28.4.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 97/27

—

Directiva-cadru, care stabilește principiile, obiectivele și procedurile principale pentru o politică de reglementare a UE privind furnizarea de servicii și rețele de comunicații electronice.

—

Directiva privind accesul și interconectarea, care stipulează procedurile și principiile de impunere a unor obligații pro-concurențiale referitoare la acces și la interconectarea rețelelor unor operatori cu pondere semnificativă pe piață.

—

Directiva privind autorizarea, care introduce un sistem de autorizare generală în locul licențelor individuale sau pe clase, pentru a facilita intrarea pe piață și a reduce sarcinile administrative ale operatorilor.

—

Directiva privind serviciul universal, care fixează un nivel minim de disponibilitate a serviciilor de comunicații electronice de bază, impunând accesibilitatea lor financiară, și care garantează un set de drepturi fundamentale ale utilizatorilor și consumatorilor de servicii de comunicații electronice.

—

Directiva privind protecția vieții private în comunicațiile electronice, care stabilește regulile de protecție a vieții private și a datelor personale prelucrate în rețelele publice de comunicații.

—

Directiva Comisiei privind concurența, care consolidează măsurile legale întemeiate pe articolul 86 din Tratat, prin care s-a liberalizat sectorul telecomunicațiilor de-a lungul timpului. (Nu face obiectul revizuirii).

—

Recomandarea Comisiei privind piețele pertinente, care definește o listă de 18 sub-piețe care trebuie examinate de autoritățile naționale de reglementare.

—

aplicarea în comunicațiile electronice a abordării Comisiei privind gestionarea spectrului de frecvențe, astfel cum este definită în comunicarea din septembrie 2005 (13);

—

reducerea sarcinilor procedurale asociate cu revizuirea piețelor care pot face obiectul unei reglementări ex-ante.

—

să consolideze piața unică;

—

să consolideze interesele consumatorilor și ale utilizatorilor;

—

să îmbunătățească securitatea și

—

să elimine dispozițiile învechite.

2.1

Comitetul sprijină în general propunerile Comisiei privind revizuirea cadrului de reglementare pentru rețele și servicii de comunicații electronice. Comitetul recunoaște, de asemenea, activitatea complexă desfășurată de Comisie în procesul de revizuire, care a permis, prin sintetizarea rapoartelor de expertiză și a rezultatelor consultărilor cu toate părțile interesate, să se ajungă la recomandările din Comunicarea COM(2006) 334 „Revizuirea cadrului de reglementare al UE pentru rețele și servicii de comunicații electronice ”și documentul de lucru însoțitor SEC(206) 816. Cu toate acestea, Comitetul solicită Comisiei să ia notă de rezervele exprimate în prezentul aviz și de recomandările enumerate în continuare.

2.2

Cadrul de reglementare trebuie să fie aliniat la strategia pentru dezvoltarea sectorului ITC și să sprijine contribuția esențială pe care o aduc comunicațiile electronice vieții economice și sociale a Uniunii. Prin urmare, Comitetul susține cu tărie obiectivele revizuirii cadrului în scopul promovării „Inițiativei i2010: Societatea informațională europeană 2010” (15), care stabilește contribuția sectorului ITC la Strategia Lisabona de stimulare a creșterii, competitivității și ocupării forței de muncă. În mod concret, Comitetul recunoaște importanța cadrului de reglementare pentru crearea unui spațiu informațional european unic, care să ofere comunicații în bandă largă securizate și la prețuri accesibile, cu un conținut bogat și divers, precum și servicii digitale; pentru obținerea de performante la nivel mondial în cercetarea și inovația din ITC prin eliminarea decalajului față de principalii concurenți din Europa; și pentru dezvoltarea unei societăți informaționale bazate pe includere, care oferă servicii publice de înaltă calitate și promovează calitatea vieții.

2.3

Comitetul recunoaște succesul prezentului cadru de la data introducerii sale. Comitetul ia act de apariția unei industrii paneuropene de telecomunicații, de creșterea concurenței în sectorul servicii pe numeroase piețe, de nivelul înalt atins în inovații și de reducerea costurilor reale ale serviciilor de telecomunicații din UE. Comitetul constată, de asemenea, creșterea din ultimii ani a investițiilor pe această piață și faptul că nivelul investițiilor în Europa l-a depășit pe cel din SUA și din regiunea Asia-Pacific. Faptul că rata investițiilor a fost cea mai ridicată în acele state care au aplicat cadrul la timp și în mod eficient este dovada efectului benefic al acestuia. În pofida acestor efecte pozitive, Comitetul constată că a continuat să se agraveze problema decalajului digital în întreaga Europă.

2.4

Comitetul atrage atenția Comisiei asupra avizelor anterioare ale CESE, care sprijină cadrul de reglementare și fac recomandări referitoare la modul în care ar putea fi îmbunătățite politicile de creștere și dezvoltare a sectorului comunicațiilor electronice (16), în vederea impulsionării strategiei i2010.

În prezentul aviz, Comitetul intenționează să prezinte observații asupra unor domenii de interes specific și să facă unele recomandări.

3.1

Ca principiu general de reglementare, interesul public — „binele public ”— ar trebui să primeze asupra intereselor particulare și de afaceri. Comitetul are, de asemenea, convingerea că piața nu se poate reglementa singură în mod adecvat în beneficiul binelui public. Prin urmare, este necesar un cadru de reglementare solid pentru a promova interesul celui mai mare număr de cetățeni, astfel cum prevede Strategia Lisabona.

3.2

Luând în considerare avertismentul de la punctul 3.1, Europa ar trebui să se îndrepte cât mai rapid posibil către o abordare orientată mai mult spre piața în gestionarea spectrului de frecvențe, cu o mai mare responsabilizare a operatorilor de pe piață și cu introducerea de schimburi extinse de frecvențe, precum și cu mai puține reglementări birocratice la nivel național în materie de alocare a lățimilor de bandă.

3.3

Pentru a crea un regim coerent și integrat, ar trebui înființată o Agenție europeană a spectrului de frecvențe, în vederea gestionării paneuropene a acestuia.

3.4

Simultan cu relaxarea cerințelor de notificare în conformitate cu procedura de la articolul 7, Comisia ar trebui să mărească vigilența în privința măsurilor aplicate de autoritățile naționale de reglementare (ANR) pentru a încuraja diversitatea ofertei.

3.5

Comisia ar trebui să aibă în vedere diferențele dintre condițiile care se aplică pe diverse piețe naționale și să respecte expertiza autorităților naționale de reglementare în materie de gestionare a acestor condiții. Prin urmare, Comitetul are rezerve serioase în legătură cu dreptul de veto al Comisiei propus în conformitate cu procedura de la articolul 7 și subliniază că este necesar ca acest drept sa fie exercitat cu prudență extremă.

3.6

Comitetul își manifestă îngrijorarea față de riscul ca o favorizare necuvenită a furnizorilor multinaționali de servicii și rețele în cadrul de reglementare să conducă în cele din urmă la apariția unei situații de oligopol. Cadrul de reglementare ar trebui să țină seama de această îngrijorare și să nu favorizeze în mod incorect întreprinderile multinaționale.

3.7

Pentru impulsionarea pieței interne, a armonizării politicilor și a coerenței în abordarea reglementării, Comisia ar trebui să folosească mai mult comitetul pentru comunicații și comitetul pentru spectrul radio, precum și grupul european de reglementare și grupul pentru spectrul radio.

3.8

Pentru a furniza consumatorilor informații corecte în materie de opțiuni privind serviciile disponibile, Comitetul propune ca autoritățile naționale de reglementare să fie încurajate să publice instrumente on-line care să permită consumatorului să compare ofertele de comunicații electronice (servicii și tarife) ale furnizorilor concurenți pe acea piață.

3.9

Cartea verde privind serviciul universal propusă pentru 2007 ar trebui să recunoască necesitatea reducerii decalajului tot mai mare în materie de infrastructură și servicii dintre regiunile cele mai dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate ale UE. Dacă o analiză, pe bază de instrumente și în conformitate cu un program bine definit, demonstrează că decalajul nu este redus prin obligația de serviciu universal, trebuie identificate mijloace alternative, poate prin programe naționale de investiții, cu sprijinul fondurilor structurale ale UE.

3.10

Comitetul consideră că, datorită creșterii importanței serviciului în bandă largă pentru dezvoltarea economică și socială, conectivitatea în banda largă ar trebui inclusă în domeniul de aplicare a definiției serviciului universal (17).

3.11

Totodată, reluând recomandarea din avizul Comitetului privind „Reducerea decalajelor de acces la conexiunea în bandă largă” (18), Comisia ar trebui să specifice vitezele de transmisie și calitatea serviciului minime aplicabile definiției termenului de „bandă largă”.

3.12

Comitetul solicită Comisei să colaboreze cu autoritățile naționale de reglementare pentru a formula un regim de sancțiuni la scară comunitară în cazul infracțiunilor legate de securitatea comunicațiilor electronice. Ar trebui să se acorde atenție și mecanismelor care ar putea facilita consumatorilor un „drept la acționarea în justiție ”în procedură rapidă și la scara UE (acțiune colectivă sau individuală) împotriva făptașilor individuali.

3.13

Dincolo de sfera de aplicare a cadrului de reglementare, Comitetul solicită Comisiei să investigheze sistematic infracțiunile din domeniul securității — de tip spam, phishing și hacking — ale răufăcătorilor din afara UE și să caute soluții la nivel interguvernamental.

4.1.1

Crearea unei piețe coerente, paneuropene pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice necesită un bun cadru de reglementare, care să reunească factorii politici și socio-economici complecși ce trebuie armonizați. Cadrul actual s-a dovedit eficient în crearea unei piețe competitive, inovatoare și în creștere rapidă pentru serviciile de comunicații din Europa, echilibrând în același timp necesitățile furnizorilor de servicii, ale consumatorilor și ale intereselor naționale.

4.1.2

Actualul cadru de reglementare a intrat în vigoare în urmă cu 3 ani și este momentul ca termenii săi să fie revizuiți ținând seama de experiența acumulată și luând în considerare provocările viitoare. Expertizele (19) luate în considerare de Comisie și procesul extins de consultare cu toate părțile interesate au contribuit în mod semnificativ la procesul de revizuire, iar propunerile Comisiei arată că toți factorii au fost pe deplin luați în considerare.

4.1.3

Propunerile din comunicare și din documentul de lucru însoțitor al serviciilor Comisiei introduc modificări echilibrate și adecvate ale cadrului de reglementare actual.

4.1.4

Comitetul ia act de propunerile de a elimina din cadru anumite dispoziții învechite.

4.2.1

În ultimul deceniu, a crescut spectaculos importanța spectrului radio ca factor de producție pentru serviciile și rețelele de comunicații electronice (cum sunt comunicațiile mobile, portabile și prin satelit, radiodifuziunea și televiziunea) și alte aplicații (dispozitive pentru mică distanță, apărare, transport, radiolocație și sistemul de satelit GPS/Galileo). Se estimează că valoarea totală a serviciilor care depind de spectrul radio în UE depășește 200 de miliarde de euro, adică este între 2 % și 2,5 % din produsul intern brut european anual.

4.2.2

Deoarece cea mai mare parte a spectrului de frecvențe din UE este deja alocată unor utilizări sau unor utilizatori, orice alocare nouă îi afectează pe utilizatorii existenți. Politica în domeniul spectrului de frecvențe trebuie să ia în considerare nu numai necesitățile comunicațiilor electronice, ci și toate celelalte utilizări ale spectrului, care cuprind cercetarea, sectoarele aeronautic, maritim, spațial, audio-vizual (conținut), industria de apărare, observarea Pământului, medical, al integrării, al siguranței rutiere, științific etc. Politicile din domeniile care folosesc spectrul radio sunt din ce în ce mai mult elaborate și acceptate pentru Uniunea Europeană în ansamblu.

4.2.3

Evoluția tehnologică rapidă în combinație cu digitalizarea transmisiei și convergența serviciilor de comunicații au estompat legătura dintre platformele de acces radio și serviciile pe care se baza în mod tradițional gestionarea spectrului de frecvențe.

4.2.4

Inovația tehnologică reduce semnificativ riscul interferenței dintre diferiți utilizatori ai spectrului de frecvențe, reducând necesitatea acordării unui acces exclusiv la resursele spectrale și permițând o aplicare mai extinsă a autorizațiilor generale, prin simplificarea constrângerilor tehnice legate de utilizarea spectrului. În consecință, aplicarea tehnologiilor inovatoare ar putea înlătura barierele de acces la spectru și ar creste eficiența utilizării acestuia.

4.2.5

Necesitatea vitală de a acoperi uriașa cerere pentru spectrul de frecvențe paneuropean cu ajutorul noilor tehnologii din serviciile de comunicații electronice și necesitatea, la fel de importantă, de a proteja spectrul solicitat de alte aplicații esențiale necesită revizuirea generală a mecanismelor UE de gestionare a spectrului de frecvențe.

4.2.6

Ar fi o așteptare nerealistă ca diferitele autorități de reglementare europene care gestionează în prezent alocarea spectrului de frecvențe să elaboreze un regim unificat al spectrului pentru Europa. Este mai realistă soluția instituirii unei autorități centrale — o Agenție europeană a spectrului de frecvențe — care să coordoneze, să orienteze și să controleze gestionarea acestei resurse esențiale. Deoarece activitățile agenției ar avea tangență cu libertățile publice fundamentale, aceasta ar trebui să-și prezinte raportul de activitate în fața Parlamentului European și a Consiliului.

4.2.7

Reprezentanților intereselor comerciale ar trebui să li se acorde mai multă libertate în comercializarea spectrului de frecvențe, într-un mod reglementat, astfel încât spectrul comercial din sfera comunicațiilor electronice să fie folosit eficient pentru obiectivele cele mai productive din punct de vedere economic.

4.3.1

Crearea pieței interne este una dintre principalele forțe motrice ale prosperității și îmbunătățirii calității vieții în Europa. Printr-o combinație de orientări, linii directoare și norme, cadrul de reglementare a furnizat osatura politică a progresului pieței interne în rețelele și serviciile de comunicații electronice. Acesta s-a realizat respectând în același timp circumstanțele și provocările diferite cu care se confruntă fiecare stat membru și încurajând atât creșterea concurenței, cât și cea a investițiilor în rețele și servicii.

4.3.2

Procesul de creare a pieței interne ar trebui să garanteze întotdeauna faptul că interesul public — „binele public ”— primează în fața intereselor private și de afaceri. Piața nu se poate reglementa singură în mod adecvat în beneficiul binelui public, lucru cu atât mai adevărat atunci când în cauză este calitatea serviciilor și în condițiile în care concurența este redusă. Prin urmare, este necesar un cadru de reglementare solid pentru a promova interesele celui mai mare număr de cetățeni, astfel cum prevede Strategia Lisabona, asigurându-li-se permanent cea mai bună tehnologie la cel mai bun preț.

4.3.3

Majoritatea furnizorilor de servicii și rețele operează pe o singură piață națională. Comitetul își manifestă însă îngrijorarea față de riscul ca o favorizare necuvenită a furnizorilor multinaționali de servicii și rețele prin cadrul de reglementare să conducă în cele din urmă la o situație de oligopol, în care un anumit număr de societăți mari să domine piața UE. Cadrul de reglementare ar trebui să țină seama de această îngrijorare și să nu favorizeze în mod incorect întreprinderile multinaționale în detrimentul operatorilor naționali.

4.3.4

O autoritate europeană centralizată de reglementare asemănătoare cu aceea care funcționează pentru sistemul bancar s-ar putea dovedi o cale mai rapidă și mai directă de realizare a pieței interne în cazul comunicațiilor electronice, dar, în același timp, este posibil ca pierderea expertizei și a capacității de evaluare furnizate în prezent de autoritățile naționale de reglementare să fie în detrimentul unor țări, iar rezistența națională ar putea să împiedice de fapt evoluția către realizarea pieței interne.

4.3.5

Pentru moment, cel mai bine este să fie consolidat regimul curent de reglementare descentralizată, prin folosirea mai intensă de către Comisie a comitetului și a structurilor consultative existente pentru politici. Este preferabil să se ajungă la un acord asupra unei abordări comune decât să se încerce aplicarea unei „soluții universale”.

4.3.6

Deși subiectul este în afara sferei de aplicare a cadrului de reglementare, Comitetul este preocupat de riscul ca o creștere rapidă a disponibilității serviciilor media internaționale prin rețele de comunicații electronice să conducă la o proliferare nedorită a conținutului media de calitate scăzută. Comisia ar trebui să reflecteze la modul în care politicile UE ar putea sprijini producția și propagarea de conținut media de calitate ridicată, în special un conținut care să respecte bogata diversitate culturală a UE.

4.4.1

Pe măsură ce crește complexitatea serviciilor disponibile și apar noi servicii paneuropene, este importantă informarea consumatorilor cu privire la opțiunile disponibile. Pentru a asigura calitatea serviciilor și transparența prețurilor, consumatorii trebuie să dispună de o bună informare cu privire la ofertele concurente. De asemenea, legislația referitoare la drepturile consumatorilor trebuie actualizată pentru a ține seama de noua dinamică a pieței. Comitetul propune ca autoritățile naționale de reglementare să fie încurajate să publice instrumente on-line cu etaloane standardizate, care să faciliteze comparațiile între ofertele de comunicații electronice (servicii și tarife) ale furnizorilor concurenți pe piața respectivă.

4.4.2

Se recunoaște faptul că directiva privind serviciul universal trebuie actualizată și este salutată propunerea Comisiei de a lansa anul viitor spre dezbatere un document de tip carte verde. Totuși, este important ca acei cetățeni care locuiesc în regiuni mai puțin dezvoltate să nu fie și mai mult dezavantajați prin eliminarea obligațiilor de servicii universale în cazul furnizorilor de servicii dominanți pe piață. Problema „decalajului digital ”se va acutiza atunci când noile modele comerciale vor permite dezvoltarea serviciilor de televiziune prin Internet pentru acei cetățeni care au conexiune de mare viteză în bandă largă.

4.4.3

În cazul în care se decide că obligațiile de servicii universale nu mai constituie un mod corect sau practic de garantare a furnizării serviciilor esențiale de comunicații electronice ale secolului XXI, trebuie găsite mecanisme alternative de finanțare care să reducă „decalajul digital”, eventual prin fondurile structurale ale UE.

4.5.1

Comitetul face trimitere la avizul CESE privind strategia pentru o societate informațională sigură COM(2006) 251 și la invitația de a elabora o strategie integrată de securitate informațională care să reunească inițiativele europene.

4.5.2

Încălcările securității rețelelor de comunicații electronice subminează puternic încrederea consumatorilor și utilizarea serviciilor. În afara de aceasta, încălcarea securității rețelelor poate conduce la încălcarea dreptului la protecția vieții private al cetățenilor din UE. Este esențial ca Comisia să acționeze în modul cel mai hotărât pentru a proteja securitatea rețelelor și drepturile cetățenilor. Comitetul salută măsurile propuse în acest sens la revizuirea cadrului de reglementare.

4.5.3

Securitatea comunicațiilor electronice este esențială pentru adoptarea și dezvoltarea tehnologiilor și a serviciilor informaționale. Pe întreg teritoriul UE sunt necesare sancțiuni severe pentru a nu permite acestui tip de infracțiune să submineze încrederea consumatorilor și să întârzie dezvoltarea societății informaționale. Comitetul solicită Comisei să colaboreze cu autoritățile naționale de reglementare pentru a formula un regim de sancțiuni la scară comunitară în cazul infracțiunilor legate de securitatea comunicațiilor electronice. Ar trebui să se acorde atenție și mecanismelor care ar putea facilita consumatorilor un „drept la acționarea în justiție ”la scară UE împotriva făptașilor individuali.

4.5.4

Pe lângă problemele de securitate provocate de persoane din interiorul UE, securitatea rețelelor și a cetățenilor europeni face obiectul unor atacuri zilnice din afara Uniunii. Este necesar să se ia toate măsurile pentru urmărirea făptașilor, mergând până la a considera responsabile pentru pagubele produse statele din care pornesc atacurile.

—

Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor — Adaptarea politicilor de e-business într-un mediu aflat în schimbare: Lecţiile iniţiativei Go Digital şi viitoarele provocări — JO C 108, 30.4.2004, p. 23.

—

Propunerea de decizie a Parlamentului European şi a Consiliului privind elaborarea unui program comunitar multianual pentru promovarea unei utilizări mai sigure a Internetului şi a noilor tehnologii on-line — JO C 157, 28.6.2005, p. 136.

—

Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor — Conectarea Europei la mare viteză: evoluţii recente în sectorul comunicaţiilor electronice — JO C 120, 20.5.2005, p. 22.

—

Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor: i2010 — O societate informaţională europeană pentru creştere şi ocuparea forţei de muncă — JO C 110, 9.5.2006, p. 83.

—

Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor — e-Accesibilitatea — JO C 110, 9.5.2006, p. 26.

—

Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor — Reducerea decalajelor de acces la conexiunea în bandă largă — CESE 1181/2006.

—

Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor — O strategie pentru o societate informaţională sigură: dialog, parteneriat şi responsabilizare R/CESE 1474/2006, în curs.