Numai textele originale CEE/ONU au efect juridic în temeiul dreptului public internațional. Situația și data intrării în vigoare ale prezentului regulament trebuie verificate în cea mai recentă versiune a documentului de situație CEE/ONU TRANS/WP.29/343, disponibil la adresa:

http://www.unece.org/trans/main/wp29/wp29wgs/wp29gen/wp29fdocstts.html

Regulamentul nr. 125 al Comisiei Economice pentru Europa din cadrul Organizației Națiunilor Unite (CEE/ONU) – Dispoziții uniforme privind omologarea autovehiculelor în ceea ce privește câmpul de vizibilitate spre înainte al conducătorului autovehiculului

Include întreg textul valabil până la:

Suplimentul 1 la versiunea inițială a regulamentului – Data intrării în vigoare: 3 februarie 2008

Suplimentul 2 la versiunea inițială a regulamentului – Data intrării în vigoare: 19 august 2010

CUPRINS

REGULAMENT

Domeniu de aplicare și obiective

Definiții

Cerere de omologare

Omologarea

Specificații

Procedura de încercare

Modificarea tipului de vehicul și prelungirea omologării

Conformitatea producției

Sancțiuni în caz de neconformitate a producției

10.

Încetarea definitivă a producției

11.

Denumirile și adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea încercărilor de omologare și ale serviciilor administrative

ANEXE

Anexa 1 —

Comunicare privind omologarea sau prelungirea sau refuzul sau retragerea unei omologări sau încetarea definitivă a producției unui tip de vehicul cu privire la câmpul de vizibilitate spre înainte al conducătorului, în conformitate cu Regulamentul nr. 125.

Anexa 2 —

Dispunerea mărcilor de omologare

Anexa 3 —

Procedura de determinare a punctului „H” și a unghiului real al trunchiului pentru pozițiile de ședere în autovehicule

Anexa 4 —

Metodă pentru determinarea relațiilor dimensionale între reperele primare ale vehiculului și sistemul de referință tridimensional

1. DOMENIU DE APLICARE ȘI OBIECTIVE

1.1.

Prezentul regulament se aplică câmpului de vizibilitate de 180° spre înainte al conducătorilor de vehicule de categoria M1 (1).

1.2.

Obiectivul său este asigurarea unui câmp de vizibilitate adecvat atunci când parbrizul și celelalte suprafețe transparente sunt uscate și curate.

1.3.

Cerințele prezentului regulament sunt formulate astfel încât să se aplice vehiculelor din categoria M1 care au locul pentru conducător situat în stânga. În cazul vehiculelor din categoria M1 care au locul pentru conducător situat în dreapta, aceste cerințe se aplică, după caz, prin inversarea criteriilor.

2. DEFINIȚII

În sensul prezentului regulament:

2.1.	„Omologarea unui tip de vehicul” înseamnă întreaga procedură prin care o parte contractantă la acord certifică faptul că un tip de vehicul îndeplinește cerințele tehnice ale prezentului regulament.

2.2.

„Tip de vehicul în privința câmpului de vizibilitate” înseamnă vehicule care nu diferă în aspecte esențiale, precum:

2.2.1.

formele și amenajările exterioare și interioare, în limitele zonei prevăzute la punctul 1, care pot afecta vizibilitatea; precum și

2.2.2.

forma și dimensiunile parbrizului și fixarea acestuia.

2.3.

„Sistem de referință tridimensional” înseamnă un sistem de referință care constă într-un plan vertical longitudinal X-Z, un plan orizontal X-Y și un plan vertical transversal Y-Z (a se vedea figura 6 din apendicele la anexa 4); sistemul servește la determinarea distanțelor relative dintre poziția prevăzută pentru punctele de pe planuri și poziția lor reală pe vehicul. Metoda care permite situarea vehiculului în raport cu cele trei planuri este indicată în anexa 4; toate coordonatele raportate la sol se calculează pentru un vehicul în stare de funcționare (2) plus un pasager așezat pe locul din față, masa pasagerului fiind de 75 kg ±1 %.

2.3.1.

Vehiculele echipate cu o suspensie care permite reglarea gărzii la sol vor fi încercate în condiții normale de utilizare specificate de către constructor.

2.4.

„Puncte de reper primare” înseamnă adânciturile, suprafețele, marcajele și semnele de identificare existente pe caroseria vehiculului. Tipul de reper utilizat și poziția fiecărui reper (în coordonatele X, Y și Z ale sistemului de referință tridimensional), precum și distanța acestora față de un plan teoretic reprezentând solul trebuie indicate de către constructor. Aceste repere pot fi cele utilizate la montarea caroseriei.

2.5.	„Unghi de înclinare a spătarului” înseamnă unghiul definit în anexa 3 punctele 2.6 sau 2.7.

2.6.	„Unghi real de înclinare a spătarului” înseamnă unghiul definit în anexa 3 punctul 2.6.

2.7.	„Unghi proiectat de înclinare a spătarului” înseamnă unghiul definit în anexa 3 punctul 2.7.

2.8.

„Puncte V” înseamnă puncte a căror poziție în interiorul habitaclului este determinată în raport cu planurile verticale longitudinale care trec prin centrele locurilor pe scaune prevăzute în poziția limită pe scaunul din față și față de punctul „R” și de înclinarea proiectată a spătarului, care servesc la verificarea respectării cerințelor legate de câmpul de vizibilitate.

2.9.	„Punct «R» sau punct de referință la șederea pe scaun” înseamnă punctul definit în anexa 3 punctul 2.4.

2.10.

„Punct «H»” înseamnă punctul definit în anexa 3 punctul 2.3.

2.11.

„Puncte de referință ale parbrizului” înseamnă puncte situate la intersecția cu parbrizul a liniilor divergente direcționate spre înainte de la punctele V până la suprafața exterioară a parbrizului.

2.12.

„Vehicul blindat” înseamnă un vehicul destinat protecției pasagerilor și/sau mărfurilor transportate și care respectă cerințele aplicabile blindajelor antiglonț.

2.13.

„Suprafață transparentă” înseamnă acea zonă a unui parbriz de vehicul sau a altei suprafețe de sticlă al cărei factor de transmisie luminoasă măsurat perpendicular pe suprafață este de cel puțin 70 %. În cazul vehiculelor blindate, factorul de transmisie luminoasă este de cel puțin 60 %.

2.14.

„Puncte P” înseamnă punctele în jurul cărora pivotează capul conducătorului auto atunci când acesta privește obiectele din planul orizontal situat la nivelul ochilor.

2.15.

„Puncte E” înseamnă puncte care reprezintă centrul ochilor conducătorului auto și care servesc la determinarea măsurii în care stâlpii A afectează câmpul de vizibilitate.

2.16.

„Stâlpi A” înseamnă toate suporturile plafonului situate în fața planului vertical transversal dispus la 68 mm în fața punctelor V, inclusiv piesele netransparente fixate sau adiacente pe aceste suporturi, așa cum sunt chederele de la parbriz și scheletele de ușă.

2.17.

„Interval de reglare orizontală a scaunului” înseamnă intervalul pozițiilor normale de condus prevăzut de către producător pentru reglarea scaunului conducătorului în funcție de axa X (a se vedea mai sus punctul 2.3).

2.18.

„Interval extins de reglare a scaunului” înseamnă intervalul prevăzut de către constructorul vehiculului pentru reglarea scaunului în funcție de axa X (a se vedea mai sus punctul 2.3) dincolo de intervalul pozițiilor normale de condus menționate la punctul 2.16 și utilizat la transformarea scaunelor în pat sau pentru facilitarea intrării în vehicul.

3. CERERE DE OMOLOGARE

3.1.

Cererea de omologare a unui tip de vehicul cu privire la câmpul de vizibilitate al conducătorului se prezintă de către constructorul vehiculului sau de către reprezentantul său autorizat.

3.2.

Aceasta este însoțită de următoarele documente în triplu exemplar și include datele menționate în continuare:

3.2.1.

o descriere a tipului de vehicul în ceea ce privește elementele menționate la punctul 2.2, însoțită de desene cotate și fie de o fotografie, fie de o vedere detaliată a habitaclului. Se precizează numerele și/sau simbolurile de identificare a tipului de vehicul; precum și

3.2.2.

date privind punctele de reper primare, suficient de detaliate pentru a fi rapid identificabile și pentru a verifica poziția fiecăruia în raport cu celelalte, precum și în raport cu punctul „R”.

3.3.

Se prezintă un vehicul reprezentativ pentru tipul de vehicul care urmează să fie omologat la autoritatea de inspecție tehnică responsabilă cu încercările de omologare.

4. OMOLOGAREA

4.1.

În cazul în care tipul de vehicul supus omologării în temeiul prezentului regulament îndeplinește cerințele de la punctul 5 de mai jos, se acordă omologarea acelui vehicul.

4.2.

Fiecărui tip omologat i se atribuie un număr de omologare; primele două cifre ale acestuia (00 pentru regulament în forma sa inițială) indică seria de modificări care includ cele mai recente modificări tehnice semnificative aduse regulamentului la data eliberării omologării. Aceeași parte contractantă nu alocă același număr aceluiași tip de vehicul echipat cu alt tip de sistem de câmp de vizibilitate sau unui alt tip de vehicul.

4.3.

Avizul de omologare sau de refuz sau de retragere a omologării în temeiul prezentului regulament se comunică părților la acord care aplică prezentul regulament prin intermediul unei fișe conform modelului din anexa 1 la prezentul regulament și al fotografiilor și/sau planurilor furnizate de solicitant într-un format maxim A4 (210 × 297 mm) sau împăturit ca să ajungă la acest format și la o scară corespunzătoare.

4.4.

Pe fiecare vehicul care corespunde unui tip de vehicul omologat prin prezentul regulament se aplică într-un loc vizibil și ușor accesibil, specificat în fișa de omologare, o marcă de omologare internațională conformă cu modelul descris în anexa 2, formată din:

4.4.1.

un cerc în interiorul căruia se găsește litera „E”, urmată de numărul distinctiv al țării care a emis omologarea (3);

4.4.2.

numărul prezentului regulament, urmat de litera „R”, o liniuță și numărul de omologare, în dreapta cercului menționat la punctul 4.4.1 de mai sus.

4.5.

În cazul în care vehiculul corespunde unui tip de vehicul omologat în temeiul unuia sau mai multor regulamente anexate la acord în țara care a acordat omologarea în temeiul prezentului regulament, simbolul prevăzut la punctul 4.4.1 nu trebuie repetat; într-o astfel de situație, numărul regulamentului și numerele de omologare, precum și simbolurile suplimentare se amplasează în coloane verticale la dreapta simbolului descris mai sus la punctul 4.4.1.

4.6.

Marca de omologare este perfect lizibilă și de neșters.

4.7.

Marca de omologare se amplasează lângă plăcuța constructorului sau pe aceasta.

5. SPECIFICAȚII

5.1. Câmpul de vizibilitate al conducătorului

5.1.1.

Partea transparentă a parbrizului trebuie să cuprindă cel puțin punctele de referință ale parbrizului (a se vedea figura 1 din apendicele la anexa 4):

5.1.1.1.

un punct de referință orizontal situat în fața lui V1 și la 17° spre stânga (a se vedea figura 1 din apendicele la anexa 4);

5.1.1.2.

un punct de referință vertical superior situat în fața lui V1 și la 7° deasupra orizontalei;

5.1.1.3.

un punct de referință vertical inferior situat în fața lui V2 și la 5° sub orizontală;

5.1.1.4.

pentru a verifica respectarea cerinței de vizibilitate frontală pe jumătatea opusă a parbrizului, se obțin alte trei puncte de referință simetrice cu punctele definite la punctele 5.1.1.1-5.1.1.3 față de planul longitudinal median al vehiculului.

5.1.2.

Unghiul de limitare a câmpului vizual pentru fiecare stâlp „A”, așa cum este descris la punctul 5.1.2.1, nu depășește 6° (a se vedea figura 3 din apendicele la anexa 4). În cazul vehiculelor blindate, unghiul respectiv nu depășește 10°.

Unghiul de limitare a câmpului vizual de către stâlpul „A” de pe partea pasagerului, așa cum este descris la punctul 5.1.2.1.2, nu trebuie determinat în cazul în care cei doi stâlpi sunt plasați simetric față de planul vertical longitudinal median al vehiculului.

5.1.2.1.

Unghiul de limitare a câmpului vizual de către fiecare stâlp A se măsoară prin suprapunerea în plan a următoarelor două secțiuni orizontale:

secțiunea 1	:	pornind de la punctul Pm situat în poziția precizată la punctul 5.3.1.1, se desenează un plan formând un unghi de 2° ascendent față de planul orizontal care trece înainte prin Pm. Se determină secțiunea orizontală a stâlpului „A” pornind de la punctul cel mai anterior al intersecției stâlpului „A” cu planul înclinat (a se vedea figura 2 din apendicele la anexa 4);
secțiunea 2	:	se repetă aceeași procedură, luând în considerare un plan înclinat care coboară formând un unghi de 5° față de planul orizontal care trece înainte prin Pm (a se vedea figura 2 din apendicele la anexa 4).

5.1.2.1.1.

Unghiul de limitare a câmpului vizual de către stâlpul A de pe partea conducătorului este unghiul format pe vederea în plan de o paralelă care pornește din E2 la tangenta care unește E1 cu marginea exterioară a secțiunii S2 și tangenta care unește E2 cu marginea interioară a secțiunii S1 (a se vedea figura 3 din apendicele la anexa 4).

5.1.2.1.2.

Unghiul de limitare a câmpului vizual de către stâlpul A de pe partea pasagerului este unghiul format pe vederea în plan de tangenta care unește E3 cu marginea interioară a secțiunii S1 și o paralelă care pornește din E3 la tangenta care unește E4 cu marginea exterioară a secțiunii S2 (a se vedea figura 3 din apendicele la anexa 4).

5.1.2.2.

Nici un vehicul nu are mai mult de doi stâlpi A.

5.1.3.

Cu excepția limitărilor câmpului vizual cauzate de stâlpii A, montanții de separare a geamurilor laterale sau a deflectoarelor de aer fixe sau mobile, antenele radio exterioare, oglinzile retrovizoare și ștergătoarele de parbriz, nu trebuie să existe, pentru conducătorul auto, nici o altă limitare a câmpului vizual la 180° direct în față, sub un plan orizontal care trece prin V1 și deasupra a trei planuri care trec prin V2, dintre care unul este perpendicular pe planul X-Z și înclinat în față jos sub un unghi de 4° sub orizontală, iar celelalte două sunt perpendiculare pe planul Y-Z și înclinate sub un unghi de 4° sub orizontală (a se vedea figura 4 din apendicele la anexa 4).

Nu se consideră că determină limitări ale câmpului vizual:

(a)

conductorii „antene radio” încastrați sau imprimați, având o lățime de cel mult:

(i)	conductorii încastrați: 0,5 mm,

(ii)	conductorii imprimați: 1,0 mm. Acești conductori „antene radio” nu pot trece prin zona A (4). Cu toate acestea, pot trece prin zona A trei conductori „antene radio”, cu condiția ca lățimea lor să nu depășească 0,5 milimetri;

(b)

conductorii „dezghețare/dezaburire” localizați în cadrul zonei A, în mod normal în formă de „zigzag” sau sinusoidală, având următoarele dimensiuni:

(i)	lățimea maximă vizibilă: 0,030 mm,

(ii)

densitatea maximă a conductorilor:

(a)	în cazul în care conductorii sunt verticali: 8/cm,

(b)	în cazul în care conductorii sunt orizontali: 5/cm.

5.1.3.1.

Se tolerează o obstrucție creată de marginea exterioară a volanului și de tabloul de bord în interiorul volanului dacă planul care trece prin V2, perpendicular pe planul X-Z și tangent la partea cea mai înaltă a marginii exterioare a volanului, este înclinat la cel puțin 1° sub orizontală.

Volanul, dacă este reglabil, se fixează în poziția normală indicată de fabricant sau, dacă nu, într-o poziție mediană între limitele domeniului (domeniilor) său (sale) de reglare.

5.2. Poziția punctelor V

5.2.1.

Tabelele I și IV indică poziția punctelor V față de punctul „R”, așa cum reiese această poziție din coordonatele lor XYZ în sistemul de referință tridimensional.

5.2.2.

Tabelul I indică coordonatele de bază pentru un unghi proiectat de înclinare a spătarului de 25°. Sensul pozitiv al coordonatelor este indicat în figura 1 din apendicele la anexa 4.

Tabelul I

Punct V	X	Y	Z
V1	68 mm	–5 mm	665 mm
V2	68 mm	–5 mm	589 mm

5.3. Poziția punctelor P

5.3.1.

Tabelele II, III și IV indică poziția punctelor P față de punctul „R”, așa cum reiese această poziție din coordonatele lor XYZ în sistemul de referință tridimensional.

5.3.1.1.

Tabelul II stabilește coordonatele de bază pentru un unghi proiectat de înclinare a spătarului de 25°. Sensul pozitiv al coordonatelor este stabilit în figura 1 din apendicele la anexa 4.

Punctul Pm este punctul de intersecție dintre dreapta care unește P1 cu P2 și planul longitudinal vertical care trece prin punctul „R”.

Tabelul II

Punct P	X	Y	Z
P1	35 mm	–20 mm	627 mm
P2	63 mm	47 mm	627 mm
Pm	43,36 mm	0 mm	627 mm

5.3.1.2.

Tabelul III indică corecțiile suplimentare care trebuie aduse coordonatelor X ale P1 și P2 atunci când intervalul de reglare orizontală a scaunului, conform definiției de la punctul 2.16, depășește 108 mm; sensul pozitiv pentru coordonate este indicat în figura 1 din apendicele la anexa 4.

Tabelul III

Intervalul de reglare orizontală a scaunului	Δx
108-120 mm	–13 mm
121-132 mm	–22 mm
133-145 mm	–32 mm
146-158 mm	–42 mm
peste 158 mm	–48 mm

5.4. Corectarea unghiurilor proiectate de înclinare a spătarului, altele decât cele de 25°

Tabelul IV indică rectificările suplimentare care urmează să fie făcute la coordonatele X și Z ale fiecărui punct P și ale fiecărui punct V atunci când unghiul proiectat de înclinare a spătarului este diferit de 25°. Sensul pozitiv al coordonatelor este indicat în figura 1 din apendicele la anexa 4.

Tabelul IV

Unghiul de înclinare a spătarului (în °)	Coordonatele orizontale Δx	Coordonatele verticale Δz
5	– 186 mm	28 mm
6	– 177 mm	27 mm
7	– 167 mm	27 mm
8	– 157 mm	27 mm
9	– 147 mm	26 mm
10	– 137 mm	25 mm
11	– 128 mm	24 mm
12	– 118 mm	23 mm
13	– 109 mm	22 mm
14	–99 mm	21 mm
15	–90 mm	20 mm
16	–81 mm	18 mm
17	–72 mm	17 mm
18	–62 mm	15 mm
19	–53 mm	13 mm
20	–44 mm	11 mm
21	–35 mm	9 mm
22	–26 mm	7 mm
23	–18 mm	5 mm
24	–9 mm	3 mm
25	0 mm	0 mm
26	9 mm	–3 mm
27	17 mm	–5 mm
28	26 mm	–8 mm
29	34 mm	–11 mm
30	43 mm	–14 mm
31	51 mm	–18 mm
32	59 mm	–21 mm
33	67 mm	–24 mm
34	76 mm	–28 mm
35	84 mm	–32 mm
36	92 mm	–35 mm
37	100 mm	–39 mm
38	108 mm	–43 mm
39	115 mm	–48 mm
40	123 mm	–52 mm

5.5. Poziția punctelor E

5.5.1.

Punctele E1 și E2 sunt situate fiecare la o distanță de 104 mm față de P1.

E2 este situat la o distanță de 65 mm față de E1 (a se vedea figura 4 din apendicele la anexa 4).

5.5.2.

Se rotește dreapta care unește E1 cu E2 în jurul lui P1 până când tangenta care unește E1 cu marginea exterioară a secțiunii 2 a stâlpului „A” de pe partea conducătorului auto este perpendiculară pe dreapta E1-E2 (a se vedea figura 3 din apendicele la anexa 4).

5.5.3.

E3 și E4 sunt situate fiecare la 104 mm de punctele P2. E3 se situează la 65 mm de E4 (a se vedea figura 4 din apendicele la anexa 4).

5.5.4.

Se rotește dreapta E3-E4 în jurul lui P2 până când tangenta care unește E4 cu marginea exterioară a secțiunii 2 a stâlpului A de pe partea pasagerului este perpendiculară pe dreapta E3-E4 (a se vedea figura 3 din apendicele la anexa 4).

6. PROCEDURA DE ÎNCERCARE

6.1. Câmpul de vizibilitate al conducătorului

6.1.1.

Relațiile dimensionale dintre reperele primare ale vehiculului și sistemul de referință tridimensional se determină urmând procedura prevăzută la anexa 4.

6.1.2.

Poziția punctelor V1 și V2 se determină față de punctul „R”, în funcție de coordonatele XYZ ale sistemului de referință tridimensional, și se indică în tabelul I de la punctul 5.2.2 și în tabelul IV de la punctul 5.4. Punctele de referință ale parbrizului se determină în funcție de punctele V corectate, așa cum se indică la punctul 5.1.1.

6.1.3.

Pozițiile relative ale punctelor P, ale punctului „R” și ale axei mediane a locului conducătorului auto, exprimate în coordonatele XYZ din sistemul de referință tridimensional, se determină conform tabelelor II și III de la punctul 5.3. Rectificările pentru unghiurile proiectate de înclinare a spătarului altele decât 25° sunt indicate în tabelul IV de la punctul 5.4.

6.1.4.

Unghiul de limitare a câmpului vizual (a se vedea punctul 5.1.2) se măsoară pe planurile înclinate așa cum se arată în figura 2 din apendicele la anexa 4. Poziția relativă a lui P1 și P2, care sunt legate de E1 și E2 și, respectiv, de E3 și E4, apare în figura 5 din apendicele la anexa 4.

6.1.4.1.

Dreapta care unește E1 și E2 trebuie orientată așa cum este descris la punctul 5.5.2. Unghiul de limitare a câmpului vizual al pilonului A de pe partea conducătorului se măsoară după cum se arată la punctul 5.1.2.1.1.

6.1.4.2.

Dreapta care unește E3 și E4 trebuie orientată așa cum este descris la punctul 5.5.4. Unghiul de limitare a câmpului vizual al pilonului A de pe partea pasagerului se măsoară după cum se arată la punctul 5.1.2.1.2.

6.1.5.

Constructorul poate măsura unghiul de limitare a câmpului vizual fie pe vehicul, fie pe desene. În cazul în care există incertitudini, serviciile tehnice pot solicita efectuarea de încercări pe vehicul.

7. MODIFICĂRI ALE TIPULUI DE VEHICUL ȘI PRELUNGIREA OMOLOGĂRII

7.1.

Orice modificare a tipului de vehicul, așa cum este definită mai sus la punctul 2.2 se comunică serviciului administrativ care a omologat tipul de vehicul. În acest caz, departamentul poate:

7.1.1.

să considere că modificările aduse nu au un efect negativ asupra condițiilor de acordare a omologării și să acorde o prelungire a omologării;

7.1.2.

să considere că modificările aduse afectează condițiile acordării omologării și să ceară încercări sau verificări suplimentare înainte de a acorda o prelungire a omologării.

7.2.

Acordarea sau refuzul omologării, cu precizarea modificărilor, se comunică prin procedura specificată la punctul 4.3 de mai sus părților contractante la acordul care aplică prezentul regulament.

7.3.

Autoritatea competentă informează celelalte părți contractante cu privire la prelungire prin intermediul fișei de comunicare din anexa 2 la prezentul regulament. Autoritatea atribuie fiecărei prelungiri un număr de serie, care urmează să fie cunoscut sub numele de număr de prelungire.

8. CONFORMITATEA PRODUCȚIEI

8.1.

Procedurile privind conformitatea producției se conformează dispozițiilor generale definite la apendicele 2 la acord (E/ECE/324-E/ECE/TRANS/505/Rev.2) și îndeplinesc următoarele cerințe:

8.2.

un vehicul omologat în temeiul prezentului regulament se construiește astfel încât să corespundă tipului omologat prin îndeplinirea condițiilor prevăzute la punctul 5 de mai sus;

8.3.

autoritatea competentă care a acordat omologarea poate verifica în orice moment metodele de control al conformității aplicabile pentru fiecare unitate de producție. Frecvența normală a unor astfel de inspecții este o dată la doi ani.

9. SANCȚIUNI ÎN CAZ DE NECONFORMITATE A PRODUCȚIEI

9.1.

Omologarea acordată pentru un tip de vehicul în temeiul prezentului regulament poate fi retrasă în cazul în care condițiile stabilite la punctul 8 de mai sus nu sunt respectate.

9.2.

În cazul în care o parte contractantă retrage o omologare pe care a acordat-o anterior, ea informează de îndată celelalte părți contractante care aplică prezentul regulament, trimițându-le o fișă de comunicare care este conformă cu modelul din anexa 1 la prezentul regulament.

10. ÎNCETAREA DEFINITIVĂ A PRODUCȚIEI

Dacă titularul unei omologări încetează definitiv producția unui tip de vehicul omologat conform prezentului regulament, acesta informează în acest sens autoritatea care a acordat omologarea, care la rândul ei informează imediat celelalte părți la acordul care aplică prezentul regulament printr-o fișă de comunicare conformă cu modelul din anexa 1 la prezentul regulament.

11. DENUMIRILE ȘI ADRESELE SERVICIILOR TEHNICE RESPONSABILE CU EFECTUAREA ÎNCERCĂRILOR DE OMOLOGARE ȘI ALE DEPARTAMENTELOR ADMINISTRATIVE

Părțile contractante ale acordului care face obiectul prezentului regulament comunică Secretariatului General al Organizației Națiunilor Unite denumirile și adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea încercărilor de omologare, precum și cele ale departamentelor administrative care acordă omologarea și cărora urmează să le fie trimise fișe care certifică omologarea sau prelungirea ori respingerea omologării.

(1) În conformitate cu anexa 7 la Rezoluția consolidată privind construcția vehiculelor (R.E.3) (documentul TRANS/WP.29/78/Rev.1/Amend.2, modificat ultima dată prin Amend.4).

(2) Masa unui vehicul în stare de funcționare include masa vehiculului și a caroseriei sale cu lichid de răcire, lubrifianți, combustibil, alte lichide la capacitate 100 %, unelte, roată de rezervă și conducător. Masa conducătorului se evaluează la 75 kg (distribuite după cum urmează: 68 kg pentru masa ocupantului și 7 kg pentru masa bagajului, în conformitate cu Standardul ISO 2416:1992). Rezervorul conține 90 % iar celelalte instalații care conțin lichid (altele decât cele destinate apelor reziduale), 100 % din capacitatea declarată de constructor.

(3) 1 pentru Germania, 2 pentru Franța, 3 pentru Italia, 4 pentru Țările de Jos, 5 pentru Suedia, 6 pentru Belgia, 7 pentru Ungaria, 8 pentru Republica Cehă, 9 pentru Spania, 10 pentru Serbia, 11 pentru Regatul Unit, 12 pentru Austria, 13 pentru Luxemburg, 14 pentru Elveția, 15 (vacant), 16 pentru Norvegia, 17 pentru Finlanda, 18 pentru Danemarca, 19 pentru România, 20 pentru Polonia, 21 pentru Portugalia, 22 pentru Rusia, 23 pentru Grecia, 24 pentru Irlanda, 25 pentru Croația, 26 pentru Slovenia, 27 pentru Slovacia, 28 pentru Belarus, 29 pentru Estonia, 30 (vacant), 31 pentru Bosnia și Herțegovina, 32 pentru Letonia, 33 (vacant), 34 pentru Bulgaria, 35 (vacant), 36 pentru Lituania, 37 pentru Turcia, 38 (vacant), 39 pentru Azerbaidjan, 40 pentru Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, 41 (vacant), 42 pentru Comunitatea Europeană (omologările sunt acordate de statele membre care folosesc propriile mărci de omologare ECE), 43 pentru Japonia, 44 (vacant), 45 pentru Australia, 46 pentru Ucraina, 47 pentru Africa de Sud, 48 pentru Noua Zeelandă, 49 pentru Cipru, 50 pentru Malta, 51 pentru Republica Coreea, 52 pentru Malaysia, 53 pentru Thailanda, 54 și 55 (vacante) și 56 pentru Muntenegru. Numerele ulterioare se atribuie altor țări în ordinea cronologică a ratificării Acordului privind adoptarea de prescripții tehnice uniforme pentru vehiculele cu roți, echipamente și piese care pot fi montate și/sau utilizate pe vehiculele cu roți și condițiile pentru recunoașterea reciprocă a omologărilor acordate pe baza acestor prescripții sau în ordinea aderării la acest acord, iar numerele astfel atribuite se comunică părților contractante la acord de către secretarul general al Organizației Națiunilor Unite.

(4) Conform definiției din anexa 18 punctul 2.2 din Regulamentul nr. 43 privind omologarea geamurilor securizate și a materialelor pentru geamuri.

ANEXA 3

Procedură de determinare a punctului „H” și a unghiului real al trunchiului pentru scaunele din autovehicule

1. SCOP

1.1. Procedura descrisă în prezenta anexă este folosită pentru stabilirea poziției punctului „H” și a unghiului real al trunchiului pentru una sau mai multe poziții de ședere într-un autovehicul și pentru a verifica relația dintre datele măsurătorilor și specificațiile de proiectare furnizate de constructorul vehiculului (1).

2. DEFINIȚII

În sensul prezentei anexe:

2.1. „Date de referință” înseamnă una sau mai multe dintre următoarele caracteristici ale poziției de ședere:

2.1.1.

punctul „H” și punctul „R” și relația dintre ele;

2.1.2.

unghiul real al trunchiului și unghiul proiectat al trunchiului, precum și relația dintre acestea.

2.2. „Dispozitiv tridimensional pentru determinarea punctului H” (dispozitiv 3-D „H”) înseamnă dispozitivul folosit pentru determinarea punctelor „H” și a unghiurilor efective ale trunchiului. Acest dispozitiv este descris în apendicele 1 la prezenta anexă.

2.3. „Punctul H” înseamnă centrul de pivotare între trunchiul și coapsa dispozitivului 3-D H instalat pe scaunul vehiculului în conformitate cu procedura descrisă la punctul 4 de mai jos. Punctul „H” este situat în centrul liniei mediane a dispozitivului, care se află între reperele punctului „H” situate pe fiecare parte a dispozitivului 3-D H. Punctul „H” corespunde teoretic punctului „R” (pentru toleranțe, a se vedea punctul 3.2.2 de mai jos). Odată determinat conform procedurii descrise la punctul 4, punctul „H” este considerat fix față de structura șezutului scaunului și că se deplasează împreună cu aceasta atunci când scaunul este reglat.

2.4. Punctul „R” sau „punctul de referință la șederea pe scaun” înseamnă un punct tehnic definit de către producătorul vehiculului pentru fiecare poziție de ședere pe scaun și stabilit conform sistemului de referință tridimensional.

2.5. „Linia trunchiului” înseamnă linia mediană a sondei dispozitivului 3-D H atunci când sonda se află în poziția cea mai posterioară.

2.6. „Unghi efectiv al trunchiului” reprezintă unghiul măsurat între o linie verticală care trece prin punctul „H” și linia trunchiului, folosind cvadrantul unghiului spatelui al dispozitivului 3-D H. Unghiul real al trunchiului corespunde teoretic unghiului proiectat al trunchiului (pentru toleranțe, a se vedea punctul 3.2.2 de mai jos).

2.7. „Unghiul proiectat al trunchiului” înseamnă unghiul măsurat între o linie verticală prin punctul „R” și linia trunchiului aflat într-o poziție corespunzătoare poziției proiectate a spătarului, specificată de constructorul vehiculului.

2.8. „Planul median al ocupantului”(CPO) înseamnă planul median al dispozitivului 3-D H poziționat în fiecare poziție proiectată de ședere; el este reprezentat de coordonata punctului „H” pe axa Y. Pentru fiecare scaun, planul median al scaunului coincide cu planul median al ocupantului. Pentru alte scaune, planul median al ocupantului este specificat de către constructor.

2.9. „Sistem de referință tridimensional” înseamnă un sistem astfel cum este descris în apendicele 2 la prezenta anexă.

2.10. „Punctele de reper” reprezintă repere fizice (găuri, suprafețe, semne sau crestături) pe caroseria vehiculului, astfel cum sunt definite de către constructor.

2.11. „Asieta vehiculului” înseamnă poziția vehiculului definită de coordonatele punctelor de reper în sistemul de referință tridimensional.

3. CERINȚE

3.1. Prezentarea datelor

Pentru fiecare poziție de ședere pentru care sunt solicitate date de referință pentru a demonstra conformitatea cu dispozițiile prezentului regulament, trebuie prezentate toate datele sau o selecție corespunzătoare a următoarelor date, sub forma indicată în apendicele 3 la prezenta anexă:

3.1.1.

coordonatele punctului „R” în raport cu sistemul de referință tridimensional;

3.1.2.

unghiul proiectat al trunchiului;

3.1.3.

toate indicațiile necesare reglării scaunului (dacă este reglabil) până la poziția de măsurare stabilită la punctul 4.3 de mai jos.

3.2. Relația dintre datele măsurătorilor și specificațiile proiectate

3.2.1. Coordonatele punctului „H” și valoarea unghiului efectiv al trunchiului obținute prin procedura stabilită la punctul 4 de mai jos se compară cu coordonatele punctului „R”, respectiv cu valoarea unghiului proiectat al trunchiului indicată de către constructorul vehiculului.

3.2.2. Pozițiile relative ale punctelor „R” și „H” și relația dintre unghiul proiectat al trunchiului și unghiul efectiv al trunchiului se consideră satisfăcătoare pentru poziția de ședere în cauză dacă punctul „H”, astfel cum este definit prin coordonatele sale, se situează într-un pătrat cu latura de 50 mm, având laturi orizontale și verticale ale căror diagonale se intersectează în punctul „R” și dacă unghiul efectiv al trunchiului variază cu cel mult 5o față de unghiul proiectat al trunchiului.

3.2.3. Dacă sunt întrunite aceste condiții, punctul „R” și unghiul proiectat al trunchiului se folosesc pentru a demonstra conformitatea cu dispozițiile prezentului regulament.

3.2.4. Dacă punctul „H” sau unghiul efectiv al trunchiului nu îndeplinesc cerințele punctului 3.2.2 de mai sus, punctul „H” și unghiul efectiv al trunchiului se măsoară de încă două ori (în total de trei ori). Dacă rezultatele a două din aceste trei operații satisfac cerințele, se aplică condițiile de la punctul 3.2.3 de mai sus.

3.2.5. Dacă rezultatele a cel puțin două dintre cele trei operații descrise la punctul 3.2.4 de mai sus nu îndeplinesc cerințele punctului 3.2.2 de mai sus sau dacă nu pot fi verificate deoarece constructorul nu a pus la dispoziție informații referitoare la poziția punctului „R” sau la unghiul proiectat al trunchiului, centrul de greutate al celor trei puncte măsurate sau media celor trei unghiuri măsurate se folosesc și se consideră ca fiind aplicabile în toate cazurile în care punctul „R” sau unghiul proiectat al trunchiului este menționat în prezentul regulament.

4. PROCEDURA DE DETERMINARE A PUNCTULUI „H” ȘI A UNGHIULUI REAL AL TRUNCHIULUI

4.1. Vehiculul se precondiționează la o temperatură de 20 ± 10 °C, la latitudinea constructorului, pentru a se asigura faptul că materialul scaunului ajunge la temperatura camerei. Dacă pe scaunul care urmează a fi verificat nu s-a mai stat, atunci o persoană sau un dispozitiv de 70-80 kg se așază de două ori timp de câte un minut pentru a îndoi tapițeria și spătarul scaunului. La cererea constructorului, toate ansamblurile de scaune rămân neîncărcate timp de minimum 30 de minute înainte de instalarea dispozitivului 3-D H.

4.2. Vehiculul este în poziția de efectuare a măsurătorilor definită mai sus la punctul 2.11.

4.3. Dacă este reglabil, scaunul se fixează mai întâi în cea mai retrasă poziție normală de conducere sau de utilizare, conform indicațiilor constructorului vehiculului, considerând doar reglarea longitudinală a scaunului, excluzând cursa scaunului în alte scopuri decât pozițiile normale pentru conducere sau utilizare. Dacă există alte moduri de reglare a scaunelor (vertical, unghiular, reglajul spătarului etc.), acestea se reglează în poziția specificată de către constructorul vehiculului. Pentru scaune suspendate, poziția verticală se fixează rigid și corespunde unei poziții normale de conducere, indicată de constructor.

4.4. Suprafața poziției pe scaun adoptate de dispozitivul 3-D H se acoperă cu o țesătură de muselină de mărime suficientă și textură adecvată, dintr-o structură simplă de bumbac având 18,9 fire pe cm2 și cântărind 0,228 kg/m2 sau o țesătură împletită având caracteristici echivalente.

Dacă încercarea se realizează pe un scaun în afara vehiculului, podeaua pe care se așază scaunul va avea aceleași caracteristici esențiale (2) precum podeaua vehiculului în care urmează să fie folosit scaunul în mod normal.

4.5. Ansamblul șezut și spătar al dispozitivului 3-D H se plasează în așa fel încât planul median al ocupantului (CPO) să coincidă cu planul median al dispozitivului 3-D H. La cererea constructorului, dispozitivul 3-D H poate fi deplasat spre interior față de CPO dacă dispozitivul 3-D H este situat atât de mult în afară, încât marginea scaunului nu permite aducerea la orizontală a dispozitivului 3-D H.

4.6. Garniturile pentru laba piciorului și piciorul inferior se atașează la suportul scaunului, fie individual, fie folosind bara T și garnitura pentru piciorul inferior. Linia care trece prin reperele punctului „H” este paralelă cu solul și perpendiculară pe planul median longitudinal al scaunului.

4.7. Se reglează pozițiile labelor picioarelor și picioarelor dispozitivului 3-D H după cum urmează:

4.7.1. Pozițiile de ședere determinate: șoferul și pasagerul din față de la margine

4.7.1.1.

Atât ansamblul labelor picioarelor, cât și cel al picioarelor trebuie deplasate în față astfel încât labele picioarelor să aibă o poziție naturală pe podea, dacă este necesar, între pedale. Dacă este posibil, laba piciorului stâng trebuie așezată la aproximativ aceeași distanță de partea stângă a planului median al dispozitivului 3-D H la care se află laba piciorului drept de partea dreaptă. Nivela cu bulă de aer cu ajutorul căreia se verifică orientarea transversală a dispozitivului 3-D H se poziționează orizontal prin reglarea suportului pentru șezut, dacă este necesar, sau prin reglarea ansamblurilor labelor picioarelor și al picioarelor în poziție retrasă. Linia care trece prin reperele punctului „H” se menține perpendiculară pe planul median longitudinal al scaunului.

4.7.1.2.

Dacă piciorul stâng nu poate fi ținut paralel cu piciorul drept și laba piciorului stâng nu poate fi susținută de structură, se mișcă laba piciorului stâng până când este susținută. Trebuie menținută alinierea reperelor.

4.7.2. Designated seating position: outboard rear seat

În cazul scaunelor din spate sau al celor auxiliare, picioarele sunt așezate conform specificațiilor constructorului. Dacă labele picioarelor se sprijină pe părți ale podelei situate la niveluri diferite, laba piciorului care intră prima în contact cu scaunul din față servește ca referință, iar cealaltă trebuie așezată astfel încât nivela care determină orientarea transversală a scaunului să se situeze pe orizontală.

4.7.3. Alte poziții de ședere determinate:

Se urmează procedura generală indicată anterior la punctul 4.7.1, cu excepția faptului că labele picioarelor se așază conform specificațiilor constructorului vehiculului.

4.8. Se aplică greutățile coapselor și ale elementelor inferioare și se echilibrează dispozitivul 3-D H.

4.9. Se înclină suportul pentru spate spre înainte până la prima oprire și se îndepărtează dispozitivul 3-D H de spătar cu ajutorul barei T. Se repoziționează dispozitivul 3-D H pe scaun cu ajutorul uneia dintre următoarele metode:

4.9.1.

dacă dispozitivul 3-D H tinde să alunece înapoi, se folosește următoarea procedură: se permite ca dispozitivul 3-D H să alunece spre spate până când nu mai este necesară nicio sarcină orizontală spre înainte pe bara T pentru a împiedica mișcarea, adică până când suportul pentru șezut al dispozitivului atinge spătarul. Dacă este nevoie, se repoziționează partea inferioară a piciorului;

4.9.2.

dacă dispozitivul 3-D H nu are tendința de a aluneca spre spate, se utilizează următoarea procedură: se împinge dispozitivul 3-D H spre înapoi aplicând pe bara T o sarcină orizontală spre înapoi până când suportul pentru șezut intră în contact cu spătarul (a se vedea figura 2 din apendicele 1 la prezenta anexă).

4.10. Se aplică o forță de 100 ± 10 N asupra ansamblului care cuprinde șezutul și spatele dispozitivului 3-D H la intersecția cvadrantului unghiului șoldului cu locașul barei T. Direcția de aplicare a sarcinii trebuie menținută de-a lungul dreptei care trece prin intersecția menționată anterior și un punct situat chiar deasupra locașului barei coapsei (a se vedea figura 2 din apendicele 1 la prezenta anexă). Ulterior se readuce cu atenție suportul pentru spate la spătar. Pe întreaga durată a acestei proceduri trebuie să se lucreze cu atenție pentru a împiedica alunecarea înainte a dispozitivului 3-D H.

4.11. Se aplică greutățile feselor dreaptă și stângă și apoi, în mod alternativ, cele opt greutăți ale trunchiului. Se menține echilibrul dispozitivului 3-D H.

4.12. Se înclină spre înainte suportul pentru spate pentru a elimina presiunea asupra spătarului. Dispozitivul 3-D H se balansează dintr-o parte în alta pe un arc de 10o (5o de fiecare parte a planului median vertical) în trei cicluri complete pentru a elibera orice frecare acumulată între dispozitivul 3-D H și scaun.

În timpul balansării, bara T a dispozitivului 3-D H poate tinde să se deplaseze față de alinierea orizontală și verticală specificată. Prin urmare, bara T trebuie reținută prin aplicarea unei sarcini laterale corespunzătoare în timpul mișcărilor de balansare. Reținerea barei T și balansarea dispozitivului 3-D H trebuie făcute cu atenție pentru a evita aplicarea unor forțe exterioare necorespunzătoare pe direcție verticală sau înainte și înapoi.

Labele picioarelor dispozitivului 3-D H nu trebuie ținute în timpul acestei etape. Dacă ele își schimbă poziția, se lasă pentru moment în acea poziție.

Se readuce cu atenție suportul pentru spate la spătar și se verifică faptul că cele două nivele indică poziția zero. Dacă în timpul operației de balansare a dispozitivului 3-D H labele picioarelor și-au schimbat poziția, acestea trebuie repoziționate după cum urmează:

Ca o posibilitate alternativă, se ridică de la podea, cât mai puțin posibil, fiecare labă a picioarelor, până când acestea nu se mai mișcă. În timpul acestei operațiuni, labele picioarelor se pot roti în mod liber și nu se aplică nicio sarcină pe direcția laterală sau înainte. Atunci când fiecare labă a piciorului se reașază în poziție, călcâiul trebuie să fie în contact cu structura desemnată în acest scop.

Se verifică nivela laterală cu bulă de aer pentru poziția zero; dacă este necesar, se aplică o sarcină laterală pe partea superioară a suportului pentru spate, suficientă pentru a aduce suportul pentru șezut al dispozitivului 3-D H la orizontală pe scaun.

4.13. Atunci când se ține bara T pentru a împiedica alunecarea în față a manechinului 3-D H pe perna scaunului, se procedează după cum urmează:

(a)	se readuce suportul pentru spate la spătar;

(b)

alternativ, se aplică și se eliberează o forță orizontală orientată înapoi, care nu depășește 25 N, asupra barei unghiului spatelui la o înălțime corespunzătoare aproximativ centrului greutăților trunchiului până când cvadrantul unghiului șoldului indică obținerea unei poziții stabile după încetarea exercitării presiunii. Se procedează cu grijă pentru a asigura evitarea aplicării unor sarcini exterioare orientate în jos sau lateral asupra dispozitivului 3-D H. Dacă este necesară o nouă echilibrare a dispozitivului 3-D H, se rotește suportul pentru spate spre înainte, se reechilibrează și se repetă procedura de la punctul 4.12.

4.14. Se efectuează toate măsurătorile:

4.14.1.

Coordonatele punctului „H” se măsoară în raport cu sistemul tridimensional de referință.

4.14.2.

Unghiul real al trunchiului se citește pe cvadrantul unghiului spatelui de pe dispozitivul 3-D H cu sonda în poziția maximă spre înapoi.

4.15. Dacă se dorește o reinstalare a dispozitivului 3-DH, ansamblul scaunului rămâne neîncărcat timp de cel puțin 30 de minute înainte de reinstalare. Dispozitivul 3-D H nu se lasă încărcat pe ansamblul scaunului o perioadă mai mare decât timpul necesar efectuării încercării.

4.16. Dacă scaunele de pe același rând pot fi considerate similare (banchetă, scaune identice etc.), pentru fiecare rând de scaune se determină doar un singur punct „H” și doar un singur unghi efectiv al trunchiului, dispozitivul 3-D H descris în apendicele 1 la prezenta anexă fiind poziționat într-un loc considerat reprezentativ pentru rândul în cauză.

Acest loc este:

4.16.1.

în cazul rândului din față, scaunul conducătorului auto;

4.16.2.

în cazul rândului sau rândurilor din spate, un scaun de la margine.

(1) În orice poziție de ședere, alta decât cele din locurile din față, în care punctul „H” nu poate fi determinat folosind manechinul tridimensional pentru determinarea punctului „H” sau alte proceduri, punctul „R” indicat de constructorul vehiculului poate fi luat drept referință de autoritățile competente, dacă acestea consideră necesar.

(2) Unghi de înclinare, diferența de înălțime față de suportul scaunului, textura suprafeței etc.

Apendicele 1

Descrierea dispozitivului tridimensional pentru determinarea punctului „H” (dispozitiv 3-D H) (1)

1. SUPORTURI PENTRU SPATE ȘI ȘEZUT

Suporturile pentru spate și șezut sunt construite din plastic armat și metal; ele imită trunchiul și coapsa umană și sunt articulate mecanic în punctul „H”. Pentru măsurarea unghiului real al trunchiului, pe sonda articulată în punctul „H” se montează un cvadrant. O bară ajustabilă a coapsei, atașată la suportul pentru șezut, stabilește linia mediană a coapsei și servește drept linie de referință pentru cvadrantul unghiului șoldului.

2. ELEMENTELE CORPULUI ȘI ALE PICIOARELOR

Segmentele părților inferioare ale picioarelor sunt conectate la ansamblul suportului pentru șezut prin capetele barei T care intră în contact cu genunchii și care sunt extensii laterale ale barei ajustabile corespunzătoare coapselor. În segmentele părților inferioare ale picioarelor se încorporează cvadranți pentru măsurarea unghiurilor genunchilor. Ansamblurile pantofilor și labelor picioarelor sunt calibrate pentru măsurarea unghiului labelor picioarelor. Două nivele cu bulă de aer orientează dispozitivul în spațiu. Greutățile corpului sunt plasate în centrele de greutate corespunzătoare pentru a obține o apăsare a scaunului echivalentă cu cea produsă de un bărbat de 76 kg. Toate articulațiile dispozitivului 3-D H trebuie verificate pentru a se asigura mișcarea liberă fără nicio frecare semnificativă.

Figura 1

Denumirea elementelor dispozitivului 3-D H

Figura 2

Dimensiunile elementelor dispozitivului 3-D H și distribuirea sarcinilor

(1) Dispozitivul corespunde cu cel descris în Standardul ISO 6549-1980. Pentru detalii legate de construcția manechinului 3 DH, a se vedea Society of Automobile Engineers (SAE), 400 Commonwealth Drive, Warrendale, Pennsylvania 15096, United States of America.

Apendicele 2

SISTEMUL DE REFERINȚĂ TRIDIMENSIONAL

Sistemul de referință tridimensional este definit de trei planuri ortogonale stabilite de producătorul vehiculului (a se vedea figura) (1).

Asieta vehiculului se determină prin plasarea vehiculului pe o suprafață de susținere, astfel încât coordonatele punctelor de reper să corespundă valorilor indicate de constructor.

Coordonatele punctelor „R” și „H” se stabilesc în raport cu punctele de reper definite de constructorul vehiculului.

(1) Sistemul de referință corespunde standardului ISO 4130:1978.

Apendicele 3

DATE DE REFERINȚĂ PRIVIND POZIȚIILE DE ȘEDERE

1. CODIFICAREA DATELOR DE REFERINȚĂ

Datele de referință sunt enumerate consecutiv pentru fiecare poziție de ședere. Pozițiile de ședere sunt identificate printr-un cod format din două caractere. Primul caracter este o cifră arabă și desemnează rândul de scaune, numărând din față spre spatele vehiculului. Al doilea caracter este o majusculă care desemnează poziția într-un rând, privind în sensul deplasării înainte a vehiculului; se folosesc următoarele litere:

L= stânga,

C= centru,

R= dreapta.

2. DESCRIEREA ASIETEI VEHICULULUI

2.1. Coordonatele punctelor de reper

X …

Y …

Z …

3. LISTA DATELOR DE REFERINȚĂ

3.1. Poziție de ședere: …

3.1.1. Coordonatele punctului „R”:

X …

Y …

Z …

3.1.2. Unghiul proiectat al trunchiului: …

3.1.3. Indicații pentru reglarea scaunului (1)

orizontal: …

vertical: …

unghiular: …

unghiul trunchiului: …

Notă: Lista datelor de referință pentru alte poziții de ședere la punctele 3.2, 3.3 etc.

(1) A se tăia mențiunile inutile.