[pic] | COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE |

Bruxelles, 12.12.2007

COM(2007) 800 final

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU

Perspective de piaţă în sectorul produselor lactate

RAPORT AL COMISIEI CĂTRE CONSILIU

Perspective de pia ţă în sectorul produselor lactate

CUPRINS

1. Introducere 3

2. Evoluţia producţiei de lactate în perioada 2003–2007 4

3. Evoluţia producţiei de lapte în perioada 2003–2007 6

4. Evoluţia preţurilor laptelui şi produselor lactate în perioada 2003–2007 7

5. Utilizarea instrumentelor de gestionare a pieţei în perioada 2003–2007 8

6. Perspective ale pieţei UE în perioada 2007–2014 9

7. Perspective ale pieţei mondiale în perioada 2006–2016 10

8. Creşterea cotelor de lapte cu 2% începând cu 2008 12

9. Concluzii 13

INTRODUCERE

În iunie 2003, Consiliul a ajuns la un acord asupra unor modificări ale politicii UE în materie de produse lactate. Cele mai importante elemente sunt următoarele:

1. reducerea asimetrică a preţului de intervenţie: 25% pentru unt (de la 328,20 EUR la 246,39/100 kg) şi 15% (de la 205,52 EUR la 174,69/100 kg) pentru laptele praf degresat;

2. compensarea parţială a reducerii preţului de intervenţie pentru producătorii de lactate: o plată directă în valoare de 24,49 EUR/100 kg de cotă şi o plată suplimentară per stat membru în valoare de aproximativ 11 EUR/100 kg. Această compensaţie se plăteşte pentru totalul cotei naţionale începând cu 1999/2000. Iniţial, plăţile cuplate fuseseră programate în Agenda 2000 la un nivel inferior. Plăţile trebuie decuplate cel mai târziu în 2007;

3. descurajarea utilizării mecanismelor de achiziţionare de unt la intervenţie: prin deschiderea unei proceduri de licitaţie pentru cumpărarea la intervenţie în plus faţă de achiziţionarea a 30 000 de tone la preţ fix;

4. expirarea cotelor de producţie la 1 aprilie 2015;

5. amânarea cu un an a creşterii treptate a cotelor cu 1,5%, în trei etape de câte 0,5% pentru 11 state membre, aşa cum fusese prevăzut în Agenda 2000. Creşterea corespunde unei cantităţi de 1,4 milioane de tone de lapte;

6. reducerea prelevării suplimentare: în patru etape, de la 35,63 EUR/100 kg în 2003/2004 la 27,83 EUR/100 kg începând cu 2007/2008.

În acelaşi timp cu lansarea reformei în sectorul produselor lactate în 2004, zece noi state membre au aderat la Uniunea Europeană. Cota de bază a UE a crescut astfel cu 18,5 milioane de tone şi au apărut 80 de milioane de noi consumatori. În plus, în conformitate cu acordurile de aderare, o rezervă pentru restructurare în valoare de 0,67 milioane de tone a fost stabilită pentru opt dintre noile state membre. Această rezervă suplimentară a fost adăugată la cotele naţionale ale acestora la 1 aprilie 2006. În 2007, alte două state membre, cu o cotă totală de 4 milioane de tone, au aderat la UE, valoarea totală a cotei pentru UE-27 ajungând astfel la 142 milioane de tone.

În consecinţă, la 1 aprilie 2008, 103 milioane de noi consumatori şi o cotă suplimentară de 24,5 milioane de tone se vor fi adăugat la totalul UE din 2003.

Scopul reformei sectorului produselor lactate din 2003 era de a spori competitivitatea şi de a ţine mai bine seama de cerinţele pieţei. Se estima că reducerea preţului garantat la unt şi lapte praf degresat va descuraja producţia şi, astfel, industria va fi stimulată să fabrice produse cu o mai mare valoare adăugată, cum ar fi brânzeturile şi produsele lactate proaspete. Creşterea simultană a cotei ar stimula producţia suplimentară, ar facilita restructurarea sectorului şi ar încuraja intrarea în sector a tinerilor agricultori.

Trebuie menţionat că propunerea Comisiei cu privire la reforma din 2003 a fost de a creşte cota cu 2%, în plus faţă de creşterea de 1,5% convenită deja în Agenda 2000. Cu toate acestea, în compromisul din iunie 2003, Consiliul a declarat că „Nu va fi decisă acum nicio creştere suplimentară a cotei în 2007 şi 2008. Comisia va prezenta un raport privind perspectivele de piaţă odată ce reforma este pe deplin pusă în aplicare, raport pe baza căruia se va lua o decizie.”

Cu excepţia ultimei creşteri de 0,5% a cotei, programată în 11 state membre la 1 aprilie 2008, reforma din 2003 este acum pusă în aplicare, iar prezentul raport redă analiza de piaţă a Comisiei, solicitată de Consiliu în iunie 2003. Raportul analizează efectiv dacă piaţa dispune de o capacitate suficientă pentru a absorbi cantităţile suplimentare de lapte, fără a antrena sporirea sprijinului public pe termen scurt şi/sau mediu, în ipoteza în care limitele de producţie ale celor 27 de state membre ar fi mărite.

EVOLUţIA PRODUCţIEI DE LACTATE ÎN PERIOADA 2003–2007

Evoluţiile înregistrate între 2003 şi 2006 au fost caracterizate de creşterea continuă a producţiei de brânzeturi şi de produse lactate proaspete, de stabilizarea aprovizionării cu lapte crud şi de scăderea producţiei de lapte praf degresat, unt şi lapte praf integral. Producţia s-a reorientat în mod constant către produse cu o valoare adăugată mai mare, concentrându-se în mai mică măsură asupra produselor de bază. Doi factori au jucat un rol decisiv în această reorientare. În primul rând, reducerea preţurilor de intervenţie la laptele praf degresat şi unt a indicat în mod clar prelucrătorilor că aceste două produse nu vor mai fi susţinute de Comunitate în aceeaşi măsură ca în trecut. Al doilea factor este reprezentat de cererea crescută de brânzeturi, atât în UE-15, cât şi în noile state membre. Creşterea consumului de brânzeturi a fost deosebit de dinamică în noile state membre.

În categoria produselor „proaspete”, evoluţia observată este rezultatul combinat al scăderii consumului de lapte de consum şi al creşterii consumului de alte produse proaspete, cum ar fi produsele din lapte fermentat.

Tabelul următor ilustrează aceste evoluţii, comparând producţia de lapte şi de produse lactate specifice din 2003 şi 2006.

Tabel 2.1 – Producţia de lactate în UE-25, în 2003 şi 2006 ( în mii de tone )

*** Untul nu este exprimat în echivalent lapte, întrucât este considerat în principal un reziduu al altor produse lactate. |

Se estimează că majoritatea evoluţiilor observate în intervalul 2003-2006 au continuat în 2007. Cu toate acestea, date fiind fluctuaţiile puternice ale preţurilor în 2007, nivelul producţiei de lapte praf degresat s-a modificat substanţial, crescând din nou. Deoarece se estimează că şi producţia de brânzeturi va creşte şi că producţia de lapte crud va rămâne relativ stabilă, producţia de lapte praf integral este în scădere. Producţia redusă de cazeină a permis, de asemenea, utilizarea altor proteine.

Tabelul 2.2 – Producţia de lactate în 2007 ( în mii de tone, previziuni)

1000 t | Lapte crud* | Brânzeturi** | Produse proaspete | Lapte praf degresat | Lapte praf integral | Altele | Unt |

UE-25 | 131 000 | 8 147 | 46 255 | 892 | 749 | – | 2 072 |

N-2 | 2 100 | 142 | 1 212 | 3 | 7 | – | 18 |

UE-27 | 133 100 | 8 289 | 47 267 | 895 | 756 | – | 2 090 |

* Lapte livrat unităţilor de prelucrare a laptelui | ** Brânzeturi din lapte de vacă |

În echivalent lapte , producţia suplimentară de brânzeturi înregistrată în intervalul 2003-2007 a absorbit 5,2 milioane de tone de lapte[1]. În cazul produselor proaspete, au fost necesare 0,3 milioane de tone de lapte pentru a acoperi creşterea producţiei[2]. Altfel spus, în 2007, 5,5 milioane de tone de lapte sunt utilizate pentru a face faţă cererii crescute în comparaţie cu 2003. Pentru a acoperi cererea internă din UE, extrasul necesar de substanţă uscată din lapte provine din reducerea producţiei de lapte praf degresat, cazeină, lapte praf integral şi unt.

În cursul anului 2007, în ciuda creşterii cotelor cu 1,2 milioane de tone în comparaţie cu 2006 (+0,5% şi rezerva de restructurare), producţia totală nu a crescut aproape deloc.

În perioada 2003-2007, exporturile comunitare de produse lactate au scăzut, cu excepţia exportului de brânzeturi. Acesta este efectul unei producţii comunitare stabile de lapte şi al cantităţilor crescute de lapte destinate producţiei de brânzeturi şi de produse lactate proaspete. A rezultat astfel un impact puternic asupra nivelurilor producţiei şi exportului de lapte praf degresat, unt şi lapte praf integral, cu excepţia laptelui praf degresat în 2007, când preţurile ridicate de pe piaţa mondială au stimulat creşterea exporturilor.

Tabel 2.3 – Exporturile de produse lactate din UE

1000 t | 2003 | 2006 | 2007 (previziuni) |

Ulei de unt Lapte praf degresat Brânzeturi Lapte praf integral Lapte condensat | 319 337 578 530 243 | 252 85 586 457 200 | 180 180 622 385 222 |

Importurile nu au fluctuat semnificativ în intervalul 2003-2007, taxele vamale la import descurajând importurile la un nivel superior contingentelor tarifare.

EVOLUţIA PRODUCţIEI DE LAPTE ÎN PERIOADA 2003–2007

Ulterior reformei din 2003 şi aderării a noi 10 state membre, o nouă tendinţă a fost observată pe piaţa produselor lactate din UE (a se vedea anexa 3.2) . Spre deosebire de trecut, când cotele erau epuizate în întregime, câteva state membre nu mai utilizează în întregime cotele alocate (a se vedea anexa 3.3). S-a înregistrat astfel, în anul contingentar 2006/2007, o subutilizare netă a cotelor în valoare de 1,9 milioane de tone, ceea ce corespunde diferenţei dintre 0,8 milioane de tone aferente depăşirii cotelor, în special în Italia şi Austria, şi 2,7 milioane de tone aferente subutilizării cotelor, în special în Franţa, în Regatul Unit şi în Ungaria.

În primele patru luni ale anului contingentar în curs, cantităţile de lapte livrat au fost inferioare cu 0,7% nivelului observat în anul precedent. Dacă această tendinţă continuă, producţia de lapte a UE-27 din anul contingentar în curs va scădea cu alte 0,9 milioane de tone. S-ar ajunge astfel la o producţie inferioară cotei cu aproape 3 milioane de tone de lapte.

Această situaţie este consecinţa următoarelor fapte:

7. persistenţa unor inflexibilităţi în transferul cotelor. Cotele sunt stabilite per stat membru, iar în anumite state membre, per regiune sau chiar per unitate de prelucrare a laptelui. Din această cauză, realocarea cotelor în interiorul unui stat membru este dificilă. Deşi a permis supravieţuirea fermelor producătoare de lactate în zone din care acestea ar fi dispărut altfel, această măsură a împiedicat, în unele cazuri, dezvoltarea sectorului produselor lactate în regiuni sau state membre mai competitive;

8. utilizarea deficitară a cotelor disponibile. Sectorul producţiei de lactate este caracterizat de restructurare treptată şi de un declin continuu al numărului producătorilor de lactate (a se vedea anexa 3.1). Până recent, cotele neutilizate erau preluate de alţi producători. Se pare că acest lucru nu se mai întâmplă în prezent, nici chiar în statele membre în care cotele pot fi comercializate şi au preţuri scăzute. Nu trebuie uitat faptul că producţia de lapte se va dezvolta numai dacă este rentabilă. Din acest punct de vedere, actualele preţuri ridicate vor constitui un test pentru stabilirea posibilităţilor existente în UE până în 2015;

9. în contextul reformei din 2003, au apărut alternative mai profitabile decât producţia de lapte, atât în interiorul, cât şi în afara sectorului agricol, în special în cazul în producţia se adaptează cu întârziere la creşteri ale preţului laptelui.

Este necesară o analiză suplimentară pentru a vedea în ce măsură decuplarea a fost un vector în acest sens.

Deşi capitolul precedent a indicat o evoluţie mai degrabă favorabilă a cererii de produse lactate în UE în intervalul 2003-2007, prezentul capitol arată că evoluţia ofertei a fost mai puţin favorabilă în unele state membre (a se vedea anexa 3.3).

EVOLUţIA PREţURILOR LAPTELUI şI PRODUSELOR LACTATE ÎN PERIOADA 2003–2007

Cu excepţia ultimelor luni, preţurile laptelui crud au scăzut de la lansarea reformei din 2003. În acel moment, se estima că, în absenţa modificării mixului de produse, preţurile ar putea scădea în continuare între 2003 şi 2007 cu până la 6 eurocenţi/litru. Industria produselor lactate a fost capabilă să orienteze producţia către lactate cu o valoare adăugată mai mare, având în vedere următoarele elemente:

10. cererea de brânzeturi a fost mai mare decât se preconiza, atât în UE-15, cât şi în noile state membre;

11. preţurile de pe piaţa mondială au fost mai mari decât se estima, ca efect al unei creşteri susţinute a cererii, în special în Asia şi în ţările exportatoare de petrol, datorită creşterii nivelului de trai şi „occidentalizării” regimurilor alimentare din aceste ţări;

12. activităţile de cercetare şi dezvoltare din industria lactatelor au contribuit la utilizarea sporită a produselor lactate ca ingrediente ale unei game variate de produse.

Tabelul 4.1 - Preţurile medii anuale la laptele crud, în UE-25 (conţinutul real de grăsimi, eurocenţi/kg )

2003 | 2004 | 2005 | 2006 | 2007 (previziuni) |

28,7 | 29,1 | 28,9 | 27,9 | 28,5 – 30 |

Producătorii de lapte din UE-15 au primit până la 3,5 eurocenţi per kg de cotă, cu titlu de plată compensatorie. Această plată este în întregime decuplată începând din 2007. În majoritatea noilor state membre, plata a fost inclusă în sistemul de plăţi unice pe suprafaţă.

Până în 2006, preţurile pieţei pentru unt şi lapte praf integral au scăzut, în paralel cu reducerea preţului de sprijin al UE. Pe de altă parte, preţurile la lapte praf degresat şi brânzeturi au rămas, practic, aceleaşi. În 2007, preţurile pieţei se situează cu mult peste preţurile de intervenţie.

Tabelul 4.2 – Preţurile medii ale produselor lactate în UE

2003 2004 2005 2006 2007 | 41 000 29 000 36 000 61 000 437 | 110 000 20 000 5 000 0 0 | 179 000 130 000 147 000 115 000 124 000 | 232 000 187 000 251 000 224 000 n.a. |

PERSPECTIVE ALE PIEţEI UE ÎN PERIOADA 2007–2014

Scenariul de referinţă pe termen mediu cu privire la oferta de lapte şi la producţia de lactate prezentat aici se sprijină pe raportul DG AGRI intitulat „Perspective ale pieţelor şi veniturilor agricole în Uniunea Europeană 2007- 2014”, publicat în iulie 2007. Raportul se bazează pe informaţii privind piaţa şi politica comercială disponibile la sfârşitul lunii iunie 2007 şi porneşte de la ipoteza unui cadru de acţiune stabil. Raportul complet poate fi consultat la următoarea adresă:http://ec.europa.eu/agriculture/publi/caprep/prospects2007a/index_en.htm

Tendinţele principale sunt descrise în continuare şi sunt ilustrate grafic în anexa 1: „SCENARIU DE REFERINŢĂ”.

Se estimează că producţia de lapte din UE va rămâne stabilă în perioada 2007-2014. Se poate înregistra o uşoară creştere pe termen scurt, ca reacţie la preţurile mai mari la lapte. Cu toate acestea, se preconizează că, după 2009, producţia totală de lapte va scădea treptat, din cauza declinului continuu al producţiei de subzistenţă, în special în cazul noilor state membre. Pe de altă parte, cantităţile de lapte livrat unităţilor de prelucrare vor creşte ca efect principal al trecerii de la vânzări directe la livrări în noile state membre.

Conform previziunilor, consumul de brânzeturi va rămâne principalul element motor al producţiei de lactate din UE. Pentru intervalul 2007-2014 este estimată o producţie suplimentară de brânzeturi de 679 000 tone. Se estimează o creştere a consumului cu 771 000 tone. Consumul de brânzeturi va înregistra o creştere foarte rapidă în noile state membre: +35%. Consumul de brânzeturi din UE-15 va continua să crească de asemenea (+5%), evident într-un ritm mult mai lent. Se estimează o creştere marginală a importurilor, iar exporturile comunitare de brânzeturi vor scădea. Consumul suplimentar de 771 000 tone de brânzeturi va necesita aproximativ 6,2 milioane de tone de echivalent lapte.

Consumul de lactate proaspete este celălalt vector al producţiei de lactate din UE. Pot fi observate două subtendinţe: pe de o parte, consumul de lapte de consum scade; pe de altă parte, consumul de produse lactate fermentate creşte. Conform estimărilor, consumul total va continua să crească anual cu 0,5% sau cu 0,25 milioane de tone de echivalent lapte. Aceasta înseamnă un consum suplimentar de lapte în valoare de 1,75 milioane de tone în 2014.

Consumul de unt va continua să scadă, în ciuda unei uşoare creşteri observate în ultimii ani. Se estimează că producţia de unt va scădea mai rapid, ca efect al absorbţiei mai puternice de grăsimi lactate de către sectorul producţiei de brânzeturi şi al conţinutul de grăsime mai scăzut din laptele crud. Aceasta înseamnă că exporturile vor scădea treptat. Se estimează că, în 2014, UE va fi pe punctul de a deveni un importator net de unt. Nu se prevede reapariţia stocurilor de intervenţie.

Conform estimărilor, producţia de lapte praf degresat va scădea în perioada analizată, având în vedere cantitatea mai mare de proteine utilizată în brânzeturi şi în produsele proaspete. Întrucât se estimează că producţia se va reduce, iar consumul va rămâne stabil, exporturile vor scădea la rândul lor. Până în 2014, Uniunea Europeană va deveni un mic exportator net de lapte praf degresat. Nu se prevede reapariţia stocurilor de intervenţie nici pentru laptele praf degresat.

Spre deosebire de majoritatea produselor lactate din UE, laptele praf integral este produs în principal pentru pieţele ţărilor terţe. Cu toate acestea, alţi furnizori de lapte praf integral de pe piaţa mondială sunt mai competitivi decât UE. Se estimează că se va ajunge astfel la o reducere treptată a producţiei de lapte praf integral, precum şi la o scădere a exporturilor. Conform estimărilor, consumul de lapte praf integral va rămâne stabil.

În concluzie , se estimează că, în intervalul 2007-2014, o cantitate suplimentară de 1,75 milioane de tone de lapte va fi necesară pentru a face faţă consumului în creştere de produse lactate proaspete, iar 6,2 milioane de tone vor fi necesare pentru a acoperi consumul în creştere de brânzeturi. Conform previziunilor, consumul de lapte praf degresat şi de lapte praf integral va rămâne stabil. Această înseamnă că sunt necesare 8 milioane de tone de lapte pentru a satisface doar cererea de pe piaţa internă. Prin urmare, în esenţă, perspectivele de piaţă în sectorul comunitar al produselor lactate sunt foarte pozitive.

PERSPECTIVE ALE PIEţEI MONDIALE ÎN PERIOADA 2006–2016

Producţia mondială de lapte a crescut în mod continuu. Începând cu 1998, producţia de lapte a crescut cu cel puţin 10 milioane de tone pe an. Se estimează că această tendinţă va continua.

Figura 7.1 – Producţia mondială de lapte

[pic]

Numai 7% din producţia mondială de lapte este utilizată sub formă de produse comercializate pe piaţa mondială. Cea mai mare parte a cantităţii de lapte produse în lume este consumată în aceeaşi regiune, în special ca lapte lichid. Produsele lactate comercializate sunt acelea care, spre deosebire de laptele lichid, pot fi depozitate pentru o anumită perioadă de timp: diferite tipuri de lapte praf, uleiul de unt şi brânzeturile. De asemenea, UE exportă doar o mică parte din producţia proprie de lapte către ţări terţe (9% din substanţa uscată în 2006). Importurile comunitare de produse lactate sunt limitate (1% din substanţa uscată), din cauza taxelor la import.

Perspectivele pieţei mondiale sunt analizate de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), în cooperare cu Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) şi cu Institutul de Cercetare pentru Alimentaţie şi Politică Agricolă (FAPRI). Documentul de comparaţie a celor două studii, precum şi analiza proprie a UE sunt disponibile la următoarea adresă:http://ec.europa.eu/agriculture/publi/caprep/prospects2007a/index_en.htm

Tabelul 7.1 – Evoluţii preconizate ale pieţei mondiale în perioada 2006–2016

Preţ estimat pentru 2016 ($/tone) | Diferenţa de preţ 1996–2006 2006–2016 | Producţie şi consum (creştere anuală) | Comerţ (creştere anuală) |

Unt | 2 200 | +24% | +2–2,3% | +2% |

Cheddar | 3 000 | +38% | +1,3–1,8% | +2,5% |

Lapte praf degresat | 2 600 | +40% | +0,7–1,8% | +0,5–3% |

Lapte praf integral | 2 500 | +35% | +2% | +1,7% |

Sursă: Piaţa produselor agricole – perspective 2007-2016. |

Graficul de mai jos, bazat pe date furnizate de FAPRI, arată că industria produselor lactate din UE va trebui să cedeze o parte din cota deţinută pe piaţa mondială, întrucât consumul crescut de pe piaţa internă absoarbe o proporţie mai mare a laptelui produs.

[pic]

În rezumat , se estimează că preţurile medii ale produselor lactate de pe pieţele mondiale vor creşte considerabil în cursul următoarei decade în comparaţie cu decada precedentă. FAPRI şi OCDE apreciază că producţia şi consumul mondial de lactate vor creşte moderat în următorii ani. Perspectivele pieţei mondiale pentru comerţul cu lactate sunt foarte favorabile, în special în sectorul brânzeturilor. În ciuda acestei creşteri globale a cererii, scenariul de referinţă al Comisiei estimează o scădere a exporturilor comunitare de brânzeturi, cauzată de limitările curente ale sistemului de cote, care frânează extinderea producţiei de lapte.

CREşTEREA COTELOR DE LAPTE CU 2% ÎNCEPÂND CU 2008

Spre deosebire de situaţia incertă care prevala în 2003, evoluţia pieţei în urma reformei şi a celor două extinderi succesive a devenit mai previzibilă. Prin urmare, în comparaţie cu momentul propunerii iniţiale din 2003, Comisia poate analiza mai bine impactul posibil al unei creşteri cu 2% a cotelor asupra celor 27 de state membre.

A fost realizată o evaluare a impactului acestei creşteri asupra sectorului produselor lactate, plecând de la ipoteza că cele 2 procente de cotă suplimentară, adică 2,84 milioane de tone suplimentare de lapte, vor fi complet utilizate. Nivelurile mai ridicate ale cotelor sunt valabile din 2008. Rezultatele detaliate ale acestei analize sunt prezentate în anexa 2: „Deviaţii de la scenariul de referinţă”.

În comparaţie cu scenariul de referinţă prezentat în capitolul 6, se estimează că preţul laptelui va scădea cu 4%. Or, scenariul de referinţă prevede o creştere de 7%.

Sectorul produselor lactate se orientează din ce în ce mai mult către producţia de brânzeturi . La început, această tendinţă va corespunde unei cereri crescute, determinată de reducerea preţurilor la brânzeturi. Către sfârşitul perioadei, se estimează că exporturile vor creşte din nou în comparaţie cu scenariul de referinţă. Aceasta înseamnă că reducerea exporturilor de brânzeturi către piaţa mondială, prevăzută în scenariul de referinţă, este parţial neutralizată de producţia suplimentară de lapte.

În ceea ce priveşte untul , se estimează că producţia va creşte, dar numai într-o măsură limitată, deoarece o parte din grăsimile lactate suplimentare va fi utilizată în producţia crescută de brânzeturi şi lactate proaspete, generată de preţurile reduse ale acestora. Consumul de unt va creşte iniţial ca urmare a preţurilor scăzute, iar exporturile vor creşte, de asemenea, ca efect al preţurilor scăzute şi al competitivităţii crescute de pe pieţele mondiale. Acest efect va fi mai puţin pronunţat spre sfârşitul perioadei examinate.

Se estimează că producţia de lapte praf degresat va creşte considerabil, iar exporturile comunitare vor creşte în consecinţă pentru a vinde cantitatea suplimentară.

Creşterea producţiei de unt şi de lapte praf degresat ar trebui să fie posibilă în absenţa unor noi măsuri de sprijinire a pieţei.

Analiza arată o creştere de 2% a producţiei de lapte oferă producătorilor mai multe posibilităţi de a acoperi cererea pieţei , atât în plan intern, cât şi extern, fără a suprasolicita sistemul actual de intervenţie.

Deşi analiza se bazează pe ipoteza utilizării complete a creşterii de 2% a cotelor, este posibil ca impactul real asupra producţiei să fie mai limitat, având în vedere ratele recente de utilizare a cotelor comunitare.

CONCLUZII

Între 2003 şi 2007, creşterea semnificativă a producţiei de brânzeturi şi lapte proaspăt a absorbit o cantitate suplimentară de 5,5 milioane de tone de lapte, în timp ce producţia totală de lapte a rămas constantă. Conform analizei prezentate anterior, între 2007 şi 2014 va fi necesară o cantitate suplimentară de aproximativ 8 milioane de tone pentru a răspunde cererii interne în creştere, în timp ce menţinerea cotelor actuale înseamnă că producţia de lapte crud nu va creşte. În plus, perspectivele pieţei mondiale sunt favorabile. Studiul realizat în vederea evaluării impactului unei creşteri de 2% a producţiei de lapte din UE conduce la concluzia că piaţa oferă posibilităţi considerabile de absorbţie a unui astfel de surplus. Deşi analiza se bazează pe ipoteza utilizării complete a creşterii de 2% a cotelor, este posibil ca impactul real asupra producţiei să fie mai limitat, având în vedere că, în prezent, cotele naţionale nu sunt utilizate în întregime în mai multe state membre. Răspunzând la cererea Consiliului de a elabora o bază pentru luarea unei decizii cu privire la o creştere a cotelor, Comisia conchide că o creştere de 2%, aşa cum s-a propus iniţial în cadrul reformei din 2003, poate fi aplicată începând cu 2008.

ANEXA 1: SCENARIU DE REFERIN ŢĂ

Producţia de lapte şi cantităţile livrate în UE-27, 2001-2014

[pic]

Brânzeturi: bilanţul în UE-27, 2001-2014

[pic]

Unt: bilanţul în UE-27, 2001-2014

[pic]

Lapte praf degresat: bilanţul în UE-27, 2001-2014

[pic]

ANEXA 2: DEVIA ŢIE DE +2% A PRODUCŢIEI DE LAPTE, ÎN RAPORT CU SCENARIUL DE REFERINţă

Producţia de LAPTE | 2008 | 2010 | 2012 | 2014 |

IMPACT | Producţie (milioane tone) | 2% | 2% | 2% | 2% |

Cantităţi livrate (milioane tone) | 2% | 2% | 2% | 2% |

Conţinut de grăsimi (%) | –0,2% | –0,2% | –0,2% | –0,2% |

Randamentul producţiei de lapte (kg/vacă de lapte) | 0,5% | 0,6% | 0,5% | 0,5% |

Numărul de vaci de lapte (milioane de capete) | 1,5% | 1,4% | 1,4% | 1,5% |

Preţ | –4,9% | –5% | –4,6% | –4% |

Producţia de BRÂNZETURI | 2008 | 2010 | 2012 | 2014 |

IMPACT | Producţie (inclusiv brânzeturi prelucrate) | 2,2% | 2,3% | 2,2% | 2,2% |

Importuri | 0% | 0% | 0% | 0% |

Exporturi | 0% | 0% | 2,4% | 11,9% |

Consum intern | 2,3% | 2,4% | 2,2% | 1,6% |

Preţul pe piaţa UE | –3,7% | –3,8% | –3,5% | –2,6% |

Preţul pe piaţa mondială | –0,2% | –0,1% | –0,5% | –1,5% |

Producţia de UNT | 2008 | 2010 | 2012 | 2014 |

IMPACT | Producţia UE-27 | 1,1% | 0,6% | 0,5% | 0,3% |

Importuri | 0% | 0% | 0% | 0% |

Exporturi | 23,4% | 9,3% | 9% | 6,6% |

Consumul în UE-27 | 3,8% | 4% | 3,7% | 3,1% |

Stocuri finale |

Preţul pe piaţa UE | –1,2% | –0,6% | –0,5% | –0,3% |

Preţul pe piaţa mondială | –0,3% | –0,2% | 0% | 0% |

Producţia de LAPTE PRAF DEGRESAT | 2008 | 2010 | 2012 | 2014 |

IMPACT | Producţia UE-27 | 7,6% | 5,8% | 5,3% | 4,5% |

Importuri | 0% | 0% | 0% | 0% |

Exporturi | 70,9% | 40% | 36,5% | 29,7% |

Consumul în UE-27 | 0,2% | 0,1% | 0,1% | 0,1% |

Stocuri finale | – | – | – | – |

Preţul pe piaţa UE | –6,6% | –7,1% | –6,6% | –5,7% |

Preţul pe piaţa mondială | –2,3% | –0,6% | –0,6% | –0,7% |

ANEXA 3: EVOLU ŢIA COTELOR

Tabelul A3.1 – Numărul producătorilor de lactate care deţin o cotă

SM | 1995 | 2005 | 2007 | Variaţie 1995-2007 | Variaţie anuală 1995-2005 | Variaţie anuală 2005-2007 |

BE | 24 047 | 14 533 | 12 672 | –47,3% | –4,9% | –6,6% |

CZ | 2 991 | 2 727 | –4,5% |

DK | 15 301 | 6 540 | 5 354 | –65% | –8,1% | –9,5% |

DE | 230 125 | 113 020 | 103 480 | –55% | –6,9% | –4,3% |

EE | 1 859 | 1 506 | –10% |

EL | 30 316 | 7 752 | 6 288 | –79,3% | –12,7% | –9,9% |

ES | 132 352 | 35 906 | 28 465 | –78,5% | –12,2% | –11% |

FR | 167 593 | 109 822 | 100 853 | –39,8% | –4,1% | –4,2% |

IE | 48 013 | 24 194 | 21 875 | –54,4% | –6,6% | –4,9% |

IT | 107 011 | 52 674 | 46 651 | –56,4% | –6,8% | –5,9% |

CY | 241 | 224 | –3,6% |

LV | 25 457 | 22 141 | –6,7% |

LT | 111 097 | 82 281 | –13,9% |

LU | 1 465 | 991 | 923 | –37% | –3,8% | –3,5% |

HU | 6 076 | 6 175 | 0,8% |

MT | 150 | 152 | 0,7% |

NL | 42 249 | 23 187 | 21 209 | –49,8% | –5,8% | –4,4% |

AT | 83 793* | 53 713 | 47 378 | –43,5% | –4,3% | –6,1% |

PL | 0 | 276 508 |

PT | 73 197 | 15 804 | 12 294 | –83,2% | –14,2% | –11,8% |

SI | 0 | 9 234 |

SK | 814 | 734 | –5% |

FI | 31 872* | 17 833 | 15 213 | –52,3% | –5,6% | –7,6% |

SE | 17 023* | 9 449 | 8 369 | –50,8% | –5,7% | –5,9% |

UK | 41 132 | 20 629 | 18 326 | –55,4% | –6,7% | –5,7% |

* cifre 1996-1997. |

[pic]

[pic]

Tabelul A3.4 – Preţuri plătite per kg de cotă în diferite state membre

Stat membru | Preţul pieţei în 2007 | Preţul administrativ | Evoluţie în raport cu anul precedent |

CY LU NL LV DK AT PL DE BE (FL/W) ES IT IE FI CZ FR SE HU UK Other MS | 1,33 EUR 1,20 EUR 70-80 eurocenţi 43-72 eurocenţi 62 eurocenţi 50-70 eurocenţi 7-34 eurocenţi 23-42 eurocenţi 30 eurocenţi 10-28 eurocenţi 6-36 eurocenţi 7 eurocenţi 9 eurocenţi 6 eurocenţi 6 eurocenţi … | 37-25 eurocenţi 27 eurocenţi 12 eurocenţi 4 eurocenţi 0-15 eurocenţi … | în creştere în creştere în scădere în creştere în creştere stabilă în creştere stabil în scădere stabil stabil în creştere în scădere în scădere stabil stabil în creştere în creştere nu există informaţii disponibile |

Sursă: estimări ale statelor membre |

Figura A3.5 – 2006/2007 - Structura producţiei de lapte în UE-25: distribuţia fermelor producătoare de lactate în funcţie de dimensiunea cotei ( tone )

[pic]

[1] În medie, sunt necesari 8 litri de lapte pentru a produce 1 kilogram de brânză.

[2] 1 litru de lapte la 1 kg de produs proaspăt.