14.12.2021   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 504/1


Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind rezultatele celui de al optulea ciclu al dialogului UE cu tinerii

(2021/C 504/01)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE ȘI REPREZENTANȚII GUVERNELOR STATELOR MEMBRE, REUNIȚI ÎN CADRUL CONSILIULUI,

AMINTIND CĂ:

1.

Prezenta rezoluție se bazează pe Rezoluția privind Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 (1), pe Rezoluția de stabilire a orientărilor privind guvernanța Dialogului UE cu tinerii (2), pe Concluziile privind promovarea conștiinței democratice și a angajamentului democratic în rândul tinerilor din Europa (3), pe Concluziile privind consolidarea guvernanței pe mai multe niveluri în contextul promovării participării tinerilor la procesele decizionale (4), precum și pe rezultatele ciclurilor anterioare ale dialogului UE cu tinerii.

2.

Rezoluția privind Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 stabilește obiective generale, principii directoare și o bază pentru extinderea cooperării în domeniul tineretului la nivelul UE. În rezoluție se solicită o mai mare implicare a tinerilor în dialogul cu factorii de decizie, precum și implicarea tinerilor din medii și grupuri sociale diverse.

3.

Dialogul UE cu tinerii reprezintă un mecanism de participare pentru tinerii din UE. Acesta servește drept un forum pentru reflecția comună continuă și pentru consultări cu privire la prioritățile, punerea în aplicare și monitorizarea cooperării la nivelul UE în domeniul tineretului (5) între factorii de decizie, tineri și organizațiile reprezentative ale acestora și permite un parteneriat continuu în ceea ce privește guvernanța acestor procese la nivel local, regional, național și european.

4.

Statele membre sunt încurajate să permită participarea tinerilor în toate etapele punerii în aplicare a dialogului UE cu tinerii prin implicarea sectorului tineretului și prin oferirea, după caz, a unui rol de lider respectivelor consilii naționale ale tinerilor (6) în cadrul Grupului de lucru național și al Grupului de coordonare european.

5.

Rezultatele celui de al optulea ciclu al dialogului UE cu tinerii se bazează pe cele trei Conferințe ale UE pentru tineret, pe feedbackul obținut în urma consultărilor calitative naționale și europene și a evenimentelor din etapa de dialog, pe rezultatele cantitative ale sondajului central al dialogului UE cu tinerii, precum și pe rezultatele din etapa de impact la nivel național și european. Acestea contribuie la integrarea punerii în aplicare transsectoriale și pe mai multe niveluri a obiectivului european pentru tineret #9 intitulat „Spațiu și participare pentru toți”. Ciclul a fost coordinat la nivel european de către Grupul de coordonare european.

6.

Obiectivul prezentului document este de a garanta că rezultatele celui de al optulea ciclu al dialogului UE cu tinerii sunt recunoscute și monitorizate de către părțile interesate relevante din domeniul politicilor de tineret naționale și europene, precum și de a asigura calitatea și continuitatea punerii în aplicare a procesului dialogului UE cu tinerii și a rezultatelor acestuia.

RECUNOSCÂND CĂ:

7.

Cel de al optulea ciclu al dialogului UE cu tinerii din cursul președințiilor Germaniei, Portugaliei și Sloveniei, desfășurat în perioada 1 iulie 2020-31 decembrie 2021 sub titlul comun „Europe for YOUth – YOUth for Europe (Europa pentru tineret – Tineretul pentru Europa): un spațiu pentru democrație și participare” se bazează pe obiectivele europene pentru tineret, mai exact pe obiectivul #9 intitulat „Spațiu și participare pentru toți” din Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027.

8.

Rezoluția privind Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 solicită o mai mare implicare a tinerilor în procesul dialogului UE cu tinerii; cu toate acestea pentru a ajunge la toți tinerii la nivel local, regional, național și european și pentru a comunica cu aceștia e necesară o capacitate adecvată, mai exact resurse financiare și umane.

9.

Contribuția Grupurilor de lucru naționale este importantă în ghidarea proceselor dialogului UE cu tinerii la nivel național, inclusiv la nivel regional și local, în special pentru a ajunge la grupuri diverse de tineri și pentru a conecta diferitele părți interesate de la nivel național, regional și local cu acest proces.

10.

Contribuția organizațiilor neguvernamentale internaționale de tineret este importantă pentru a reuni o gamă de perspective din întreaga Europă în cadrul dialogului în materie de politici și pentru a asigura contribuții de calitate cu privire la dimensiunea transnațională a procesului dialogului UE cu tinerii.

11.

Una dintre caracteristicile celui de al optulea ciclu a fost axarea pe calitatea participării și utilizarea prevalentă a instrumentelor digitale în contextul crizei sanitare. Cel de al optulea ciclu al procesului dialogului UE cu tinerii a avut loc în cursul pandemiei de COVID-19, când majoritatea țărilor din UE instituiseră măsuri de distanțare socială, ceea ce a limitat capacitatea de a desfășura reuniuni fizice. Din cauza pandemiei, toate cele trei Conferințe ale UE pentru tineret au fost organizate în strânsă cooperare cu respectivele consilii naționale ale tinerilor în format virtual.

12.

Președinția germană s-a axat pe conștiința democratică și implicarea democratică în rândul tinerilor din Europa, sub deviza „Tinerii și democrația”. Ca bază pentru consultările și evenimentele de la nivel național și european, a fost propus un set de întrebări calitative adresate Grupurilor de lucru naționale din statele membre și organizațiilor neguvernamentale internaționale de tineret, cu un accent pe cele șapte obiective specifice ale obiectivului pentru tineret #9 „Spațiu și participare pentru toți”.

13.

Președinția portugheză s-a axat pe consolidarea guvernanței pe mai multe niveluri prin promovarea participării tinerilor la procesele decizionale și a pus un accent deosebit pe participarea tineretului prin inovarea digitală. De asemenea, s-a acordat atenție abordărilor bazate pe drepturile tinerilor în ceea ce privește politicile de tineret, iar acesta a fost subiectul dezbaterii de orientare desfășurate de Consiliul miniștrilor tineretului din 17 mai 2021. Întrucât președinția portugheză a coincis cu tranziția de la etapa de dialog la etapa de punere în aplicare, a fost elaborat un set de instrumente cu acțiuni concrete pentru punerea în aplicare a obiectivului pentru tineret #9 „Spațiu și participare pentru toți”, ținându-se seama de rapoartele privind consultările calitative și evenimentele, precum și de discuțiile purtate de delegații portughezi din cadrul Conferinței UE pentru tineret. În plus, a avut loc evenimentul „Solve the Gap Hackathon”, care a durat 48 de ore și a avut drept rezultat crearea unui instrument online pentru a promova implicarea tinerilor în procesele democratice. Instrumentul va figura pe Portalul european pentru tineret.

14.

Președinția slovenă a explorat importanța spațiilor civice pentru participarea tinerilor, precum și modalități de protejare a acestora. De asemenea, aceasta a analizat rezultatele cantitative ale sondajului central al dialogului UE cu tinerii și rezultatele derivate dintr-un set de întrebări de orientare introdus în cursul președinției portugheze, utilizându-le pentru a explora bunele practici în ceea ce privește punerea în aplicare a obiectivului european pentru tineret #9 și a obiectivelor specifice ale acestuia și transpunând aceste practici în acțiuni pentru tineret. Au fost identificate barierele legate de punerea în aplicare a acestora și calea de urmat.

CONSIDERĂ CĂ:

15.

Fiecare ciclu al dialogului UE cu tinerii se bazează pe ciclurile anterioare, pe conferințele UE pentru tineret, precum și pe lucrările președințiilor Consiliului UE în domeniul tineretului. Aceasta evidențiază rolul și importanța unității trio-ului de președinții în ceea ce privește realizarea obiectivelor fiecărui ciclu al dialogului UE cu tinerii și în ceea ce privește contribuția la atingerea obiectivelor specifice prevăzute în obiectivele pentru internet, prin conectarea ciclurilor succesive.

16.

Grupurile de lucru naționale utilizează o varietate de metode, precum metode vizuale participative și metode de cercetare bazate pe acțiunea participativă, mese rotunde și evenimente online de dialog cu tinerii. Organizațiile neguvernamentale internaționale de tineret au facilitat mese rotunde la care au participat factori de decizie și tineri la nivel european.

17.

Grupul de coordonare european a propus sondajul central al dialogului UE cu tinerii drept o modalitate de a explora alte segmente ale participării tineretului pentru a include o gamă de voci cât mai amplă și de a încuraja Grupurile de lucru naționale și organizațiile neguvernamentale internaționale de tineret să se axeze mai mult pe formate de participare calitative și mai semnificative în procesul de dialog, aducând astfel o valoare adăugată la consultările de la nivelul UE.

18.

Cooperarea și crearea în comun semnificative între cele trei președinții ale UE implicate și respectivele lor consilii naționale ale tinerilor, Forumul European de Tineret și Comisia Europeană s-au numărat printre principiile de bază ale punerii în aplicare a celui de al optulea ciclu al dialogului UE cu tinerii.

19.

Plasarea tinerilor și a organizațiilor de tineret în centrul conceperii, planificării, punerii în aplicare, monitorizării, evaluării și monitorizării ciclului și a tuturor activităților sale, de exemplu garantând că consiliile naționale ale tinerilor ale președințiilor au dreptul de a coprezida Grupul de coordonare european, a reprezentat un aspect-cheie al succesului celui de al optulea ciclu al dialogului EU cu tinerii.

20.

Recunoașterea în continuare a implicării și contribuției organizațiilor neguvernamentale internaționale de tineret în procesul dialogului UE cu tinerii este importantă pentru a se garanta faptul că dialogul are o dimensiune europeană solidă; ar trebui asigurate un sprijin politic și finanțare durabilă, structurală și suficientă la nivel european și național astfel încât Grupurile de lucru naționale și organizațiile neguvernamentale internaționale de tineret să își poate desfășura activitățile în cadrul procesului oficial al dialogului UE cu tinerii.

21.

Conferințele UE pentru tineret reprezintă o parte importantă a procesului dialogului cu tinerii, creând spații sigure în cadrul cărora participanții au cunoștințele și oportunitățile necesare pentru a contribui și ar trebui să reunească factorii de decizie, pentru ca aceștia să participe la dialog într-un mod semnificativ, să schimbe opinii cu tinerii pe un picior de egalitate, să creeze în comun cu ei rezultatele conferințelor și să integreze aceste rezultate, după caz, în procesul lor decizional politic, în vederea garantării unei participări semnificative a tinerilor la proces.

22.

Organizarea de evenimente legate de dialogul UE cu tinerii în modul cel mai durabil posibil, precum și luarea în considerare a dimensiunilor sociale, economice și de mediu ale durabilității reprezintă un element important pentru a garanta că procesul va fi mai semnificativ pentru tineri și pentru factorii de decizie.

23.

Axarea pe punerea în aplicare a obiectivului pentru tineret #9 pentru a transforma obiectivele specifice ale acestuia în acțiuni pentru tineret a adus o nouă dimensiune importantă în procesul dialogului UE cu tinerii, concretizând schimbările necesare pentru a îmbunătăți viețile tinerilor din Europa și ar putea fi adoptată de viitoarele cicluri ale dialogului UE cu tinerii drept o practică pozitivă și o sursă de inspirație.

RECUNOSC CĂ:

24.

Tinerii reprezintă prezentul și viitorul unei Europe durabile, sociale, prospere, democratice, neutre pentru climă și adaptate erei digitale. Participarea lor este vitală în conturarea prezentului și viitorului Europei, asigurând că toți cetățenii Europei se bucură de împlinire personală și bunăstare și oferindu-le capacitatea de a se implica într-o cetățenie activă și responsabilă.

25.

Pandemia de COVID-19 și măsurile excepționale luate pentru a o combate au avut un impact puternic asupra participării tinerilor și asupra spațiilor civice pentru tineri, care au fost reduse din ce în ce mai mult și care ar putea fi protejate în mod proactiv. De asemenea, pandemia de COVID-19 a evidențiat importanța explorării în continuare și a dezvoltării de noi forme de participare și de implicare civică, în special în contextul participării digitale a tinerilor și, în același timp, importanța recunoașterii și a abordării decalajelor digitale existente și a limitelor participării digitale (7).

SALUTĂ:

26.

Participarea activă a tinerilor la consultările calitative naționale și europene desfășurate de către Grupurile de lucru naționale și organizațiile neguvernamentale internaționale de tineret, implicarea activă a tinerilor în sondajul central al dialogului UE cu tinerii lansat de către Grupul de coordonare european, precum și implicarea lor activă în etapa de punere în aplicare. Consultările și etapa de punere în aplicare au implicat o utilizare variată și inovatoare a sondajelor pe scară mai mică, grupuri de reflecție, evenimente de mari proporții din cadrul dialogului cu tinerii, ateliere, cercetări bazate pe acțiunea participativă, metode vizuale participative, mese rotunde și evenimente digitale din cadrul dialogului cu tinerii.

27.

Activitățile și măsurile propuse, precum și cele în curs de desfășurare de către Grupurile de lucru naționale și organizațiile neguvernamentale internaționale de tineret în circumstanțe dificile din cauza pandemiei, ca parte a transformării obiectivului pentru tineret #9 în acțiuni pentru tineret.

28.

Cooperarea de succes și parteneriatul egal din cadrul Grupului de coordonare european pe toată durata ciclului, pe baza recomandărilor ciclurilor precedente ale dialogului UE cu tinerii în vederea punerii în aplicare transsectoriale și pe mai multe niveluri a dialogului UE cu tinerii.

INVITĂ STATELE MEMBRE ȘI COMISIA, ÎN CONFORMITATE CU PRINCIPIUL SUBSIDIARITĂȚII ȘI ÎN LIMITA SFERELOR LOR DE COMPETENȚĂ:

29.

Să ia în considerare rezultatele celui de al optulea ciclu al dialogului UE cu tinerii, inclusiv recomandările tinerilor care figurează în anexa I, la conceperea și punerea în aplicare a viitoarelor politici de tineret, în sinergie cu toate politicile care îi afectează pe tineri, și să exploreze modalități suplimentare de punere în aplicare a obiectivelor europene pentru tineret și a obiectivelor specifice aferente.

30.

Să consolideze și să îmbunătățească procesul dialogului UE cu tinerii prin luarea în considerare și, acolo unde este posibil, prin punerea în aplicare a bunelor practici derivate din cel de al optulea dialog al UE cu tinerii și a principiilor care au ghidat punerea în aplicare cu succes a acestuia, în special prin plasarea tinerilor și a organizațiilor de tineret în centrul procesului și garantând că dialogul UE cu tinerii este un proces condus de tineret, în cadrul căruia tinerii și factorii de decizie au un dialog constructiv bazat pe găsirea de soluții cu un impact real. Prin urmare, consiliile naționale ale tinerilor, dacă este cazul, ar trebui să își mențină rolul de părți interesate principale în Grupurile de lucru naționale și să primească sprijinul politic și financiar necesar pentru a îndeplini acest rol.

31.

Să recunoască rolul Grupurilor de lucru naționale, angajamentul lor indispensabil față de proces și importanța acestora în ceea ce privește amploarea și diversitatea perspectivelor, precum și să acorde prioritate acestor aspecte.

32.

Să acorde prioritate și vizibilitate dialogului UE cu tinerii în cadrul evenimentelor naționale și de la nivelul UE și să promoveze participarea tineretului în procesele decizionale de la toate nivelurile, precum și să sprijine și să consolideze cooperarea dintre diferitele părți interesate, mai exact Grupul de coordonare european, Grupurile de lucru naționale, Forumul European de Tineret, consiliile naționale ale tinerilor, organizațiile neguvernamentale internaționale de tineret și alte părți interesate relevante.

33.

Să furnizeze sprijinul necesar, inclusiv resurse financiare adecvate, și instrumentele de participare adaptate tinerilor necesare pentru a ajunge la mai mulți tineri dintr-o gamă largă de medii și grupuri sociale de la toate nivelurile, precum și pentru a comunica cu aceștia și a le furniza informații, în vederea realizării obiectivelor ambițioase prevăzute pentru procesul dialogului UE cu tinerii în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027.

34.

Să asigure o abordare mai durabilă și mai strategică în ceea ce privește activitățile de comunicare și de informare ale dialogului UE cu tinerii, punând în aplicare o strategie de comunicare internă și externă cuprinzătoare la nivel european și să furnizeze Grupurilor de lucru naționale sprijin suplimentar, după caz, pentru a-și dezvolta propria comunicare cu privire la dialogul UE cu tinerii, creată în comun cu organizațiile de tineret, în conformitate cu strategia de comunicare europeană, creată în cadrul conducerii comune a organizațiilor de tineret, inclusiv un logo comun al dialogului UE cu tinerii, etichetând toate acțiunile dialogului UE cu tinerii la nivel european, național, regional și local.

35.

Comisia Europeană și statele membre ar trebui să asigure consolidarea unei memorii instituționale pe termen lung, precum și continuitatea lucrărilor pe parcursul ciclurilor dialogului UE cu tinerii. Se vor organiza schimburi periodice și o coordonare condusă de tineri sprijinită în mod adecvat de trioul de președinții, ultima președinție din trioul precedent, prima președinție din trioul succesiv, Comisie și Forumul European de Tineret. Documentația Grupului de coordonare european ar trebui făcută publică pe Portalul european pentru tineret.

36.

Să furnizeze feedback permanent tinerilor și organizațiilor de tineret implicate în toate etapele procesului dialogului UE cu tinerii, în vederea garantării unui dialog semnificativ și a unei participări semnificative a tinerilor la toate nivelurile.

ȘI CONSTATĂ DE ASEMENEA CĂ:

Prioritatea tematică generală a următorului trio de președinții (Franța, Republica Cehă și Suedia) este „Angajament comun pentru o Europă durabilă și favorabilă incluziunii”.


(1)  Rezoluția Consiliului Uniunii Europene și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind un cadru pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului: Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 (JO C 456, 18.12.2018, p. 1).

(2)  Rezoluția Consiliului și a reprezentanților statelor membre reuniți în cadrul Consiliului de stabilire a orientărilor privind guvernanța Dialogului UE cu tinerii – Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 (JO C 189, 5.6.2019, p. 1).

(3)  Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind promovarea conștiinței democratice și a angajamentului democratic în rândul tinerilor din Europa (JO C 415, 1.12.2020, p. 16).

(4)  Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind consolidarea guvernanței pe mai multe niveluri în contextul promovării participării tinerilor la procesele decizionale (JO C 241, 21.6.2021, p. 3).

(5)  Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a „Erasmus”, programul Uniunii pentru educație, formare, tineret și sport, și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1288/2013, COM(2018) 367 final, 2018/0191 (COD).

(6)  Rezoluția Consiliului Uniunii Europene și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind un cadru pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului: Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 (JO C 456, 18.12.2018, p. 1).

(7)  Parteneriatul pentru tineret: Tomaž Deželan și Laden Yurttagüler (2021), Pool of European Youth Researchers, Shrinking democratic space for youth.


ANEXA I

RECOMANDĂRI COMUNE ALE CELUI DE AL OPTULEA CICLU AL DIALOGULUI UE CU TINERII

„Europe for YOUth – YOUth for Europe” (Europa pentru tineret – Tineretul pentru Europa)

Ideile și opiniile tinerilor împărtășite în cadrul Conferinței UE pentru tineret din septembrie 2021 s-au axat pe obiectivul pentru tineret #9 „Spațiu și participare pentru toți” și oferă recomandări privind punerea în aplicare a acestui obiectiv. Respectivele recomandări ale tinerilor se referă la toate cele șapte obiective specifice ale obiectivului pentru tineret #9. Recomandările reflectă procesul demarat de președinția germană, care a fost continuat de președinția portugheză și încheiat de cea slovenă.

Aceste recomandări nu impun nicio cerință formală în ceea ce privește politicile naționale de tineret. Cu toate acestea, ele pot servi drept sursă de inspirație pentru statele membre.

Obiectivul specific nr. 1: „Asigurarea faptului că tinerii pot influența procesul decizional”

a)

Solicităm ca atât statele membre, cât și Comisia Europeană să ofere mereu feedback concret tinerilor ori de câte ori aceștia sunt implicați în procesul decizional al acestora și să garanteze un proces de evaluare cu tinerii, în vederea asigurării unei veritabile participări.

b)

Recomandăm ca statele membre să adopte sau să elaboreze în continuare actele legislative necesare pentru asigurarea unor sisteme de cogestionare durabile pentru tineret în procesele decizionale și de elaborare a politicilor de la nivel național și local, printre altele, pentru a proteja și extinde spațiile civice pentru tineret.

Obiectivul specific nr. 2: „Asigurarea unui acces egal la participare”

a)

Recomandăm statelor membre și Comisiei Europene să sporească diversitatea din cadrul structurilor de participare și să combată lipsa de incluziune prin furnizarea de informații ușor accesibile grupurilor minoritare.

b)

Încurajăm toate statele membre să sprijine părțile interesate de la nivel local în ceea ce privește furnizarea de activități extrașcolare tinerilor cu mai puține oportunități.

Obiectivul specific nr. 3: „Participarea la alegeri și reprezentarea în cadrul organelor alese”

a)

Încurajăm statele membre să instituie un proces de votare simbolic în întreaga UE pentru alegerile pentru Parlamentul UE pentru toate grupele de vârstă care nu au încă dreptul la vot, în cooperare cu centrele locale pentru tineret și consiliile naționale ale tinerilor, în vederea încurajării tinerilor care nu au vârsta legală de votare actuală să participe în mod activ la procesele decizionale politice, consolidând astfel o cultură a recunoașterii opiniilor tinerilor în politică.

b)

Recomandăm Comisiei Europene și statelor membre să elaboreze strategii în vederea sprijinirii tinerilor care ar dori să candideze la nivel local, național și la nivelul UE, prin dezvoltarea unei platforme adaptate tinerilor comune la nivel european pentru tinerii care intenționează să candideze la alegeri, precum și prin furnizarea de materiale cu scopul de a dezvolta ulterior structuri similare pentru alegerile naționale.

c)

Recomandăm statelor membre să furnizeze educație pentru cetățenie de calitate în școli pentru toți tinerii în fiecare stat membru și să adopte un cadru comun la nivelul UE cu scopul de a le oferi tinerilor încredere în capacitățile lor în ceea ce privește participarea politică semnificativă și reprezentativă.

d)

Recomandăm Comisiei Europene și statelor membre să consolideze credibilitatea instituțiilor politice și le încurajăm să își bazeze acțiunile pe dovezi științifice cu scopul de a oferi beneficii întregii societăți pentru a evita dezamăgirea tineretului în ceea ce privește procesul decizional și politica.

Obiectivul specific nr. 4: „Asigurarea unor spații fizice pentru tineret”

a)

Recomandăm Comisiei Europene și statelor membre să sensibilizeze publicul cu privire la oportunitățile de finanțare direcționate către crearea de spații fizice pentru tineret și sprijinirea acestora, precum și să promoveze astfel de oportunități.

b)

Invităm statele membre să modifice politicile educaționale de la nivel național și să furnizeze sisteme de monitorizare la nivelul UE în vederea promovării spațiilor și a inițiativelor sigure și adaptate tinerilor.

c)

Recomandăm Comisiei Europene și statelor membre să introducă monitorizarea protejării spațiilor civice fizice pentru tineret în vederea garantării drepturilor tinerilor de a-și proteja spațiile fizice de diferite amenințări, cum ar fi comercializarea și creșterea chiriilor.

d)

Recomandăm Comisiei Europene și statelor membre să asigure caracterul cuprinzător și accesibil al spațiilor fizice pentru tineret prin furnizarea de informații adaptate tinerilor și accesibile cu privire la aceste spații.

Obiectivul specific nr. 5: „Asigurarea unor spații digitalizate pentru tineret”

a)

Încurajăm statele membre să asigure un nivel digital standard minim în întreaga Europă în ceea ce privește infrastructurile care includ accesul gratuit la Wi-fi/internet și instrumente digitale de bază care să fie utilizate de tineri.

b)

Încurajăm Comisia Europeană să aloce fonduri specifice sectorului tineretului în vederea capacitării și a educării tinerilor în ceea ce privește dezvoltarea de competențe digitale, cu un accent deosebit pe tinerii cu mai puține oportunități.

c)

Recomandăm Comisiei Europene să elaboreze un cadru la nivel european care să măsoare cât de adaptate tinerilor sunt spațiile virtuale, astfel încât spațiilor și instrumentelor actuale să li se acorde orientări clare și actualizate cu privire la utilizarea unui limbaj accesibil și la centralizarea informațiilor, în vederea înlăturării barierelor din calea implicării active a tinerilor în procesele sociale și politice.

d)

Recomandăm ca statele membre să ofere educatorilor din sectorul formal și nonformal capacitățile necesare pentru a garanta că tinerii au competențele și instrumentele necesare pentru a se proteja de dezinformare și de discursuri ale urii în spațiile virtuale prin stimularea abilității lor de a-și forma opinii într-un mod obiectiv.

Obiectivul specific nr. 6: „Asigurarea unei finanțări sustenabile pentru participarea tinerilor”

a)

Recomandăm ca statele membre să ofere o mai mare vizibilitate activităților pentru tineret prin sporirea accesibilității acestora (în special prin stimulente pentru activitățile pentru tineret mobile în zonele rurale și îndepărtate, precum și pentru cele cu tinerii mai puțin accesibili) și prin recunoașterea acestor activități (prin intermediul recunoașterii formale a acestei ocupații, al parteneriatelor active cu educația formală și cu actori locali).

b)

Recomandăm statelor membre să consolideze poziția și rolul activităților pentru tineret în chestiunile societale (parteneriate în cadrul inițiativelor, evenimentelor, competițiilor și proiectelor locale) și să asigure recunoașterea acestor activități în societate (valorificarea activităților pentru tineret).

c)

Recomandăm ca statele membre și Comisia Europeană să sprijine crearea unui plan de redresare general al UE privind tineretul, cu acțiuni specifice de întreprins la nivel european, național și local, care să se axeze pe activitățile pentru tineret și pe participarea tinerilor, precum și să se angajeze în ceea ce privește crearea acestui plan, în vederea depășirii problemelor agravate de pandemie.

Obiectivul specific nr. 7: „Furnizarea de informații relevante și adaptate tinerilor”

a)

Recomandăm ca statele membre să introducă lecții periodice în ceea ce privește alfabetizarea mediatică și informațională în programele naționale de învățământ primar și secundar pregătite și monitorizate cu atenție, în cooperare cu organizațiile de tineret relevante de la nivel național, regional și local, precum și cu profesioniști din domeniul mass-media, asigurând totodată formarea periodică și la nivel național a cadrelor didactice, care să fie cofinanțată de bugetul UE.

b)

Invităm statele membre și Comisia Europeană să includă furnizarea de informații și consiliere de calitate pentru tineri, în conformitate cu Carta europeană de informare a tinerilor, în strategiile lor pentru tineret și să furnizeze resurse unui organism național de coordonare a informațiilor pentru tineri, astfel încât tineretul să poată accesa informații relevante la nivel european, național, regional și local.

c)

Recomandăm Comisiei Europene să stabilească o Strategie a UE de comunicare pentru tineret care să furnizeze statelor membre orientări cu privire la crearea de comunicări în comun cu tinerii în ceea ce privește politici și publicații relevante pentru tineri, asigurând că aceste comunicări sunt publicate pe Portalul european pentru tineret, unde pot avea loc discuții și dialoguri cu tinerii.


ANEXA II

Trimiteri:

Rezoluția Consiliului Uniunii Europene și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind un cadru pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului: Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 (JO C 456, 18.12.2018, p. 1).

Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind rezultatele celui de al șaptelea ciclu al Dialogului UE cu tinerii: Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 (JO C 212 I, 26.6.2020, p. 1).

Rezoluția Consiliului și a reprezentanților statelor membre reuniți în cadrul Consiliului de stabilire a orientărilor privind guvernanța Dialogului UE cu tinerii – Strategia Uniunii Europene pentru tineret pe perioada 2019-2027 (JO C 189, 5.6.2019, p. 1).

Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind consolidarea guvernanței pe mai multe niveluri în contextul promovării participării tinerilor la procesele decizionale (JO C 241, 21.6.2021, p. 3).

Concluzii ale Consiliului, Tineretul în acțiunea externă, Secretariatul General al Consiliului, documentul 8629/20 din 5 iunie 2020.

Concluziile Consiliului și ale reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind promovarea conștiinței democratice și a angajamentului democratic în rândul tinerilor din Europa (JO C 415, 1.12.2020, p. 16).

Rezoluția Consiliului privind dialogul structurat și viitoarea dezvoltare a dialogului cu tinerii în contextul politicilor de cooperare europeană în domeniul tineretului pentru perioada de după 2018 (JO C 189, 15.6.2017, p. 1).

CIVICUS, State of Civil Society Reports, 2016, Johannesburg, SOCS2016 (civicus.org).