27.5.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 137/1

Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, privind incluziunea activă a tinerilor: combaterea șomajului și a sărăciei

2010/C 137/01

CONSILIUL ȘI REPREZENTANȚII GUVERNELOR STATELOR MEMBRE, REUNIȚI ÎN CADRUL CONSILIULUI:

1.   REAMINTIND:

contextul politic al acestei chestiuni, astfel cum este menționat în anexa la prezenta rezoluție, în special:

—

Rezoluția Consiliului din 27 noiembrie 2009 privind un cadru reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018) (1).

—

Decizia nr. 1098/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2008 privind Anul European de Luptă împotriva Sărăciei și a Excluziunii Sociale (2010).

2.   ȚINÂND SEAMA DE FAPTUL CĂ:

—

Solidaritatea este una dintre valorile care stau la baza Uniunii Europene. Coeziunea economică și socială sunt, prin urmare, obiective intrinseci ale modelelor sociale europene;

—

Incluziunea activă a tinerilor presupune o combinație de ajutor corespunzător pentru venit, piețe ale forței de muncă favorabile incluziunii și acces la servicii de calitate.

—

Obiectivele prevăzute în Strategia de la Lisabona, de a crea locuri de muncă mai multe și mai bune și de a eradica sărăcia până în 2010, inclusiv obiectivele Pactului european pentru tineret, nu au fost atinse și, prin urmare, este necesar să continuăm să acționăm pentru îndeplinirea lor.

—

Efectele negative ale crizei economice și financiare asupra creșterii economice și ocupării forței de muncă sunt resimțite în special de unele grupuri în situații vulnerabile sau în pericol de excluziune, precum tinerii, conducând la creșterea sărăciei în rândul acestora.

—

Unul dintre instrumentele principale de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale este ocuparea forței de muncă. Europa are nevoie de niveluri mai înalte de productivitate și de locuri de muncă de bună calitate. Cu toate acestea, proporția de lucrători săraci în rândul tinerilor (10 %) (2) ilustrează faptul că nu toate locurile de muncă oferă suficientă securitate.

—

Șomajul în rândul tinerilor a atins niveluri extrem de îngrijorătoare: în Uniunea Europeană, un tânăr din cinci sub vârsta de 25 de ani este șomer. De asemenea, un tânăr din cinci cu vârsta între 18 și 24 de ani este amenințat de sărăcie (2).

—

Provocarea demografică pe care o reprezintă îmbătrânirea populației impune un răspuns intergenerațional și dialog și solidaritate intergeneraționale.

3.   AVÂND ÎN VEDERE CĂ:

—

Interesele sociale și economice ale Uniunii Europene necesită utilizarea pe deplin a potențialului tinerilor.

—

Prin urmare, este de o importanță capitală să se asigure incluziunea socială și egalitatea de șanse pentru tineri, care să le permită să participe activ și în mod echitabil la viața economică, socială, democratică și culturală, fiind necesară acordarea unei atenții deosebite tinerilor care dispun de oportunități reduse.

—

Șomajul, sărăcia, excluziunea socială și economică și toate formele de discriminare constituie obstacole în calea bunăstării tinerilor și pot împiedica participarea lor activă în societate. Incluziunea sporită a tinerilor în societate și participarea lor deplină și activă pe piața forței de muncă, combinată cu accesul îmbunătățit la o educație de calitate, precum și la o protecție și servicii sociale adecvate și mai bine focalizate, sunt instrumente esențiale pentru reducerea sărăciei, îmbunătățirea calității vieții și promovarea coeziunii sociale.

—

Investițiile în tineri constituie o resursă esențială a creșterii economice și a ocupării forței de muncă, iar facilitarea incluziunii lor sociale ar consolida coeziunea societății, în cadrul căreia toți tinerii ar dispune de șanse egale de a participa.

4.   IDENTIFICĂ URMĂTOARELE OBIECTIVE GENERALE:

—

Facilitarea accesului tinerilor la piața forței de muncă și oferirea de șanse pentru ocuparea unui loc de muncă mai sigur pe baze nediscriminatorii.

—

Asigurarea unui acces îmbunătățit la educația de calitate și facilitarea tranzițiilor fără dificultăți către piața forței de muncă, de la educație și formare sau de la șomaj și inactivitate.

—

Facilitarea reconcilierii vieții private cu cea de familie și cu cea profesională.

—

Prevenirea sărăciei și a excluziunii sociale a tinerilor, precum și a perpetuării acestor probleme de la o generație la alta.

5.   STABILESC URMĂTOARELE PRINCIPII DIRECTOARE:

—

Principiul egalității de șanse, ținând cont în mod deosebit de chestiunile privind genul și de tinerii care dispun de oportunități reduse.

—

Implicarea tuturor actorilor relevanți de la nivel local, regional, național și al UE.

—

Este necesar să fie evidențiat rolul dialogului structurat în domeniul tineretului, în special rezultatele ciclului actual privind angajarea tinerilor.

6.   SUBLINIAZĂ CĂ:

Astfel cum s-a menționat în cadrul reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018), adoptat de Consiliu la 27 noiembrie 2009, îndeplinirea obiectivelor în domeniul tineretului impune o abordare duală, care implică în același timp:

—

inițiative specifice în domeniul tineretului

și

—

inițiative generale pentru integrarea unei perspective privind tineretul în alte domenii de politică relevante.

7.   ÎN CONSECINȚĂ, CONVIN CĂ:

În contextul integrării unei perspective privind tineretul în alte domenii de politică relevante și ținând cont de valoarea adăugată a politicilor în domeniul tineretului, acțiunile în materie de incluziune activă a tinerilor ar trebui să se concentreze în principal pe două domenii de acțiune în temeiul cadrului reînnoit: cel al educației și formării și respectiv cel al ocupării forței de muncă și al spiritului antreprenorial. În acest sens, următoarele chestiuni sunt de o importanță deosebită:

(i)

Promovarea educației, formării și învățării non-formale în scopul creșterii potențialului de angajare prin:

(a)

îmbunătățirea cunoștințelor, aptitudinilor și competențelor tinerilor, asigurându-se că acestea sunt adaptate necesităților pieței muncii aflate în schimbare și noilor sectoare ocupaționale în creștere, prin dezvoltarea de sisteme echitabile, flexibile și eficiente pentru o educație și o formare de înaltă calitate, precum și prin învățarea non-formală și activitățile pentru tineret, în cadrul unei economii bazate pe cunoaștere;

(b)

combaterea problemei abandonurilor timpurii din sistemele de educație și de formare, ținând seama pe deplin de circumstanțele socioeconomice;

(c)

promovarea învățării de-a lungul vieții, utilizând valoarea adăugată oferită de tehnologiile informației și comunicațiilor.

(ii)

Încurajarea tranzițiilor de la sistemele de educație și de formare la piața muncii pentru a preveni șomajul și excluziunea socială a tinerilor prin:

(a)

facilitarea oportunităților de dezvoltare profesională pentru tineri;

(b)

furnizarea de servicii de îndrumare de calitate pentru a oferi ajutor tinerilor în ceea ce privește luarea de decizii legate de tranziții. În această privință, serviciile publice de ocupare a forței de muncă, precum și serviciile de consiliere și informare pentru tineret pot juca un rol esențial;

(c)

îmbunătățirea viitorului potențialul de angajare al tinerilor prin promovarea acumulării de experiență profesională în timpul ciclului educațional prin intermediul stagiilor într-un mediu profesional, al perioadelor de ucenicie, sprijinite atât de sectorul public, cât și de cel privat, eventual în parteneriat, sau al altor programe similare;

(d)

recunoașterea valorii adăugate a activității și a voluntariatului ca mijloc de îmbunătățire a aptitudinilor și a competențelor;

(e)

luarea în considerare, după caz, a economiei sociale ca o cale spre formare și locuri de muncă pentru tinerii care dispun de oportunități reduse.

(iii)

Promovarea locurilor de muncă de bună calitate pentru tineri prin:

(a)

îmbunătățirea accesului tinerilor la locuri de muncă stabile, ținând cont în mod deosebit de cei care dispun de oportunități reduse și recunoscând faptul că politicile active privind piața muncii au un rol esențial în această privință;

(b)

elaborarea de politici integrate de flexicuritate atât pentru a spori flexibilitatea pieței muncii, cât și pentru a permite siguranța locului de muncă, precum și pentru a preveni segmentarea pieței muncii;

(c)

stimularea potențialului tinerilor în ceea ce privește aptitudinile, talentul și motivația, precum și încurajarea mobilității acestora, atât a celei geografice, cât și a celei intersectoriale.

(iv)

Promovarea activităților profesionale independente și a spiritului antreprenorial prin:

(a)

încurajarea spiritului antreprenorial în rândul tinerilor și dezvoltarea capacităților lor antreprenoriale prin programe adecvate de educație, formare și de mentorat;

(b)

facilitarea mobilității și promovarea participării tinerilor la rețele pentru tinerii antreprenori și a recunoașterii tinerelor întreprinderi;

(c)

încurajarea și dezvoltarea unei economii ecologice, în scopul de a stimula și mai mult crearea de întreprinderi de către tineri, ceea ce va duce la noi posibilități de angajare și la noi profesii;

(d)

susținerea dezvoltării talentului, imaginației, a creativității și inovării în rândul tinerilor, în cadrul învățării formale, non-formale și informale;

(e)

facilitarea accesului la serviciile relevante și acordarea de asistență pentru tineri la crearea de întreprinderi de către tineri, de exemplu prin oferirea accesului la finanțarea sau pregătirea planurilor de afaceri.

(v)

Menținerea, elaborarea și, după caz, stabilirea măsurilor necesare pentru furnizarea accesului la o protecție socială adecvată și la servicii de înaltă calitate, inclusiv îngrijirile medicale, îngrijirea copilului și asistența pentru obținerea de locuințe, acordând o atenție specială îmbunătățirii serviciilor sociale destinate familiilor tinere.

8.   CONVIN ÎN CONTINUARE CĂ:

Instrumentele din cadrul metodei deschise de coordonare în domeniul tineretului ar trebui să fie pe deplin utilizate atât pentru susținerea activității pentru integrarea unei perspective a tinerilor în alte domenii relevante ale politicilor, cât și pentru punerea în aplicare a inițiativelor specifice în domeniul tineretului.

9.   PRIN URMARE, CU PRIVIRE LA ACȚIUNILE PREZENTATE ÎN LINII GENERALE ÎN SECȚIUNEA 7 DE MAI SUS, INVITĂ STATELE MEMBRE ȘI/SAU COMISIA CA, ÎN CADRUL SFERELOR LOR DE COMPETENȚĂ RESPECTIVE:

—

Să creeze noi canale de comunicare și cooperare cu alte domenii și departamente de politici relevante, atât în cadrul diferitelor instituții ale UE, cât și între acestea, precum și în statele membre, acordând o atenție specială activităților desfășurate în cadrul metodei deschise de coordonare în alte domenii, în special cel al protecției și al incluziunii sociale, al educației și al ocupării forței de muncă.

—

Să încurajeze recunoașterea învățării non-formale și informale, care completează educația formală și care joacă un rol util de sprijinire a integrării sociale și economice eficiente a tinerilor, în special a celor care dispun de oportunități reduse. În acest context, efortul depus pentru sprijinirea acestor tineri de către persoanele active în domeniul tineretului și participarea la programul Tineretul în acțiune au o importanță deosebită.

—

Să promoveze instrumentele de învățare reciprocă și schimbul de cele mai bune practici, prin seminarii la nivel înalt sau reuniuni ale grupurilor de experți pe teme legate de integrarea socială a tinerilor și participarea lor deplină pe piața forței de muncă. În acest sens, rezultatele unor astfel de activități ar trebui să fie difuzate de o manieră eficace, prin intermediul platformelor existente, după caz.

—

Să utilizeze în mod eficient fondurile disponibile în UE pentru a sprijini procesul de incluziune socială a tinerilor în ceea ce privește educația, formarea și ocuparea forței de muncă și pentru a combate șomajul și sărăcia, în special Fondul Social European, Fondul european de dezvoltare regională și Fondul pentru dezvoltare rurală sau orice alte fonduri sau programe UE relevante, cum ar fi PROGRESS.

—

Să continue să sprijine și să promoveze cercetarea interdisciplinară cu privire la tineri și la condițiile de viață ale acestora, ținând seama de mediul socioeconomic și de oportunitățile și obstacolele pe care le ridică acesta în calea incluziunii sociale și a potențialului de angajare al tinerilor.

—

Să se asigure că indicatorii existenți includ o dimensiune consacrată tinerilor, în scopul de a culege și a analiza date privind incluziunea activă a tinerilor și combaterea șomajului și a sărăciei și de a permite efectuarea de evaluări comparative de către statele membre din perspectiva realizărilor acestora.

—

Să instituie mecanisme adecvate de monitorizare și evaluare a rezultatelor obținute în ceea ce privește acțiunile prezentate în linii generale în secțiunea 7 de mai sus, îndeosebi prin intermediul Raportului UE privind tineretul.

10.   SUBLINIAZĂ ÎNCĂ O DATĂ IMPORTANȚA, ÎN CONTEXTUL UNEI EUROPE COMPETITIVE, FAVORABILE INCLUZIUNII ȘI DURABILE, A:

—

recunoașterii rolului crucial al tinerilor pentru creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii necesară pentru prosperitatea viitoare a Europei;

—

asigurării faptului că aportul politicii în domeniul tineretului – care tratează aspecte ca mobilitatea, participarea, învățarea non-formală și informală, activitățile de voluntariat și munca tinerilor – este pe deplin integrat în punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020;

—

recunoașterii caracterului intersectorial al chestiunilor dezbătute și prin urmare importanța promovării:

—

politicilor care sprijină integrarea tinerilor pe piața muncii și facilitează incluziunea socială a tinerilor;

—

politicilor care vor oferi tuturor tinerilor aptitudinile și competențele de care au nevoie pentru a-și îndeplini rolul în economia bazată pe cunoaștere și în societatea de mâine.

(1)  JO C 311, 19.12.2009.

(2)  Sursă: Eurostat, statisticile UE referitoare la venit și la condițiile de trai (între 18 și 24 de ani).

ANEXĂ

CONTEXTUL POLITIC

1.

Articolul 6 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, conform căruia Uniunea este competentă să desfășoare acțiuni de sprijinire, de coordonare sau completare a acțiunii statelor membre în domenii, la nivel european, cum ar fi educația, formarea profesională, tineretul și sportul.

2.

Strategia europeană pentru ocuparea forței de muncă, astfel cum figurează în concluziile reuniunii extraordinare a Consiliului European desfășurate la Luxemburg la 20-21 noiembrie 1997 (1).

3.

Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, din 14 decembrie 2000, privind incluziunea socială a tinerilor (2).

4.

Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, din 28 mai 2004, privind integrarea socială a tinerilor (3).

5.

Concluziile Consiliului din 5 decembrie 2007: Către principii comune ale flexicurității (4).

6.

Concluziile Consiliului din 5-6 decembrie 2007 privind perspectivele strategiei europene de ocupare a forței de muncă în cadrul noului ciclu al Strategiei de la Lisabona (5).

7.

Concluziile Consiliului European de primăvară din 13-14 martie 2008, care au evidențiat importanța combaterii sărăciei și a excluziunii sociale, promovând integrarea activă și creșterea oportunităților de ocupare a forței de muncă pentru cei care dispun de un acces dificil la piața muncii, în special pentru tineri (6).

8.

Rezoluția Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre, reuniți în cadrul Consiliului, din 22 mai 2008, privind participarea tinerilor care dispun de oportunități reduse, care a declarat că șomajul, sărăcia, sănătatea precară, excluziunea socială, economică și culturală, precum și toate formele de discriminare reprezintă obstacole în calea bunăstării tinerilor și pot împiedica participarea activă a acestora la societate (7).

9.

Decizia nr. 1098/2008/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2008 privind Anul European de Luptă împotriva Sărăciei și a Excluziunii Sociale (2010) (8).

10.

Concluziile Consiliului privind principiile comune ale incluziunii active în favoarea combaterii mai eficiente a sărăciei (9), din 16-17 decembrie 2008, care menționează că incluziunea activă presupune combinarea ajutorului corespunzător pentru venit cu piețe ale forței de muncă favorabile incluziunii și cu accesul la servicii de calitate.

11.

Concluziile Consiliului din 9 martie 2009 privind Noi competențe pentru noi locuri de muncă: să anticipăm și să răspundem cerințelor pieței forței de muncă în materie de competențe (10).

12.

Concluziile Consiliului din 12 mai 2009 privind un cadru strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și formării profesionale (11).

13.

Concluziile Consiliului din 8 iunie 2009 privind serviciile sociale - un instrument al incluziunii active, al consolidării coeziunii sociale și un sector care oferă posibilități de angajare (12).

14.

Concluziile Consiliului European din iunie 2009 (13), care au prezentat rezultatele reuniunii informale la nivel înalt a UE privind ocuparea forței de muncă, organizată la Praga în mai 2009 și au menționat că lupta împotriva șomajului rămâne o prioritate principală.

15.

Concluziile Consiliului European din octombrie 2009 (14), care au subliniat necesitatea de a promova, printre alte măsuri, politici în domeniul incluziunii sociale active din perspectiva deteriorării continue a situației ocupării forței de muncă.

16.

Rezoluția Consiliului din 27 noiembrie 2009 privind un cadru reînnoit pentru cooperarea europeană în domeniul tineretului (2010-2018) (15).

(1)  SN 300/97.

(2)  JO C 374, 28.12.2000.

(3)  Documentul 9601/04.

(4)  Documentul 15497/07.

(5)  Documentul 15813/07.

(6)  Documentul 7652/08.

(7)  JO C 141, 7.6.2008, p. 1.

(8)  JO L 298, 7.11.2008, p. 20.

(9)  Documentul 15984/08.

(10)  Documentul 5927/09.

(11)  JO C 119, 28.5.2009, p. 2.

(12)  Documentul 10052/09.

(13)  Doc. 11225/1/09 REV 2.

(14)  Doc. 15254/1/09 REV 1.

(15)  JO C 311, 19.12.2009.