[„Decizia 2003/78/CE se abrogă. Cu toate acestea, Decizia 2003/78/CE continuă să se aplice până la 31 decembrie 2009 în cazul finanţării acţiunilor care rezultă din propuneri prezentate până la 15 septembrie 2008.”]

Articolul 44

Aplicabilitate

[„Prezenta decizie se aplică de la 16 septembrie 2007.”]

[sau]

[„Prezenta decizie se aplică de la 16 septembrie 2008.”]

Articolul 45 Destinatari

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, […]

Pentru Consiliu

Preşedintele

[…]

ANEXĂ

Componenţa grupului consultativ pentru cărbune menţionat la articolul 23:

[pic]

Membrii trebuie să aibă cunoştinţe generale complexe şi o vastă experienţă personală în cel puţin unul dintre următoarele domenii: extragerea şi utilizarea cărbunelui, mediu şi aspecte sociale, inclusiv aspecte privind siguranţa.

Componenţa grupului consultativ pentru oţel menţionat la articolul 23:

[pic]

Membrii trebuie să aibă cunoştinţe generale complexe şi o vastă experienţă personală în cel puţin unul dintre următoarele domenii: materii prime; producerea fontei; producerea oţelului; turnare continuă; laminare la cald şi/sau la rece; finisarea oţelului şi/sau tratamentul suprafeţelor; dezvoltarea de clase de oţel şi/sau produse; aplicaţii şi proprietăţi ale oţelului; aspecte de mediu şi sociale, inclusiv aspecte privind siguranţa.

[1] JO L 29, 5.2.2003, p. 28.

[2] JO L 79, 22.3.2002, p. 60.

[3] JO L 391, 30.12.2006, p. 7.

[4] JO L 154, 27.6.2000, p. 34.

[5] JO L 29, 5.2.2003, p. 22.

[6] JO C […], […], p. […].

[7] JO C […], […], p. […].

[8] JO L412, 30.12.2006, p.1.

[9] JO L29, 5.2.2003, p.28.

[10] JO L79, 22.3.2002, p.42.

[11] OJ L154, 27.6.2000, p. 34.

[12] JO L184, 17.7.1999, p. 23. Decizie, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Decizia 2006/512/CE. (JO L 200, 22.7.2006, p. 11).

[13] JO L391, 30.12.2006, p.6.