Numai textele originale CEE-ONU au efect juridic în temeiul dreptului public internațional. Situația și data intrării în vigoare ale prezentului regulament ar trebui verificate în ultima versiune a documentului de situație al CEE-ONU TRANS/WP.29/343, disponibil la următoarea adresă:

http://www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29gen/wp29fdocstts.html

Include toate textele valabile până la:

Seria 03 de amendamente la regulament – Data intrării în vigoare: 18 iunie 2016

CUPRINS

REGULAMENTUL

1.

Domeniul de aplicare

2.

Cerințe generale

3.

Definiții comune pentru părțile I, II și III

PARTEA I.   OMOLOGAREA RUPD

4.

Definiții

5.

Cererea de omologare

6.

Omologarea

7.

Cerințe

8.

Conformitatea producției

9.

Sancțiuni în cazul neconformității producției

10.

Modificarea și extinderea omologării unui tip de dispozitiv de protecție antiîmpănare spate

11.

Încetarea definitivă a producției

12.

Denumirile și adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea încercărilor de omologare, precum și ale autorităților de omologare de tip

PARTEA II.   OMOLOGAREA UNUI VEHICUL ÎN CEEA CE PRIVEȘTE INSTALAREA UNUI RUPD OMOLOGAT

13.

Definiții

14.

Cererea de omologare

15.

Omologarea

16.

Cerințe pentru instalarea unui dispozitiv de protecție antiîmpănare spate omologat (RUPD)

17.

Conformitatea producției

18.

Sancțiuni în cazul neconformității producției

19.

Modificarea și extinderea omologării unui tip de vehicul

20.

Încetarea definitivă a producției

21.

Denumirile și adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea încercărilor de omologare, precum și ale autorităților de omologare de tip

PARTEA III.   OMOLOGAREA UNUI VEHICUL CU PRIVIRE LA PROTECȚIA ANTIÎMPĂNARE SPATE (RUP)

22.

Definiții

23.

Cererea de omologare

24.

Omologarea

25.

Cerințe pentru RUP

26.

Conformitatea producției

27.

Sancțiuni în cazul neconformității producției

28.

Modificarea și extinderea omologării unui tip de vehicul

29.

Încetarea definitivă a producției

30.

Denumirile și adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea încercărilor de omologare, precum și ale autorităților de omologare de tip

PARTEA IV.   DISPOZIȚII TRANZITORII

31.

Dispoziții tranzitorii

ANEXE

1.

Comunicare (partea I)

2.

Comunicare (partea II)

3.

Comunicare (partea III)

4.

Dispuneri ale mărcilor de omologare

5.

Condiții și proceduri de încercare

6.

Vehicule specifice

7.

Cerințe pentru diferite categorii de vehicule

1.   DOMENIU DE APLICARE

1.1.   Prezentul regulament se aplică:

1.1.1.

PARTEA I: dispozitivelor de protecție antiîmpănare spate prevăzute pentru echiparea vehiculelor din categoriile M, N și O (1);

1.1.2.

PARTEA II: instalării pe vehicule din categoriile M, N și O (1) a dispozitivelor de protecție antiîmpănare spate omologate de tip în conformitate cu partea I din prezentul regulament;

1.1.3.

PARTEA III: vehiculelor din categoriile M, N și O (1) echipate cu un dispozitiv de protecție antiîmpănare spate care nu a fost omologat separat în conformitate cu partea I din prezentul regulament sau care este astfel conceput și/sau echipat încât se poate considera că părțile sale componente îndeplinesc total sau parțial funcția dispozitivului de protecție antiîmpănare spate;

1.1.4.

vehiculelor din categoriile M1, M2, M3, N1, O1 și O2 (1) din motive de protecție antiîmpănare spate.

1.2.   Prezentul regulament nu se aplică:

1.2.1.

unităților tractoare ale vehiculelor articulate;

1.2.2.

remorcilor concepute și construite pentru transportul de sarcini foarte lungi și indivizibile, precum trunchiurile de copaci, barele de oțel etc.;

1.3.   vehiculele la care orice dispozitiv de protecție antiîmpănare spate (de exemplu, fix, demontabil, pliabil, reglabil etc.) este incompatibil cu utilizarea pe drumuri rutiere pot fi parțial sau complet excluse de la aplicarea prezentului regulament, sub rezerva deciziei autorității de omologare de tip.

2.   CERINȚE GENERALE

2.1.   Toate vehiculele trebuie să fie construite și/sau echipate astfel încât să ofere o protecție efectivă pe toată lățimea lor împotriva împănării vehiculelor menționate la alineatul (1) din prezentul regulament în eventualitatea unei coliziuni din spate cu vehicule din categoriile M1 și N1  (2).

2.2.   Vehiculul trebuie încercat în condițiile prevăzute la punctul 2 din anexa 5.

2.3.   Se consideră că un vehicul dintr-una din categoriile M1, M2, M3, N1, O1 sau O2 îndeplinește condiția stabilită mai sus:

(a)	dacă acesta îndeplinește aceleași condiții ca cele specificate în partea II sau partea III; sau

(b)	în cazul în care garda la sol a părții posterioare a vehiculului fără încărcătură nu depășește 550 mm pe o lățime care nu este mai mică decât cea a axei spate cu mai mult de 100 mm în ambele părți (exclusiv proeminența pneurilor aproape de sol); sau

(c)

dacă, în cazul vehiculelor din categoriile O1 și O2, atunci când pneurile se proiectează cu mai mult de jumătate din lățime în afara caroseriei (cu excepția apărătorilor de roți) sau în afara șasiului în absența caroseriei, garda la sol a părții posterioare a vehiculului fără încărcătură nu depășește 550 mm pe o lățime care nu este mai mică de 100 mm deduși din distanța măsurată între punctele interioare extreme ale pneurilor (exclusiv proeminența pneurilor aproape de sol), în ambele părți.

Dacă există mai multe axe spate, lățimea care trebuie luată în considerare este cea a celei mai late dintre aceste axe.

Cerințele de la punctul 2.3 litera (b) și de la punctul 2.3 litera (c) de mai sus sunt îndeplinite cel puțin pe o linie:

(a)	la o distanță de cel mult 450 mm de la extremitatea posterioară a vehiculului;

(b)	care poate avea întreruperi însumând maximum 200 mm.

2.4.   Se va considera că orice vehicul din categoria G îndeplinește condiția pentru garda la sol prevăzută mai sus dacă unghiul de degajare (ISO 612: 1978) nu depășește:

(a)	10° pentru vehicule din categoriile M1G și N1G;

(b)	20° pentru vehicule din categoriile M2G și N2G; și

(c)	25° pentru vehicule din categoriile M3G și N3G;

pe o lățime care nu este mai mică decât cea a axei spate cu mai mult de 100 mm în ambele părți (exclusiv orice proeminență a pneurilor aproape de sol).

Dacă există mai multe axe spate, lățimea care trebuie luată în considerare este cea a celei mai late dintre aceste axe. Cerințele de la literele (a)-(c) de la prezentul punct trebuie să fie îndeplinite cel puțin pe o linie:

(a)	la o distanță de cel mult 450 mm de la extremitatea posterioară a vehiculului;

(b)	care poate avea întreruperi însumând maximum 200 mm.

3.   DEFINIȚII COMUNE PENTRU PĂRȚILE I, II ȘI III

3.1.   În sensul prezentului regulament:

3.1.1.

„Masa fără încărcătură” înseamnă masa vehiculului în stare de funcționare, fără niciun ocupant și neîncărcat, dar cuprinzând combustibilul, lichidul de răcire, lubrifianții, uneltele și o roată de rezervă (dacă sunt furnizate ca echipament standard de către producător).

3.1.2.

„Masa maximă” înseamnă masa declarată de către producătorul vehiculului ca tehnic admisibilă (această masă poate fi mai mare decât „masa maximă admisibilă” stabilită de către administrația națională).

3.1.3.

Un „RUPD” (dispozitiv de protecție antiîmpănare spate) constă în mod normal într-o bară transversală și în legături la barele laterale ale șasiului sau alte elemente structurale ale vehiculului.

3.1.4.

„Cabină separată” înseamnă o cabină atașată de șasiul vehiculului prin legături specifice și care nu are părți comune cu zona de încărcare.

PARTEA I.   OMOLOGAREA DISPOZITIVELOR DE PROTECȚIE ANTIÎMPĂNARE SPATE

4.   DEFINIȚII

4.1.   În sensul părții I din prezentul regulament:

4.1.1.

„Omologarea unui dispozitiv de protecție antiîmpănare spate” înseamnă omologarea unui asemenea tip de dispozitiv de protecție antiîmpănare spate în conformitate cu cerințele stabilite la punctul 7 de mai jos.

4.1.2.

„Tip de dispozitiv de protecție antiîmpănare spate” înseamnă dispozitive de protecție antiîmpănare spate care nu diferă în privința caracteristicilor esențiale, cum sunt forma, dimensiunile, modul de atașare, materialele și marcajele menționate la punctul 5.2.2 de mai jos.

5.   CEREREA DE OMOLOGARE

5.1.   Cererea de omologare a unui dispozitiv de protecție antiîmpănare spate trebuie înaintată de către producătorul dispozitivului de protecție antiîmpănare spate sau de către reprezentantul împuternicit al acestuia.

5.2.   Pentru fiecare tip de dispozitiv, cererea trebuie să fie însoțită de:

5.2.1.

documentația, în triplu exemplar, care descrie caracteristicile tehnice ale dispozitivului de protecție antiîmpănare spate: dimensiunile, formele și materialele sale componente, precum și metoda de instalare;

5.2.2.

un eșantion al tipului de dispozitiv de protecție antiîmpănare spate: eșantionul trebuie marcat, pe toate componentele principale, cu denumirea comercială sau marca solicitantului și cu denumirea tipului, în mod lizibil și indelebil.

5.3.   Un dispozitiv de protecție antiîmpănare spate reprezentativ pentru tipul supus omologării trebuie să fie predat serviciului tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor de omologare.

5.4.   Autoritatea de omologare de tip verifică dacă există condiții satisfăcătoare pentru asigurarea controlului efectiv al conformității producției înainte de acordarea omologării de tip.

6.   OMOLOGAREA

6.1.   În cazul în care dispozitivul de protecție antiîmpănare spate supus omologării în temeiul prezentului regulament îndeplinește cerințele de la punctul 7 de mai jos, se acordă omologarea acelui tip de dispozitiv de protecție antiîmpănare spate.

6.2.   Fiecărui tip omologat i se atribuie un număr de omologare. Primele două cifre (în prezent 03, care corespund seriei de amendamente 03) indică seria de amendamente care include cele mai recente modificări tehnice majore aduse regulamentului în momentul emiterii omologării. Aceeași parte contractantă nu poate atribui același număr unui alt tip de dispozitiv de protecție antiîmpănare spate.

6.3.   Notificarea privind omologarea, extinderea sau refuzul acordării omologării unui tip de dispozitiv de protecție antiîmpănare spate în temeiul prezentului regulament se comunică părților la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament, printr-un formular conform cu modelul din anexa 1 la prezentul regulament.

6.4.   Pe fiecare dispozitiv de protecție antiîmpănare spate conform cu un tip de dispozitiv de protecție antiîmpănare spate omologat în temeiul prezentului regulament se aplică într-un mod vizibil și într-un loc ușor accesibil precizat în formularul de omologare un marcaj de omologare internațională compus din:

6.4.1.

un cerc în interiorul căruia se află litera „E” urmată de numărul distinctiv al țării care a acordat omologarea (3);

6.4.2.

numărul prezentului regulament, urmat de litera „R”, o liniuță și numărul de omologare în partea dreaptă a cercului specificat la punctul 6.4.1.

6.5.   Marca de omologare trebuie să fie clar lizibilă și indelebilă.

6.6.   În anexa 4 la prezentul regulament se prezintă exemple de dispunere a marcajelor de omologare.

7.   CERINȚE

7.1.   Înălțimea secțiunii barei transversale nu trebuie să fie mai mică de 120 mm. Extremitățile laterale ale barei transversale nu trebuie să fie îndoite înspre partea din spate sau să aibă o muchie exterioară ascuțită; această condiție este îndeplinită atunci când extremitățile laterale ale barei transversale sunt rotunjite la exterior și au o rază de curbură de cel puțin 2,5 mm.

În cazul dispozitivelor de protecție antiîmpănare spate destinate a fi montate pe vehicule din categoriile M, N1, N2 cu o masă maximă de cel mult 8 tone, O1, O2, pe vehicule din categoria G și pe vehiculele echipate cu platformă de ridicare, secțiunea barei transversale trebuie să aibă o înălțime de cel puțin 100 mm.

7.2.   Dispozitivul de protecție antiîmpănare spate trebuie să fie proiectat astfel încât să poată fi amplasat în diverse poziții în partea din spate a vehiculului. În acest caz, trebuie să existe un sistem de blocare, care să asigure blocarea în poziția de lucru și să împiedice orice schimbare accidentală a poziției. Forța aplicată de către operator pentru modificarea poziției dispozitivului nu trebuie să depășească 40 daN.

În cazul RUPD care sunt proiectate astfel încât să poată fi amplasate în diverse poziții în partea din spate a vehiculului, trebuie furnizată o etichetă cu (un) simbol(uri) sau cu informații în limba (limbile) țării în care este vândut dispozitivul pentru a informa operatorul despre poziția standard a dispozitivului de protecție antiîmpănare spate care oferă o protecție efectivă împotriva împănării.

Dimensiunile minime ale etichetei: 60 × 120 mm

7.3.   RUPD trebuie să ofere o rezistență suficientă la forțele aplicate paralel cu axa longitudinală a vehiculului. (Această caracteristică trebuie demonstrată în conformitate cu procedura și condițiile de încercare specificate în anexa 5 la prezentul regulament.) Devierea orizontală maximă a dispozitivului de protecție antiîmpănare spate constatată în timpul și după aplicarea forțelor de încercare specificate în anexa 5 trebuie înregistrată în comunicarea omologării tipului (punctul 8 din anexa 1).

7.4.   Pentru vehiculele echipate cu platformă de ridicare în partea din spate, dispozitivul de protecție antiîmpănare spate poate prezenta o întrerupere pentru folosirea mecanismului. În acest caz, se aplică următoarele cerințe speciale:

7.4.1.

Spațiul lateral maxim măsurat între elementele dispozitivului antiîmpănare și elementele platformei de ridicare care se deplasează prin zona întreruptă în timpul operării platformei și care impun necesitatea acestei zone întrerupte nu poate fi mai mare de 2,5 cm.

7.4.2.

Elementele individuale ale protecției antiîmpănare, inclusiv cele situate lateral față de mecanismul de ridicare, dacă există, trebuie să aibă, în toate cazurile, o suprafață efectivă de cel puțin 420 cm2.

7.4.3.

În cazul barelor transversale cu înălțimea secțiunii sub 120 mm, elementele individuale ale protecției antiîmpănare, inclusiv cele situate lateral față de mecanismul de ridicare, dacă există, trebuie să aibă, în toate cazurile, o suprafață efectivă de cel puțin 350 cm2.

7.4.4.

În cazul vehiculelor cu lățimea mai mică de 2 000 mm care nu pot îndeplini cerințele de la punctele 7.4.2 și 7.4.3, suprafața efectivă poate fi redusă, cu condiția de a fi îndeplinite criteriile de rezistență.

8.   CONFORMITATEA PRODUCȚIEI

Procedurile privind conformitatea producției sunt conforme cu cele stabilite în anexa 1 la Acordul din 1958 (E/ECE/TRANS/505/Rev.3), ținând seama de următoarele cerințe:

8.1.	Fiecare dispozitiv de protecție antiîmpănare spate omologat în conformitate cu prezentul regulament trebuie să fie fabricat astfel încât să corespundă tipului omologat prin îndeplinirea condițiilor stabilite la punctul 7 de mai sus.

8.2.	Autoritatea de omologare de tip care a acordat omologarea de tip poate să verifice în orice moment metodele de control al conformității aplicate în fiecare unitate de producție. Frecvența normală a acestor modificări este de o dată la doi ani.

9.   SANCȚIUNI ÎN CAZUL NECONFORMITĂȚII PRODUCȚIEI

9.1.   În cazul în care nu sunt îndeplinite cerințele enunțate anterior sau dacă dispozitivul de protecție nu a obținut rezultate satisfăcătoare la încercarea prevăzută în anexa 5, omologarea acordată pentru un tip de dispozitiv de protecție antiîmpănare spate în temeiul prezentului regulament poate fi retrasă.

9.2.   În cazul în care o parte contractantă la acord care aplică prezentul regulament retrage o omologare acordată anterior, ea notifică acest lucru imediat celorlalte părți contractante care aplică prezentul regulament prin intermediul unei fișe de comunicare conforme cu modelul din anexa 1 la prezentul regulament.

10.   MODIFICAREA ȘI EXTINDEREA OMOLOGĂRII PENTRU UN TIP DE DISPOZITIV DE PROTECȚIE ANTIÎMPĂNARE SPATE

10.1.   Orice modificare a tipului de RUPD trebuie adusă la cunoștința autorității de omologare de tip care a acordat omologarea de tip pentru RUPD. Autoritatea de omologare de tip poate:

10.1.1.

să estimeze că este improbabil ca modificările efectuate să aibă consecințe negative importante și că, în orice caz, vehiculul respectă în continuare cerințele sau

10.1.2.

să solicite un nou raport de încercare serviciului tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor.

10.2.   Confirmarea sau refuzul omologării, cu precizarea modificărilor efectuate, trebuie comunicată, prin procedura specificată la punctul 6.3, părților la acord care aplică prezentul regulament.

10.3.   Autoritatea de omologare de tip care acordă extinderea omologării atribuie un număr de serie pentru respectiva extindere și informează ulterior celelalte părți la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament prin intermediul unei fișe de comunicare conforme cu modelul din anexa 1 la prezentul regulament.

11.   ÎNCETAREA DEFINITIVĂ A PRODUCȚIEI

În cazul în care titularul omologării încetează complet fabricarea unui tip de dispozitiv de protecție antiîmpănare spate omologat în conformitate cu prezentul regulament, acesta informează în acest sens autoritatea de omologare de tip care a acordat omologarea. La primirea notificării în cauză, autoritatea respectivă informează cu privire la aceasta celelalte părți contractante la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament, prin intermediul unei fișe de comunicare conforme cu modelul din anexa 1 la prezentul regulament.

12.   DENUMIRILE ȘI ADRESELE SERVICIILOR TEHNICE RESPONSABILE CU EFECTUAREA ÎNCERCĂRILOR DE OMOLOGARE, PRECUM ȘI ALE AUTORITĂȚILOR DE OMOLOGARE DE TIP

Părțile contractante la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament comunică Secretariatului General al Organizației Națiunilor Unite numele și adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea încercărilor de omologare, precum și ale autorităților de omologare de tip care acordă omologarea și cărora trebuie să li se trimită formularele care atestă omologarea, extinderea, refuzul sau retragerea omologării emise în alte țări.

PARTEA II.   OMOLOGAREA UNUI VEHICUL ÎN CEEA CE PRIVEȘTE INSTALAREA UNUI RUPD OMOLOGAT DE TIP

13.   DEFINIȚII

13.1.   În sensul părții II a prezentului regulament:

13.1.1.

„omologarea unui vehicul” înseamnă omologarea unui tip de vehicul în ceea ce privește instalarea unui dispozitiv de protecție antiîmpănare spate de un tip omologat în conformitate cu partea I a prezentului regulament;

13.1.2.

„tip de vehicul” înseamnă vehiculele care nu diferă în ceea ce privește aspecte esențiale precum:   lățimea axei din spate;   structura, dimensiunile, forma și înălțimea de la sol a părții din spate a vehiculului, precum și caracteristicile suspensiei, în măsura în care acestea au relevanță pentru cerințele prevăzute la punctul 19 din prezentul regulament;   dispozitivele de protecție antiîmpănare spate omologate care echipează vehiculul.

13.2.   Alte definiții aplicabile prezentei părți II sunt cuprinse la punctul 3 din prezentul regulament.

14.   CEREREA DE OMOLOGARE

14.1.   Cererea de omologare a unui tip de vehicul în ceea ce privește instalarea unui dispozitiv (unor dispozitive) de protecție antiîmpănare spate de tip omologat trebuie să fie înaintată de către producătorul vehiculului sau de către reprezentantul împuternicit al acestuia.

14.2.   Cererea trebuie însoțită de documentele menționate mai jos, în triplu exemplar, precum și de următoarele informații:

14.2.1.

desene ale vehiculului care să prezinte, conform criteriilor menționate la punctul 13.1.2 din prezentul regulament, tipul vehiculului în vedere laterală și din spate, cu indicarea poziției dispozitivului (dispozitivelor) de protecție antiîmpănare spate omologat(e) și a detaliilor de proiectare ale elementelor de fixare ale acestuia (acestora) la șasiul vehiculului;

14.2.2.

masa maximă a vehiculului;

14.2.3.

o listă a dispozitivelor de protecție antiîmpănare spate prevăzute să fie montate pe vehicul;

14.2.4.

la cererea autorității competente se pune la dispoziție, de asemenea, fișa de comunicare a omologării de tip pentru fiecare dispozitiv de protecție antiîmpănare spate (și anume anexa 1 la prezentul regulament).

14.3.   Un vehicul reprezentativ pentru tipul supus omologării și echipat cu un dispozitiv de protecție antiîmpănare spate omologat trebuie să fie prezentat serviciului tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor de omologare.

14.3.1.   Un vehicul care nu include toate componentele caracteristice ale tipului poate fi admis pentru încercare, cu condiția ca solicitantul să dovedească autorității competente în mod satisfăcător că absența componentelor omise nu are niciun efect asupra rezultatelor verificării, în ceea ce privește cerințele prezentului regulament.

14.4.   Înainte de acordarea omologării de tip, autoritatea de omologare se asigură de existența unor condiții satisfăcătoare pentru garantarea verificării efective a conformității producției.

15.   OMOLOGAREA

15.1.   În cazul în care vehiculul supus omologării în temeiul prezentului regulament este echipat cu un dispozitiv de protecție antiîmpănare spate omologat și îndeplinește cerințele de la punctul 16 de mai jos și a fost omologat în condițiile stabilite la punctul 2.2, tipului respectiv de vehicul i se acordă omologarea.

15.2.   Fiecărui tip omologat i se atribuie un număr de omologare. Primele două cifre (în prezent 03, care corespund seriei de amendamente 03) indică seria de amendamente care include cele mai recente modificări tehnice majore aduse regulamentului în momentul emiterii omologării. Aceeași parte contractantă nu poate atribui același număr unui alt tip de vehicul.

15.3.   Notificarea privind omologarea, extinderea sau refuzul acordării omologării unui tip de vehicul în temeiul prezentului regulament este comunicată părților la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament printr-un formular conform modelului din anexa 2 la prezentul regulament.

15.4.   Pe fiecare vehicul conform cu un tip de vehicul omologat în conformitate cu prezentul regulament se aplică, în mod vizibil și într-un loc ușor accesibil specificat în formularul de omologare, o marcă de omologare internațională care constă în:

15.4.1.

un cerc în interiorul căruia se află litera „E” urmată de numărul distinctiv al țării care a acordat omologarea (4);

15.4.2.

numărul prezentului regulament, urmat de litera „R”, o liniuță și numărul de omologare în partea dreaptă a cercului specificat la punctul 15.4.1.

15.5.   Dacă vehiculul corespunde unui tip de vehicul omologat, în temeiul unui alt regulament sau a mai multor regulamente anexate la acord, în aceeași țară care a acordat omologarea în temeiul prezentului regulament, nu este necesar ca simbolul prezentat la punctul 15.4.1 să fie repetat; în acest caz, regulamentul, numerele de omologare și simbolurile suplimentare ale tuturor regulamentelor în temeiul cărora a fost acordată omologarea în țara care a acordat omologarea, în conformitate cu prezentul regulament, sunt amplasate în coloane verticale în partea dreaptă a simbolului prevăzut la punctul 15.4.1.

15.6.   Marca de omologare trebuie să fie clar lizibilă și indelebilă.

15.7.   Marca de omologare se amplasează pe plăcuța cu date a vehiculului fixată de producător sau în apropierea acesteia.

15.8.   În anexa 4 la prezentul regulament se prezintă exemple de amplasare a mărcilor de omologare.

16.   CERINȚE PENTRU INSTALAREA UNUI DISPOZITIV DE PROTECȚIE ANTIÎMPĂNARE SPATE OMOLOGAT

16.1.   Pentru vehiculele din categoriile N2 cu o masă maximă de peste 8 tone, N3, O3 și O4, garda la sol față de partea inferioară a dispozitivului de protecție, chiar și atunci când vehiculul este neîncărcat, nu trebuie să depășească:

(a)

450 mm în cazul autovehiculelor și remorcilor cu suspensie hidropneumatică, hidraulică sau pneumatică sau cu un dispozitiv de reglare automată a înălțimii în funcție de încărcătură. În orice caz, un unghi de maximum 8° în conformitate cu standardul ISO 612:1978 cu o gardă la sol de maximum 550 mm sunt considerate a fi în conformitate cu cerințele;

(b)

500 mm sau un unghi de degajare în conformitate cu ISO 612:1978 de 8°, reținându-se valoarea cea mai mică, pentru vehicule altele decât cele menționate la litera (a) de mai sus. În orice caz, un unghi de maximum 8° în conformitate cu standardul ISO 612:1978 cu o gardă la sol de maximum 550 mm sunt considerate a fi în conformitate cu cerințele;

Această cerință se aplică pe întreaga lățime a autovehiculului sau a remorcii și trebuie să fie astfel încât înălțimea deasupra solului a punctelor de aplicare a forțelor de încercare aplicate dispozitivului în conformitate cu partea I a prezentului regulament și înregistrată în fișa de comunicare a omologării de tip (punctul 7 din anexa 1) să nu depășească valorile menționate la punctele (a) și (b) de mai sus, majorate cu jumătate din înălțimea minimă a secțiunii necesare pentru bara transversală a dispozitivului de protecție antiîmpănare spate.

Cerințele de înălțime pentru aplicarea forțelor de încercare trebuie ajustate la garda minimă la sol reglată din cauza dispozițiilor definite mai sus pentru unghiul de degajare.

16.2.   Pentru vehicule din categoriile M, N1, N2 cu masa maximă de cel mult 8 t, O1 și O2, garda la sol față de partea inferioară a dispozitivului de protecție, chiar și atunci când vehiculul este neîncărcat, nu trebuie să depășească 550 mm pe toată lățimea lui și trebuie aleasă astfel încât înălțimea deasupra solului a punctelor de aplicare a forțelor de încercare aplicate dispozitivului în conformitate cu partea I a prezentului regulament și înregistrată în fișa de comunicare a omologării (punctul 7 din anexa 1) să nu depășească 600 mm.

16.3.   Lățimea dispozitivului de protecție spate trebuie să depășească în niciun punct ecartamentul axei spate măsurat la punctele exterioare extreme ale roților, exclusiv protuberanțele pneurilor la contactul cu solul, iar RUPD nu trebuie să fie mai scurt cu mai mult de 100 mm pe oricare dintre părți. Dacă dispozitivul este inclus sau cuprins în caroseria vehiculului, care la rândul ei depășește ecartamentul axei spate, cerința ca lățimea RUPD să nu depășească ecartamentul axei spate nu se aplică. Cu toate acestea, în cazul vehiculelor din categoriile O1 și O2, atunci când pneurile se proiectează cu mai mult de jumătate din lățime în afara caroseriei (cu excepția apărătorilor de roți) sau în afara șasiului în absența caroseriei, lățimea RUPD nu poate fi mai mică de 100 mm deduși din distanța măsurată între punctele interioare extreme ale pneurilor, exclusiv proeminența pneurilor aproape de sol, în ambele părți. În cazul în care există mai multe axe spate, se ia în calcul lățimea celei mai late axe spate. În plus, în fișa de comunicare a omologării de tip trebuie să fie verificate și înregistrate cerințele de la punctele 3.1.2 și 3.1.3 din anexa 5 privind distanța dintre punctele de aplicare a forțelor de încercare și marginile exterioare ale roților din spate (punctul 7 din anexa I).

16.4.   Pentru vehiculele din categoriile M, N1, N2 cu o masă maximă de cel mult 8 tone, O1 și O2, dispozitivul trebuie să fie instalat astfel încât distanța orizontală dintre partea posterioară a barei transversale a dispozitivului și cel mai din spate punct al extremității posterioare a vehiculului, incluzând orice sistem cu platformă de ridicare, să nu depășească 400 mm din care se scade cea mai mare deformație totală, incluzând atât deformarea plastică, cât și cea elastică (punctul 7.3 din partea I), măsurată și înregistrată în timpul încercării în oricare dintre punctele în care sunt aplicate forțele de încercare (punctul 8 din anexa I) în timpul omologării de tip a dispozitivului de protecție antiîmpănare spate în conformitate cu dispozițiile părții I a prezentului regulament și înregistrată în fișa de comunicare a omologării de tip. La măsurarea acestei distanțe se exclude orice parte a vehiculului care se află la mai mult de 2 m deasupra solului în orice stare de încărcare a vehiculului.

Pentru vehiculele din categoriile N2 cu o masă maximă care depășește 8 t, N3 și vehiculele din categoriile O3 și O4, echipate cu platformă de ridicare sau proiectate ca remorci basculante, se aplică aceeași cerință ca mai sus; cu toate acestea, pentru vehiculele din aceste categorii, distanța orizontală nu trebuie să depășească 300 mm, măsurată în partea posterioară a barei transversale înainte de aplicarea forțelor de încercare.

În cazul vehiculelor din categoriile O3 și O4 fără sistem cu platformă de ridicare și care nu sunt proiectate ca remorci basculante, distanțele orizontale maxime se reduc la 200 mm înainte de aplicarea forțelor de încercare, respectiv la 300 mm din care se scade cea mai mare deformare totală, incluzând atât deformarea plastică, cât și cea elastică (punctul 7.3 din partea I) măsurată și înregistrată în timpul încercării în oricare dintre punctele în care sunt aplicate forțele de încercare (punctul 8 din anexa I).

În orice caz, protuberanțele nestructurale, precum lămpile spate și protuberanțele cu dimensiuni mai mici de 50 mm în orice direcție, cum ar fi barele de protecție din cauciuc, barele de protecție elastice, balamalele și încuietorile trebuie excluse la momentul stabilirii celui mai din spate punct situat la extremitatea posterioară.

Înainte de aplicarea forțelor de încercare, distanța orizontală maximă permisă a unei bare transversale unice sau segmentate sau înclinate a unui dispozitiv de protecție antiîmpănare spate trebuie să fie de 100 mm între spatele barei transversale în punctul cel mai avansat și spatele barei transversale în punctul cel mai posterior, măsurată în planul longitudinal al vehiculului.

16.5.   Dispozitivul trebuie să fie montat astfel încât, după aplicarea forțelor de încercare specificate în anexa 5 pentru vehiculele din categoriile N2 cu o masă maximă de peste 8 tone, N3, O3 și O4, garda la sol maximă a dispozitivului de protecție, chiar și atunci când vehiculul este neîncărcat, să nu depășească în niciun moment cu mai mult de 60 mm valoarea dinainte de încercare. Pentru vehiculele cu un unghi de degajare de cel mult 8° (punctul 16.1), garda la sol maximă nu trebuie să depășească 600 mm.

16.6.   Masa maximă a unui tip de vehicul pentru care se solicită omologarea nu trebuie să depășească valoarea indicată în fișa de comunicare a omologării de tip pentru fiecare dispozitiv de protecție antiîmpănare spate care urmează să fie instalat pe vehiculul respectiv.

16.7.   Având în vedere dispozițiile de la punctul 7.2 privind RUPD reglabile, eticheta dispozitivului de protecție antiîmpănare spate trebuie să fie plasată astfel încât să fie vizibilă în mod clar și permanent de pe locul conducătorului sau în partea posterioară a vehiculului lângă dispozitivul de protecție antiîmpănare spate, într-un loc clar vizibil.

17.   CONFORMITATEA PRODUCȚIEI

Procedurile privind conformitatea producției sunt conforme cu cele stabilite în anexa 1 la Acordul din 1958 (E/ECE/TRANS/505/Rev.3), ținând seama de următoarele cerințe:

17.1.

Fiecare vehicul omologat în conformitate cu prezentul regulament trebuie să fie construit astfel încât să corespundă tipului omologat prin îndeplinirea condițiilor prevăzute la punctul 16 de mai sus.

17.2.

Autoritatea de omologare de tip care a acordat omologarea de tip poate să verifice în orice moment metodele de control al conformității aplicate în fiecare unitate de producție. Frecvența normală a acestor verificări este de o dată la doi ani.

18.   SANCȚIUNI ÎN CAZUL NECONFORMITĂȚII PRODUCȚIEI

18.1.   Omologarea acordată în ceea ce privește un tip de vehicul în temeiul prezentului regulament poate fi retrasă dacă cerințele enunțate mai sus nu sunt respectate.

18.2.   În cazul în care o parte la acord care aplică prezentul regulament retrage o omologare acordată anterior, ea notifică acest lucru imediat celorlalte părți contractante care aplică prezentul regulament prin intermediul unei fișe de comunicare conforme cu modelul din anexa 2 la prezentul regulament.

19.   MODIFICAREA ȘI EXTINDEREA OMOLOGĂRII UNUI TIP DE VEHICUL

19.1.   Orice modificare a tipului omologat trebuie adusă la cunoștința autorității de omologare de tip care a acordat omologarea de tip. Autoritatea de omologare de tip poate:

19.1.1.

să considere că modificările făcute nu sunt susceptibile să aibă un efect nefavorabil considerabil și că, în orice caz, vehiculul respectă în continuare cerințele; sau

19.1.2.

să solicite un nou raport de încercare serviciului tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor.

19.2.   Confirmarea sau refuzul acordării omologării, specificând modificarea, se comunică părților la acord care aplică prezentul regulament, prin procedura prevăzută la punctul 15.3 de mai sus.

19.3.   Autoritatea de omologare de tip care acordă extinderea omologării atribuie un număr de serie pentru respectiva extindere și informează ulterior în acest sens celelalte părți la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament prin intermediul unei fișe de comunicare conforme cu modelul din anexa 2 la prezentul regulament.

20.   ÎNCETAREA DEFINITIVĂ A PRODUCȚIEI

În cazul în care titularul omologării încetează definitiv să producă un tip de vehicul omologat în conformitate cu prezentul regulament, acesta trebuie să informeze autoritatea de omologare de tip care a acordat omologarea. La primirea notificării în cauză, autoritatea respectivă informează în acest sens celelalte părți la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament, prin intermediul unei fișe de comunicare conforme cu modelul prezentat în anexa 2 la prezentul regulament.

21.   DENUMIRILE ȘI ADRESELE SERVICIILOR TEHNICE RESPONSABILE CU EFECTUAREA ÎNCERCĂRILOR DE OMOLOGARE, PRECUM ȘI ALE AUTORITĂȚILOR DE OMOLOGARE DE TIP

Părțile contractante la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament comunică Secretariatului General al Organizației Națiunilor Unite denumirile și adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea încercărilor de omologare, precum și ale autorităților de omologare de tip care acordă omologarea și cărora trebuie să li se trimită fișele care atestă omologarea, extinderea, refuzul sau retragerea omologării emise în alte țări.

PARTEA III.   OMOLOGAREA UNUI VEHICUL CU PRIVIRE LA PROTECȚIA ANTIÎMPĂNARE SPATE (RUP)

22.   DEFINIȚII

22.1.   În sensul părții III a prezentului regulament:

22.1.1.

„omologarea unui vehicul” înseamnă omologarea unui tip de vehicul cu privire la existența protecției antiîmpănare spate;

22.1.2.

„tip de vehicul” înseamnă o categorie de vehicule care nu diferă în privința caracteristicilor esențiale, cum sunt ecartamentul axei spate, structura, dimensiunile, forma și materialele componente ale părții din spate a vehiculului, caracteristicile suspensiei, în măsura în care acestea au relevanță pentru cerințele specificate la punctul 25 din prezentul regulament;

22.1.3.

„protecție antiîmpănare spate (RUP)” înseamnă prezența la partea din spate a vehiculului a uneia dintre următoarele componente: 22.1.3.1. un dispozitiv special de protecție antiîmpănare spate; sau 22.1.3.2. componente ale caroseriei, șasiului sau alte componente care, prin forma și caracteristicile lor, pot fi considerate ca îndeplinind total sau parțial funcția dispozitivului de protecție antiîmpănare spate.

22.2.   Alte definiții aplicabile prezentei părți III sunt cuprinse la punctul 3 din prezentul regulament.

23.   CEREREA DE OMOLOGARE

23.1.   Cererea de omologare a unui tip de vehicul în privința protecției oferite de protecția antiîmpănare spate se înaintează de către producătorul vehiculului sau reprezentantul împuternicit al acestuia.

23.2.   Cererea trebuie însoțită de documentele menționate mai jos, în triplu exemplar, precum și de următoarele informații:

23.2.1.

o descriere detaliată a tipului de vehicul în ceea ce privește structura, dimensiunile, formele și materialele componente, în măsura în care acestea sunt necesare în sensul prezentului regulament;

23.2.2.

desene ale vehiculului care să prezinte tipul vehiculului în vedere laterală și din spate și detalii de proiectare ale părților din spate ale structurii;

23.2.3.

masa maximă a vehiculului;

23.2.4.

o descriere detaliată a protecției antiîmpănare spate: dimensiunile, formele, materialele componente și poziția acesteia pe vehicul.

23.3.   Un vehicul reprezentativ pentru tipul supus omologării trebuie pus la dispoziția serviciului tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor de omologare.

23.3.1.   Un vehicul care nu include toate componentele caracteristice ale tipului poate fi admis pentru încercare, cu condiția ca solicitantul să demonstreze autorității competente în mod satisfăcător că absența componentelor omise nu are niciun efect asupra rezultatelor verificării în ceea ce privește cerințele prezentului regulament.

23.4.   Înainte de acordarea omologării de tip, autoritatea de omologare se asigură de existența unor condiții satisfăcătoare pentru garantarea verificării efective a conformității producției.

24.   OMOLOGAREA

24.1.   În cazul în care vehiculul prezentat pentru omologare în conformitate cu prezentul regulament îndeplinește cerințele de la punctul 2.3 litera (b) sau de la punctul 2.3 litera (c) sau de la punctul 25 și a fost supus încercării în conformitate cu condițiile stabilite la punctul 2.2, se acordă omologarea pentru respectivul tip de vehicul.

24.2.   Fiecărui tip omologat i se atribuie un număr de omologare. Primele două cifre (în prezent 03, care corespund seriei de amendamente 03) indică seria de amendamente care include cele mai recente modificări tehnice majore aduse regulamentului în momentul emiterii omologării. Aceeași parte contractantă nu poate atribui același număr unui alt tip de vehicul.

24.3.   Notificarea privind omologarea, extinderea sau refuzul acordării omologării unui tip de vehicul în temeiul prezentului regulament este comunicată părților la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament printr-o fișă conformă cu modelul din anexa 3 la prezentul regulament.

24.4.   Pe fiecare vehicul conform cu un tip de vehicul omologat în conformitate cu prezentul regulament se aplică, în mod vizibil și într-un loc ușor accesibil specificat în formularul de omologare, o marcă de omologare internațională care constă în:

24.4.1.

un cerc în interiorul căruia se află litera „E” urmată de numărul distinctiv al țării care a acordat omologarea (5);

24.4.2.

numărul prezentului regulament, urmat de litera „R”, o liniuță și numărul de omologare în partea dreaptă a cercului specificat la punctul 24.4.1.

24.5.   Dacă vehiculul corespunde unui tip de vehicul omologat, în temeiul unui alt regulament sau a mai multor regulamente anexate la acord, în aceeași țară care a acordat omologarea în temeiul prezentului regulament, nu este necesar ca simbolul prezentat la punctul 24.4.1 să fie repetat; în acest caz, regulamentul, numerele de omologare și simbolurile suplimentare ale tuturor regulamentelor în temeiul cărora a fost acordată omologarea în țara care a acordat omologarea, în conformitate cu prezentul regulament, sunt amplasate în coloane verticale în partea dreaptă a simbolului prevăzut la punctul 24.4.1.

24.6.   Marca de omologare trebuie să fie clar lizibilă și indelebilă.

24.7.   Marca de omologare se amplasează pe plăcuța cu date a vehiculului fixată de producător sau în apropierea acesteia.

24.8.   În anexa 4 la prezentul regulament se prezintă exemple de amplasare a mărcilor de omologare.

25.   CERINȚE PENTRU RUP

25.1.   Pentru vehiculele din categoriile N2 cu o masă maximă de peste 8 tone, N3, O3 și O4, garda la sol față de partea inferioară a RUP, chiar și atunci când vehiculul este neîncărcat, nu trebuie să depășească:

(a)

450 mm în cazul autovehiculelor și remorcilor cu suspensie hidropneumatică, hidraulică sau pneumatică sau cu un dispozitiv de reglare automată a înălțimii în funcție de încărcătură. În orice caz, un unghi de degajare de maximum 8° în conformitate cu standardul ISO 612:1978 cu o gardă la sol de maximum 550 mm sunt considerate a fi în conformitate cu cerințele;

(b)

500 mm sau un unghi de degajare în conformitate cu ISO 612:1978 de 8°, reținându-se valoarea cea mai mică, pentru vehicule altele decât cele menționate la litera (a) de mai sus. În orice caz, un unghi de degajare de maximum 8° în conformitate cu standardul ISO 612:1978 cu o gardă la sol de maximum 550 mm sunt considerate a fi în conformitate cu cerințele.

Această cerință se aplică pe întreaga lățime a autovehiculului sau a remorcii și trebuie să fie astfel încât înălțimea deasupra solului a punctelor de aplicare a forțelor de încercare aplicate dispozitivului în conformitate cu partea I a prezentului regulament și înregistrată în fișa de comunicare a omologării de tip (punctul 7 din anexa 1) să nu depășească valorile menționate la literele (a) și (b) de mai sus, majorate cu jumătate din înălțimea minimă a secțiunii impusă pentru bara transversală a dispozitivului de protecție antiîmpănare spate.

Cerințele de înălțime pentru aplicarea forțelor de încercare trebuie ajustate la garda minimă la sol reglată conform dispozițiilor definite mai sus pentru unghiul de degajare.

25.2.   Pentru vehicule din categoriile M, N1, N2 cu masa maximă de cel mult 8 t, O1 și O2, garda la sol față de partea inferioară a dispozitivului de protecție, chiar și atunci când vehiculul este neîncărcat, nu trebuie să depășească 550 mm pe toată lățimea lui și trebuie aleasă astfel încât înălțimea deasupra solului a punctelor de aplicare a forțelor de încercare aplicate RUP să nu depășească 600 mm.

25.3.   Pentru vehiculele din categoriile M, N1, N2 cu o masă maximă de cel mult 8 tone, O1 și O2, protecția antiîmpănare spate trebuie să fie situată cât mai aproape de partea posterioară a vehiculului. Distanța orizontală dintre partea posterioară a dispozitivului și cel mai din spate punct de la extremitatea posterioară a vehiculului, incluzând orice sistem cu platformă de ridicare, nu poate depăși 400 mm, distanță măsurată la spatele barei transversale și înregistrată în timpul încercării atunci când sunt aplicate forțele de încercare.

Pentru vehiculele din categoriile N2 cu o masă maximă care depășește 8 t, N3 și vehiculele din categoriile O3 și O4, echipate cu platformă de ridicare sau proiectate ca remorci basculante, se aplică aceeași cerință ca mai sus; cu toate acestea, pentru vehiculele din aceste categorii, distanța orizontală nu trebuie să depășească 300 mm, măsurată în partea posterioară a barei transversale înainte de aplicarea forțelor de încercare.

În cazul RUP destinate vehiculelor din categoriile O3 și O4 fără sistem cu platformă de ridicare și care nu sunt proiectate ca remorci basculante, distanța orizontală maximă se reduce la 200 mm înainte de încercare și la 300 mm în timpul încercării atunci când sunt aplicate forțele de încercare.

În orice caz, protuberanțele nestructurale, precum lămpile spate, și protuberanțele cu dimensiuni mai mici de 50 mm în orice direcție, cum ar fi barele de protecție din cauciuc, barele de protecție elastice, balamalele și încuietorile, trebuie excluse la momentul stabilirii celui mai din spate punct situat la extremitatea posterioară.

Înainte de aplicarea forțelor de încercare, distanța orizontală maximă permisă a unei bare transversale unice sau segmentate sau înclinate a unui dispozitiv de protecție antiîmpănare spate trebuie să fie de 100 mm între spatele barei transversale în punctul cel mai avansat și spatele barei transversale în punctul cel mai posterior, măsurată în planul longitudinal al vehiculului.

25.4.   Protecția antiîmpănare spate nu trebuie să depășească în lățime ecartamentul punții spate măsurat la punctele exterioare extreme ale roților, cu excepția protuberanțelor pneurilor la contactul cu solul și RUP nu este mai scurtă cu mai mult de 100 mm pe vreuna dintre părți. Dacă dispozitivul este inclus sau cuprins în caroseria vehiculului, care la rândul ei depășește ecartamentul axei spate, cerința ca lățimea RUP să nu depășească ecartamentul axei spate nu se aplică. Cu toate acestea, în cazul vehiculelor din categoriile O1 și O2, atunci când pneurile se proiectează cu mai mult de jumătate din lățime în afara caroseriei (cu excepția apărătorilor de roți) sau în afara șasiului în absența caroseriei, lățimea RUP nu poate fi mai mică de 100 mm deduși din distanța măsurată între punctele interioare extreme ale pneurilor, exclusiv proeminența pneurilor aproape de sol, în ambele părți. În cazul în care există mai multe axe spate, se ia în calcul lățimea celei mai late axe spate. În plus, trebuie să fie verificate și înregistrate în formularul de comunicare a omologării de tip cerințele de la punctele 3.1.2 și 3.1.3 din anexa 5 privind distanța punctelor de aplicare a forțelor de încercare de la marginile exterioare ale roților din spate (anexa 1 punctul 7).

25.5.   Înălțimea secțiunii barei transversale trebuie să fie de cel puțin 120 mm. Extremitățile laterale ale barei transversale nu trebuie să fie îndoite înspre partea din spate sau să aibă o muchie exterioară ascuțită; această condiție este îndeplinită atunci când extremitățile laterale ale RUP sunt rotunjite la exterior cu o rază de curbură de cel puțin 2,5 mm.

În cazul vehiculelor din categoriile M, N1, N2 cu o masă maximă de cel mult 8 tone, O1, O2, al vehiculelor din categoria G și al vehiculelor echipate cu platformă de ridicare, secțiunea barei transversale trebuie să aibă o înălțime de cel puțin 100 mm.

25.6.   Protecția antiîmpănare spate trebuie să fie astfel concepută încât să poată fi amplasată în diverse poziții în partea din spate a vehiculului. În acest caz, trebuie să existe un sistem de blocare, care să asigure blocarea în poziția de lucru și să împiedice orice schimbare accidentală a poziției. Forța aplicată de către operator pentru modificarea poziției RUP nu trebuie să depășească 40 daN.

În cazul RUP care sunt proiectate astfel încât să poată fi amplasate în diverse poziții în partea din spate a vehiculului, trebuie furnizată o etichetă în limba (limbile) țării în care este vândut dispozitivul.

Dimensiunile minime ale etichetei: 60 × 120 mm.

Eticheta trebuie să fie plasată în zona posterioară a vehiculului, lângă RUP, astfel încât să fie vizibilă în mod clar și permanent, în scopul de a informa operatorul asupra poziției standard a RUP care oferă o protecție eficace împotriva împănării.

25.7.   RUP trebuie să prezinte o rezistență adecvată la forțele aplicate paralel cu axa longitudinală a vehiculului și, atunci când se găsește în poziția de serviciu, să fie cuplată cu lonjeroanele șasiului sau componentele care le înlocuiesc. Această cerință este satisfăcută dacă se demonstrează că atât înainte, cât și după aplicarea forțelor descrise în anexa 5, distanța orizontală între partea din spate a RUP și extremitatea posterioară a vehiculului, care include orice sistem cu platformă de ridicare, nu depășește 400 mm în niciunul dintre punctele în care sunt aplicate forțele de încercare. La măsurarea acestei distanțe se exclude orice parte a vehiculului care se află la mai mult de 2 m deasupra solului atunci când vehiculul este neîncărcat.

După aplicarea forțelor de încercare specificate în anexa 5 pentru vehiculele din categoriile N2 cu o masă maximă de peste 8 tone, N3, O3 și O4, garda la sol maximă a dispozitivului de protecție, chiar și atunci când vehiculul este neîncărcat, nu trebuie să depășească în niciun moment cu mai mult de 60 mm valoarea dinainte de încercare. Pentru vehiculele cu un unghi de degajare de cel mult 8° (punctul 16.1), garda la sol maximă nu trebuie să depășească 600 mm.

25.8.   Nu este necesară nicio încercare practică atunci când se poate demonstra prin calcule că sunt îndeplinite cerințele de la punctul 3 din anexa 5. Atunci când se efectuează o încercare practică, dispozitivul trebuie să fie conectat la lonjeroanele șasiului vehiculului sau la o parte semnificativă a acestora sau la alte elemente structurale.

25.9.   Pentru vehiculele echipate cu platformă de ridicare în partea din spate, dispozitivul de protecție antiîmpănare spate poate prezenta o întrerupere pentru folosirea mecanismului. În acest caz, se aplică următoarele cerințe speciale:

25.9.1.

Spațiul lateral maxim măsurat între elementele dispozitivului antiîmpănare și elementele platformei de ridicare care se deplasează prin zona întreruptă în timpul operării platformei și care impun necesitatea acestei zone întrerupte nu poate fi mai mare de 2,5 cm.

25.9.2.

Elementele individuale ale protecției antiîmpănare, inclusiv cele situate lateral față de sistemul de ridicare, dacă există, trebuie să aibă, în toate cazurile, o suprafață efectivă de cel puțin 420 cm2.

25.9.3.

În cazul barelor transversale cu înălțimea secțiunii sub 120 mm, elementele individuale ale protecției antiîmpănare, inclusiv cele situate lateral față de mecanismul de ridicare, dacă există, trebuie să aibă, în toate cazurile, o suprafață efectivă de cel puțin 350 cm2.

25.9.4.

Totuși, în cazul vehiculelor cu lățimea mai mică de 2 000 mm și pentru care este imposibil să se îndeplinească cerințele de la punctele 25.9.2 și 25.9.3 de mai sus, suprafața efectivă poate fi redusă, cu condiția să fie îndeplinite criteriile de rezistență.

26.   CONFORMITATEA PRODUCȚIEI

Procedurile privind conformitatea producției sunt conforme cu cele stabilite în anexa 1 la Acordul din 1958 (E/ECE/TRANS/505/Rev.3), ținând seama de următoarele cerințe:

26.1.

Fiecare vehicul omologat în conformitate cu prezentul regulament trebuie să fie construit astfel încât să corespundă tipului omologat prin îndeplinirea condițiilor prevăzute la punctul 25 de mai sus.

26.2.

Autoritatea de omologare de tip care a acordat omologarea de tip poate să verifice în orice moment metodele de control al conformității aplicate în fiecare unitate de producție. Frecvența normală a acestor modificări este de o dată la doi ani.

27.   SANCȚIUNI ÎN CAZUL NECONFORMITĂȚII PRODUCȚIEI

27.1.   În cazul în care nu sunt îndeplinite cerințele enunțate mai sus sau dacă vehiculul rezultatele încercării prevăzute în anexa 5 sunt negative, omologarea acordată pentru un tip de vehicul în temeiul prezentului regulament poate fi retrasă.

27.2.   În cazul în care o parte la acord care aplică prezentul regulament retrage o omologare acordată anterior, ea notifică acest lucru imediat celorlalte părți contractante care aplică prezentul regulament prin intermediul unei fișe de comunicare conforme cu modelul din anexa 3 la prezentul regulament.

28.   MODIFICAREA ȘI EXTINDEREA OMOLOGĂRII UNUI TIP DE VEHICUL

28.1.   Orice modificare a tipului omologat trebuie adusă la cunoștința autorității de omologare de tip care a acordat omologarea de tip. Autoritatea de omologare de tip poate:

28.1.1.

să considere că modificările făcute nu sunt susceptibile să aibă un efect nefavorabil considerabil și că, în orice caz, vehiculul respectă în continuare cerințele; sau

28.1.2.

să solicite un nou raport de încercare serviciului tehnic responsabil cu efectuarea încercărilor.

28.2.   Confirmarea sau refuzul omologării, cu precizarea modificărilor efectuate, trebuie comunicată, prin procedura specificată la punctul 24.3, părților la acord care aplică prezentul regulament.

28.3.   Autoritatea de omologare de tip care acordă extinderea omologării atribuie un număr de serie pentru respectiva extindere și informează ulterior celelalte părți la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament prin intermediul unei fișe de comunicare conforme cu modelul din anexa 3 la prezentul regulament.

29.   ÎNCETAREA DEFINITIVĂ A PRODUCȚIEI

În cazul în care titularul omologării încetează complet să fabrice un tip de vehicul omologat în conformitate cu prezentul regulament, acesta trebuie să informeze în acest sens autoritatea de omologare de tip care a acordat omologarea. După primirea comunicării relevante, această autoritate notifică, la rândul său, acest lucru celorlalte părți la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament, prin intermediul unei fișe de comunicare conforme cu modelul din anexa 3 la prezentul regulament.

30.   DENUMIRILE ȘI ADRESELE SERVICIILOR TEHNICE RESPONSABILE CU EFECTUAREA ÎNCERCĂRILOR DE OMOLOGARE, PRECUM ȘI ALE AUTORITĂȚILOR DE OMOLOGARE DE TIP

Părțile contractante la Acordul din 1958 care aplică prezentul regulament comunică Secretariatului General al Organizației Națiunilor Unite numele și adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea încercărilor de omologare, precum și ale autorităților de omologare de tip care acordă omologarea și cărora trebuie să li se trimită formularele care atestă omologarea, extinderea, refuzul sau retragerea omologării emise în alte țări.

PARTEA IV.   DISPOZIȚII TRANZITORII

31.   DISPOZIȚII TRANZITORII

31.1.   Începând cu data oficială a intrării în vigoare a seriei 03 de amendamente, niciuna dintre părțile contractante care aplică prezentul regulament nu poate refuza acordarea sau acceptarea de omologări de tip ale vehiculelor, componentelor sau unităților tehnice separate în temeiul părții I, II sau III a prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin seria 03 de amendamente.

31.2.   Până la 1 septembrie 2019, niciuna dintre părțile contractante care aplică prezentul regulament nu poate refuza acordarea sau acceptarea de omologări de tip ale vehiculelor, componentelor sau unităților tehnice separate în temeiul părții I, II sau III a prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin seria 02 de amendamente.

31.3.   Începând cu 1 septembrie 2019, părțile contractante care aplică prezentul regulament acordă omologări numai dacă tipul de vehicul, de componentă sau de unitate tehnică separată care urmează a fi omologată îndeplinește cerințele din partea I, II sau III a prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin seria 03 de amendamente.

31.4.   Începând cu 1 septembrie 2021, părțile contractante care aplică prezentul regulament nu mai sunt obligate să accepte, în scopul omologării naționale sau regionale de tip, niciun tip de vehicul, de componentă sau de unitate tehnică separată care nu este omologată de tip în temeiul părții I, II sau III a seriei 03 de amendamente la prezentul regulament.

31.5.   Până la 1 septembrie 2021, niciuna dintre părțile contractante care aplică prezentul regulament nu poate refuza extinderea omologărilor de tip pentru vehicule, componente sau unități tehnice care îndeplinesc cerințele prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin seria 02 de amendamente. Cu toate acestea, părțile contractante care acceptă în continuare, după 1 septembrie 2021, omologări în temeiul seriei 02 de amendamente astfel cum este precizat la punctul 31.4, nu pot refuza acordarea de extinderi ale omologărilor după 1 septembrie 2021.

31.6.   Sub rezerva dispozițiilor tranzitorii de mai sus, părțile contractante pentru care prezentul regulament intră în vigoare după data intrării în vigoare a celei mai recente serii de amendamente nu sunt obligate să accepte omologări care au fost acordate în conformitate cu oricare din seriile de modificări precedente la prezentul regulament.

---

(1)  În conformitate cu Rezoluția consolidată privind construcția vehiculelor (R.E.3), documentul ECE/TRANS/WP.29/78/Rev.6, punctul 2 – www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29gen/wp29resolutions.html

(2)  În conformitate cu Rezoluția consolidată privind construcția vehiculelor (R.E.3), documentul ECE/TRANS/WP.29/78/Rev.6, punctul 2 – www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29gen/wp29resolutions.html

(3)  Numerele distinctive ale părților contractante la Acordul din 1958 sunt reproduse în anexa 3 la Rezoluția consolidată privind construcția vehiculelor (R.E.3), documentul ECE/TRANS/WP.29/78/Rev. 6, anexa 3 – www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29gen/wp29resolutions.html

(4)  Numerele distinctive ale părților contractante la Acordul din 1958 sunt reproduse în anexa 3 la Rezoluția consolidată privind construcția vehiculelor (R.E.3), documentul ECE/TRANS/WP.29/78/Rev. 6, anexa 3 – www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29gen/wp29resolutions.html

(5)  Numerele distinctive ale părților contractante la Acordul din 1958 sunt reproduse în anexa 3 la Rezoluția consolidată privind construcția vehiculelor (R.E.3), documentul ECE/TRANS/WP.29/78/Rev. 6, anexa 3 – www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29gen/wp29resolutions.html