„Funcția de pauză a sistemului de avertizare acustică pentru vehicule (AVAS) nu va fi folosită decât în cazul unei inutilități evidente de a emite sunete de avertizare în zona înconjurătoare și atunci când este sigur că nu se află pietoni în apropiere.”

ANEXA 1

ANEXA 2

DISPUNERI ALE MĂRCII DE OMOLOGARE

MODELUL A

(A se vedea punctul 5.4 din prezentul regulament)

Marca de omologare de mai sus aplicată pe un vehicul indică faptul că tipul de vehicul în cauză a fost omologat, în ceea ce privește audibilitatea sa, în Țările de Jos (E4), în conformitate cu Regulamentul nr. 138, cu numărul de omologare 002439.

Primele două cifre ale numărului de omologare indică faptul că Regulamentul nr. 138 includea deja seria 00 de modificări atunci când a fost acordată omologarea.

MODELUL B

(A se vedea punctul 5.5 din prezentul regulament)

Marca de omologare de mai sus aplicată pe un vehicul indică faptul că tipul de vehicul în cauză a fost omologat în Țările de Jos (E4), în conformitate cu Regulamentele nr. 138 și 33 (1). Numărul de omologare indică faptul că, la data la care au fost acordate aceste omologări, Regulamentul nr. 138 a inclus seria 00 de modificări, iar Regulamentul nr. 33 a inclus seria 01 de modificări.

---

(1)  Ultimul număr este dat doar ca exemplu.

ANEXA 3

METODE ȘI INSTRUMENTE PENTRU MĂSURAREA SUNETULUI EMIS DE AUTOVEHICULE

1.   INSTRUMENTE

1.1.   Instrumente pentru măsurarea acustică

1.1.1.   Generalități

Aparatura utilizată pentru măsurarea nivelului presiunii acustice trebuie să fie un sonometru sau un sistem de măsurare echivalent care îndeplinește cerințele clasei 1 de instrumente (incluzând parbrizul recomandat de producător, dacă este cazul). Aceste cerințe sunt descrise în standardul IEC 61672-1:2013.

Întregul sistem de măsurare va fi verificat prin intermediul unui calibrator acustic care respectă cerințele cu privire la calibratoarele acustice din clasa 1 în conformitate cu standardul IEC 60942:2003.

Măsurătorile vor fi efectuate utilizând ponderarea de timp „F” a instrumentului de măsurare acustică și ponderarea de frecvență „A”, descrisă, de asemenea, în standardul IEC 61672-1:2013. În cazul în care se utilizează un sistem care include monitorizarea periodică a nivelului de presiune sonoră ponderat A, citirile trebuie efectuate la intervale de timp de maximum 30 ms.

Atunci când măsurătorile sunt efectuate pentru treimi de octavă, instrumentele trebuie să îndeplinească toate cerințele standardului IEC 61260-1-2014, clasa 1.Atunci când măsurătorile sunt efectuate pentru schimbarea de frecvență, sistemul digital de înregistrare a sunetului trebuie să aibă cel puțin o cuantizare de 16 biți. Frecvența de prelevare și intervalul dinamic trebuie să fie adecvate semnalului vizat.

Instrumentele trebuie întreținute și calibrate conform instrucțiunilor producătorului.

1.1.2.   Calibrare

La începutul și la sfârșitul fiecărei serii de măsurători, se verifică întregul sistem de măsurare acustică prin intermediul unui calibrator acustic, astfel cum este descris la punctul 1.1.1. Fără vreo altă ajustare, diferența dintre citiri trebuie să fie mai mică sau egală cu 0,5 dB(A). Dacă este depășită această valoare, rezultatele măsurătorilor obținute după verificarea anterioară satisfăcătoare trebuie să fie eliminate.

1.1.3.   Verificarea conformității cu cerințele

Conformitatea calibratorului acustic cu cerințele standardului IEC 60942:2003 trebuie verificată o dată pe an. Conformitatea sistemului de instrumente cu cerințele standardului IEC 61672-3:2013 trebuie verificată cel puțin o dată la doi ani. Toate încercările de conformitate se efectuează de un laborator autorizat să efectueze calibrări, cu respectarea etapelor indicate în standardele specifice.

1.2.   Instrumente pentru măsurarea vitezei

Viteza la drum a vehiculului se măsoară cu instrumente care respectă limitele de precizie din specificații, de cel puțin ± 0,5 km/h, atunci când se utilizează dispozitive de măsurare continuă.

Dacă în cadrul încercării se utilizează măsurători de viteză punctuale, instrumentul de măsură utilizat trebuie să corespundă limitelor de precizie de cel puțin ± 0,2 km/h.

1.3.   Instrumente de măsură meteorologice

Instrumentele de măsură meteorologice utilizate pentru monitorizarea condițiilor ambiante în timpul încercării trebuie să respecte specificațiile de:

(a)	± 1 °C sau mai puțin pentru un dispozitiv de măsurare a temperaturii;

(b)	±1,0 m/s pentru un dispozitiv de măsurare a vitezei vântului;

(c)	±5 hPa pentru un dispozitiv de măsurare a presiunii barometrice;

(d)	±5 % pentru un dispozitiv de măsurare a umidității relative.

2.   MEDIUL ACUSTIC, CONDIȚIILE METEOROLOGICE ȘI ZGOMOTUL DE FOND

2.1.   Poligonul de încercare

2.1.1.   Generalități

Specificațiile pentru poligonul de încercare oferă mediul acustic necesar pentru a efectua încercările vehiculelor documentate în prezentul regulament. Mediile de încercare exterioare și interioare care respectă specificațiile prezentului regulament oferă medii acustice echivalente și produc rezultate care sunt valabile în mod egal.

2.1.2.   Încercarea în aer liber

Poligonul de încercare trebuie să fie practic fără denivelări. Construcția și suprafața poligonului de încercare trebuie să respecte cerințele standardului ISO 10844:2014.

Pe o rază de 50 m față de centrul pistei, spațiul trebuie să fie lipsit de obiecte mari, susceptibile să reflecte sunetul, precum garduri, stânci, poduri sau clădiri. Poligonul de încercare și suprafața poligonului trebuie să fie uscate și lipsite de materiale absorbante precum zăpada afânată sau molozul necompactat.

În apropierea microfonului nu trebuie să existe niciun obstacol susceptibil să influențeze câmpul acustic și nicio persoană nu trebuie să fie plasată între microfon și sursa de zgomot. Observatorul aparatului de măsură trebuie să fie plasat astfel încât sa nu influențeze valorile indicate de aparat. Microfoanele trebuie amplasate astfel cum este specificat în figura 1.

2.1.3.   Încercarea de interior semianecoidă sau anecoidă

Prezentul punct precizează condițiile aplicabile la testarea unui vehicul, fie funcționând în condiții de drum, cu toate sistemele în funcțiune, fie funcționând într-un mod în care doar sistemul AVAS este funcțional.

Dispozitivul de încercare trebuie să respecte cerințele standardului ISO 26101:2012, cu următoarele criterii de calificare și cerințe de măsurare adecvate acestei metode de încercare.

Spațiul considerat semianecoid trebuie definit astfel cum este prezentat în figura 3.

Pentru calificarea spațiului semiacustic, trebuie efectuată următoarea evaluare:

(a)	Sursa de sunet se amplasează la sol la mijlocul spațiului considerat a fi anecoid;

(b)	Sursa de sunet trebuie să ofere o bandă largă pentru măsurare;

(c)	Evaluarea trebuie efectuată în benzi de o treime de octavă;

(d)	Amplasările microfonului pentru evaluare trebuie să fie liniare din poziția sursei către fiecare poziție a microfoanelor utilizate pentru măsurători în prezentul regulament, astfel cum este prezentat în figura 3. Aceasta este denumită, în mod curent, transversala microfonului;

(e)	Pentru evaluarea liniei transversale a microfonului, trebuie utilizate minimum 10 puncte;

(f)	Benzile de o treime de octavă utilizate pentru a stabili calificarea semianecoidă trebuie definite astfel încât să acopere gama spectrală vizată.

Dispozitivul de încercare trebuie să aibă o frecvență de deconectare, astfel cum este definit în standardul ISO 26101:2012, mai scăzută decât cea mai redusă frecvență de interes. Cea mai redusă frecvență de interes este frecvența sub care nu există niciun conținut de semnal relevant pentru măsurarea emisiei de sunet pentru vehiculul care face obiectul încercării.

În apropierea microfonului, nu trebuie să existe niciun obstacol susceptibil să influențeze câmpul acustic și nicio persoană nu trebuie să fie plasată între microfon și sursa de zgomot. Observatorul aparatului de măsură trebuie să fie plasat astfel încât sa nu influențeze valorile indicate de aparat. Microfoanele trebuie amplasate astfel cum este specificat în figura 2.

2.2.   Condițiile meteorologice

Condițiile meteorologice sunt specificate pentru a oferi un interval al temperaturilor normale de funcționare și pentru a împiedica indicarea unor valori anormale din cauza condițiilor extreme de mediu.

În timpul intervalului de măsurare, va fi înregistrată o valoare reprezentativă a temperaturii, a umidității relative și a presiunii barometrice.

Instrumentele meteorologice furnizează date reprezentative privind poligonul de încercare și se amplasează în imediata apropiere a zonei de încercare, la o înălțime reprezentativă pentru înălțimea microfonului cu care se efectuează măsurători.

Măsurătorile se efectuează când temperatura atmosferică se află în intervalul 5 °C-40 °C.

Temperatura ambiantă poate fi restrânsă, în funcție de necesități, la un interval mai restrâns, astfel încât toate funcționalitățile esențiale ale vehiculului care pot reduce emisiile de zgomot (de exemplu, pornire/oprire, sistem hibrid de propulsie, sistem de propulsie cu baterie, funcționarea pilelor de combustie) să fie funcționale, în conformitate cu specificațiile producătorului.

Nu se efectuează încercări dacă la măsurarea zgomotului, viteza vântului, inclusiv rafalele, depășește 5 m/s la înălțimea microfonului.

2.3.   Zgomotul de fond

2.3.1.   Criterii de măsurare pentru nivelul de presiune acustică ponderat A

Zgomotul de fond sau zgomotul ambiental se măsoară într-un interval de cel puțin 10 secunde. Un eșantion de 10 secunde din aceste măsurători vor fi utilizate pentru a calcula zgomotul de fond înregistrat, asigurându-se că eșantionul de 10 secunde selectat este reprezentativ pentru zgomotul de fond în absența oricărei perturbări temporare. Măsurătorile trebuie efectuate cu aceleași microfoane și cu aceleași amplasamente ale microfoanelor utilizate în timpul încercării.

Atunci când încercarea se efectuează într-o instalație de interior, zgomotul emis de standul cu role, de standul dinamometric sau de alt echipament de încercare, fără ca vehiculul să fie instalat sau prezent, inclusiv zgomotul cauzat de tratarea aerului instalației și de răcirea vehiculului, va fi înregistrat ca zgomot de fond.

Nivelul maxim de presiune acustică ponderat A înregistrat de la ambele microfoane în decursul eșantionului de 10 secunde va fi înregistrat ca zgomot de fond, L bgn, atât pentru microfoanele din partea stângă, cât și pentru cele din partea dreaptă.

Pentru fiecare eșantion de 10 secunde la fiecare microfon, intervalul de la maximum la minimum al zgomotului de fond, ΔL bgn, p-p, va fi înregistrat.

Spectrul de frecvență de o treime de octavă, corespunzător nivelului maxim înregistrat al zgomotului de fond în microfon cu cel mai ridicat nivel de fond, va fi înregistrat.

Ca ajutor pentru măsurarea și înregistrarea zgomotelor de fond, a se vedea diagrama din figura 4 din apendicele la prezenta anexă.

2.3.2.   Criteriile de corecție a măsurării nivelului de presiune acustică ponderat A al vehiculului

În funcție de nivelul și de intervalul valorii de la maximum la minimum a nivelului de presiune acustică ponderat A al zgomotului de fond reprezentativ într-o perioadă de timp definită, rezultatul măsurat al încercării j în cadrul unei condiții de încercare, L test, j, va fi corectat în conformitate cu tabelul de mai jos, pentru a obține nivelul corectat al zgomotului de fond L testcorr, j. Cu excepția cazurilor în care este precizat, L testcorr, j  = L test, j  – L corr.

Corecțiile zgomotului de fond la măsurători sunt valide doar atunci când intervalul de la maximum la minimum al nivelurilor de presiune acustică ponderat A ale zgomotului de fond este de 2 dB(A) sau mai puțin.

În toate cazurile în care intervalul de la maximum la minimum al zgomotului de fond este mai mare de 2 dB(A), nivelul maxim al zgomotului de fond va fi de 10 dB(A) sau mai mare sub nivelul măsurătorii. Atunci când intervalul de la maximum la minimum al zgomotului de fond este mai mare de 2 dB(A), iar nivelul zgomotului de fond este mai mic de 10 dB(A) sub măsurătoare, nu este posibilă nicio măsurare valabilă.

Tabelul 3

Corecția pentru nivelul zgomotului de fond atunci când se măsoară nivelul de presiune acustică ponderat A al vehiculului

Corecție pentru zgomotul de fond
Intervalul dintre valoarea maximă și valoarea minimă a nivelului de presiune acustică ponderat A al zgomotului de fond reprezentativ într-o perioadă definită de timp ΔLbgn, p-p în dB(A)	Nivelul de presiune acustică al încercării j minus nivelul zgomotului de fond ΔL = Ltest,j – Lbgn în dB(A)	Corecție în dB(A) Lcorr
—	ΔL ≥ 10	nu este necesară nicio corecție
≤ 2	8 ≤ ΔL <10	0,5
	6 ≤ ΔL <8	1,0
	4,5 ≤ ΔL <6	1,5
	3 ≤ ΔL <4,5	2,5
	ΔL < 3	nicio măsurătoare valabilă nu poate fi raportată

Dacă se înregistrează un maxim sonor situat în mod evident în afara caracteristicii generale a nivelului de presiune acustică, măsurătoarea în cauză nu se ia în considerare.

Ca ajutor pentru criteriile de corecție a măsurătorii, a se vedea diagrama din figura 4 din apendicele la prezenta anexă.

2.3.3.   Cerințele zgomotului de fond atunci când analiza se efectuează în benzi de o treime de octavă

Când se analizează treimi de octavă în conformitate cu prezentul regulament, nivelul zgomotului de fond în fiecare treime de octavă de interes, analizată în conformitate cu punctul 2.3.1, trebuie să fie la cel puțin 6 dB(A) sub valoarea măsurată a vehiculului sau a sistemului AVAS supus încercării în fiecare bandă de treime de octavă de interes. Nivelul de presiune acustică ponderat A al zgomotului de fond trebuie să fie de cel puțin 10 dB(A) sub valoarea măsurată a vehiculului sau a sistemului AVAS supus încercării.

Compensarea zgomotului de fond nu este permisă pentru măsurătorile în banda de treime de octavă.

Ca ajutor la cerințele pentru zgomotele de fond atunci când analiza se efectuează în benzi de o treime de octavă, a se vedea diagrama din figura 6 din apendicele la prezenta anexă.

3.   PROCEDURI DE ÎNCERCARE PENTRU NIVELUL ACUSTIC AL VEHICULULUI

3.1.   Pozițiile microfonului

Distanța dintre pozițiile microfonului pe linia microfonului PP′ și linia perpendiculară de referință CC′, astfel cum este specificat în figurile 1 și 2, în poligonul de încercare sau într-o instalație de încercare în interior, trebuie să fie 2,0 m ± 0,05 m.

Microfoanele trebuie amplasate la 1,2 m ± 0,02 m deasupra nivelului solului. Direcția de referință pentru condiții de câmp deschis, astfel cum este specificat în IEC 61672-1:2013, trebuie să fie orizontală și perpendiculară pe linia CC′ a traiectoriei vehiculului.

3.2.   Condiționarea vehiculului

3.2.1.   Condiții generale

Vehiculul va fi reprezentativ pentru vehiculele care urmează să fie introduse pe piață, conform specificațiilor producătorului în acord cu serviciul tehnic, pentru a respecta cerințele prezentului regulament.

Măsurătorile se efectuează fără nicio remorcă, cu excepția vehiculelor care nu sunt separabile.

În cazul HEV/FCHV, încercarea trebuie efectuată în modul cel mai eficient din punct de vedere energetic, astfel încât să se evite repornirea motorului cu ardere internă, de exemplu, sistemele audio, de divertisment, de comunicații și de navigare trebuie să fie închise.

Înainte de începerea măsurătorilor, vehiculul trebuie adus în condițiile normale de funcționare ale acestuia.

3.2.2.   Nivelul de încărcare a bateriei

Dacă există o astfel de echipare, bateriile de propulsie trebuie să aibă un nivel de încărcare suficient de ridicat pentru a permite operarea tuturor funcționalităților esențiale în conformitate cu specificațiile producătorului. Bateriile de propulsie trebuie să se încadreze în intervalul lor de componente-temperatură, pentru a permite operarea tuturor funcționalităților esențiale care ar putea reduce emisiile de sunet ale vehiculului. Orice alt tip de sistem electric reîncărcabil de stocare a energiei trebuie să fie pregătit de funcționare în timpul încercării.

3.2.3.   Funcționarea multiplă

Dacă vehiculul este echipat cu moduri de funcționare multiple care pot fi selectate de către conducător, va fi selectat modul care oferă cea mai scăzută emisie de sunet în condițiile de încercare de la punctul 3.3.

Atunci când vehiculul oferă moduri de funcționare multiple, care sunt selectate automat de vehicul, este responsabilitatea producătorului să determine modalitatea corectă de încercare, pentru a obține emisia minimă de sunet.

În cazurile în care nu este posibilă determinarea modului de funcționare a vehiculului care oferă cea mai scăzută emisie de sunet, toate modurile vor fi încercate, iar modul care oferă cel mai scăzut rezultat al încercării va fi utilizat pentru a înregistra emisia de sunet a vehiculului în conformitate cu prezentul regulament.

3.2.4.   Masa de încercare a vehiculului

Măsurătorile vor fi efectuate la vehicule cu masa în stare de mers, cu o toleranță permisă de 15 %.

3.2.5.   Selecția și condiționarea pneurilor

Pneurile montate pe vehicul în momentul încercării sunt selectate de producătorul vehiculului și trebuie să corespundă uneia dintre mărimile și tipurile de pneuri proiectate pentru vehicul de producătorul vehiculului.

Pneurile trebuie umflate la presiunea recomandată de producătorul vehiculului pentru masa de încercare a acestuia.

3.3.   Condiții de funcționare

3.3.1.   Generalități

Pentru fiecare condiție de funcționare, vehiculul poate fi încercat fie în interior, fie în aer liber.

Pentru viteză constantă și încercări în cursă inversă, vehiculul poate fi încercat fie în mișcare, fie în condiție de funcționare simulată. Pentru funcționarea simulată a vehiculului, semnalizarea trebuie aplicată vehiculului care trebuie să simuleze funcționarea în momentul respectiv.

Dacă vehiculul este echipat cu un motor cu ardere internă, acesta trebuie oprit.

3.3.2.   Încercări la viteză constantă

Aceste încercări sunt efectuate cu vehiculul în mișcare înainte sau cu vehiculul simulând viteza, prin intermediul unei semnalizări externe sistemului AVAS, cu vehiculul în condiție de staționare.

3.3.2.1.   Încercări la viteză constantă în mișcare înainte

Pentru un vehicul încercat într-o instalație în aer liber, direcția liniei mediane a vehiculului trebuie să urmărească linia CC′ cât mai aproape posibil de viteza constantă vtest pe parcursul întregii încercări. Planul frontal al vehiculului intersectează linia AA′ la începutul încercării, iar planul din spate al vehiculului intersectează linia BB′ la sfârșitul încercării, astfel cum se arată în figura 1a. Dacă o remorcă nu este ușor separabilă de vehiculul de tracțiune, aceasta va fi ignorată atunci când se ia în considerare traversarea liniei BB′.

Un vehicul testat în interior va fi amplasat cu planul frontal al vehiculului pe linia PP′, astfel cum este prezentat în figura 2a. Vehiculul trebuie să mențină o viteză de încercare constantă, vtest, pentru cel puțin 5 secunde.

Pentru o condiție de încercare la viteză constantă de 10 km/h, viteza de încercare vtest va fi de 10 km/h ± 2 km/h.

Pentru o condiție de încercare la viteză constantă de 20 km/h, viteza de încercare vtest va fi de 20 km/h ± 1 km/h.

Pentru vehiculele cu transmisie automată, selectorul treptelor de viteză trebuie să fie poziționat astfel cum este specificat de către producător pentru condus normal.

Pentru vehiculele cu transmisie manuală, selectorul treptelor de viteză trebuie să fie poziționat în cea mai mare treaptă de viteză care poate atinge viteza vizată a vehiculului cu viteza constantă a motorului.

3.3.2.2.   Încercări la viteză constantă simulate printr-o semnalizare externă sistemului AVAS, cu vehiculul în condiție de staționare

Un vehicul încercat în interior sau în aer liber va fi amplasat cu planul frontal al vehiculului pe linia PP′, astfel cum este prezentat în figura 2b. Vehiculul trebuie să mențină o viteză de încercare simulată constantă, vtest, pentru cel puțin 5 secunde.

Pentru o condiție de încercare la viteză constantă de 10 km/h, viteza de încercare simulată vtest va fi de 10 km/h ± 0,5 km/h.

Pentru o condiție de încercare la viteză constantă de 20 km/h, viteza de încercare simulată vtest va fi de 20 km/h ± 0,5 km/h.

3.3.3.   Încercări în cursă inversă

Aceste încercări pot fi efectuate cu vehiculul în mișcare spre spate sau cu vehiculul în condiție de staționare, simulând viteza printr-o semnalizare externă transmisă sistemului AVAS.

3.3.3.1.   Încercarea în cursă inversă în mișcare

Pentru un vehicul încercat într-o instalație în aer liber, direcția liniei mediane a vehiculului trebuie să urmărească linia CC′ cât mai aproape posibil de viteza constantă vtest pe parcursul întregii încercări. Planul din spate al vehiculului intersectează linia AA′ la începutul încercării, iar planul frontal al vehiculului intersectează linia BB′ la sfârșitul încercării, astfel cum se arată în figura 1b. Dacă o remorcă nu este ușor separabilă de vehiculul de tracțiune, aceasta va fi ignorată atunci când se ia în considerare traversarea liniei BB′.

Un vehicul testat în interior va fi amplasat cu planul din spate al vehiculului pe linia PP′, astfel cum este prezentat în figura 2b. Vehiculul trebuie să mențină o viteză de încercare constantă, vtest, pentru cel puțin 5 secunde.

Pentru o condiție de încercare la viteză constantă de 6 km/h, viteza de încercare vtest va fi de 6 km/h ± 2 km/h.

Pentru vehiculele cu transmisie automată, selectorul treptelor de viteză trebuie să fie poziționat astfel cum este specificat de către producător pentru condus normal în marșarier.

Pentru vehiculele cu transmisie manuală, selectorul treptelor de viteză trebuie să fie poziționat în cea mai mare treaptă de viteză în marșarier care poate atinge viteza vizată a vehiculului cu viteza constantă a motorului.

3.3.3.2.   Încercarea în cursă inversă simulată printr-o semnalizare externă transmisă sistemului AVAS, cu vehiculul în condiție de staționare.

Un vehicul încercat în interior sau în aer liber va fi amplasat cu planul din spate al vehiculului pe linia PP′, astfel cum este prezentat în figura 2b. Vehiculul trebuie să mențină o viteză de încercare simulată constantă, vtest, pentru cel puțin 5 secunde.

Pentru încercarea la viteza constantă de 6 km/h, viteza de încercare simulată vtest va fi de 6 km/h ± 0,5 km/h.

3.3.3.3.   Încercarea în cursă inversă în condiție de staționare

Un vehicul încercat în interior sau în aer liber va fi amplasat cu planul din spate al vehiculului pe linia PP′, astfel cum este prezentat în figura 2b.

Pentru încercare, comanda de selectare a treptelor de viteză a vehiculului va fi în poziția de marșarier, iar frâna va fi eliberată.

3.4.   Citirea măsurătorii și valorile înregistrate

Cel puțin patru măsurători pentru fiecare condiție de încercare vor fi efectuate pe ambele laturi ale vehiculului.

Primele patru rezultate valabile consecutive ale măsurătorii pentru fiecare condiție de încercare, în intervalul de 2,0 dB(A) per latură, permițând eliminarea rezultatelor care nu sunt valabile, vor fi utilizate pentru calcularea rezultatului intermediar sau final.

Dacă se înregistrează un maxim sonor situat în mod evident în afara caracteristicii generale a nivelului de presiune acustică, măsurătoarea în cauză nu se ia în considerare. Pentru măsurarea efectuată la un vehicul în mișcare (înainte și în marșarier) în aer liber, nivelul maxim de presiune acustică ponderat A indicat la fiecare trecere a vehiculului între AA′ și PP′ (Ltest,j) va fi notată pentru fiecare poziție a microfonului, la prima cifră semnificativă după virgulă (de exemplu XX,X). Pentru măsurarea efectuată la un vehicul în mișcare, în interior, și în condiție de staționare (înainte și în marșarier), nivelul maxim de presiune acustică ponderat A indicat la fiecare perioadă de 5 secunde, Ltest,j, va fi notată la prima cifră semnificativă după virgulă (de exemplu XX,X).

Ltest,j va fi corectat în conformitate cu punctul 2.3.2, pentru a obține Ltestcorr,j.

Pentru fiecare nivel maxim de presiune acustică ponderat A, spectrul de o treime de octavă corespunzător va fi înregistrat pentru fiecare poziție a microfonului. Nicio corecție de fond nu se va aplica vreunui rezultat măsurat de o treime de octavă.

3.5.   Compilarea datelor și rezultatele înregistrate

Pentru fiecare condiție de încercare descrisă la punctul 3.3, între rezultatele de fond corectate, Ltestcorr,j, și spectrele aferente de o treime de octavă ale ambelor laturi ale vehiculului în mod individual se va face media aritmetică și vor fi rotunjite la prima zecimală exactă.

Rezultatele finale ale nivelului de presiune acustică ponderat A, Lcrs 10, Lcrs 20 și Lreverse care vor fi înregistrate sunt cele mai reduse valori ale celor două medii ale ambelor părți, rotunjite la cea mai apropiată valoare întreagă. Spectrele de o treime de octavă finale care vor fi înregistrate sunt spectrele aferente aceleiași laturi precum nivelul de presiune acustică ponderat A înregistrat.

4.   PROCEDURILE DE ÎNCERCARE PENTRU SCHIMBAREA DE FRECVENȚĂ

4.1.   Generalități

Dispozițiile privind schimbarea de frecvență prevăzute la punctul 6.2.3 al textului principal vor fi verificate utilizând una dintre următoarele metode de încercare care vor fi selectate de către producător:

Metoda (A)	Încercarea întregului vehicul în mișcare, pe un poligon de încercare în aer liber
Metoda (B)	Încercarea întregului vehicul în condiție de staționare, pe un poligon de încercare în aer liber, cu simularea mișcării vehiculului pentru sistemul AVAS prin intermediul unui generator extern de semnalizare
Metoda (C)	Încercarea întregului vehicul în mișcare, într-o instalație de interior, pe standul dinamometric
Metoda (D)	Încercarea întregului vehicul în condiție de staționare, într-o instalație de interior, cu simularea mișcării vehiculului pentru sistemul AVAS prin intermediul unui generator extern de semnalizare
Metoda (E)	Încercarea sistemului AVAS, fără a avea un vehicul într-o instalație de interior, cu simularea mișcării vehiculului pentru sistemul AVAS prin intermediul unui generator extern de semnalizare

Cerințele pentru echipament, precum și specificațiile pentru vehicul și pentru configurarea încercării sunt aceleași ca cele prevăzute la punctele 1, 2, 3.1 și 3.2 din prezenta anexă, în conformitate cu metoda de încercare selectată, cu condiția ca punctele de mai jos să nu prevadă specificații diferite sau suplimentare.

Nicio corecție a zgomotului de fond nu va fi aplicată vreunei măsurători. Trebuie acordată o atenție deosebită măsurătorilor în aer liber. Va fi evitată orice interferență a zgomotului de fond. Dacă se înregistrează un maxim sonor situat în mod evident în afara caracteristicii generale a semnalizării, măsurătoarea în cauză nu se ia în considerare.

4.2.   Instrumentele și procesarea semnalului

Parametrii de analiză vor fi conveniți de producător și de serviciul tehnic, pentru a fi furnizate date în conformitate cu aceste cerințe.

Sistemul de analiză a sunetului va fi capabil să efectueze analize de spectru la o rată de eșantionare și pentru un interval de frecvență care conține toate frecvențele de interes. Rezoluția de frecvență va fi suficient de exactă încât să facă diferența între frecvențele diferitelor condiții de încercare.

4.3.   Metode de încercare

4.3.1.   Metoda (A) – Instalație în aer liber și vehicul în mișcare

Vehiculul va fi pus în funcțiune în aceeași instalație de încercare în aer liber și în conformitate cu aceeași condiție generală de funcționare ca în cazul încercării vehiculului la viteză constantă (punctul 3.3.2).

Emisia de sunet a vehiculului va fi măsurată la viteze vizate de la 5 km/h la 20 km/h, în etape de 5 km/h cu o toleranță de +/– 2 km/h pentru viteza de 10 km/h sau mai puțin și de +/– 1 km/h pentru orice altă viteză. Viteza de 5 km/h este cea mai redusă viteză vizată. Dacă vehiculul nu poate funcționa la această viteză în condiții de precizie, va fi utilizată cea mai scăzută viteză posibilă sub 10 km/h.

4.3.2.   Metoda (B) și Metoda (D) – Instalație în aer liber/în interior și vehicul în staționare

Vehiculul trebuie să funcționeze într-o instalație de încercare în care acesta poate accepta un semnal de viteză extern vehiculului pentru sistemul AVAS, simulând funcționarea vehiculului. Poziționările microfonului vor fi la fel ca la condițiile de încercare pentru întregul vehicul, astfel cum este specificat în figura 2a. Planul frontal al vehiculului va fi amplasat pe linia PP′.

Emisia de sunet a vehiculului va fi măsurată la viteze simulate de la 5 km/h la 20 km/h, în etape de 5 km/h, cu o toleranță de +/– 0,5 km/h pentru fiecare viteză de încercare.

4.3.3.   Metoda (C) – Instalație în interior și vehicul în mișcare

Vehiculul va fi amplasat într-o instalație de încercare în interior, unde vehiculul poate funcționa pe un stand dinamometric în același mod ca în exterior. Toate poziționările microfonului vor fi la fel ca în condițiile de încercare pentru vehicul, astfel cum este specificat în figura 2a. Planul frontal al vehiculului va fi amplasat pe linia PP′.

Emisia de sunet a vehiculului va fi măsurată la viteze vizate de la 5 km/h la 20 km/h, în etape de 5 km/h cu o toleranță de +/– 2 km/h pentru viteza de 10 km/h sau mai puțin și de +/– 1 km/h pentru orice altă viteză. Viteza de 5 km/h este cea mai redusă viteză vizată. Dacă vehiculul nu poate funcționa la această viteză în condiții de precizie, va fi utilizată cea mai scăzută viteză posibilă sub 10 km/h.

4.3.4.   Metoda (E)

Sistemul AVAS va fi montat rigid într-o instalație de interior, cu ajutorul echipamentului indicat de producător. Microfonul instrumentului de măsurare va fi amplasat la o distanță de 1 m de sistemul AVAS, în direcția în care nivelul de sunet subiectiv este cel mai mare, și la o înălțime la aproximativ același nivel ca radiația sunetului sistemului AVAS.

Emisia de sunet va fi măsurată la viteze simulate de la 5 km/h la 20 km/h, în etape de 5 km/h cu o toleranță de +/– 0,5 km/h pentru fiecare viteză de încercare.

4.4.   Citirea măsurătorilor

4.4.1.   Metoda de încercare (A)

Cel puțin patru măsurători vor fi efectuate la fiecare viteză specificată la punctul 4.3.1. Sunetul emis va fi înregistrat în timpul fiecărei treceri a vehiculului între AA′ și BB′, pentru fiecare poziție a microfonului. Din fiecare eșantion de măsurare, un segment luat de la AA până la 1 metru înainte de PP′ va fi extras pentru o analiză ulterioară.

4.4.2.   Metodele de încercare (B), (C), (D) și (E)

Sunetul emis va fi măsurat la fiecare viteză specificată la punctele de mai sus corelate, pentru cel puțin 5 secunde.

4.5.   Procesarea semnalului

Pentru fiecare eșantion înregistrat, spectrul mediu de putere proprie va fi determinat utilizând o fereastră Hanning și cel puțin 66,6 % medii de suprapunere. Rezoluția de frecvență va fi aleasă astfel încât să fie suficient de restrânsă pentru a permite o separare a schimbării de frecvență pentru fiecare condiție vizată. Viteza înregistrată pe fiecare segment de eșantionare este viteza medie a vehiculului de-a lungul timpului segmentului de eșantionare, rotunjit la prima zecimală după virgulă.

În cazul metodei de încercare (A), frecvența care se intenționează a fi schimbată odată cu viteza va fi determinată pentru fiecare segment de eșantionare. Frecvența înregistrată pentru fiecare condiție vizată fspeed va fi media aritmetică a frecvențelor determinate pe eșantion de măsurare și rotunjită la cel mai apropiat număr întreg. Viteza înregistrată pentru fiecare condiție vizată va fi media aritmetică a celor patru segmente de eșantionare.

Tabelul 4

Analiza frecvenței schimbate pentru fiecare condiție vizată pentru fiecare latură

Viteza vizată	Cursă de încercare pentru fiecare condiție vizată	Viteza înregistrată (media pentru fiecare segment de eșantionare)	Frecvența de interes determinată (fj, speed)	Viteza înregistrată pentru fiecare condiție vizată (media vitezelor înregistrate)	Frecvența de interes înregistrată pentru fiecare condiție vizată (fspeed)
km/h	Nu	km/h	Hz	km/h	Hz
5	1
	2
	3
	4
10	1
	2
	3
	4
15	1
	2
	3
	4
20	1
	2
	3
	4

Pentru toate celelalte metode de încercare, spectrul derivat de frecvență va fi utilizat în mod direct pentru calculul ulterior.

4.5.1.   Compilarea datelor și rezultatele înregistrate

Frecvența care se intenționează a fi schimbată va fi utilizată pentru calculul ulterior. Frecvența celei mai reduse viteze de încercare înregistrate, rotunjită la cel mai apropiat număr întreg, este luată ca frecvență de referință fref.

Pentru celelalte viteze ale vehiculului, frecvențele schimbate corespunzătoare fspeed rotunjite la cel mai apropiat număr întreg vor fi luate din analiza spectrelor. A se calcula del f, schimbarea frecvenței semnalului conform ecuației (1):

ecuația (1)

unde

f speed	este frecvența la o valoare dată a vitezei;
f ref	este frecvența la viteza de referință de 5 km/h sau cea mai redusă viteză înregistrată;
vtest	este viteza vehiculului, reală sau simulată, corespunzătoare frecvenței f speed;
vref	este viteza vehiculului, reală sau simulată, corespunzătoare frecvenței f ref;

Rezultatele vor fi înregistrate utilizând următorul tabel:

Tabelul 5

Tabel de înregistrare, a se completa pentru fiecare frecvență analizată

		Rezultatele încercării la vitezele vizate
		5 km/h (Referință)	10 km/h	15 km/h	20 km/h
Viteza înregistrată	km/oră
Frecvența, fspeed, Partea stângă	Hz
Frecvența, fspeed, Partea dreaptă	Hz
Schimbarea frecvenței, partea stângă	%	nu se aplică
Schimbarea frecvenței, partea dreaptă	%	nu se aplică