15.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 417/10

1.

Rezoluția Consiliului privind un cadru reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018) (1), care identifică participarea drept unul dintre domeniile de acțiune și obiectivul său de a susține participarea tinerilor la democrația reprezentativă și în cadrul societății civile la toate nivelurile, precum și în cadrul societății în general; și care definește inițiativa generală privind încurajarea și susținerea implicării și participării tinerilor și organizațiilor de tineret la elaborarea, punerea în aplicare și monitorizarea politicilor prin intermediul unui dialog continuu structurat cu tinerii și cu organizațiile de tineret.

2.

Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, din 20 mai 2014 privind un plan de lucru al Uniunii Europene pentru tineret pentru perioada 2014-2015 (2).

3.

Recomandările comune ale celui de al patrulea ciclu de lucru privind dialogul structurat, definite cu ocazia Conferinței UE pentru tineret organizate de președinția luxemburgheză, 21-24 septembrie 2015 (3).

4.

Democrația, pluralismul și cetățenia activă sunt valori fundamentale ale Uniunii Europene. Acestea includ valorile libertății de exprimare și toleranței (4) și vizează includerea tuturor cetățenilor europeni. Democrația nu poate fi considerată de la sine înțeleasă și trebuie să fie menținută și promovată în mod constant.

5.

Tinerii din Europa își arată sprijinul global și încrederea în sistemul democrației și organele sale reprezentative, însă sunt nemulțumiți de modul în care funcționează sistemul în practică și de rezultatele obținute. (5)

6.

Aceștia consideră deseori că este din ce în ce mai greu să se identifice cu canalele tradiționale de participare politică precum partidele politice și sindicatele, dar se implică în forme alternative care permit mai multe alegeri individuale, cum ar fi campaniile, petițiile, demonstrațiile și evenimentele instantanee care vizează susținerea unei cauze specifice și o reală schimbare în viața lor. (6)

7.

Tehnologiile informației și comunicațiilor, în special platformele de comunicare socială și utilizarea lor mobilă oferă noi oportunități pentru implicarea și informarea cu privire la procesele politice și accelerează difuzarea informațiilor și dezvoltarea unor forme alternative de participare.

8.

Dialogul structurat este un instrument aferent cadrului pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului pentru a implica tinerii în dezvoltarea politicilor UE. Rezultatul celui de al patrulea ciclu de lucru de 18 luni privind prioritatea tematică generală „responsabilizarea tinerilor în ceea ce privește accesul la drepturi și importanța participării lor politice” (7) se bazează pe rezultatele obținute în urma consultărilor cu tinerii înaintea și pe durata președințiilor italiană, letonă și luxemburgheză, precum și în urma conferințelor UE pentru tineret desfășurate la Roma în octombrie 2014, la Riga în martie 2015 și la Luxemburg în septembrie 2015 (8).

9.

Rezultatele dialogului dintre tineri și reprezentanții politici constituie o contribuție importantă la prezenta rezoluție, incluzând perspective ale tinerilor, ale lucrătorilor de tineret și ale altor experți din domeniul tineretului, și facilitează dezvoltarea unor politici ale UE eficace și bazate pe elemente concrete.

10.

Uniunea Europeană se bazează pe tineri dedicați principiilor democrației și valorilor europene.

11.

Politica europeană și politicile în general ar trebui să răspundă nevoilor și aspirațiilor tinerilor. Prin urmare, chestiunile politice trebuie să fie transparente și trebuie comunicate tuturor cetățenilor, inclusiv tinerilor. Tinerii trebuie să înțeleagă chestiunile care sunt în joc pentru a trezi interesul și a facilita angajamentul politic. Posibilitățile de participare a tinerilor la procese decizionale semnificative ar trebui oferite de factorii de decizie din diferite domenii de politică și niveluri politice, iar impactul lor ar trebui asigurat.

12.

Conceptul de participare politică include mai întâi de toate reprezentarea tinerilor în structurile democrației reprezentative, și anume participarea la alegeri în calitate de alegători, înscrierea la alegeri în calitate de candidați și participarea în cadrul partidelor politice. Participarea politică se poate face, de asemenea, prin calitatea de membru în organizații (de tineret) care susțin interesele tinerilor, dezbateri politice online sau față în față și alte forme de conturare a opiniilor și de exprimare culturală. Participarea politică poate fi, de asemenea, experimentată în cadrul activităților și acțiunilor educaționale în domeniul cetățeniei și al drepturilor omului pentru a aduce schimbări pozitive în societate.

13.

Prin participarea la procesele politice, tinerii își pot îmbunătăți înțelegerea proceselor de formare a opiniilor și înțelegerea diferitelor interese aflate în joc. La nivel personal, aceștia își dezvoltă competențele sociale, responsabilitatea, încrederea în sine, inițiativa, atitudinea critică, precum și competențele de comunicare și negociere, spiritul de compromis, empatia și respectul pentru opiniile celorlalți.

14.

Caracteristicile proceselor de participare politică eficace și reală a tinerilor includ:

15.

Politicile pentru tineret, activitățile pentru tineret și organizațiile de tineret joacă un rol important în acest sens, prin promovarea cetățeniei active și a posibilităților de participare politică și prin prevenirea marginalizării și a radicalizării violente, în special la nivel local, acolo unde tinerii sunt abordați prin activități deschise pentru tineret și activități de informare pentru tineret.

16.

Bunăstarea fizică și psihică și asigurarea nevoilor fundamentale, inclusiv aspecte legate de educație și formare, sănătate, ocuparea forței de muncă, securitate financiară și integrare socială, sunt necesare pentru participarea deplină și efectivă a tinerilor.

17.

Să instituie, să pună în aplicare sau să dezvolte în continuare strategii, programe, structuri sau alte mecanisme relevante la nivel național, regional și/sau local pentru consolidarea participării politice a tuturor tinerilor, în special a tinerilor cu mai puține șanse. Aceste mecanisme ar trebui să fie bazate pe cunoștințe și elemente concrete, să fie construite pe cooperare intersectorială și să includă toate părțile interesate relevante. Proiectarea unor strategii de participare eficace ar trebui să includă implicarea grupului-țintă în etapele de planificare, punere în aplicare, monitorizare și evaluare. Strategiile ar putea să includă următoarele priorități.

18.

Să încurajeze și să promoveze cooperarea intersectorială și parteneriatele dintre furnizorii de educație formală, organizațiile de tineret și furnizorii de activități pentru tineret pentru a dezvolta abordări integrate ale programelor de educație cetățenească, implicând totodată tinerii, cadrele didactice, lucrătorii de tineret, părinții și alți actori relevanți.

19.

Să consolideze structurile participative durabile în contexte ale educației formale și ale învățării nonformale în scopul de a promova dezvoltarea de aptitudini și competențe sociale legate de valorile democratice și drepturile omului precum libertatea de exprimare și respectarea diversității, prin practica de zi cu zi a principiilor democratice.

20.

Să promoveze instituirea și dezvoltarea de organizații și/sau structuri la nivel național, regional și local care să reprezinte interesele studenților în raport cu instituțiile de învățământ formal.

21.

Să promoveze dezvoltarea de programe privind educația în domeniul mass-mediei care să promoveze capacitatea de analiză critică a informațiilor în societatea de astăzi bazată pe cunoaștere, precum și programe privind educația în domeniul TIC care să urmărească dezvoltarea competențelor de utilizator tehnologic care permit accesarea, gestionarea, evaluarea și crearea informațiilor online utile.

22.

Să permită și să faciliteze dezvoltarea proceselor de participare, cum ar fi consiliile de tineret, în strânsă colaborare cu autoritățile publice locale și regionale, în scopul de a oferi tinerilor oportunitatea de a avea un cuvânt de spus în procesele de luare a deciziilor la nivel local și regional.

23.

Să dezvolte și să ofere informații și oportunități de formare pentru factorii de decizie cu privire la metode și instrumente de comunicare și participare adecvate, specifice pentru tineret, cu scopul de a facilita deschiderea și receptivitatea față de tineri.

24.

Să analizeze oportunitatea reducerii vârstei de vot pentru alegerile autorităților publice locale și regionale la 16 ani, raportat la circumstanțele naționale și la cadrele juridice naționale.

25.

Să recunoască și să sprijine tinerii, activitățile pentru tineret și organizațiile de tineret în dezvoltarea unor forme diverse de participare politică, inclusiv petiții, demonstrații, campanii, precum și utilizarea culturii, artelor și sportului, având în vedere faptul că aceste instrumente permit o exprimare diversă a opiniilor și un acces divers la participarea politică, în special atunci când sunt vizați tinerii cu mai puține șanse.

26.

Să elaboreze instrumente digitale pentru participarea politică a tinerilor combinate cu elemente față în față și să dezvolte cursuri de formare adecvate pentru cadrele didactice, lucrătorii de tineret, formatorii și multiplicatorii care lucrează cu diferite grupuri-țintă în contextele educației formale și învățării nonformale, pentru a se putea adresa tinerilor la toate nivelurile; să recunoască și să implice canalele existente de informare pentru tineret și furnizorii de informații pentru tineret la nivel european, național, regional și local.

27.

Să implice domeniul tineretului în punerea în aplicare a strategiei privind piața unică digitală pentru Europa, abordând teme precum competențele și cunoștințele digitale, utilizarea online mai sigură și combaterea conținuturilor ilegale, cum ar fi rasismul, xenofobia și apelurile la violență.

28.

Să susțină, după caz, procesele și instrumentele de informare și de comunicare care permit înțelegerea și însușirea de către tineri a politicilor publice, subliniind aspectele relevante pentru tineri și utilizând în mod eficace diferite instrumente media și TIC.

29.

Să exploreze și să sporească posibilitățile de dialog la nivel local, regional și național între tineri și factorii de decizie din toate domeniile de politică cu impact asupra tinerilor.

30.

Să încurajeze participarea tinerilor la alegeri și în cadrul structurilor formale ale democrațiilor reprezentative, cum ar fi partidele politice, astfel încât partidele politice să aibă un interes mai mare față de elaborarea unor propuneri de politici care să răspundă nevoilor tinerilor.

31.

Să susțină campanii și evenimente de informare pentru tineri cu ocazia alegerilor locale, regionale, naționale și europene utilizând instrumente online și de streaming interactive, precum și programe de informare specifice care să vizeze alegătorii aflați la primul vot și tinerii cu mai puține șanse.

32.

Să dezvolte o cultură decizională la toate nivelurile de guvernare care să sprijine procesele de participare ascendente conduse de tineret și să răspundă inițiativelor informale pentru tineret.

33.

Să promoveze și să asigure faptul că programele UE care sprijină tinerii, cum ar fi Erasmus+, susțin:

34.

Să sprijine și să dezvolte în continuare inițiative vizând activități pentru tineret specifice care se concentrează pe educația cetățenească, educația privind drepturile omului, educația interculturală și interconfesională, prin utilizarea învățării nonformale și a metodelor colaborative, pentru a promova integrarea tinerilor în societate și pentru a combate tendințele extremiste, radicalizarea violentă și discursurile de incitare la ură; să exploateze bune practici care rezultă din rețelele de cooperare existente în domeniul politicii pentru tineret, precum Centrul european de cunoaștere privind politica pentru tineret (EKCYP) și Centrul SALTO pentru participarea tinerilor.

35.

Să consolideze capacitatea furnizorilor de informații pentru tineret pentru a permite difuzarea informațiilor cu privire la oportunitățile de participare politică, în special pentru tinerii care nu aparțin unor mișcări de tineret organizate sau unor organizații de tineret.

36.

Să pună la dispoziție informații privind bunele practici și poveștile de succes ale proiectelor desfășurate în statele membre în contextul programului Erasmus+, referitoare la inițiative vizând participarea politică a tinerilor; să țină seama de alte studii de cercetare și inițiative în acest domeniu și să difuzeze rezultatele acestora.

37.

Să elaboreze un raport de sinteză a studiilor de cercetare disponibile, inclusiv, printre altele, cele ale Rezervei de tineri cercetători europeni (Pool of European Youth Researchers), cu privire la e-participare și gama de diferite instrumente media digitale și online, precum și o analiză a modului în care aceste instrumente sunt utilizate de tineri, pentru a avea o imagine de ansamblu asupra metodologiilor existente și eficace.

38.

Să definească contribuția specifică a activităților pentru tineret, precum și a învățării nonformale și informale la promovarea cetățeniei active și a participării tinerilor în cadrul unor societăți diverse și tolerante, precum și la prevenirea marginalizării și a radicalizării care poate duce la comportament violent.

39.

Să publice, prin intermediul unor instrumente de comunicare ușor de accesat, informații adaptate pentru tineret, care să clarifice și/sau să explice evoluțiile din diferitele politici ale UE și decizii ale UE care afectează în special tinerii, pentru a le face transparente și ușor de înțeles.