27.7.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 175/78

1.1

Comitetul Economic și Social European (CESE) salută Comunicarea Comisiei „O strategie UE pentru sprijinirea statelor membre în reducerea efectelor nocive ale alcoolului”. Cu toate acestea, CESE regretă că această comunicare nu conține o „strategie globală”, a cărei elaborare fusese solicitată în concluziile Consiliului din 5 iunie 2001.

1.2

Prezentul aviz abordează o problemă de sănătate publică, și anume reducerea efectelor nocive ale consumului de alcool: consumul nociv și periculos de alcool, precum și consumul de alcool în rândul minorilor contribuie la aceste efecte.

1.3

CESE ar fi așteptat de la Comisie o analiză mai completă și mai transparentă a tuturor domeniilor relevante de politică comunitară, astfel cum sunt prezentate în studiile de impact, precum și a dificultăților cu care s-au confruntat unele state membre în menținerea unor politici de calitate în materie de sănătate publică în ceea ce privește problemele legate de alcool, date fiind regulile pieței UE.

1.4

CESE solicită Comisiei să-și asume cu fermitate obligațiile, astfel cum prevede tratatul, sprijinind activ statele membre în eforturile lor de a oferi un nivel ridicat de protecție a sănătății prin reducerea efectelor nocive ale alcoolului și de a asigura că acțiunile comunitare vin în completarea politicilor naționale.

1.5

CESE recunoaște că obiceiurile culturale diferă în Europa. Aceste diferențe ar trebui luate în considerație în diversele inițiative și acțiuni propuse.

1.6

CESE salută constituirea unei baze comune de date fundamentate științific, inclusiv definiții standardizate pentru colectarea de date, care va conferi o puternică dimensiune de valoare adăugată comunitară. CESE își exprimă regretul că majoritatea domeniilor prioritare identificate nu conțin obiective precise, cu termene clare și care pot fi cuantificate cu exactitate.

1.7

CESE regretă că nicăieri în comunicare Comisia nu recunoaște că unul dintre motivele numeroaselor efecte nocive ale alcoolului este acela că alcoolul este un drog psihoactiv, o substanță care devine toxică dacă este folosită în exces și, pentru unii, care creează dependență.

1.8

CESE sprijină cu tărie drepturile copilului și, având în vedere vulnerabilitatea și nevoile speciale ale copiilor, consideră că aceștia necesită măsuri speciale de protecție și îngrijire, inclusiv protecție juridică corespunzătoare. În sensul strategiei, CESE recomandă definirea termenului „copil” ca fiind orice persoană cu vârsta sub optsprezece ani, în conformitate cu Convenția Națiunilor Unite cu privire la drepturile copilului.

1.9

CESE solicită să se stabilească drept obiectiv specific reducerea expunerii copiilor la produse alcoolice, publicitate și promoții la produsele alcoolice, pentru ca aceștia să fie mai bine protejați.

1.10

CESE solicită Comisiei să ia în discuție consecințele economice ale efectelor nocive ale alcoolului. Efectele negative contravin obiectivelor Strategiei Lisabona și au implicații asupra locului de muncă, societății și economiei.

1.11

CESE salută instituirea Forumului privind alcoolul și sănătatea, care ar putea reprezenta o platformă utilă de dialog între toate părțile interesate și care ar putea determina acțiuni concrete destinate reducerii efectelor nocive ale alcoolului. CESE ar aprecia dacă ar avea posibilitatea de a participa în calitate de observator la Forumul privind alcoolul și sănătatea.

1.12

CESE solicită ca inițiativele de educare și sensibilizare să facă parte din strategia globală integrată de reducere a efectelor nocive ale alcoolului.

1.13

CESE este preocupat de faptul că există o contradicție îngrijorătoare între baza de date fundamentate științific privind măsurile eficiente de reducere a efectelor nocive ale alcoolului și propunerile de acțiuni comunitare. În întreaga comunicare, educarea și informarea sunt citate frecvent ca fiind măsurile avute în vedere. Cu toate acestea, datele obținute în urma cercetărilor arată că astfel de măsuri au o eficiență foarte scăzută în reducerea efectelor nocive ale alcoolului.

2.1

Uniunea Europeană are competențele și responsabilitățile necesare pentru a aborda problemele de sănătate publică legate de folosirea nocivă și periculoasă a alcoolului. Articolul 152 alineatul (1) din tratat (1) prevede că: în definirea și punerea în aplicare a tuturor politicilor Comunității se asigură un nivel ridicat de protecție a sănătății umane. Acesta prevede, de asemenea, că acțiunea Comunității, care completează politicile naționale, are în vedere îmbunătățirea sănătății publice și prevenirea bolilor și afecțiunilor umane, precum și a cauzelor de pericol pentru sănătatea umană.

2.2

În 2001, Consiliul a adoptat o recomandare privind consumul de alcool în rândul tinerilor, în special al copiilor și adolescenților (2), și a invitat Comisia să urmărească, să evalueze și să supravegheze evoluția și măsurile luate și să raporteze ce alte măsuri sunt necesare.

2.3

În concluziile sale din 5 iunie 2001, Consiliul a invitat Comisia să prezinte propuneri pentru o strategie comunitară globală care să aibă drept scop reducerea efectelor nocive ale alcoolului și care să vină în completarea politicilor naționale. În iunie 2004, Consiliul și-a reînnoit invitația (3).

3.1

Comitetul Economic și Social European (CESE) salută comunicarea Comisiei „O strategie UE pentru sprijinirea statelor membre în reducerea efectelor nocive ale alcoolului (4)”.

3.1.1

Există diferențe semnificative de la o țară la alta în ceea ce privește consumul de alcool și efectele nocive ale acestuia, atât din punct de vedere cantitativ, cât și din punctul de vedere al modalităților de manifestare a fenomenului și al pericolului pe care îl reprezintă pentru sănătate și societate. Ținând seama de cele menționate la punctul precedent, CESE consideră că „acțiunile comunitare” care vor fi întreprinse „respectând competențele statelor membre” trebuie să fie concepute ca „orientări comune” inspirate de concepte acceptate reciproc și destinate reducerii efectelor nocive ale alcoolului, sub toate formele lor. În cadrul acestor orientări comune, fiecare stat membru va stabili modalitățile, tehnicile și intensitatea acțiunilor care trebuie întreprinse.

3.2

Cu toate acestea, CESE regretă că această comunicare nu conține o „strategie globală”, solicitată în concluziile Consiliului, în ciuda procesului îndelungat de elaborare, a caracterului evident al problemelor existente la nivelul UE cu privire la consumul de alcool și a consecințelor acestora asupra sănătății, bunăstării sociale și prosperității economice a cetățenilor europeni.

3.3

Consiliul a invitat Comisia să propună o serie de acțiuni comunitare în toate domeniile politice relevante, pentru a asigura un nivel ridicat de protecție a sănătății. Printre domeniile politice relevante se numără accizele, transportul, publicitatea, comercializarea, sponsorizarea, protecția consumatorului și cercetarea, ținându-se seama de competențele statelor membre.

3.4

CESE salută recunoașterea faptului că acest consum nociv și periculos de alcool este un factor determinant pentru starea sănătății și reprezintă una dintre principalele cauze ale sănătății precare și decesului prematur în UE. În multe dintre situațiile în care alcoolul joacă un rol nu există o limită „sigură” pentru consumul de alcool (5).

3.5

CESE regretă că nicăieri în comunicare Comisia nu recunoaște că unul dintre motivele numeroaselor efecte nocive ale alcoolului este acela că alcoolul este un drog psihoactiv, o substanță care devine toxică dacă este folosită în exces și, pentru unii, care creează dependență. Acest lucru este regretabil, având în vedere că strategia a fost elaborată de Direcția pentru sănătate publică a Comisiei, care dispune de competențe vaste în domeniul medical.

3.6

CESE salută recunoașterea faptului că acest consum nociv și periculos de alcool are un efect negativ nu numai asupra consumatorului, ci și asupra altor persoane, în special în cazuri de accident, vătămări corporale și violență. CESE recunoaște că grupul cel mai expus riscului sunt copiii și că printre celelalte categorii vulnerabile se numără persoanele cu deficiențe de învățare, probleme psihice și persoanele dependente de alcool și alte droguri.

3.7

Violența domestică este o problemă gravă în multe țări (6). CESE atrage atenția în mod special asupra acestei chestiuni, având în vedere legătura strânsă dintre violența domestică și consumul excesiv de alcool (7). În timp ce violența domestică poate apărea în absența consumului de alcool, consumul excesiv de alcool contribuie la manifestări violente ale anumitor persoane în anumite situații. Consumul excesiv de alcool poate duce la mai multe acte de violență și la grade mai ridicate de violență. S-a arătat că tratamentele pentru combaterea dependenței de alcool reduc violența în cupluri. Reducerea consumului excesiv de alcool aduce beneficii nu doar victimelor și celor care săvârșesc acte de violență, ci și copiilor care trăiesc în astfel de familii.

3.8

Destinul Europei depinde de o populație sănătoasă și productivă. CESE se declară foarte îngrijorat de datele conform cărora un procent însemnat de tineri suferă de afecțiuni rezultate în urma consumului nociv și periculos de alcool (8).

3.9

În timp ce în Europa continuă să existe obiceiuri culturale diferite legate de consumul de alcool, s-a constatat o convergență a tiparelor de consum de alcool în rândul tinerilor și al copiilor. CESE își exprimă îngrijorarea față de creșterea în ultimii zece ani a consumului nociv și periculos de alcool în rândul tinerilor și al copiilor din multe state membre, în special a consumului de alcool episodic și în cantități însemnate, cunoscut sub denumirea de „consum excesiv ocazional de alcool” (binge drinking). Aceste tipare de consum nociv de alcool sunt favorizate de acceptarea socială a unui stil de viață în care alcoolul este prezent în mod constant.

3.10

CESE solicită Comisiei să recunoască faptul că persoanele care consumă periodic cantități moderate de alcool, dar care consumă ocazional alcool de o manieră nocivă, contribuie la efectele nocive grave ale alcoolului, de exemplu conducerea unui autovehicul în stare de ebrietate, acte de violență provocate de alcool în locuri publice, consum excesiv de alcool la manifestările sportive și de altă natură. Aceste fenomene de consum nociv ocazional de alcool, manifestate la majoritatea celor care consumă alcool moderat pot avea ca rezultat probleme semnificative de sănătate și siguranță publică (9).

3.11

Strategia atrage explicit atenția asupra competenței UE, în conformitate cu tratatul, de a veni în completarea politicilor naționale menite să protejeze sănătatea publică. De asemenea, aceasta observă confirmarea în repetate rânduri de către Curtea Europeană de Justiție a faptului că reducerea efectelor nocive ale alcoolului constituie un obiectiv important și legitim în domeniul sănătății publice, iar acesta poate fi realizat prin măsuri corespunzătoare și în conformitate cu principiul subsidiarității.

3.12

Din această perspectivă, CESE ar fi așteptat din partea Comisiei o analiză mai completă și mai transparentă a tuturor domeniilor relevante de politică comunitară la nivelul UE.

3.13

Studiul de impact realizat de Comisie a identificat toate domeniile relevante de politică comunitară, precum și dificultățile cu care s-au confruntat unele state membre în menținerea unor politici de calitate în materie de sănătate publică în ceea ce privește problemele legate de alcool, date fiind activitățile transfrontaliere, cum ar fi expunerea la importurile private transfrontaliere și publicitatea transfrontalieră. Cu toate acestea, strategia în materie de alcool nu conține nici o propunere pentru rezolvarea acestei probleme.

4.1

La nivel global, Uniunea Europeană este regiunea în care consumul de alcool este cel mai ridicat, cu 11 litri de alcool pur de persoană pe an (10). În timp ce există tendința de scădere a consumului global, se observă, de asemenea, o evoluție către tipare mai nocive de consum de alcool.

4.2

Deși se constată că alcoolul este consumat în mod responsabil în majoritatea cazurilor, CESE își manifestă îngrijorarea pentru faptul că 55 de milioane de adulți din UE (15 % din populația adultă) consumă periodic alcool în cantități nocive (11). Conform estimărilor, consumul nociv de alcool face anual aproximativ 195 000 de victime în UE ca urmare a accidentelor, afecțiunilor hepatice, cancerului etc. Consumul nociv de alcool este a treia cauză de deces precoce și de îmbolnăviri în UE (12).

4.3

Consumul nociv de alcool are, de asemenea, efecte de ordin economic, date fiind costurile ridicate în domeniul serviciilor sociale și de sănătate și scăderea productivității. Costul efectelor nocive ale alcoolului pentru economia UE a fost estimat la 125 miliarde EUR în 2003, echivalentul a 1,3 % din PIB, aceste date incluzând infracțiuni, accidente rutiere, efecte nocive asupra sănătății, deces prematur și tratarea și prevenirea bolilor (13).

5.1

CESE regretă că pentru patru din cele cinci domenii prioritare comunicarea nu prevede obiective precise, cu termene clare și care pot fi cuantificate cu exactitate.

5.2

Copiii sunt extrem de vulnerabili la efectele nocive ale alcoolului. Se estimează că între 5 și 9 milioane de copii care trăiesc în familii suferă de efectele nocive ale alcoolului, alcoolul fiind factorul cauzator în 16 % dintre cazurile de abuz și neglijare a copiilor, iar aproximativ 60 000 de nașteri de copii subponderali sunt puse anual pe seama alcoolului (14).

5.3

Comisia recunoaște deja drepturile copilului și sprijină acțiunile necesare pentru a veni în întâmpinarea nevoilor lor de bază. Comisia consideră prioritare drepturile copiilor și a arătat că aceștia au dreptul la protecție eficientă împotriva exploatării economice și tuturor formelor de abuz (15).

5.4

CESE a sprijinit cu tărie drepturile copilului și, având în vedere vulnerabilitatea și nevoile speciale ale copiilor, consideră că aceștia necesită măsuri speciale de protecție și îngrijire, inclusiv protecție juridică corespunzătoare. CESE a recunoscut, de asemenea, rolul important al familiei și responsabilitatea statelor membre de a ajuta părinții în îndeplinirea responsabilităților de educare a copiilor (16).

5.5

CESE recunoaște că expunerea copiilor la efectele nocive ale alcoolului poate avea consecințe grave pentru aceștia, inclusiv neglijare, sărăcie, marginalizare socială, abuz și violență, care le pot afecta sănătatea, educația și bunăstarea prezentă și viitoare.

5.6

CESE solicită ca protecția copiilor împotriva efectelor nocive ale alcoolului să fie inclusă printre obiectivele specifice ale propunerii de strategie a UE privind drepturile copilului, în vederea stabilirii priorităților și a procesului de consultare.

5.7

CESE recomandă ca strategia UE în materie de alcool să adopte definiția copilului ca fiind orice persoană cu vârsta sub optsprezece ani, în conformitate cu Convenția Națiunilor Unite privind drepturile copilului (CNUDC) și astfel cum a fost recunoscută în Comunicarea „Către o strategie europeană privind drepturile copilului”.

5.8

CESE solicită Comisiei să încurajeze demersurile comunităților locale, având în vedere ansamblul datelor pozitive obținute în urma cercetărilor, care susțin rolul acestor demersuri în reducerea consumului de alcool în rândul minorilor și a efectelor nocive ale alcoolului. Acțiunile eficiente ale comunităților presupun elaborarea politicilor și practicilor locale, care au la bază informarea și educarea, și implică toate părțile interesate relevante (17).

5.9

CESE solicită Comisiei recunoașterea Cartei europene privind alcoolul a Organizației Mondiale a Sănătății (18), adoptată în 1995 de toate statele membre ale UE, în special a principiului etic conform căruia „toți copiii și adolescenții au dreptul de a crește într-un mediu protejat de consecințele negative ale consumului de alcool și, dacă este posibil, de promovarea băuturilor alcoolice”.

5.10

Recomandarea Consiliului UE solicita statelor membre să stabilească mecanisme eficiente în domeniul promovării, comercializării și vânzării cu amănuntul și să asigure că produsele alcoolice nu suscită interesul copiilor și adolescenților prin modul de concepere sau promovare a acestora. În acest sens, CESE atrage atenția asupra tendinței existente în Europa ca adolescenții să consume băuturi de tip „alcopops”.

5.11

Tendința în creștere de „consum excesiv ocazional de alcool” (binge drinking) și vârsta fragedă la care copiii încep să consume alcool în multe state membre sugerează că politicile actuale nu dau rezultatele dorite. În comunicarea sa, Comisia recunoaște necesitatea luării de măsuri suplimentare pentru a reduce consumul de alcool în rândul minorilor și consumul nociv de alcool în rândul tinerilor.

5.12

CESE solicită să se stabilească drept obiectiv specific reducerea expunerii copiilor la produse alcoolice, publicitate și promoții la produsele alcoolice, pentru ca aceștia să fie mai bine protejați.

5.13

CESE salută existența în comunicare a declarației agenților din lanțul de producție și distribuție a băuturilor alcoolice, conform căreia aceștia sunt dispuși să devină mai proactivi în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor de reglementare și autoreglementare. Părților interesate din industria alcoolului le revine un rol important în a asigura că produsele lor sunt fabricate, distribuite și comercializate într-un mod responsabil, contribuind prin aceste măsuri la reducerea efectelor nocive ale alcoolului.

5.14

Pentru a-i proteja pe tineri, CESE solicită statelor membre să folosească în continuare, cu flexibilitatea necesară, fiscalitatea pentru abordarea problemelor care pot apărea în legătură cu anumite băuturi alcoolice, cum ar fi „alcopops” (19), care sunt extrem de atractive pentru tineri.

5.15

CESE salută obiectivul specific stabilit pentru reducerea accidentelor rutiere, scopul fiind acela de a reduce la jumătate numărul persoanelor ucise pe șoselele Europei, de la 50.000 la 25.000 în zece ani (2000-2010) (20). Accidentele rutiere comise sub influența băuturilor alcoolice se pot solda, de asemenea, cu handicap pe termen lung.

5.16

CESE este de acord că realizarea de alcoolteste aleatorii frecvente și sistematice este mult mai eficientă în reducerea accidentelor rutiere comise sub influența băuturilor alcoolice și că educația și campaniile de sensibilizare reprezintă o strategie de susținere, dar care nu s-a dovedit eficientă în reducerea numărului de decese survenite în urma accidentelor rutiere comise sub influența băuturilor alcoolice (21). CESE recomandă o limită maximă de alcool în sânge de 0,5 mg/ml sau chiar mai puțin și limite de viteză mai reduse pentru începători și conducătorii auto profesioniști, în conformitate cu recomandarea UE privind siguranța rutieră (22). Legislația mai strictă cu privire la nivelul de alcool în sânge trebuie însoțită de eficiență în control și punere în aplicare.

5.17

CESE solicită Comisiei să ia în discuție consecințele economice ale efectelor nocive ale alcoolului. Efectele negative contravin obiectivelor Strategiei Lisabona și au implicații asupra locului de muncă, societății și economiei.

5.18

CESE recunoaște necesitatea unei reglementări eficiente privind accesul la alcool, distribuția și promovarea acestuia, de exemplu orarul magazinelor specializate în vânzarea de băuturi alcoolice, ofertele de tipul „două băuturi la preț de una” și limitele de vârstă. CESE consideră că autoreglementarea nu este o metodă adecvată în acest domeniu.

5.19

Locul de muncă este un cadru în care alcoolul poate avea efecte negative nu numai asupra individului, ci și asupra persoanelor din jur. Efectele nocive ale alcoolului ar trebui, de asemenea, abordate la locul de muncă, în contextul normelor de sănătate și securitate, acest lucru fiind în primul rând responsabilitatea angajatorului. Politicile privind consumul de alcool la locul de muncă ar putea contribui la reducerea numărului de accidente și a absenteismului având legătură cu consumul de alcool și la creșterea capacității de muncă (23).

5.20

CESE solicită angajatorilor, sindicatelor, autorităților locale și altor organizații implicate să trateze cu mai multă seriozitate această problemă și să colaboreze în vederea reducerii efectelor nocive ale consumului de alcool la locul de muncă. În statele membre există exemple de colaborări strânse și pe termen lung între partenerii sociali, cu scopul de a crea locuri de muncă în care nu se consumă alcool (24).

5.21

CESE salută recunoașterea de către Comisie a unuia din rolurile principale ale educării și informării, și anume acela de a mobiliza sprijinul opiniei publice pentru punerea în aplicare a intervențiilor eficiente. Un al doilea rol important recunoscut în comunicare este acela de a furniza informații fiabile și adecvate privind riscurile pentru sănătate și consecințele consumului nociv și periculos de alcool.

5.22

CESE solicită ca inițiativele de educare și sensibilizare să facă parte dintr-o strategie globală integrată. Educarea nu ar trebui să se adreseze exclusiv tinerilor, ci să pornească de la premisa că consumul nociv de alcool este prezent la toate categoriile de vârstă. De asemenea, astfel de inițiative ar trebui să încurajeze tinerii să aleagă stiluri de viață sănătoase și să încerce să corecteze imaginea seducătoare a alcoolului și normalizarea consumului excesiv, care sunt în general prezentate de mijloacele de informare în masă.

5.23

CESE salută constituirea, cu sprijinul Comisiei, a unei baze de date comune în vederea elaborării unor definiții standardizate a datelor despre consumul de alcool și efectele nocive ale alcoolului, ținând seama de diferențele între sexe, categoriile de vârstă și clasa socială. De asemenea, CESE susține studiul de impact privind politica în materie de alcool și inițiativele din comunicare. CESE solicită elaborarea unei serii de indicatori cuantificabili care să permită stabilirea progresului în reducerea efectelor nocive ale alcoolului în Europa. Acțiunile propuse în acest domeniu conferă o puternică dimensiune de valoare adăugată comunitară.

6.1

Având în vedere inițiativa Comisiei de a solicita, în etapa de pregătire a elaborării acestei strategii UE, realizarea unui raport complet privind stadiul actual, în special privind datele fundamentate științific care arată ce anume este eficient în reducerea efectelor nocive ale alcoolului, este surprinzător să se constate că strategia nu ține seama de aceste date (25).

6.2

CESE consideră că există o contradicție îngrijorătoare între baza de date fundamentate științific privind măsurile eficiente de reducere a efectelor nocive ale alcoolului și propunerile de acțiuni comunitare. În întreaga comunicare a Comisiei, educarea și informarea sunt citate frecvent ca fiind măsurile avute în vedere pentru reducerea efectelor nocive ale alcoolului. Cu toate acestea, datele obținute în urma cercetărilor arată că astfel de măsuri au o eficiență foarte scăzută în reducerea efectelor nocive ale alcoolului.

6.3

CESE constată că în cartografierea acțiunilor puse în aplicare de statele membre, Comisia a omis două dintre strategiile eficiente folosite cu succes de unele state membre în combaterea efectelor nocive ale alcoolului, și anume o politică de prețuri constând în impunerea unor taxe ridicate la alcool și reglementarea pe cale legislativă a comercializării alcoolului.

7.1

CESE solicită Comisiei să-și asume cu fermitate obligațiile, astfel cum prevede tratatul, sprijinind activ statele membre în eforturile lor de a oferi un nivel ridicat de protecție a sănătății prin reducerea efectelor nocive ale alcoolului și de a asigura că acțiunile comunitare vin în completarea politicilor naționale.

7.2

CESE salută rolul Comisiei în facilitarea schimbului de bune practici între statele membre și angajamentul de a îmbunătăți coerența între politicile UE care au un impact asupra efectelor nocive ale alcoolului.

7.3

CESE salută instituirea Forumului privind alcoolul și sănătatea, care ar putea reprezenta, cu condiția ca acesta să îndeplinească rolul identificat în comunicarea Comisiei, o platformă de dialog utilă între toate părțile interesate și care ar putea determina acțiuni concrete destinate reducerii efectelor nocive ale alcoolului. CESE ar aprecia dacă ar avea posibilitatea de a participa în calitate de observator la Forumul privind alcoolul și sănătatea.

7.4

Cu excepția constituirii la nivel european a unei baze de date mai solide, fundamentate științific, strategia UE în materie de alcool se bazează pe acțiunea statelor membre de a continua să ia măsuri politice în vederea reducerii efectelor nocive ale alcoolului. Cu toate acestea, normele comunitare ale pieței interne vor continua să dea naștere unor probleme în anumite state membre și este posibil ca acestea să încetinească ritmul reducerii efectelor nocive ale alcoolului. CESE regretă că strategia UE în materie de alcool nu a recomandat nici o măsură prin care să fie remediată această deficiență.

7.5

CESE ar dori să invite Comisia să-și ia angajamentul de a realiza studii de impact în materie de sănătate, ca o măsură de bună practică în vederea asigurării unui nivel ridicat de protecție în alte domenii comunitare de acțiune politică. Acest lucru ar crește gradul de respectare a obligației prevăzute în tratat la articolul 152.