15.1.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 10/22

1.1

Comitetul Economic și Social European salută și sprijină măsurile propuse de Comisia Europeană. Eficiența energetică reprezintă primul și cel mai important domeniu, dacă se dorește îndeplinirea obiectivelor expuse în cadrul politicii energetice pentru Europa (PEE). Aceste obiective sunt: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, ceea ce va combate, de asemenea, încălzirea globală, reducerea dependenței energetice de țări din afara UE și protejarea competitivității sistemului european, menținându-se în același timp o alimentare cu energie la prețuri rezonabile.

1.2

Având în vedere, între altele, raportul recent al Grupului interguvernamental de experți privind schimbările climatice, CESE consideră acest obiectiv ca fiind realist, deși apreciază că trebuie întreprinse toate eforturile posibile pentru a reduce consumul energetic și pentru a face posibile din punct de vedere tehnic economii de peste 20 %. Acest obiectiv trebuie urmărit în paralel cu planurile de acțiune naționale diferențiate în funcție de condițiile financiare și tehnice inițiale, în vederea asigurării unei distribuții echitabile a obiectivelor între statele membre, în funcție de potențialul fiecăruia. Va fi, de asemenea, necesar să se stabilească obiective intermediare, de exemplu până în 2012 și 2016, în scopul luării de măsuri suplimentare în cazul în care se constată întârzieri semnificative.

1.3

CESE sugerează Comisiei deschiderea unei dezbateri specifice privind stilurile de viață și „calitatea vieții”. CESE întreabă Comisia dacă aceasta consideră într-adevăr posibilă menținerea aceluiași stil de viață pentru generațiile viitoare, în contextul creșterii concomitente a consumului și a emisiilor. Conștientizarea faptului că acest lucru nu este posibil implică o provocare căreia nu i se poate răspunde decât printr-o acțiune hotărâtă, curajoasă și rapidă. De asemenea, trebuie să se admită ideea că economiile de energie, dacă sunt însoțite de o creștere imediată a puterii de cumpărare a populației, nu trebuie utilizate pentru finanțarea altor consumuri prin efectul de bumerang.

1.4

Comitetul propune adăugarea unei acțiuni prioritare suplimentare: introducerea de rețele de termoficare pentru încălzire și răcire, ceea ce va permite evitarea pierderii a 33 % din energia primară în faza de transformare.

1.5

CESE recomandă să se adopte inițiative prioritare, precum crearea și dezvoltarea de noi tipuri de locuri de muncă asociate sectorului eficienței energetice, difuzarea de servicii noi, integrate, valorificarea sectorului de cercetare-dezvoltare, extinderea reciclării și a tratării deșeurilor solide urbane, care au numeroase utilizări posibile, precum și promovarea acțiunilor de responsabilitate socială a întreprinderilor. În cadrul învățământului superior și universitar, dezvoltarea studiilor pe filiera științelor energiei are o foarte mare importanță.

1.6

Realizarea celor 75 de inițiative prevăzute de planul de acțiune, monitorizarea și evaluarea eficacității ansamblului instrumentelor propuse fac necesară întărirea efectivelor Comisiei care vor trebui să monitorizeze dezvoltarea acestor activități. CESE recomandă realizarea unei analize aprofundate a nevoilor și atribuirea de resurse umane și financiare suficiente.

1.7

CESE consideră că, în ceea ce privește eficiența energetică, UE trebuie să-și consolideze capacitatea de a se exprima cu o singură voce în relațiile internaționale. În acest sens, Comitetul recomandă Comisiei să estimeze dacă tratatele nu trebuie modificate pentru a permite o reprezentare externă comună mai puternică, lăsând însă la latitudinea statelor membre să aleagă mixul energetic cel mai bine adaptat cerințelor proprii.

1.8

În ceea ce privește politicile fiscale care susțin investițiile destinate îndeplinirii obiectivelor planului de acțiune, CESE recomandă ca acestea să ia în considerare cele mai vulnerabile categorii sociale, șomerii, pensionarii și lucrătorii. Aceste categorii sociale ar trebui protejate în cazul introducerii de taxe pe energie sau de stimulente fiscale.

1.9

CESE deplânge absența unei coordonări adecvate între politicile energetice și cele privind transporturile, care răspund unei logici și unor problematici tehnice și industriale complementare prin natura lor, precum și cu politicile industriale și de mediu. CESE își exprimă pe bună dreptate îngrijorarea față de faptul că, din cauza acestei lipse de coordonare, documentul Comisiei și-ar putea pierde în mare parte eficiența.

1.10

Clădirile rezidențiale reprezintă principala prioritate. Potențialul de economii energetice este foarte ridicat, cu condiția abordării clare a mai multor puncte esențiale, precum reducerea drastică a sarcinilor fiscale, cu titlu de intervenții în scopul îmbunătățirii eficienței energetice, eliminarea birocrației (autorizații, permise) și finanțarea publică pentru dezvoltarea cunoștințelor și mai buna formare a operatorilor. Clădirile rezidențiale care au primit un certificat de performanță energetică ar trebui să beneficieze de un regim fiscal preferențial sau, în cazul în care proprietarul nu deține un venit impozabil, de o primă de energie, care să fie utilizată la plata energiei. Este necesar să se asigure tarife preferențiale în cazul în care consumul anual nu depășește un anumit nivel. Industria construcțiilor și toți cei care lucrează în acest sector ar trebui să beneficieze de formare profesională în domeniul măsurilor care pot fi luate în vederea obținerii unor niveluri mai ridicate de eficiență energetică în clădirile rezidențiale și de noi stimulente pentru a atinge aceste niveluri.

1.11

CESE consideră că finanțarea investițiilor necesare trebuie împărțită între sectorul public și cel privat. Având în vedere succesul unor planuri de acțiune deja existente în unele state membre, se poate extinde introducerea fondurilor speciale, prin utilizarea unei mici părți din profiturile întreprinderilor din acest sector, luând totodată măsuri prin care să se evite ca această metodă să genereze creșterea prețurilor pentru utilizatorii finali sau diminuarea investițiilor masive necesare în domeniul producției.

1.12

CESE consideră că este esențială implicarea societății civile și a organizațiilor patronale, a sindicatelor și a organizațiilor de protecție a mediului în această provocare de proporții. Numai printr-o schimbare în comportamentul colectiv la nivelul tuturor cetățenilor și o creștere semnificativă a gradului de cunoaștere și de conștientizare a publicului se vor putea obține rezultate palpabile, dat fiind că utilizatorii finali reprezintă de fapt principalii consumatori de energie. Consumul energetic din clădirile rezidențiale, din transporturile private și din activități productive depinde în mod direct de indivizi. Educarea în spiritul „utilizării responsabile a energiei” este esențială încă din primii ani de școală. Întreaga societate trebuie să se dedice acestui efort, care este și trebuie să devină un simbol al unei noi civilizații. Fiecare european trebuie să simtă că participă la această cursă a economiei de energie, astfel încât și viitoarele generații să se poată bucura de patrimoniul natural, care este în prezent grav amenințat de poluare și de schimbările climatice legate de aceasta.

1.13

CESE subliniază succesele înregistrate de industria aparatelor de uz casnic prin intermediul etichetării. Economii de până la 70 %, în cazul frigiderelor, și 60 %, în cazul mașinilor de spălat, dovedesc eficiența acestei metode. CESE solicită ca exemplul eco-proiectării să fie extins la clădirile publice, la cele rezidențiale și, de asemenea, la sectorul public și privat, și anume la acele sectoare cu consum de energie foarte ridicat (peste 70 % din consumul total de energie).

1.14

Comitetul recomandă să se acorde o mare atenție lipsei de eficiență în domeniile producției, transportului și distribuției. Mai mult de o treime din totalul energiei se pierde, ceea ce reprezintă 480 Mtep. Un sector care cu siguranță poate fi dezvoltat este reprezentat de liniile moderne de transport de înaltă tensiune și în curent continuu, în care pierderile de energie se reduc de la 10 % la 3 % pentru fiecare 1 000 kilometri de rețea. Acest tip de transport prezintă de altfel avantaje în ceea ce privește expunerea populației la câmpurile electrice și magnetice și elimină emisiile de unde electromagnetice de frecvență extrem de joasă (Extremely Low Frequency — ELF) care sunt generate de transportul în curent alternativ.

1.15

Date fiind rezultatele excelente obținute în sectorul conversiei termodinamice a energiei solare, CESE solicită Comisiei și Consiliului să încurajeze și să susțină dezvoltarea acestei tehnologii.

1.16

CESE susține obiectivul Comisiei de intensificare a dezvoltării instalațiilor de cogenerare, deși consideră că trebuie urgentată adoptarea de reglementări standard pentru evaluarea eficienței acestor instalații. CESE consideră că ar fi util să se investească în programe de difuzare a trigenerării, care ar putea fi alimentate cu biomasă. Ar trebui încurajată producția de unități de microgenerare (Directiva 2004/8/CE — unități cu o capacitate instalată mai mică de 50 kWe): acestea ar trebui incluse în programe care acordă stimulente pentru economisirea energiei și reducerea impactului asupra mediului și integrate cu mai multă ușurință în sistemele electrice naționale, ca parte a dezvoltării unui sistem distribuit de generare a energiei. Cu toate acestea, trebuie acordat sprijin întreprinderilor pentru a acoperi costurile mai ridicate generate de acest sistem în privința adaptării rețelelor actuale de transport de energie.

1.17

Piața gazului și cea a electricității nu au fost încă liberalizate complet. Trebuie să se facă diferențierea din punct de vedere juridic între întreprinderile care controlează monopoluri tehnice și cele care funcționează într-un sistem de liberă concurență.

1.18

CESE consideră că introducerea contoarelor electronice ar putea fi benefică, în sensul asigurării unui sistem de administrare a distribuției de energie la distanță și a optimizării gestionării rețelei de transport. Aceste contoare sunt recunoscute ca instrumente apte și conforme condițiilor impuse de directivele europene în materie de eficiență energetică.

1.19

Sectorul transporturilor a depus eforturi susținute pentru a reduce consumul de energie și emisiile poluante. Cu toate acestea, creșterea constantă a emisiilor de CO2, în special din cauza extinderii transporturilor private, dar și a transporturilor în general, impune un efort suplimentar (emisiile de CO2 produse de transporturile rutiere au crescut cu 26 % între 1990 și 2004). Comisia analizează cu atenție studiul de impact referitor la adoptarea legislației privind procedurile de atingere a valorii-țintă de 120 g de CO2/km. CESE recomandă adoptarea tuturor măsurilor necesare în vederea atingerii valorii-țintă adoptate, luându-se totodată măsuri pentru ca acestea să fie rezonabile și realizabile, atât în termeni tehnici, cât și de producție.

1.20

CESE subliniază că înlocuirea pe scară largă a combustibililor fosili cu biocarburanți va atrage totuși riscul de plasare a producției de combustibili în concurență cu producția alimentară în ceea ce privește alocarea de terenuri fertile. În consecință, prețul alimentelor ar putea crește, aliniindu-se la prețul energiei, dependent la rândul său de prețul combustibililor fosili, punând astfel în concurență (1) automobiliștii din zonele nordice cu populația din sud, săracă și care suferă de foame.

1.21

CESE sprijină pe deplin stimulentele și strategiile fiscale și de finanțare propuse de Comisie, în special pe cele care implică BEI și BERD, dar și eforturile de sensibilizare a sectorului bancar european în privința necesității de a furniza asistență financiară pentru punerea în aplicare a planurilor energetice naționale. CESE solicită organizarea unei conferințe dedicate finanțării eficienței energetice, care să sensibilizeze părțile interesate și să încurajeze sectorul bancar european să participe la un proiect major de modernizare a economiei europene.

1.22

CESE sprijină crearea „pactului primarilor”, dar consideră că obiectivul de a aduce împreună cele mai importante douăzeci de orașe europene este foarte modest. Obiectivul ar trebui să fie mult mai ambițios, iar experiența locală pusă mai mult în valoare. O metodă excelentă de asociere a administratorilor locali responsabili de politica transportului urban cu administratorii responsabili de activitățile de proximitate, cu un impact direct asupra publicului, ar fi crearea unui portal Internet specializat sau a altor forme de comunicare pentru schimbul de experiență dintre orașele UE, mari, mijlocii și mici, în care trăiește peste 80 % din populația Uniunii Europene.

1.23

CESE regretă că planul de acțiune trece cu vederea rolul major pe care trebuie să-l joace partenerii sociali și dialogul social la toate nivelurile în evaluarea, promovarea și dezvoltarea de politici de economie energetică. CESE solicită Comisiei să acționeze în direcția încurajării includerii problemelor de durabilitate a mediului la diversele niveluri ale structurilor existente ale dialogului social, în special în dialogul sectorial și în comitetele europene de întreprindere. Sindicatelor le revine un rol-cheie în îmbunătățirea gradului de cunoaștere și de conștientizare atât la nivel european, cât și național, contribuind astfel la difuzarea de bune practici.

1.24

Este important ca tema economiei de energie să se asocieze cu bunele practici colective de responsabilitate socială a întreprinderilor, în special în companiile multinaționale, ceea ce necesită un dialog social mai intens pentru a aborda toate chestiunile legate de eficiența energetică.

1.25

Dimensiunea internațională a îmbunătățirii intensității energetice este subliniată cu fermitate de Comisie. CESE sprijină propunerile de parteneriat și elaborarea unui acord-cadru internațional. În ceea ce privește conferința internațională planificată privind eficiența energetică, CESE avertizează asupra subestimării necesității de a implica țările din programele ACP (Africa, Caraibe și Pacific), din zona euro-mediteraneană (EuroMed) și țările incluse în politica europeană de vecinătate (PEV). Cooperarea internațională este esențială pentru a face față provocării dezvoltării durabile și este necesar să se intensifice eforturile diplomatice pentru adoptarea până în 2009 a unui nou protocol internațional post-Kyoto, începând cu conferința care va avea loc anul acesta la Bali.

2.1

Comisia a elaborat comunicarea intitulată „Planul de acțiune privind eficiența energetică: realizarea potențialului” în temeiul mandatului acordat de Consiliul European de primăvară 2006, care a aprobat indicațiile din Cartea verde privind o strategie europeană pentru o energie sigură, competitivă și durabilă.

2.2

Pe scurt, scopul propunerilor din comunicare este de a realiza economii energetice de peste 20 % până în 2020 în raport cu consumul prevăzut, plecând de la ipoteza unei rate fixe de creștere a PIB-ului și fără intervenții suplimentare. Dacă este pus în aplicare, planul ar trebui să conducă la economii de energie de până la 390 Mtep pe an și să reducă emisiile de CO2 cu 780 Mt pe an. În termeni de consum absolut, măsurile propuse ar urma să asigure o reducere de 1 % a consumului total, presupunând că rata de creștere a PIB este de 2,3 %, ceea ce, pe de altă parte, dacă nu există alte intervenții, ar atrage după sine o creștere a consumului de 0,5 % pe an. Valoarea investițiilor ar urma să fie depășită de valoarea economiilor anuale de energie cu aproximativ 100 de miliarde EUR.

2.3

Dezbaterea care a urmat publicării Cărții verzi privind eficiența energetică sau „Cum să facem mai mult cu mai puține mijloace” a generat propuneri care alcătuiesc un pachet complex și coerent de 75 de măsuri, care acoperă toate domeniile cu potențial de economisire a energiei. Prioritare sunt sectoarele construcțiilor și transporturilor, care au cel mai mare consum de produse petroliere, deși tot atâta atenție ar trebui acordată economiilor care se pot realiza în sectorul producției, transportului și transformării energiei și în sectorul industrial.

2.4

Planul Comisiei stabilește acțiuni imediate și acțiuni pe termen mai lung, care pot fi realizate într-o perioadă de șase ani. Va fi necesar un alt plan de acțiune pentru a realiza obiectivul unor economii de 20 % până în 2020.

2.5

Luând în considerare potențialul de economii energetice, sunt posibile economii avantajoase în sectoarele consumatorilor finali, inclusiv 25 % în industria prelucrătoare, în care echipamentele periferice cum sunt motoarele, ventilatoarele și sistemele de iluminat oferă cel mai mare potențial de economisire; 26 % pentru transport, consolidând comodalitatea și o trecere la alte moduri de transport, identificate în Cartea albă privind transporturile; 27 % în sectorul clădirilor rezidențiale, prin izolarea pereților și a acoperișurilor, sisteme de iluminat îmbunătățite și aparate de uz casnic mai eficiente; iar în cazul clădirilor comerciale, o îmbunătățire globală în sistemele de gestionare a energiei ar putea genera economii de până la 30 %.

2.6

Datorită schimbărilor structurale, efectelor strategiilor anterioare și introducerii de noi tehnologii, sunt așteptate îmbunătățiri în intensitatea energetică de 1,8 % (470 Mtep) pe an; ceea ce înseamnă că reducerea totală în intensitatea energetică, inclusiv cele 20 % prevăzute în urma noilor măsuri propuse (1,5 %, adică 390 Mtep pe an pentru perioada 2005-2020) ar trebui să fie de 3,3 % pe an. La o rată de creștere a PIB-ului estimată la 2,3 % pe an, economia energetică totală va fi în consecință de 1 % pe an.

2.7

Planul de acțiune va aduce beneficii în termeni de protecție a mediului, de reducere a importurilor de combustibili fosili, reprezentând mai puțină dependență de țări terțe, și de creștere a competitivității și rentabilității industriei UE datorită, nu în ultimul rând, inovării tehnologice stimulate prin procesele lansate, cu efecte pozitive asupra ocupării forței de muncă.

2.8

Planul de acțiune identifică zece acțiuni prioritare urgente. Comisia invită statele membre, autoritățile locale și regionale și toate părțile interesate să pună în aplicare măsuri suplimentare pentru a obține un rezultat și mai bun. Sunt prevăzute atât măsuri sectoriale, cât și măsuri orizontale.

2.9

Măsurile se concentrează printre altele pe nevoia de stabilire a unor cerințe dinamice de performanță energetică pentru diverse produse și servicii, de îmbunătățire, în sectorul de transformare a energiei, a eficienței capacităților existente și noi de producție a energiei secundare și de reducere drastică a pierderilor din transport și distribuție; și, în cele din urmă, de adoptare a unei abordări integrate pentru sectorul transporturilor, care să se adreseze tuturor actorilor implicați.

2.10

Planul strategic pentru tehnologii energetice, care urmează să fie adoptat în 2007, va contribui în continuare la îmbunătățirea eficienței energetice.

2.11

Va trebui acordată o mare atenție semnalelor emise prin prețuri, deoarece acestea contribuie la creșterea gradului de conștientizare a publicului. Mai mult, este esențială lansarea, la toate nivelurile, a unor instrumente de finanțare adecvate, pe lângă strategiile fiscale și cele privind alte stimulente pentru producători și consumatori.

2.12

Problemele de eficiență energetică trebuie să fie abordate la nivel global și, în consecință, acordurile și parteneriatele internaționale sunt esențiale.

2.13

Aplicarea riguroasă a directivelor și regulamentelor existente, precum recenta directivă privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice, directiva privind etichetarea și cele opt directive ale sale de punere în aplicare, directiva privind performanța energetică a clădirilor, directiva privind eco-proiectarea și regulamentul Energy Star, va facilita atingerea obiectivelor prevăzute.

2.14.1

Etichetarea aparatelor și echipamentelor de uz casnic și standardele minime de performanță energetică. Actualizarea Directivei-cadru 92/75/CE pentru a cuprinde standarde noi și dinamice pentru aparatele de uz casnic. Se va acorda o atenție deosebită pierderilor de energie în regimul „stand-by”. Inițial vor fi vizate 14 grupuri de produse prioritare. Se urmărește ca, până în 2010, majoritatea produselor care au o cotă considerabilă în consumul total de energie să fie reglementate de standardele minime prevăzute în directiva privind eco-proiectarea sau în sistemele de evaluare a etichetării.

2.14.2

Construirea de clădiri cu consum foarte redus de energie („locuințe pasive”) și cerințele de performanță aplicabile construcțiilor. Extinderea domeniului de aplicare a directivei privind performanța energetică a clădirilor (aplicabilă în prezent suprafețelor de peste 1 000 m2) și elaborarea în 2009 a unei noi directive de stabilire a cerințelor minime de performanță ale UE pentru clădirile noi și renovate (în kWh/m2). Vor fi elaborate strategii cu orientare precisă în sectorul construcțiilor, pentru clădirile cu un consum foarte redus de energie.

2.14.3

Creșterea eficienței producerii și distribuției de energie. Sectorul de transformare a energiei utilizează aproximativ o treime din întreaga energie primară, cu o eficiență de transformare de 40 %. Noile capacități de producție ar trebui să facă posibilă atingerea nivelului de 60 %. Pierderile din transportul și distribuția de electricitate — uneori de până la 10 % — pot fi, de asemenea, reduse considerabil. Se vor stabili cerințe minime de performanță pentru noile capacități de producție de electricitate, de încălzire și de răcire sub 20 MW. Se prevede ca punerea în aplicare a Directivei privind promovarea cogenerării (2004/8/CE) să conducă la noi progrese. În ultimul rând, vor fi introduse reguli și cerințe minime de performanță pentru termoficare.

2.14.4

Îmbunătățirea eficienței consumului de combustibil al automobilelor. În scopul reducerii emisiilor de CO2, Comisia va propune în 2007, după caz, măsuri legislative care să asigure atingerea valorii-țintă de 120 g CO2/km în 2012. În prezent, este evaluată opțiunea de utilizare a instrumentelor fiscale privind emisiile de CO2. Și sectorul anvelopelor poate contribui la eficiența energetică (cu până la 5 %) atât prin intermediul unor standarde de rezistență la rulare, cât și printr-o presiune corectă în pneuri. Comisia urmează să publice o Carte verde privind transportul urban, pentru a încuraja utilizarea transportului public și a introduce alte măsuri, mai severe, de abordare a problemei, în special în zonele aglomerate.

2.14.5

Facilitarea finanțării adecvate a investițiilor în eficiența energetică pentru întreprinderile mici și mijlocii și pentru companiile de servicii energetice. Comisia va solicita sectorului bancar să ofere pachete de finanțare destinate economisirii de energie. Sursele de finanțare ale Comunității, cum sunt fondurile de investiții „ecologice” și Programul-cadru pentru inovare și competitivitate, vor sprijini în special IMM-urile pentru a promova eco-inovările.

2.14.6

Stimularea eficienței energetice în noile state membre. Comisia va solicita utilizarea mai intensă a fondurilor prevăzute pentru politica de coeziune, în scopul punerii în aplicare a proiectelor majore de eficiență energetică.

2.14.7

O utilizare coerentă a impozitării. În viitoarea Carte verde privind impozitarea indirectă și în directiva, revizuită în consecință, privind impozitarea energiei se va prevedea integrarea considerațiilor de eficiență energetică și a aspectelor legate de protecția mediului. Vor fi evaluate avantajele utilizării creditelor fiscale ca stimulente atât pentru întreprinderile, cât și pentru consumatorii care folosesc aparate și echipamente cu eficiență energetică mare.

2.14.8

Sensibilizarea publicului cu privire la importanța eficienței energetice. Vor fi încurajate dezvoltarea aptitudinilor, formarea și informarea persoanelor responsabile de gestionarea energiei în industrie și în întreprinderile furnizoare de utilități. Școlile vor primi materiale didactice.

2.14.9

Eficiența energetică în aglomerările urbane. Comisia va crea în 2007 un „pact al primarilor”, care să cuprindă primarii primelor douăzeci de orașe europene ca mărime și în materie de eficiență energetică, pentru a face schimb de bune practici.

2.14.10

Promovarea eficienței energetice la nivel mondial. Se urmărește încheierea unui acord-cadru cu principalii parteneri comerciali și cu organizațiile internaționale, cu privire la ameliorarea eficienței energetice în sectoarele produselor de utilizare finală și în transformarea energiei.

3.1

Planul de acțiune al Comisiei oferă o abordare globală a cadrului inițiativelor necesare atingerii obiectivului ambițios stabilit în propunere, de realizare a unei economii de energie de 20 % și, în consecință, de reducere a emisiilor de CO2 cu 780 Mtep pe an până în 2020. Având în vedere, între altele, raportul recent al Grupului interguvernamental de experți privind schimbările climatice, CESE consideră acest obiectiv ca fiind realist, deși apreciază că trebuie întreprinse toate eforturile posibile pentru a reduce consumul energetic și pentru a face posibile din punct de vedere tehnic economii de peste 20 %. Acest obiectiv trebuie să fie urmărit în paralel cu planurile de acțiune naționale diferențiate în funcție de condițiile financiare și tehnice inițiale, în vederea asigurării unei distribuții echitabile a obiectivelor între statele membre în funcție de potențialul fiecăruia.

3.2

Va fi necesar să se stabilească obiective intermediare, de exemplu până în 2012 și 2016, în scopul luării de măsuri suplimentare în cazul în care se constată întârzieri semnificative. Revizia din 2009 pare prea apropiată pentru a permite o apreciere nuanțată. De asemenea, Comitetul recomandă să se prevadă o opțiune pentru un obiectiv pe termen lung (2040/2050) pentru a continua efortul de realizare a obiectivelor de economie de energie. În câțiva ani, investițiile realizate în sectorul producției energetice pe bază de carburanți fosili, măsurabili în miliarde de euro, vor fi învechite. Este necesar să se înlocuiască aceste instalații într-un mod cât mai eficace și cât mai rapid cu putință. Va fi vorba despre o provocare uriașă, contrară tendințelor actuale, de exemplu, de realizare a unor coloși de sticlă care pot să atingă înălțimi de până la 120 de etaje și care sunt iluminați zi și noapte sau de utilizare a terenurilor pentru infrastructurile de transport. Este necesar ca autoritățile publice să conștientizeze foarte repede problema enormă pe care o reprezintă înlocuirea surselor energetice.

3.3

Planul Comisiei ar trebui să reducă consumul de energie și, în același timp, să păstreze aceeași calitate a vieții. Pe baza acestui obiectiv, se planifică reducerea intensității energetice cu 3,3 % până în 2020, adică, luându-se în considerare creșterea constantă a PIB-ului de 2,3 %, realizarea unei reduceri reale în consumul de energie de 1 % pe an, echivalentul unei scăderi totale a consumului de 14 % între 2005 și 2020. CESE sugerează Comisiei deschiderea unei dezbateri specifice privind stilurile de viață și „calitatea vieții”. Îmbunătățirea calității vieții este măsurată de mulți prin numărul de aparate de uz casnic, telefoane mobile sau mașini pe persoană, în timp ce de alții este măsurată în termeni de emisii de CO2, particule și pulbere, ambuteiaje, timp de deplasare și calitatea serviciilor publice. Evident, strict în ceea ce privește eficiența energetică și economia de energie, o schimbare chiar foarte limitată în direcția „stilurilor de viață” mai ecologice, va accelera realizarea obiectivelor. CESE întreabă Comisia dacă aceasta consideră într-adevăr posibilă menținerea aceluiași stil de viață pentru generațiile viitoare, în contextul creșterii concomitente a consumului de energie și a emisiilor. Problema care se pune este necesitatea de a opri efectul de bumerang, prin care utilizarea economiilor de energie finanțează un consum suplimentar. În consecință, reorganizarea sistemului economic trebuie să fie planificată în timp util, încurajând crearea unei infrastructuri adecvate și propunând noilor generații un set de principii adecvate, de exemplu (2):

3.3.1

Responsabilitatea în ceea ce privește eficiența energetică trebuie să fie promovată la toate nivelurile și trebuie create planuri de acțiune regionale și locale, pe lângă planurile naționale. Autoritățile regionale trebuie să fie implicate în această provocare majoră. Amploarea și importanța acestui proiect constituie o reală provocare. Unele aspecte legate de stilurile de viață asociate progresului secolului XX vor trebui să fie abandonate și conceptul însuși de estetică va trebui să includă o apreciere etică a acceptabilității în termeni de eficiență energetică, așa cum este deja cazul pentru blănurile speciilor rare de animale sau pentru obiectele realizate în fildeș; astfel, un zgârie-nori acoperit de suprafețe de sticlă sau un vehicul de tip „SUV” (vehicule utilitare de sport — Sport Utility Vehicles) nu va putea fi considerat ca acceptabil. O asemenea schimbare în profunzime a sistemului de valori dominant necesită și colaborarea întreprinderilor private, care vor trebui să profite de ocazie și să se convertească anticipat la valorizarea eficienței energetice pentru a obține un beneficiu la nivel mondial, printr-o utilizare a acestor valori noi și în mesajele publicitare în loc de a transmite, așa cum este deseori cazul, mesaje contradictorii care laudă masa și puterea — inutilă — ca „simboluri ale statutului social”.

3.4

Planul de acțiune identifică zece acțiuni prioritare, în patru sectoare prioritare: conversia, transportul și distribuția de energie; clădirile de uz rezidențial, comercial și profesional; transporturile; utilizarea energiei în industrie și agricultură. Aceste sectoare acoperă peste 90 % din consumul de energie. Vor fi luate și alte măsuri în domeniul acordurilor internaționale, în scopul formării de parteneriate pentru elaborarea de standarde; în domeniul informării, formării profesionale și comunicării, pentru a crea convergențe și a responsabiliza toate părțile interesate, în cel mai înalt grad posibil.

3.5

CESE propune adăugarea unei noi acțiuni prioritare, pentru a introduce măsuri de reducere a combustibililor fosili destinați încălzirii și răcirii și observă că propunerea nu analizează posibilitatea de introducere a unor rețele de încălzire și răcire, care ar evita pierderea a 33 % din energia primară în faza de transformare. Acest potențial ar putea fi dublat dacă ar fi asociat cu utilizarea de energii regenerabile sau cu sisteme de eliminare a pierderilor, conducând la economii de până la 50,7 Mtep pe an. CESE sugerează ca, pe lângă acțiunile prioritare, să fie adoptate inițiative prioritare noi, tangibile, care să faciliteze crearea și dezvoltarea de noi tipuri de locuri de muncă în domeniul eficienței energetice, difuzarea de servicii energetice noi, integrate, promovarea de produse noi, cu consum energetic redus și care provoacă mai puțină poluare, promovarea cercetării și a dezvoltării la nivel atât național, cât și european, cu o creștere considerabilă a bugetelor alocate și exploatarea resurselor tehnologice deja disponibile. Domenii suplimentare de acțiune ar putea fi dezvoltarea reciclării și eliminării deșeurilor urbane, care are multe aplicații posibile, promovarea inițiativelor de responsabilitate socială a întreprinderilor și a acordurilor voluntare în întreprinderi, implicând în mod activ lucrătorii și utilizând proceduri proprii programelor de asistență pentru gestionarea energiei (EMAS).

3.6

Propunerea Comisiei anunță multe măsuri legislative, precum directive și regulamente noi, și revizuirea actelor legislative existente, pentru a face standardele mai riguroase (declarația din 7 februarie 2007 privind plafonul emisiilor de CO2 în industria automobilelor). CESE ia notă de propunerile Comisiei și de deciziile Consiliului de primăvară din martie, dar semnalează că, în urma valurilor de extindere UE din mai 2004 și ianuarie 2007, un număr uriaș de mașini uzate au fost aduse în țările în cauză. Asistăm la un aflux continuu și chiar intensificat. CESE consideră că vor trece mulți ani până la înlocuirea integrală a parcului de automobile din aceste state membre și că este de neimaginat ca aceasta să fie determinată de un standard obligatoriu aplicabil parcului existent.

3.7

Documentul nu ia în considerare nevoia de consolidare a responsabilităților și competențelor comunitare în vederea asigurării atingerii valorilor-țintă și a comunicării pe o singură voce în relațiile cu partenerii internaționali. CESE aprobă dispozițiile documentului Consiliului European și adoptarea PEE (politicii energetice pentru Europa), care privește politica energetică ca pe una din prioritățile viitorului UE și consolidează cooperarea și politica externă a UE. Constrângerile juridice din tratatele în vigoare, care rezervă statelor membre luarea de decizii privind politica energetică, sunt compensate într-o anumită măsură de o reală creștere a puterilor de reprezentare în raport cu țările terțe, deși articolul 174 alineatul (4) prevede competența partajată și un rol specific în cooperarea cu organizațiile internaționale. Evident, cu cât este mai bună coordonarea politicilor, cu atât este mai mare capacitatea de negociere a UE. CESE invită Parlamentul European, Consiliul și Comisia să aibă în vedere, după caz, posibilitatea de modificare a tratatelor, pentru a da Comunității competențe mai extinse cu privire la partenerii externi, în vederea unei reprezentări unificate.

3.8

Directiva 2006/32/CE privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice menționează o strategie bazată pe o mai largă aplicare a „certificatelor albe” și pe planuri de acțiune naționale care trebuie să fie evaluate de Comisie. Planul de acțiune în sine prevede dezvoltarea semnificativă a activității Comisiei atât în domeniul inițiativelor legislative și de reglementare, cât și pentru activitățile de verificare. Însuși planul de acțiune va implica o creștere considerabilă a volumului de muncă al Comisiei, atât în termeni de inițiative de reglementare și legislative, cât și de monitorizare. CESE consideră că experiența de până acum este încurajatoare, deși s-au înregistrat mai multe dificultăți în lansarea pieței de certificate albe, între altele din cauza discrepanțelor dintre regulamentele statelor membre. Comisia estimează că sunt necesare aproximativ 20 de unități noi. Comitetul recomandă să se efectueze o evaluare riguroasă a resurselor necesare și dorește întărirea efectivelor actuale.

3.9

CESE recomandă realizarea unei estimări detaliate a resurselor necesare și speră că acestea vor fi asigurate. Punerea în aplicare a măsurilor propuse va genera economii care vor duce la o scădere a veniturilor obținute din TVA, ceea ce va modifica bugetul comunitar, scăderea fiind compensată parțial de creșterea numărului de activități noi asociate politicii privind eficiența energetică. CESE invită Comisia să analizeze și acest scenariu, deoarece acesta nu este luat în considerare în analiza de impact. CESE consideră că resursele actuale ale UE sunt cu totul insuficiente pentru a acoperi toate programele comunitare, supuse în mod constant reducerilor de fonduri destinate proiectelor extrem de avantajoase, în special în vederea economisirii de energie. Dacă se introduce o „taxă pe energie”, aceasta ar trebui să fie inclusă într-o politică fiscală care are în vedere categoriile sociale vulnerabile și să nu aibă nici un impact negativ asupra nivelurilor actuale ale securității sociale și serviciilor publice.

3.10

Planul de acțiune este afectat de dificultăți în atingerea obiectivelor stabilite în Cartea albă privind transporturile. În evaluarea sa intermediară, Comisia ia notă de faptul că obstacolele și rezistența întâlnite până în prezent au împiedicat consolidarea transporturilor feroviare și maritime, care ar putea conduce la economii energetice importante. Această consolidare trebuie să fie tratată ca o prioritate absolută, luându-se în considerare timpul necesar atât pentru construirea infrastructurii, cât și pentru schimbarea obiceiurilor oamenilor. Este necesar un accent mai ferm pe îmbunătățirea transportului pentru lucrători, care suferă în prezent din cauza unei politici îndreptate mai mult spre nevoia de câștig financiar imediat decât spre satisfacerea cerințelor din transportul public, de exemplu prioritizarea investițiilor în legăturile de mare viteză. Facilitarea călătoriilor către locul de muncă va reduce consumul de energie, dar în același timp va îmbunătăți și calitatea vieții. Investițiile publice necesare consolidării sistemelor de transport public s-au confruntat inevitabil, printre altele, cu o criză economică dificilă, de cinci ani, care a afectat finanțele publice în multe state membre. Eșecul construirii infrastructurii esențiale, reducerea finanțării comunitare pentru planurile strategice, cum sunt coridoarele rețelei transeuropene (de la 20 mil. EUR la 7,5 mil. EUR), și strategiile solidei industrii europene a automobilelor au făcut planul irealizabil. CESE este pe punctul de a adopta un aviz important privind transporturile în zonele urbane, care subliniază o diminuare în utilizarea rețelelor de transport public și propune soluții de reducere a numărului de vehicule private (3) de pe străzi. CESE deplânge absența unei coordonări adecvate între politicile energetice și cele privind transporturile, care răspund unei logici și unor problematici tehnice complementare prin natura lor, precum și între politicile industriale și de mediu. CESE este preocupat în mod justificat de faptul că din cauza acestei lipse de coordonare, documentul Comisiei nu va fi nici pe departe la fel de eficient cum ar fi putut fi.

3.11

Aceste probleme afectează activitatea legislativă, comunicările și recomandările Comisiei. Aceleași dificultăți sunt vizibile și la Bruxelles, și la nivel național, iar situația este agravată de faptul că politicile naționale ar trebui să fie coordonate la nivelul Uniunii Europene (și nu invers!).

3.12

O politică energetică europeană trebuie să poate fi susținută de toate categoriile sociale, astfel încât toți să fie tratați în mod egal în ceea ce privește serviciile oferite de furnizorii de energie, cumpărarea de aparatură de uz casnic și închirierea de apartamente eficiente din punct de vedere energetic. Această acțiune ar trebui să aibă un impact pozitiv asupra ocupării forței de muncă, ceea ce va fi cu siguranță posibil în viitorul apropiat în sectorul imobiliar. Pentru fiecare tip de inițiativă care vizează întărirea eficienței energetice, diminuările acordate vor trebui să urmărească evidențierea interesului pe care îl reprezintă pentru utilizator, astfel încât termenele de amortizare a costurilor să fie limitate în mod rezonabil și să poată fi calculate cu ușurință.

3.13

Fondurile nu trebuie să provină exclusiv din finanțele publice: date fiind beneficiile foarte importante pe care le produc în prezent industriile sectorului energiei și electricității, s-ar putea crea un fond prin utilizarea unui mic procent din aceste beneficii, metodă care, de altfel, a fost deja utilizată de unele state membre. Totuși, acest obiectiv nu trebuie să conducă la cheltuieli mai mari pentru consumatorii finali și la reducerea investițiilor strategice ale întreprinderilor. Trebuie ținut cont bineînțeles de investițiile importante pe care trebuie să le facă industria producătoare pentru a satisface creșterea cererii, în condițiile unor costuri din ce în ce mai ridicate, în timp ce pentru alte resurse fosile prețul depinde de variația cursului petrolului, costurile cercetării fiind mult mai scăzute, așa cum este cazul în industriile de distribuție. În consecință, contribuțiile la acest fond ar trebui să țină seama de diferențele importante la nivelul costurilor de cercetare care trebuie suportate. Se pot prevedea diferențe între statele membre, având în vedere diferențele dintre legislațiile în vigoare privind cerințele impuse industriilor energetice în materie de investiții în cercetarea legată de eficiența energetică și în controlul prețurilor. Această soluție ar putea permite micilor proprietari fără resurse financiare să crească eficiența energetică în propriile locuințe, punând în mișcare un cerc virtuos care va crea noi locuri de muncă.

3.14

Orice reducere de impozit, instrument care trebuie utilizat cu extremă prudență, ar trebui să fie pusă în aplicare ținându-se cont de categoriile sociale cu cele mai mici venituri care, deoarece nu plătesc impozite, ar trebui să fie excluse de la măsurile menite să faciliteze o politică a eficienței energetice. Ar putea fi asigurate „prime de eficiență energetică” celor care nu sunt supuși impozitării directe, deoarece veniturile lor sunt prea reduse.

3.15

CESE consideră că este esențială dezvoltarea unor campanii de creștere a gradului de conștientizare a publicului la nivel european, național, local și regional, de fiecare dată pe o anumită temă (de exemplu, în Europa, timp de o lună, se poate pune accentul pe becuri, în altă lună — pe dezvoltarea transportului public, în altă lună — pe sisteme încălzire/răcire noi, eficiente și ecologice etc.). Pot fi lansate campanii în scopul difuzării de idei și sugestii, care să facă în permanență din ce în ce mai mulți cetățeni conștienți de necesitatea fundamentală a economisirii energiei. Doar prin creșterea gradului de conștientizare pe scară largă se vor putea obține rezultate tangibile. Dezbaterea democratică, implicarea tuturor reprezentanților diverselor părți interesate și rolul guvernelor vor fi cruciale pentru gestionarea eficientă a acțiunilor planificate. Statele membre care dispun de mai mulți specialiști în domeniul eficienței energetice ar trebui să supravegheze formarea profesională a specialiștilor din celelalte state membre UE, în vederea unei difuzări uniforme a cunoștințelor necesare reușitei planului de acțiune. În statele membre, este necesar să se dezvolte, la universitate și în învățământul superior, studii în filiera energiei, prin favorizarea cooperării interregionale. Comisia ar putea juca un rol de coordonare eficient.

3.16

Trebuie să se acorde o atenție deosebită obținerii echilibrului dintre, pe de o parte, nevoia de a asigura toate îmbunătățirile posibile și, pe de altă parte, capacitatea sistemelor economic și de producție de a se confrunta cu schimbări bruște. Există un pericol real ca, în cazul în care industriile de mare intensitate energetică se confruntă cu costuri prea ridicate, acestea să se relocalizeze în regiuni cu mai puține „constrângeri”. Ritmul schimbării trebuie să fie strict legat de potențialul de adaptare și de absorbție a costurilor. Ar trebui să se aibă în vedere măsuri care să permită semnarea de contracte pe termen lung, garantând prețuri ale energiei stabile pe termen lung, în schimbul unor angajamente de investiții în inovare, tehnologii și infrastructură în domeniile de producție, transport și distribuție a energiei. Investițiile ar trebui să fie evaluate din punct de vedere al eficienței energetice. Utilizarea de acorduri voluntare trebuie apreciată pozitiv, dar necesită, de asemenea, o capacitate reală și rapidă de control a organismelor regionale, precum și dorința de a le înlocui prin angajamente obligatorii de îndată ce se li s-ar constata ineficacitatea.

3.17

Măsurile identificate trebuie să ia întotdeauna în considerare starea pieței, care devine din ce în ce mai globalizată. Posibila creștere a prețurilor la energie ar putea cauza probleme grave sectoarelor mari consumatoare, cum sunt industria aluminiului sau a cimentului. Obiectivele Strategiei Lisabona trebuie să fie luate în calcul în permanență, iar competitivitatea sistemului european trebuie să fie sistematic garantată; acesta trebuie să se poată baza mereu pe prețuri la energie aliniate la sistemul economic global. Mai mult, Europa nu trebuie să tolereze amenințările constante de delocalizare pe care unele sectoare și activități economice continuă să le emită. Întreprinderile care își delocalizează activitatea în unicul scop de a-și crește partea de profit ar trebui să fie sancționate, deoarece, pe lângă problemele sociale (uneori extreme) pe care le cauzează inevitabil și care se răsfrâng și asupra comunității, acestea denaturează concurența pe piața internă, prin introducerea pe piață a unor bunuri produse în alte țări, mai tolerante, care nu impun aceleași limitări.

4.1

Din motive evidente, CESE nu discută fiecare acțiune individuală propusă (circa 75), dar consideră că este necesar să explice cele mai importante măsuri și propuneri prevăzute în prezentul document și în anexe. O audiere a avut loc la sediul CESE, iar cei care au luat cuvântul au comunicat alte informații utile care au contribuit la îmbogățirea cunoștințelor și au alimentat într-un mod semnificativ reflecțiile Comitetului.

4.2

În primul rând, măsurile adoptate până în prezent privind cerințele dinamice de performanță energetică pentru produse consumatoare de energie, clădiri și servicii energetice au obținut rezultate bune. Producătorii și consumatorii s-au interesat în mod deosebit de extinderea furnizării și cererii de produse noi, din ce în ce mai eficiente, și s-au dovedit foarte dornici să acționeze în sensul economisirii. Confirmarea imediată a economiilor realizabile, educarea pe scară largă și creșterea gradului de conștientizare a opiniei publice cu privire la problemele legate de mediu sugerează că aceste strategii sunt aplicabile în viitorul imediat și că pot atinge rezultatele așteptate. Eco-proiectarea a fost bine primită de public, care este din ce în ce mai atent la caracteristicile produselor de pe piață. Este necesar să se promoveze tendința, vizibilă deja la unii producători, de a pune accentul pe eficiența energetică și de a oferi consumatorilor instrucțiuni detaliate privind consumul eficient de energie al produselor lor. Și modelul american merită atenție, deoarece a alocat stimulente specifice acelor activități economice care utilizează eco-proiectarea, cu rezultate foarte încurajatoare. CESE consideră că susținerea rețelelor de întreprinderi prin acordarea de credite fiscale întreprinderilor care creează și fabrică produse cu un înalt nivel de eficiență energetică va avea rezultate încununate de succes, cu condiția ca acest sistem să fie asociat cu o supraveghere substanțială, eficientă a pieței și a produselor, similară aceleia din sectorul de mașini. Această activitate de supraveghere trebuie percepută ca o garanție pentru producătorii „virtuoși” că nu își vor vedea investițiile din domeniul eficienței energetice distruse și trebuie recomandată autorităților regionale cărora le este încredințată.

4.2.1

Standardele de etichetare reprezintă un instrument excelent care trebuie încurajat și dezvoltat pentru cât mai multe produse posibil, precum și extins neîntârziat la sectoarele de automobile și de construcții. CESE susține propunerea și îndeamnă Comisia să supună cele 14 produse menționate unor standarde minime de performanță energetică, acordând o atenție deosebită segmentelor pieței, în scopul evitării unui nou sistem de reglementare care să denatureze concurența. Este recomandabil să fie identificate și alte produse destinate utilizatorilor finali care trebuie să fie supuse standardelor minime. CESE susține prioritatea acordată reducerii consumului de energie în modurile „stand-by” și „sleep” și consideră această acțiune ca fiind foarte importantă, deoarece ar putea contribui la reducerea cu până la 70 % a consumului în aceste moduri, prin eliminarea progresivă a aparatelor casnice în uz. CESE consideră că programul Energy Star ar trebui să instituie și în UE (cum este de altfel deja cazul în SUA) înregistrarea obligatorie a licitațiilor deschise în vederea achiziționării echipamentului de birou și „așteaptă ca însăși Comisia să dea un exemplu” (4). Un acord de acest tip ar trebui să fie negociat și cu marii producători din Asia de Est, care reprezintă un segment important din piața de aparatură electrocasnică.

4.2.2

În domeniul aparaturii de uz casnic, din cauza lipsei de proceduri rapide de verificare a exactității etichetelor și de pedepsire a abuzurilor, există pericolul ca întreprinderile bine intenționate care investesc în eficiența energetică să fie sancționate și să fie permisă intrarea produselor neconforme pe piață. Ar trebui încurajată înlocuirea aparatelor electrocasnice mai vechi (în Europa sunt folosite aproximativ 200 milioane de aparate cu o vechime mai mare de 10 ani), care să producă economii mai mari; ar trebui să se evite și în țările în curs de dezvoltare intrarea pe piața produselor la mâna a doua a aparatelor electrocasnice depășite, care nu oferă eficiență energetică. Este recomandabil să se ia, de asemenea, măsuri pentru ca inițiativele prin care se finanțează achiziționarea de aparatură electrocasnică să fie rezervate doar produselor economice.

4.2.2.1

În acest sens, este important de subliniat că, deși refuză să respecte codul de autoreglementare voluntar, industria aparaturii electrocasnice declară necesitatea unor măsuri obligatorii pentru a reglementa piața. Absența sancțiunilor pentru producătorii și importatorii fără scrupule care clasifică în clasa A produse care nu respectă măsurile prevăzute pentru economia de energie a facilitat practic circulația pe piață a unor false aparate electrocasnice de consum redus. Neajunsurile condamnate de întreprinderile europene, care cer „reguli”, invită la reflecție cu privire la eficiența acordurilor voluntare.

4.2.3

Economiile care pot fi realizate în sectorul construcțiilor sunt foarte importante: în prezent sunt deja disponibile materiale, metode de construcție și sisteme alternative de încălzire, cum sunt boilerele cu condensare care produc o economie de combustibil de 6 %-11 % prin reutilizarea căldurii latente care, în mod normal, este dispersată. Consumul de energie în cazul aerului condiționat ar putea fi redus prin instalarea de ecrane solare în exteriorul clădirilor, deoarece ecranele solare interioare oferă un scut împotriva luminii, însă păstrează mult din energia termică. În primul rând, trebuie încurajată dezvoltarea a ceea ce se numește „case pasive” (case cu un consum foarte mic de energie): de exemplu casele cu un consum anual sub 15 kWh/m2 (iarnă-vară), în ceea ce privește consumul de bază, necesar răcirii și încălzirii spațiului, fac parte din această categorie. Ar trebui, de asemenea, să se indice consumul total (suficiența) și limita consumului de bază, calculat ca un întreg (iluminat, aparate electrocasnice, inclusiv uscarea rufelor, considerând că, pentru uscarea unui kilogram de haine, consumul de energie poate fi de 3-4 ori mai mare decât pentru un ciclu de spălare). Dacă se consideră că, datorită acestor dispozitive, consumul ar putea fi redus de la o medie anuală de 180 kWh/m2 la aproximativ 15 kWh/m2, s-ar putea obține o economie (eficiență + suficiență) de până la 90 %! (Să luăm exemplul satului de case pasive Wiesbaden care are 22 de case: consum mediu anual de 13,4 kWh/m2; sau satul Kronsberg care are 32 de case pasive: consum mediu anual de 14,9 kWh/m2). Trebuie să fie încurajată lansarea unei piețe europene pentru acest tip de produse, pentru ca aceste tehnologii să devină disponibile la prețuri rezonabile.

4.2.4

CESE consideră oportun să reamintească necesitatea de investiții publice în eficiența energetică în clădirile sociale și publice, precum și a utilizării de surse regenerabile, în special în noile state membre, unde există un potențial de obținere a unor rezultate substanțiale în economisirea energiei. Pe lângă programe menite să armonizeze legislația și să dezvolte formarea profesională a tehnicienilor specializați, CESE solicită ca o parte din fondurile structurale să fie rezervate acestui obiectiv și ca instituțiile financiare europene să fie îndemnate să încurajeze investițiile în modernizarea eficienței energetice a clădirilor.

4.2.4.1

Casele pasive în accepțiunea corectă a termenului trebuie să aibă anumite caracteristici de construcție (izolare optimă a pereților și a acoperișului, conducte de pre-ventilație pentru aerul curat care intră în casă pe dedesubt), ceea ce îngreunează și face costisitoare adaptarea totală a clădirilor la acest standard. Prin urmare, cea mai bună soluție ar consta în concentrarea eforturilor pentru ca un număr cât mai mare de clădiri noi (în special clădiri publice) — pentru care ar trebui să se introducă treptat norme obligatorii — să respecte standardul de casă pasivă. Pe lângă aceasta, este extrem de important să se adopte cât mai multe din soluțiile de eficiență energetică ale caselor pasive în cazul reparațiilor și al întreținerii clădirilor private, care ar putea fi susținută prin fonduri de rulment cu rate ale dobânzii foarte scăzute. Trebuie să se țină seama de faptul că majoritatea clădirilor care vor fi utilizate în 2020 există și acum. În ceea ce privește proprietățile de închiriat, problema care trebuie abordată privește modul de realizare a unor investiții la scară largă în economisirea energiei în clădiri rezidențiale viabile din punct de vedere financiar pentru proprietari, având în vedere că locatarii sunt cei care obțin de obicei beneficiile directe.

4.2.4.2

În studiul de impact asupra mediului SEC(2006) 1175, Comisia consideră că se poate realiza o economie de 140 Mtep prin modificarea Directivei 2002/91/CE privind performanța energetică a clădirilor, coborând pragul actual (1 000 m2) căruia i se aplică cerințele minime (care devin mai stricte pentru clădirile publice) și generalizând sistemul de „certificate albe”. CESE este preocupat de faptul că obiectivul ar putea fi prea ambițios pe termen scurt (5). CESE consideră că statele membre ar trebui să adopte acte uniforme pentru a evalua impactul reglementărilor (de exemplu, calitatea izolației termice) și că ar trebui să fie obligatorie adoptarea de către acestea a unor măsuri de monitorizare adecvate. (A se vedea discrepanțele dintre, de exemplu, Franța, cu o slabă monitorizare, și regiunea flamandă, cu o monitorizare foarte riguroasă). Consiliul și Parlamentul ar trebui să evalueze existența bazei legale de autorizare a Comisiei pentru a emite un regulament pe această temă în locul unei noi directive, prin simpla abrogare a Directivei 2002/91 după 2009.

4.2.4.3

O teză recent publicată (6) subliniază că:

4.2.4.4

Imaginea rezultată din această analiză este că izolația de o grosime suficientă (cel puțin peste 16 cm) va permite întotdeauna economii care să justifice investițiile făcute pentru a atinge valoarea consumului de tip casă pasivă, în special comparativ cu clădirile convenționale. Din punct de vedere funcțional, izolarea termică a întregii anvelope a clădirii este mai importantă decât alte măsuri, iar o analiză globală a măsurilor permite optimizarea valorii actuale nete (NPV) a investiției.

4.2.5

În ceea ce privește „certificatele albe”, experiența pozitivă, deși limitată, a țărilor care le-au introdus a fost temperată de întârzieri în inovarea industrială în unele țări UE. Într-adevăr, un sistem eficient de certificate albe necesită obiective realiste privind potențialul tehnic și economic, o gamă largă de opțiuni pentru îndeplinirea acestor obiective (sectoare, proiecte, actori, costuri), o funcționare adecvată garantată a pieței (structura cererii și ofertei, condiții-cadru), reguli clare, transparente, care să simplifice și să nu fie discriminatorii (condiții de acces pe piață, reguli ale pieței) și care să prevadă sancțiuni credibile. Sunt prezente aceste condiții pe potențiala piață europeană a certificatelor de eficiență energetică? Posibila difuzare a acestei experiențe trebuie deci efectuată cu prudența necesară.

4.3

Pierderile în faza de transformare a energiei sunt echivalente cu consumul total de energie de bază în clădirile de locuințe și în industrie (33 %, adică peste 580 Mtep). Din acest motiv, CESE consideră că acest aspect ar trebui să constituie, în mod evident, un domeniu de acțiune prioritar. Un factor important îl constituie pierderile în timpul transportului la mare distanță. Un sector care cu siguranță poate fi dezvoltat îl constituie liniile moderne de transport de înaltă tensiune și în curent continuu, în care doar 3 % din energie se poate pierde la fiecare 1 000 km de rețea. Pe lângă economiile considerabile, această tehnologie elimină efectele electromagnetice ale transportului în curent alternativ, cum este emisia de unde electromagnetice de frecvență extrem de joasă (Extremely Low Frequency — ELF) generate de transportul în curent alternativ. Tehnologiile actuale rentabilizează deja acest tip de transport pe distanțe lungi (ele sunt utilizate de decenii în Suedia, Statele Unite și sunt pe cale de a fi instalate în întreaga lume), în timp ce pentru distanțe scurte trebuie luat în considerare costul încă ridicat al sistemelor de conversie a curentului alternativ de tensiune joasă pentru utilizarea locală. Proiecte de cercetare specifice trebuie să încurajeze eforturile de reducere a acestor costuri (7).

4.3.1

Un alt sector de acțiune îl constituie sprijinirea tehnologiei de conversie termodinamică a energiei solare, care ar putea fi introdusă în parteneriat cu țările EuroMed, ale căror mari porțiuni de deșert beneficiază constant de o intensă expunere la soare. Un raport recent comandat de ministrul mediului din Republica Federală Germania subliniază rolul major al acestei tehnologii dezvoltate de italianul Carlo Rubbia, laureat al Premiului Nobel, aflată în prezent în fază pilot în Granada. Compania italiană Enel, în asociație cu institutul Enea (Institutul pentru noile tehnologii, energie și mediu), a lansat recent un proiect care permite realizarea, pentru prima dată în lume, a integrării unui ciclu combinat pe gaz și a unei instalații termodinamice solare. Prin utilizarea unei tehnologii inovatoare și unice, pusă la punct de institutul Enea, proiectul Arhimede produce energie electrică de la soare în mod constant. Acest proiect se poate lăuda și cu alte caracteristici unice în lume, în asemenea măsură încât exploatează cinci brevete noi, de exemplu pentru fluidele încălzite, acele lichide care, atunci când sunt încălzite, emit căldura din care se produce energie. Lichidele utilizate până în prezent puteau fi încălzite până la 300 de grade. Cele utilizate în cadrul proiectului Arhimede pot atinge o temperatură de 550 grade, aceeași ca și cea a vaporilor de apă produși de un combustibil fosil și permit astfel să fie integrate în centralele tradiționale și să contribuie în acest mod la stabilitatea sistemului energetic.

4.3.2

CESE recomandă instituțiilor europene să întreprindă eforturi considerabile în această direcție, prin adoptarea unor măsuri specifice care să sprijine dezvoltarea conversiei termodinamice a energiei solare.

4.3.3

Cogenerarea căldurii și electricității, atât când utilizează pentru încălzit căldura reziduală provenită din producția de electricitate, cât și când utilizează căldura reziduală (de exemplu în cuptoarele industriale) pentru a produce electricitate, poate produce o creștere uriașă a eficienței utilizării combustibililor, de la aproximativ 35 % la 70 %. Ar trebui să fie avute în vedere costurile suplimentare pentru administratorii de rețele, care sunt cauzate de generarea distribuită și de distribuția activă de energie, și să fie încurajate investițiile necesare, în funcție și de diversele condiții inițiale din statele membre. CESE susține dorința Comisiei de a construi instalații de cogenerare cu un randament ridicat, chiar dacă standardizarea metodelor de calcul a fost amânată până în 2010 și se emit garanții de origine a căror conformitate cu cerințele minime nu este întotdeauna verificabilă. CESE se întreabă dacă ar fi posibilă reducerea termenelor de armonizare a metodelor de calcul, pentru a permite dezvoltarea unei piețe interne a instalațiilor de cogenerare, blocată în prezent de legislațiile diferite din statele membre. Fiecare stat membru are în prezent posibilitatea de a adopta propriile metode de calcul pentru a evalua eficiența energetică a instalațiilor și de a le alinia la sistemul comunitar, care ar trebui să corespundă dispozițiilor directivei. Totuși, aceasta nu se întâmplă și în practică, iar rezultatele în cazul instalațiilor variază considerabil atunci când sunt supuse metodelor de calcul din alte state membre. Armonizarea este un instrument eficient și în combaterea fraudei. UE ar trebui să-și intensifice eforturile, dat fiind că rezultatele primului control, din 21 februarie 2007, nu sunt în conformitate cu obiectivele strategice, fapt vizibil în rapoartele de evaluare înaintate de statele membre privind progresele realizate în dezvoltarea cogenerării, în scopul creșterii proporției de electricitate produsă prin această metodă.

4.3.4

CESE solicită Comisiei și Consiliului să sprijine mai mult programele de trigenerare, care folosesc căldură reziduală și pentru răcire. Coeficienții de performanță (COP), adică raportul dintre energia de răcire produsă și energia termică consumată, sunt remarcabili în cazul acestor instalații. În comparație cu un coeficient de performanță de 2,0 pentru unități convenționale, aceste instalații ating un coeficient de performanță de 0,7-1,3, în funcție de căldura utilizată (8). Regeneratoarele pe bază de deșeuri din lemn sunt deja pe piață: acestea pot folosi fructe (sâmburii, coaja) și produse agricole procesate (resturi de măsline, știuleți de porumb), cherestea și alte deșeuri rezultate din procesarea lemnului, crengi uscate, scoarță de copac, coji de cafea, resturi de palmieri, deșeuri industriale și ambalajele aruncate. 100 kg din aceste deșeuri produc 70 kW de energie electrică continuă (maxim 80 kW) și 130 kW de încălzire și răcire. O tonă de deșeuri din lemn care costă 70 EUR poate înlocui 160 de litri de motorină care costă 175 EUR.

4.3.5

Comitetul recomandă lansarea unei campanii și instituirea de măsuri în vederea limitării utilizării de materiale pentru ambalaje pentru produse, care trebuie să poată fi reciclate. Consumul de energie necesar fabricării și, ulterior, eliminării, acestora este excesiv, având în vedere că majoritatea ambalajelor nu sunt biodegradabile și constituie factorii declanșatori ai unei poluări grave.

4.4.1

În prezent, piața energiei nu exploatează tot potențialul său de eficiență și se simte nevoia unei mai mari transparențe privind eficiența reală a centralelor electrice și pierderile din rețeaua de transport. Piața gazului și cea a energiei electrice nu sunt încă liberalizate complet. În unele cazuri, lipsa de transparență privind stabilirea prețurilor și însuși procesul de liberalizare sunt un obstacol în calea unei reale politici de eficiență energetică. În acest sens, ar fi adecvat să se consolideze conceptul de separare juridică între activitățile economice care controlează monopoluri tehnice și cele care funcționează într-un sistem de liberă concurență, așa cum este prevăzut în directivele privind liberalizarea pieței energiei electrice și a pieței gazelor naturale (Directiva 2003/54/CE și Directiva 2003/55/CE), cu ajutorul conceptului mai restrictiv de separare a proprietății.

4.4.2

Politica de prețuri din acest sector ar trebui să promoveze economisirea și eficiența energetică, în special în ceea ce privește combustibilii fosili, și să încurajeze sursele de energie regenerabile. Trebuie acordată o atenție deosebită consumatorilor care aparțin păturilor defavorizate ale populației, conform principiului că este necesar să li se asigure o disponibilitate energetică pentru satisfacerea consumului de bază, menținând în același timp interesul lor economic pentru realizarea de economii de energie: de exemplu, ar putea fi util să se garanteze tarife sociale pentru păturile cele mai defavorizate, însă numai până la o anumită limită de consum, sau să se acorde un sprijin economic familiilor din această categorie.

4.4.3

Un sistem util în stimularea economiei de energie îl constituie introducerea contoarelor electronice, care asigură un sistem de gestionare a distribuției de energie de la distanță și optimizează gestionarea încărcării rețelelor. Potrivit întreprinderii Enel (cel mai mare furnizor de electricitate italian), care a distribuit gratuit contoare electronice celor 30 de milioane de clienți ai săi, organizarea sistematică a consumului de energie, determinată nu în ultimul rând de o politică de prețuri orientată în acest sens, conduce la o exploatare mai eficientă a producției, în special în orele cu un consum redus de energie. Contoarele electronice contribuie la conștientizarea, de către utilizatorul final, a consumului propriu, încurajând o utilizare mai rațională a resurselor. Acestea au fost recunoscute ca instrumente de eficiență energetică, conform directivelor privind serviciile energetice și securitatea aprovizionării.

4.4.4

Modelul de generare distribuită (adică în care sunt mai mulți producători, unii chiar foarte mici) comportă o serie de problematici noi privind procedurile pentru operarea rețelelor de medie și de joasă tensiune, care sunt proiectate doar pentru circulație unidirecțională. Sunt necesare investiții uriașe pentru a alinia rețelele la noile metode de producție. Este evident că o producție descentralizată determină mai puține pierderi în cursul fazei de transmitere, dar investițiile necesare sunt foarte mari și, de altfel, se constată că în zonele respective există reticențe foarte mari în a accepta centrale electrice, chiar și de mici dimensiuni.

4.5

Sectorul transporturilor a depus mari eforturi pentru a reduce consumul de energie și emisiile poluante, însă este just să i se solicite un efort suplimentar, dat fiind că acest sector cunoaște cea mai rapidă dezvoltare în termeni de consum de energie și reprezintă sursa cea mai importantă de emisii de gaze cu efect de seră: emisiile de CO2 din transportul rutier au crescut cu 26 % între 1990 și 2004. Dependența industriei europene de țările terțe în ceea ce privește carburanții (din care 98 % sunt combustibili fosili) crește responsabilitatea acesteia în sensul unei contribuții-cheie la eficiența energetică, reducerea emisiilor și diminuarea importurilor de gaz și produse petroliere.

4.5.1

Comisia a transmis pieței un semnal puternic prin decizia sa recentă de a defini pe cale legislativă punerea în aplicare a obiectivului de 120g de CO2/km, etichetarea pentru cauciucurile cu limite maxime de rezistență la rostogolire și modificările aduse cerințelor care reglementează combustibilii, precum și introducerea de amestecuri de carburanți cu un nivel ridicat de etanol, biocarburanți, carburanți cu un conținut redus de carbon și motorine cu un conținut de sulf foarte scăzut. Între 2011 și 2020, furnizorii europeni de combustibili vor trebui să reducă cu 10 % emisiile de gaze cu efect de seră produse de carburanții lor în fazele de rafinare, transport și utilizare. Până în 2020, reducerea va conduce la o economie de 500 de milioane de tone de emisii de CO2. Motivul acestei decizii l-a constituit faptul că, în perioada 1995-2004, emisiile au scăzut de la 186 g CO2/km la 163 g CO2/km, și anume cu doar 12,4 %, fiind însoțite de o creștere semnificativă a puterii medii a autovehiculelor, în cazul cărora reducerea emisiilor nocive este mai dificilă. Această lipsă de coerență pledează în favoarea utilității creșterii taxelor pe vehiculele de lux care nu sunt eficiente din punct de vedere energetic, așa cum au făcut deja unele state membre. Comisia estimează că emisiile de CO2 se vor reduce cu încă 400 de milioane de tone până în 2020.

ACEA, Asociația Constructorilor Europeni de Automobile, a solicitat amânarea termenului de aplicare din 2012 până cel puțin în 2015 și implicarea tuturor actorilor, așa cum a recomandat Grupul la nivel înalt „Cars 21”. Producătorii europeni consideră că, dacă nu sunt însoțite de o planificare pe termen lung pentru a adapta modelele, măsurile în cauză vor genera costuri de nesuportat pentru întreprinderile europene.

4.5.2

CESE subliniază că înlocuirea pe scară largă a combustibililor fosili cu biocarburanți va atrage totuși riscul de plasare a producției de combustibili în concurență cu producția alimentară în ceea ce privește alocarea de terenuri fertile. În consecință, prețul alimentelor ar putea crește, aliniindu-se la prețul energiei, dependent la rândul său de prețul combustibililor fosili, punând astfel în concurență (9) automobiliștii din zonele nordice cu populația din sud, săracă și care suferă de foame. Se pune în mod obiectiv problema etică a utilizării drept combustibil în țări din emisfera nordică a unor resurse agricole care ar putea salva milioane de vieți în țările subdezvoltate din emisfera sudică. Întreaga recoltă de porumb a statului Iowa ar putea fi folosită în scopul producerii de etanol. Dacă se consideră că, pentru a umple rezervorul unui autovehicul de teren de tip SUV cu o capacitate de 25 de galoane, adică 94,5 litri, se consumă echivalentul rației alimentare a unei persoane pentru un an, problema devine concretă și necesită un răspuns. CESE este pe punctul de a elabora un aviz specific pe această temă (10).

4.5.3

CESE constată că, pe de-o parte, Comisia încurajează acordurile voluntare și că, pe de altă parte, anunță măsuri obligatorii. Comisia recunoaște rolul major al autoreglementării, care permite îndeplinirea obiectivelor mai rapid și mai rentabil decât obligațiile legale, și avantajele mai mari aduse de acordurile voluntare în comparație cu reglementarea. Acestea pot fi puse în aplicare în mod accelerat și rentabil și generează, în consecință, progrese rapide. Permit adaptări flexibile și coerente cu opțiunile tehnologice și cu tendințele pieței. CESE solicită Comisiei să analizeze cu atenție motivele rezultatelor slabe în materie de limitare a emisiilor de CO2 din industria europeană de automobile, care deține un loc de frunte în ceea ce privește investițiile în cercetare-dezvoltare. CESE este de acord cu afirmația Comisiei că o legislație obligatorie nu permite întotdeauna dezvoltarea integrală a potențialului de cercetare sau progrese în adoptarea unor soluții.

4.5.4

Industria construcțiilor joacă un rol esențial în realizarea eficienței energetice, atât în ceea ce privește construcția clădirilor noi, cât și în adaptarea clădirilor existente. Cu toate acestea, în mai multe țări, industria s-a adaptat lent unor metode mai eficiente și a opus rezistență aplicării unor standarde mai ridicate. Trebuie realizat un efort major pentru sensibilizarea tuturor celor implicați în industria construcțiilor în legătură cu necesitatea și fezabilitatea unor standarde mai ridicate, în scopul de a-i convinge să se afle în permanență printre cei care promovează primii standardele energetice mai stricte, în loc să opună rezistență schimbării. Proiectanții, managerii și toți cei care lucrează în sectoarele construcției trebuie să beneficieze de o formare profesională adaptată în ceea ce privește măsurile care se pot realiza în materie de eficiență energetică și de noi stimulente pentru a obține aceste niveluri.

4.6

CESE susține pe deplin stimulentele și strategiile fiscale și de finanțare propuse de Comisie, în special implicarea BEI și BERD, dar și eforturile de conștientizare a sectorului bancar european în privința necesității de a furniza asistență financiară pentru punerea în aplicare a planurilor energetice naționale. În acest scop, este esențială eliminarea definitivă a obstacolelor încă existente în calea securității juridice a întreprinderilor care oferă soluții pentru îmbunătățirea eficienței energetice (denumite „societăți de servicii energetice” — ESCO).

4.6.1

CESE solicită organizarea unei conferințe dedicate finanțării eficienței energetice, care să sensibilizeze părțile interesate și să încurajeze sectorul bancar european să participe la un proiect major de modernizare a economiei europene. Băncile ar putea participa la un fel de „provocare a mileniului”, cu recompense acordate celor care au adoptat cele mai bune soluții pentru a finanța eficiența energetică.

4.7

În opinia CESE, campaniile de creștere a gradului de conștientizare în rândul publicului larg sunt esențiale; acestea ar putea fi pregătite de autoritățile naționale și locale, de producătorii și furnizorii de energie. Ar trebui subliniat rolul autorităților regionale în calitate de furnizor „imparțial” de informații, în serviciul publicului. Rezultatele bune ale inițiativelor de economisire a energiei ar trebui făcute cunoscute pe scară largă. Publicitatea ar trebui să promoveze eficiența energetică și respectul pentru mediu ca factori determinanți pentru produse, pentru a încuraja o reprezentare mai adecvată a conceptului de „simbol al statutului social”, acesta din urmă fiind în prezent asociat prea des și explicit cu produse care nu sunt eficiente energetic în raport cu utilizarea lor reală. CESE sprijină crearea „pactului primarilor”, dar consideră că obiectivul de a aduce împreună cele mai importante douăzeci de orașe europene este foarte modest. Obiectivul ar trebui să fie mult mai ambițios, iar experiența locală — pusă mai mult în valoare. Un instrument foarte util de asociere a administratorilor locali responsabili de politica transportului urban cu administratorii însărcinați cu activități de vecinătate, cu un impact direct asupra publicului, ar fi crearea unui portal Internet specializat pentru schimbul de experiență dintre orașele din UE, mari, mijlocii și mici, în care trăiește peste 80 % din populația Uniunii Europene. Acordarea unor certificate de „Localitate cu mare eficiență energetică” (primul certificat a fost acordat unei mici localități italiene, Varese Ligure) este, fără îndoială, un stimulent puternic pentru autoritățile locale de a adopta politici de eficiență energetică. Comisia ar putea, de asemenea, lansa un „concurs european de eficiență energetică” între școlile europene, cu premii pentru școala ale cărei soluții combină cel mai eficient economiile și calitatea.

4.7.1

CESE regretă că planul de acțiune trece cu vederea rolul major pe care îl pot juca partenerii sociali și dialogul social la toate nivelurile în evaluarea, promovarea și dezvoltarea de politici de economie energetică. CESE solicită Comisiei să acționeze în direcția încurajării includerii problemelor de durabilitate a mediului la diversele niveluri ale structurilor existente ale dialogului social, în special în dialogul sectorial și în comitetele europene de întreprindere. O abordare asociată locului de muncă, îmbunătățirea calității informațiilor furnizate lucrătorilor, precum și consultarea și participarea acestora ar putea aduce beneficii mari din perspectiva eficienței energetice, date fiind noile procese și tehnologii, problemele de mobilitate a lucrătorilor, reciclarea și lucrul la distanță (teleworking), pentru a le aminti pe cele mai importante. Din acest motiv, este absolut esențială implicarea reprezentanților salariaților în strategiile de eficiență energetică. O potențială temă de discuție pentru partenerii sociali o reprezintă acordurile colective care, pe baza unor parteneriate reale, distribuie lucrătorilor o parte din economiile realizate într-o anumită activitate economică. Sindicatelor le revine un rol-cheie în îmbunătățirea gradului de cunoaștere și de conștientizare la nivel atât european, cât și național, contribuind astfel la diseminarea de bune practici.

4.7.2

Este important ca tema economisirii energiei să se asocieze bunelor practici colective de responsabilitate socială a întreprinderilor, în special în companiile multinaționale. Această chestiune necesită un dialog social mai intens pentru a aborda ansamblul problemelor legate de eficiența energetică, pentru a contribui la definirea unei strategii europene de consum moderat de carbon, luând în considerare toate efectele toxice pentru sănătate, cum ar fi prafurile fine, care reprezintă în prezent un pericol în numeroase orașe europene. Diseminarea de bune practici, ca, de exemplu, eliminarea din imprimante a compușilor carbonului sau alte inițiative, contribuie la întărirea conștientizării și determină atitudini pozitive față de politicile durabile.

4.8

Dimensiunea internațională a îmbunătățirii intensității energetice este subliniată cu fermitate de Comisie. CESE sprijină propunerile de parteneriat și elaborarea unui acord-cadru internațional. În ceea ce privește conferința internațională planificată privind eficiența energetică, CESE avertizează asupra subestimării necesității de a implica țările din programele ACP (Africa, Caraibe și Pacific), din zona euro-mediteraneană (EuroMed) și țările incluse în politica europeană de vecinătate (PEV). Cooperarea internațională este esențială pentru a face față provocării dezvoltării durabile și este necesar să se intensifice eforturile diplomatice pentru adoptarea până în 2009 a unui nou protocol internațional post-Kyoto, începând cu conferința care va avea loc anul acesta la Bali.

4.9

Industria europeană, care creează tehnologii importante de economisire a energiei, poate oferi altor țări o asistență considerabilă, prin intermediul cooperărilor industriale, în îmbunătățirea calității producției de electricitate și diminuarea consumului de energie și a emisiilor de gaze cu efect de seră, contribuind astfel la reducerea consumului global.