|
13.12.2008 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 319/4 |
Rezoluție a Consiliului și a reprezentanților guvernelor statelor membre reuniți în cadrul Consiliului din 21 noiembrie 2008 privind o mai bună integrare a orientării de-a lungul vieții în strategiile de învățare de-a lungul vieții
(2008/C 319/02)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE ȘI REPREZENTANȚII GUVERNELOR STATELOR MEMBRE, REUNIȚI ÎN CADRUL CONSILIULUI,
AVÂND ÎN VEDERE CĂ:
|
1. |
Globalizarea crescândă a schimburilor, precum și creșterea duratei de viață activă solicită, mai mult ca niciodată, o adaptare constantă a competențelor individuale pentru a anticipa mai bine evoluțiile previzibile sau necesare și, în acest fel, pentru a permite securizarea parcursurilor profesionale. |
|
2. |
Extinderea Uniunii Europene a dus la creșterea potențialului de mobilitate în educație și formare, precum și pe piața muncii, creând prin aceasta necesitatea de a pregăti cetățenii Uniunii să își dezvolte parcursurile de formare și profesionale într-un cadru geografic lărgit. |
|
3. |
Viața cetățenilor este tot mai mult marcată de tranziții multiple: în special de la învățământul școlar la educația și formarea profesională (EFP), la învățământul superior sau la angajarea pe piața muncii sau de la ocuparea unui loc de muncă la lipsa unui loc de muncă, continuarea formării sau părăsirea pieței muncii. Orientarea joacă un rol determinant în luarea deciziilor importante cu care se confruntă indivizii pe parcursul întregii vieți. În această privință, orientarea poate contribui la responsabilizarea persoanelor pentru a își gestiona parcursurile carierei într-o manieră mai sigură în contextul pieței muncii actuale și pentru a ajunge la un mai bun echilibru între viața personală și cea profesională. |
|
4. |
Piața muncii este, de asemenea, marcată de un dezechilibru între persistența șomajului și dificultățile legate de recrutarea în anumite sectoare, iar orientarea constituie un mijloc pentru a răspunde mai bine nevoilor pieței muncii. |
|
5. |
Integrarea socială și egalitatea șanselor reprezintă încă provocări majore pentru politicile în domeniul educației, al formării și al ocupării forței de muncă. |
CONFIRMĂ:
definirea orientării ca un proces continuu care permite cetățenilor, de orice vârstă și de-a lungul întregii vieți, să își identifice capacitățile, competențele și interesele, să ia decizii în ceea ce privește educația, formarea și viața profesională și să își administreze parcursul vieții personale în ceea ce privește învățarea, munca și alte contexte în care se dobândesc și/sau se utilizează aceste capacități și competențe. Orientarea cuprinde o serie de activități individuale sau colective legate de informare, consiliere, evaluarea competențelor, susținere, predarea competențelor necesare luării deciziilor și gestionării carierei.
REAMINTEȘTE CĂ:
|
1. |
Rezoluția Consiliului din 28 mai 2004 (1) privind consolidarea politicilor, sistemelor și practicilor în domeniul orientării de-a lungul vieții precizează obiectivele-cheie ale unei politici de orientare de-a lungul vieții pentru toți cetățenii Uniunii Europene. |
|
2. |
Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competențele-cheie pentru învățarea de-a lungul (2) vieții subliniază, cu referire la mai multe competențe-cheie, că aptitudinea de a căuta oportunitățile disponibile de educație și formare, precum și de orientare și/sau de sprijin este esențială pentru realizarea personală, pentru dezvoltarea profesională și integrarea socială a persoanei. |
|
3. |
Rezoluția Consiliului din 15 noiembrie 2007 privind noile competențe pentru noi locuri de muncă (3) invită statele membre și Comisia să pregătească oamenii pentru noile locuri de muncă din societatea cunoașterii, asigurându-le servicii de orientare profesională care ar trebui să permită solicitanților de locuri de muncă identificarea modulelor de competență necesare pentru a accede la noi locuri de muncă în sectoarele în care există deficit de competențe. |
|
4. |
Raportul comun al Consiliului și al Comisiei pentru 2008 privind progresele înregistrate referitor la punerea în aplicare a programului de lucru „Învățarea de-a lungul vieții în serviciul cunoștințelor, creativității și inovării” (4) remarcă faptul că „de asemenea, trebuie acordată o atenție deosebită orientării profesionale de-a lungul vieții”. |
|
5. |
Concluziile Consiliului din 25 mai 2007 privind un cadru coerent de indicatori și criterii de referință în vederea monitorizării progresului spre realizarea obiectivelor de la Lisabona în domeniul educației și al formării (5) constituie un instrument important pentru evaluarea stadiului de realizare a obiectivelor fixate prin Strategia de la Lisabona și prin aceasta, pentru a urmări progresul statelor membre în domeniul orientării din cadrul strategiilor lor de învățare de-a lungul vieții. |
|
6. |
Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învățarea de-a lungul vieții (6) înființează un cadru de referință comun menit să servească drept instrument de transpunere între diferitele sisteme și niveluri de calificare. Cadrul ar trebui să faciliteze mobilitatea lucrătorilor și să ajute la integrarea orientării în politicile și practicile privind educația și ocuparea forței muncă din statele membre. |
|
7. |
Concluziile Consiliului din 22 mai 2008 privind învățarea în rândul adulților (7) reamintesc avantajele economice, sociale și individuale ale unei consolidări a învățării în rândul adulților și insistă asupra faptului că este sarcina puterilor publice să înființeze sisteme de informare și de orientare de calitate, care sunt centrate mai mult pe persoane pentru a le face, în spiritul echității, mai active și mai autonome în ceea ce privește învățarea. |
CONSTATĂ CĂ:
|
1. |
Recentele rapoarte de evaluare, în special cel al Centrului European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (Cedefop) din 2008 privind punerea în aplicare a Rezoluției din 2004, subliniază că, deși au fost înregistrate progrese, trebuie depuse în continuare eforturi pentru a spori calitatea serviciilor de orientare, pentru a oferi un acces mai echitabil, centrat pe aspirațiile și nevoile persoanelor, pentru a coordona și construi parteneriate între ofertele de servicii de orientare existente. |
|
2. |
În 2007, statele membre au înființat Rețeaua europeană pentru politica de orientare de-a lungul vieții (REPOLV) care include reprezentanți ai fiecărui stat membru care dorește să participe, crescând astfel posibilitățile de schimb de experiență și de cooperare pentru dezvoltarea politicilor, sistemelor și practicilor între statele membre în domeniul orientării de-a lungul vieții. |
|
3. |
Este necesară confirmarea priorităților care vizează punerea în aplicare a unei politici active de orientare în cadrul strategiilor naționale de învățare de-a lungul vieți. Este necesar ca aceste priorități să fie transpuse în acțiuni și să se utilizeze instrumentele și măsurile europene. |
INVITĂ STATELE MEMBRE SĂ:
|
— |
Consolideze rolul orientării de-a lungul vieții în cadrul strategiilor naționale de învățare de-a lungul vieții în conformitate cu Strategia de la Lisabona și cu cadrul strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educației și al formării. |
|
— |
Atunci când este cazul, să se revizuiască politicile și practicile de orientare la nivel național. |
|
— |
Să se aplice următoarele principii de orientare (astfel cum sunt detaliate în anexa la prezentul document sub titlul „Domenii prioritate”), în conformitate cu contextele și cu legislația naționale și în vederea susținerii tranzițiilor profesionale de-a lungul vieții cetățenilor:
|
|
— |
Utilizarea posibilităților oferite de programul de Învățare de-a lungul vieții și de fondurile structurale europene, în conformitate cu prioritățile statelor membre. |
INVITĂ STATELE MEMBRE ȘI COMISIA, ÎN LIMITELE COMPETENȚELOR CARE LE REVIN:
|
1. |
să consolideze cooperarea europeană în ceea ce privește asigurarea orientării de-a lungul vieții, în special prin REPOLV, susținută de programul de Învățare de-a lungul vieții, în cooperare cu Cedefop. În special:
|
|
2. |
să furnizeze cetățenilor și actorilor implicați în procesul de orientare resurse de informare fiabile, care să acopere ansamblul de sisteme de formare și de servicii de orientare ale statelor membre, în special prin rețeaua Euroguidance; |
|
3. |
să promoveze dezvoltarea orientării de-a lungul vieții în țările terțe, cu respectarea celor patru domenii prioritare conturate în prezenta rezoluție, în special prin activitățile Fundației Europene de Formare. |
(1) Doc. 9286/04.
(2) JO L 394, 30.12.2006, p. 10.
(3) JO C 290, 4.12.2007, p. 1.
(4) Doc. 5723/08.
(5) JO C 311, 21.12.2007, p. 13.
(7) JO C 140, 6.6.2008, p. 10.
ANEXĂ
DOMENII PRIORITARE
DOMENIUL PRIORITAR NR. 1: ÎNCURAJAREA DOBÂNDIRII DE-A LUNGUL VIEȚII A COMPETENȚELOR DE GESTIONARE A CARIEREI
Competențele de gestionare a carierei joacă un rol decisiv în responsabilizarea cetățenilor pentru a se implica în trasarea parcursului lor privind învățarea, formarea și integrarea, precum și a vieții profesionale. Aceste aptitudini, care ar trebui să fie cultivate de-a lungul vieții, se sprijină pe competențe-cheie, în special pe competența de „învățare a procesului de învățare”, pe competențele civice și sociale — inclusiv pe competențele interculturale — și pe spiritul întreprinzător și de inițiativă. Aptitudinile de gestionare a carierei includ următoarele dimensiuni, în special în perioadele de tranziție:
|
— |
familiarizarea cu mediul economic, întreprinderile și meseriile, |
|
— |
capacitatea de a se autoevalua, de a se autocunoaște și de a descrie competențele dobândite în cadrul educației formale, informale și non-formale, |
|
— |
înțelegerea sistemelor de educație, formare și calificare. |
Pentru a progresa în ceea ce privește acest domeniu prioritar, statele membre ar trebui, în funcție de situațiile particulare, să aibă în vedere:
|
— |
să includă în programele de educație generală, profesională și de nivel superior activități de predare și de învățare care facilitează dezvoltarea aptitudinilor de gestionare a carierei, |
|
— |
să pregătească profesorii și instructorii să desfășoare astfel de activități și să îi sprijine în această sarcină, |
|
— |
să încurajeze părinții să de implice în chestiuni privind orientarea, |
|
— |
să implice mai mult organizațiile societății civile și partenerii sociali în acest domeniu, |
|
— |
să faciliteze accesul la informații privind oportunitățile de formare, legăturile cu meseriile, și privind nevoile de competențe estimate pentru un anumit teritoriu, |
|
— |
să dezvolte capacitățile de gestionare a carierei în programe de formare pentru adulți, |
|
— |
să includă orientarea în obiectivele instituțiilor de învățământ școlar, de învățământ profesional și de învățământ superior. Integrarea în viața profesională și funcționarea pieței muncii la nivel local, național și european reprezintă aspecte care ar trebui luate în calcul în mod special. |
DOMENIUL PRIORITAR NR. 2: FACILITAREA ACCESULUI TUTUROR CETĂȚENILOR LA SERVICIILE DE ORIENTARE
În calitate de servicii de interes general, serviciile de orientare ar trebui să fie accesibile tuturor cetățenilor, oricare ar fi nivelul acestora de cunoaștere sau aptitudinile inițiale, și ar trebui să fie ușor de înțeles și relevante. Este nevoie de un efort special pentru îmbunătățirea accesului la aceste servicii de orientare a categoriilor de public cele mai dezavantajate și a persoanelor cu nevoi speciale.
Pentru a progresa în acest domeniu prioritar, statele membre ar trebui, în funcție de situațiile particulare, să aibă în vedere:
|
— |
să promoveze în mod activ serviciile de orientare pe lângă cetățeni, asigurând vizibilitatea acestora prin toate mijloacele de informare și comunicare, |
|
— |
să propună o ofertă clară, de servicii ușor accesibile, concepută pe baza evaluării aspirațiilor și nevoilor cetățenilor și adaptată la mediile de viață și de lucru ale acestora, |
|
— |
să permită cetățenilor să beneficieze de sprijin pentru a obține validarea și recunoașterea, pe piața muncii, a rezultatelor educației lor formale, informale și non-formale, pentru a le asigura posibilitatea ocupării unui loc de muncă și pentru a le menține capacitatea de inserție profesională, în special în cea de a doua parte a carierei, |
|
— |
să promoveze liberul acces la resursele documentare, asigurarea sprijinului în ceea ce privește căutarea de informații, consilierea individuală și preluarea instituțională. |
DOMENIUL PRIORITAR NR. 3: DEZVOLTAREA ASIGURĂRII CALITĂȚII SERVICIILOR DE ORIENTARE
Dezvoltarea serviciilor de orientare de calitate este un obiectiv împărtășit de statele membre.
Pentru a progresa în acest domeniu prioritar, statele membre ar trebui, în funcție de situațiile particulare, să aibă în vedere:
|
— |
să amelioreze calitatea și să garanteze obiectivitatea informării și a consilierii privind viața profesională, luând în considerare așteptările utilizatorilor și realitățile pieței muncii, |
|
— |
să se asigure că informațiile prezentate, consilierea furnizată și sprijinul oferit sunt adaptate categoriile variate de utilizatori diferiți, |
|
— |
să dezvolte instrumente pentru planificarea în avans a locurilor de muncă și a aptitudinilor, bazându-se atât pe resursele naționale cât și pe resursele comune ale Uniunii, în principal pe Cedefop, |
|
— |
să adapteze teritorial difuzarea informațiilor privind oferta de formare și funcționarea pieței muncii, |
|
— |
să consolideze, inclusiv prin educația inițială și formarea ulterioară, profilul și standardele profesionale ale personalului din serviciile de orientare și să promoveze competențele și aptitudinile acestuia, în special în ceea ce privește informarea, consilierea și sprijinul, pentru a răspunde mai bine nevoilor și așteptărilor cetățenilor și decidenților politici, |
|
— |
să măsoare eficacitatea serviciilor de orientare, atunci când este cazul, prin culegerea de date fiabile privind atât percepția beneficiarilor despre aceste servicii, cât și beneficiile obținute de aceștia pe termen mediu, |
|
— |
să creeze standarde de calitate pentru serviciile de orientare, care definesc serviciile oferite și care acordă la fel de multă atenție obiectivelor și rezultatelor pentru beneficiar, dar și metodelor și proceselor. |
DOMENIUL PRIORITAR NR. 4: ÎNCURAJAREA COORDONĂRII ȘI COOPERĂRII ÎNTRE DIVERȘI ACTORI LA NIVEL NAȚIONAL, REGIONAL ȘI LOCAL
Orientarea este segmentată pe categorii de public: elevi, studenți, solicitanți de loc de muncă, cei care urmează formări profesionale și cei încadrați în muncă, ceea ce duce la crearea unor sisteme diferențiate. Ar trebui să existe o mai mare complementaritate și coordonare între diferitele domenii, iar puterile publice naționale și locale, mediul de afaceri, agențiile relevante, partenerii sociali și comunitățile locale să colaboreze pentru a spori eficiența rețelelor de primire accesibile tuturor celor care au nevoie de orientare.
Pentru a progresa în acest domeniu prioritar, statele membre ar trebui, în funcție de situațiile particulare, să aibă în vedere:
|
— |
să dezvolte mecanisme naționale și regionale eficiente, pe termen lung, de coordonare și cooperare între actorii majori implicați în serviciile de orientare de-a lungul vieții, |
|
— |
să faciliteze o astfel de coordonare și cooperare prin elaborarea elementelor de orientare în strategiile naționale de învățare de-a lungul vieții și pentru piața muncii, în acord cu conceptul ales de fiecare dintre statele membre, |
|
— |
să susțină o politică de parteneriat și formarea unor rețele locale pentru serviciile de orientare de-a lungul vieții, inclusiv prin inițiativele de punere în comun a serviciilor, peste tot unde acest lucru se dovedește eficient, pentru a simplifica accesul beneficiarilor, |
|
— |
să dezvolte o cultură comună în cadrul diverselor servicii competente la nivel local, regional și național, inclusiv prin metode de asigurarea calității. |