30.5.2007 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 137/1 |
Regulamentul nr. 48 al Comisiei Economice pentru Europa a Națiunilor Unite (CEE-ONU) – Dispoziții uniforme privind omologarea vehiculelor cu privire la instalarea dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă
Addendum 47: Regulamentul nr. 48
Revizuirea 4 (inclusiv modificarea 1)
Include întreg textul valabil până la:
seria 03 de modificări – Data intrării în vigoare: 10 octombrie 2006
CUPRINS
REGULAMENT
1. |
Domeniul de aplicare |
2. |
Definiții |
3. |
Cererea de omologare |
4. |
Omologarea |
5. |
Specificații generale |
6. |
Specificații speciale |
7. |
Modificări și extinderi ale omologării tipului de vehicul sau ale instalării dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă |
8. |
Conformitatea producției |
9. |
Sancțiuni în cazul neconformității producției |
10. |
Încetarea definitivă a producției |
11. |
Numele și adresele serviciilor tehnice responsabile cu efectuarea testelor de omologare și ale departamentelor administrative |
12. |
Dispoziții tranzitorii |
ANEXE
Anexa 1 |
Comunicare privind omologarea sau refuzarea sau extinderea sau retragerea omologării sau încetarea definitivă a producției unui tip de vehicul cu privire la instalarea dispozitivelor de iluminat sau de semnalizare luminoasă, în temeiul Regulamentului nr. 48 |
Anexa 2 |
Dispuneri ale mărcilor de omologare |
Anexa 3 |
Suprafețele lămpilor, axa și centrul de referință și unghiurile de vizibilitate geometrică |
Anexa 4 |
Vizibilitatea unei lămpi roșii în față și vizibilitatea unei lămpi albe în spate |
Anexa 5 |
Stări de încărcat care trebuie luate în considerare la stabilirea variațiilor în orientarea verticală a farului de fază scurtă |
Anexa 6 |
Măsurarea variației înclinării fazei de întâlnire în funcție de condițiile de încărcare a vehiculului |
Anexa 7 |
Indicarea reglajului inițial declarat menționat la punctul 6.2.6.1.1 al prezentului regulament |
Anexa 8 |
Comenzile aferente dispozitivelor de orientare a farurilor menționate la punctul 6.2.6.2.2 al prezentului regulament |
Anexa 9 |
Controlul conformității producției |
Anexa 10 |
Exemple de opțiuni de sursă de lumină |
Anexa 11 |
Vizibilitatea marcajelor de vizibilitate în spate Și pe partea laterală a vehiculului |
1. DOMENIUL DE APLICARE
Prezentul regulament se aplică omologării vehiculelor rutiere cu motor, cu sau fără caroserie, având cel puțin patru roți și o viteză maximă constructivă mai mare de 25 km/h, precum și a remorcilor acestora, cu excepția vehiculelor care se deplasează pe șine, a tractoarelor și mașinilor agricole sau forestiere, precum și a mașinilor pentru lucrări publice.
2. DEFINIȚII
În sensul prezentului regulament:
2.1. „Omologarea unui vehicul” înseamnă omologarea unui tip de vehicul cu privire la numărul și modul de instalare a dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă.
2.2. „Tip de vehicul cu privire la instalarea dispozitivelor de iluminat și semnalizare luminoasă” înseamnă vehicule care nu diferă în privința aspectelor esențiale menționate la punctele 2.2.1-2.2.4.
De asemenea, nu sunt considerate „vehicule de alt tip” următoarele: vehicule care diferă în înțelesul punctelor 2.2.1-2.2.4, dar nu într-o manieră care să determine o modificare în ceea ce privește tipul, numărul, amplasarea și vizibilitatea geometrică a lămpilor și unghiul de înclinare a fazei de întâlnire prevăzute pentru tipul de vehicul respectiv, precum și vehiculele pe care sunt montate sau sunt absente lămpi facultative.
2.2.1. |
dimensiunea și forma exterioară a vehiculului; |
2.2.2. |
numărul și amplasarea dispozitivelor; |
2.2.3. |
sistemul de orientare a farurilor; |
2.2.4. |
sistemul de suspensie. |
2.3. „Plan transversal” înseamnă un plan vertical perpendicular pe planul longitudinal median al vehiculului.
2.4. „Vehicul gol” înseamnă un vehicul fără șofer, echipaj, pasageri și încărcătură, dar cu rezervorul de carburant plin, cu roata de rezervă și cu sculele transportate în mod normal.
2.5. „Vehicul încărcat” înseamnă un vehicul încărcat până la masa maximă tehnic admisibilă declarată de fabricant, care stabilește și repartizarea acestei mase pe osii, în conformitate cu metoda descrisă în anexa 5.
2.6. „Dispozitiv” înseamnă un element sau un ansamblu de elemente utilizate pentru a îndeplini una sau mai multe funcții.
2.7. „Lampă” înseamnă un dispozitiv destinat iluminării drumului sau emiterii unui semnal luminos către alți utilizatori ai drumului. Lămpile plăcii de înmatriculare din spate și catadioptrii sunt, de asemenea, considerate lămpi. În sensul prezentului regulament, plăcile de înmatriculare emițătoare de lumină din spate și sistemul de serviciu de iluminare a ușii în sensul dispozițiilor Regulamentului nr. 107 cu privire la vehiculele din categoriile M2 și M3 nu sunt considerate lămpi.
2.7.1. Sursă de lumină (1)
2.7.1.1. „Sursă de lumină” înseamnă unul sau mai multe elemente pentru radiație vizibilă, care pot fi asamblate cu una sau mai multe înfășurători transparente și cu o bază pentru o legătură mecanică și electrică.
O sursă de lumină poate de asemenea fi constituită din borna de ieșire extremă a unui ghid de lumină, în cadrul unui sistem de iluminat sau de semnalizare luminoasă distribuit care nu dispune de o lentilă externă integrată.
2.7.1.1.1. „Sursă de lumină înlocuibilă” înseamnă o sursă de lumină destinată inserării și îndepărtării din dispozitivul de retenție al dispozitivului său cu sau fără ajutorul unei scule.
2.7.1.1.2. „Sursă de lumină neînlocuibilă” înseamnă o sursă de lumină care poate fi înlocuită numai prin înlocuirea dispozitivului în care este fixată această sursă de lumină.
În cazul unui modul de sursă de lumină: o sursă de lumină care poate fi înlocuită numai prin înlocuirea modulului de sursă de lumină de care este fixată această sursă de lumină.
2.7.1.1.3. „Modul de sursă de lumină” însemnă o parte optică a unui dispozitiv care este specifică acestui dispozitiv, cuprinde una sau mai multe surse de lumină neînlocuibile și poate fi îndepărtată din dispozitiv numai cu ajutorul unuia sau mai multor scule. Un modul de sursă de lumină este construit în așa fel încât indiferent de utilizarea unuia sau mai multor scule, nu este mecanic interschimbabil cu nicio sursă de lumină omologată înlocuibilă.
2.7.1.1.4. „Sursă de lumină cu filament” (lampă cu filament) înseamnă o sursă de lumină al cărei element pentru radiația vizibilă este constituit dintr-unul sau mai multe filamente care produc radiație termală.
2.7.1.1.5. „Sursă de lumină cu descărcare gazoasă” înseamnă o sursă de lumină al cărei element pentru radiația vizibilă este un arc de descărcare care produce electroluminiscență/fluorescență.
2.7.1.1.6. „Diodă electroluminescentă” (LED) înseamnă o sursă de lumină al cărui element de radiație vizibilă este constituit dintr-una sau mai multe joncțiuni cu semiconductori care produc electroluminiscență/fluorescență.
2.7.1.2. „Mecanism de reglare electronică a sursei de lumină” înseamnă una sau mai multe componente dintre alimentare și sursa de lumină pentru reglarea tensiunii și/sau a curentului electric al sursei de lumină.
2.7.1.2.1. „Limitator de curent” înseamnă un mecanism de reglare electronică a sursei de lumină dintre alimentare și sursa de lumină pentru stabilizarea curentului electric al unei surse de lumină cu descărcare gazoasă.
2.7.1.2.2. „Ignitor” înseamnă un mecanism de reglare electronică a sursei de lumină care are rolul de a declanșa arcul unei surse de lumină cu descărcare gazoasă.
2.7.2. „Lămpi echivalente” înseamnă lămpi care au aceeași funcție și care sunt autorizate în țara în care este înmatriculat vehiculul; aceste lămpi pot avea caracteristici diferite de cele instalate pe vehicul în momentul omologării acestuia, cu condiția satisfacerii cerințelor cuprinse în prezentul regulament.
2.7.3. „Lămpi independente” înseamnă dispozitive cu suprafețe luminoase separate (2), surse de lumină separate și carcase separate.
2.7.4. „Lămpi grupate” înseamnă dispozitive cu suprafețe luminoase distincte (2) și surse de lumină distincte, dar cu o carcasă comună.
2.7.5. „Lămpi combinate” înseamnă dispozitive cu suprafețe luminoase distincte (2), dar cu o sursă de lumină comună și o carcasă comună.
2.7.6. „Lămpi încorporate reciproc” înseamnă dispozitive cu surse de lumină distincte sau cu o singură sursă de lumină care funcționează în condiții diferite (de exemplu, diferențe optice, mecanice sau electrice), cu suprafețe luminoase comune total sau parțial (3) și o carcasă comună.
2.7.7. „Lampă cu funcție unică” înseamnă o parte a unui dispozitiv care îndeplinește o singură funcție de iluminare sau de semnalizare luminoasă.
2.7.8. „Lampă mascată” înseamnă o lampă care poate fi mascată parțial sau total atunci când nu este utilizată. Acest rezultat poate fi obținut prin intermediul unui capac mobil, prin deplasarea lămpii sau prin orice alt mijloc corespunzător. Termenul „escamotabil” se utilizează în special pentru a descrie o lampă mascată a cărei deplasare permite inserarea sa în interiorul caroseriei.
2.7.9. „Far de fază de drum (fază lungă)” înseamnă lampa care servește la iluminarea drumului pe o distanță mare în fața vehiculului.
2.7.10. „Far de fază de întâlnire (fază scurtă)” înseamnă lampa care servește la iluminarea drumului în fața vehiculului, fără a-i orbi sau a-i jena pe conducătorii auto care vin din sens invers sau pe ceilalți participanți la trafic.
2.7.11. „Lampă indicatoare de direcție” înseamnă lampa utilizată pentru a indica celorlalți participanți la trafic intenția conducătorului de a schimba direcția la dreapta sau la stânga.
De asemenea, în conformitate cu dispozițiile Regulamentului nr. 97, se pot utiliza una sau mai multe lămpi indicatoare de direcție.
2.7.12. „Lampă de stop” înseamnă lampa care indică pentru alți participanți la trafic care se găsesc în spatele vehiculului faptul că deplasarea longitudinală a vehiculului este întârziată în mod deliberat.
2.7.13. „Dispozitiv de iluminare a plăcii de înmatriculare din spate” înseamnă dispozitivul utilizat pentru iluminarea spațiului rezervat pentru placa de înmatriculare din spate; acest dispozitiv poate consta dîn mai multe componente optice.
2.7.14. „Lampă de poziție față” înseamnă lampa care indică prezența și lățimea vehiculului văzut din față.
2.7.15. „Lampă de poziție spate” înseamnă lampa care indică prezența și lățimea vehiculului văzut din spate.
2.7.16. „Catadioptru” înseamnă un dispozitiv prin care se indică prezența unui vehicul prin reflexia luminii emanată de o sursă de lumină care nu este legată de acel vehicul, observatorul aflându-se în apropierea sursei de lumină.
În sensul prezentului regulament, nu sunt considerați catadioptri:
2.7.16.1. |
plăcile de înmatriculare reflectorizante; |
2.7.16.2. |
semnalele reflectorizante menționate în ADR (Acordul european referitor la transportul rutier internațional al mărfurilor periculoase); |
2.7.16.3. |
alte plăci și semnale reflectorizante care trebuie utilizate pentru respectarea cerințelor naționale de utilizare cu privire la anumite categorii de vehicule sau anumite metode de operare; |
2.7.16.4. |
materiale reflectorizante omologate în clasa D sau E în conformitate cu Regulamentul nr. 104 și utilizate în alte scopuri, în conformitate cu cerințele naționale, ca de exemplu, în scopuri publicitare. |
2.7.17. „Marcaj de vizibilitate” înseamnă un dispozitiv destinat să intensifice vizibilitatea unui vehicul, văzut din poziție laterală sau din spate, prin reflexia luminii emanate de o sursă de lumină care nu este legată de acel vehicul, observatorul aflându-se în apropierea sursei.
2.7.17.1. „Marcaj de contur” înseamnă un marcaj de vizibilitate destinat să indice dimensiunile orizontale și verticale (lungimea, lățimea și înălțimea) unui vehicul.
2.7.17.1.1. „Marcaj de contur complet” înseamnă un marcaj de contur care indică conturul vehiculului printr-o line continuă.
2.7.17.1.2. „Marcaj de contur parțial” înseamnă un marcaj de contur care indică dimensiunea orizontală a vehiculului printr-o linie continuă și dimensiunea verticală prin marcarea colțurilor superioare.
2.7.17.2. „Marcaj linear” înseamnă un marcaj de vizibilitate care are rolul de a indica dimensiunile orizontale (lungimea și lățimea) unui vehicul printr-o linie continuă.
2.7.18. „Semnal de avarie” înseamnă funcționarea simultană a tuturor indicatoarelor de direcție ale unui vehicul, cu scopul de a semnaliza faptul că vehiculul reprezintă momentan un pericol deosebit pentru ceilalți participanți la trafic.
2.7.19. „Lampă de ceață față” înseamnă lampa utilizată pentru îmbunătățirea luminării drumului în caz de ceață, de ninsoare, de furtună sau de nori de praf.
2.7.20. „Lampă de ceață spate” înseamnă o lampă utilizată pentru ca vehiculul să fie mai ușor vizibil din spate în caz de ceață densă.
2.7.21. „Lampă de mers înapoi” înseamnă lampa utilizată pentru iluminarea drumului în spatele vehiculului și pentru avertizarea celorlalți utilizatori ai drumului că vehiculul merge înapoi sau este pe punctul de a merge înapoi.
2.7.22. „Lampă de staționare” înseamnă lampa utilizată pentru a semnaliza prezența unui vehicul în staționare într-o zonă cu construcții. În aceste situații lampa înlocuiește lămpile de poziție față și spate.
2.7.23. „Lampă de gabarit” înseamnă lampa instalată aproape de marginea exterioară extremă a vehiculului și cât mai aproape de partea superioară a acestuia și destinată să indice în mod clar lățimea totală a vehiculului. Pentru anumite vehicule și remorci, această lampă este concepută ca o completare a lămpilor de poziție față și spate ale vehiculului, atrăgând în mod special atenția asupra gabaritului său.
2.7.24. „Lampă de poziție laterală” înseamnă o lampă utilizată pentru a indica prezența vehiculului atunci când acesta este văzut dintr-o parte.
2.7.25. „Lampă de circulație pe timp de zi” înseamnă o lampă spre față utilizată pentru ca vehiculul să fie mai ușor vizibil în timpul utilizării acestuia în timpul zilei (4).
2.7.26. „Lampă în unghi” înseamnă o lampă utilizată pentru iluminarea suplimentară a acelei părți a drumului situată lângă colțul frontal al vehiculului pe partea spre care vehiculul urmează să-și schimbe direcția.
2.7.27. „Flux luminos normal” înseamnă o valoare din construcție a fluxului luminos al unei surse de lumină înlocuibilă. Această valoare se atinge, în limitele toleranțelor specificate, atunci când sursa de lumină înlocuibilă este activată prin alimentarea cu energie la tensiunea de încercare specificată, indicată pe fișa tehnică a sursei de lumină.
2.8. „Suprafață emițătoare de lumină” a unui „dispozitiv de iluminat”, a unui „dispozitiv de semnalizare luminoasă” sau a unui catadioptru înseamnă întreaga suprafață exterioară sau o parte din suprafața exterioară a materialului transparent, în conformitate cu declarația din cererea de omologare depusă de fabricantul dispozitivului pe schiță, a se vedea anexa 3.
2.9. „Suprafața iluminantă” (a se vedea anexa 3)
2.9.1. „Suprafața iluminantă a unui dispozitiv de iluminat” (punctele 2.7.9, 2.7.10, 2.7.19, 2.7.21 și 2.7.26) înseamnă proiecția ortogonală a deschiderii totale a reflectorului sau, în cazul farurilor cu reflector elipsoidal, proiecția „lentilei de proiecție” pe un plan transversal. În cazul în care dispozitivul de iluminat nu dispune de un reflector, se aplică definiția de la punctul 2.9.2. În cazul în care suprafața emițătoare de lumină a lămpii se întinde doar peste o parte din deschiderea totală a reflectorului, atunci se ia în considerare numai proiecția acestei părți.
În cazul unui far de fază scurtă, suprafața iluminantă este limitată de urma aparentă a marginii de separație pe lentilă. În cazul în care reflectorul și lentila sunt reglabile unul în raport cu celălalt, se utilizează poziția medie de reglare.
2.9.2. „Suprafața iluminantă a altor dispozitive de iluminat decât catadioptrii” (punctele 2.7.11-2.7.15, 2.7.18, 2.7.20 și 2.7.22-2.7.25) înseamnă proiecția ortogonală a lămpii pe un plan perpendicular pe axa sa de referință și în contact cu suprafața emițătoare de lumină exterioară a lămpii, această proiecție fiind limitată de marginile ecranelor situate în acest plan, fiecare dintre acestea lăsând să treacă în direcția axei de referință numai 98 % din intensitatea luminoasă totală a lămpii.
Pentru a determina marginea inferioară, pe cea superioară și pe cele laterale ale suprafeței iluminante se utilizează numai ecrane cu margini orizontale sau verticale pentru a verifica distanța spre marginile extreme ale vehiculului și înălțimea deasupra solului.
Pentru alte aplicații ale suprafeței iluminante, de exemplu, distanța dintre două lămpi sau funcții, se utilizează forma periferiei acestei suprafețe iluminante. Ecranele rămân paralele, dar este permisă utilizarea altor orientări.
În cazul unui dispozitiv de semnalizare luminoasă a cărui suprafață iluminantă înglobează fie total fie parțial suprafața iluminantă a unei alte funcții sau înglobează o suprafață neiluminată, suprafața iluminantă poate fi considerată a fi chiar suprafața emițătoare de lumină.
2.9.3. „Suprafața iluminantă a unui catadioptru” (punctul 2.7.16) înseamnă, în conformitate cu declarația solicitantului în cadrul procedurii de omologare a componentelor pentru catadioptri, proiecția ortogonală a unui catadioptru pe un plan perpendicular cu axa sa de referință și delimitată de planuri contigue cu părțile externe extreme declarate ale sistemului optic al catadioptrului și paralele cu această axă. Pentru a determina marginea inferioară, pe cea superioară și pe cele laterale ale dispozitivului, se iau în considerare numai planurile verticale și orizontale.
2.10. „Suprafață aparentă” într-o direcție de observare definită înseamnă, la cererea fabricantului sau a reprezentantului autorizat al acestuia, proiecția ortogonală:
|
fie a marginii suprafeței luminoase proiectate pe suprafața exterioară a lentilei (a-b); |
|
fie a suprafeței emițătoare de lumină (c-d); |
|
într-un plan perpendicular pe direcția de observare și tangent la punctul cel mai exterior al lentilei (a se vedea anexa 3 la prezentul regulament). |
2.11. „Axă de referință” înseamnă axa caracteristică a lămpii, determinată de fabricantul lămpii în vederea utilizării ca direcție de referință (H = 0°, V = 0°) pentru unghiurile de câmp pentru măsurătorile fotometrice și pentru instalarea lămpii pe vehicul.
2.12. „Centru de referință” înseamnă intersecția axei de referință cu suprafața de emițătoare de lumină exterioară; acesta este specificat de către fabricantul lămpii.
2.13. „Unghiuri de vizibilitate geometrică” înseamnă unghiurile care determină câmpul unghiului solid minim în care suprafața aparentă a lămpii trebuie să fie vizibilă. Acest câmp al unghiului solid este determinat de segmentele sferei al cărei centru coincide cu centrul de referință al lămpii iar ecuatorul acesteia este paralel cu solul. Aceste segmente sunt determinate în raport cu axa de referință. Unghiurile orizontale ß corespund longitudinii, iar unghiurile verticale α, latitudinii. În interiorul unghiurilor de vizibilitate geometrică nu trebuie să existe niciun obstacol pentru propagarea luminii din nicio parte a suprafeței aparente a lămpii observate de la infinit.
În cazul în care măsurătorile sunt efectuate în apropierea lămpii, direcția de observare trebuie deplasată paralel astfel încât să se obțină aceeași precizie.
În interiorul unghiurilor de vizibilitate geometrică nu se iau în considerare obstacolele dacă acestea existau deja în momentul omologării de tip a lămpii.
În cazul în care, la instalarea lămpii, una dintre părțile suprafeței aparente a lămpii este mascată de una dintre componentele suplimentare ale vehiculului, se furnizează dovezi că acea parte a lămpii care este nemascată de obstacole este totuși conformă cu valorile fotometrice impuse pentru omologarea dispozitivului ca unitate optică (a se vedea anexa 3 la prezentul regulament). Cu toate acestea, atunci când unghiul vertical al vizibilității geometrice sub orizontală poate fi redus la 5° (lampa la mai puțin de 750 mm deasupra solului), câmpul fotometric al măsurătorilor efectuate pe unitatea optică instalată poate fi redus la 5° sub orizontală.
2.14. „Margine exterioară extremă” de fiecare parte a vehiculului, înseamnă planul paralel cu planul longitudinal median al vehiculului, care atinge marginea exterioară laterală a acestuia, fără a se lua în considerare proeminențele:
2.14.1. |
pneurilor de lângă punctul lor de contact cu solul și ale conexiunilor indicatorilor de presiune a pneurilor; |
2.14.2. |
dispozitivelor antiderapante montate pe roți; |
2.14.3. |
oglinzilor retrovizoare; |
2.14.4. |
lămpilor laterale indicatoare de direcție, ale lămpilor de gabarit, ale lămpilor de poziție față și spate, ale lămpilor de staționare, ale catadioptrilor și ale lămpilor de poziție laterale; |
2.14.5. |
sigiliilor vamale aplicate pe vehicul și ale dispozitivelor de fixare și de protejare a acestor sigilii. |
2.15. „Lățime totală” înseamnă distanța dintre două planuri verticale definite la punctul 2.14 de mai sus;
2.16. „Lămpi unice și multiple”
2.16.1. „Lampă unică” înseamnă:
(a) |
un dispozitiv sau o parte a unui dispozitiv care are o funcție de iluminare sau de semnalizare luminoasă, una sau mai multe surse de lumină și o suprafață aparentă în direcția axei de referință, care poate fi o suprafață continuă sau compusă dintr-una sau mai multe părți distincte; sau |
(b) |
orice ansamblu de două lămpi independente, identice sau nu, care au aceeași funcție, ambele omologate ca lămpi de tip „D” și instalate astfel încât proiecția suprafețelor lor aparente în direcția axei de referință să ocupe cel puțin 60 % din cel mai mic patrulater care circumscrie proiecțiile suprafețelor aparente menționate anterior în direcția axei de referință. |
2.16.2. „Două lămpi” sau „număr par de lămpi” înseamnă o suprafață unică emițătoare de lumină având forma unei benzi sau fâșii; atunci când această bandă sau fâșie este situată simetric în raport cu planul longitudinal median al vehiculului, aceasta se întinde, pe fiecare din cele două părți, până la cel puțin 0,4 m de marginea exterioară extremă a vehiculului și are o lungime de cel puțin 0,8 m; iluminarea acestei suprafețe emițătoare de lumină este asigurată de cel puțin două surse de lumină plasate cât mai aproape posibil de extremitățile sale; suprafața emițătoare de lumină poate fi constituită dintr-un număr de elemente juxtapuse cu condiția ca proiecțiile diferitelor suprafețe emițătoare de lumină individuale pe un plan transversal să ocupe cel puțin 60 % din suprafața celui mai mic dreptunghi care circumscrie proiecțiile suprafețelor emițătoare de lumină individuale menționate anterior.
2.17. „Distanța dintre două lămpi” orientate în aceeași direcție înseamnă cea mai mică distanță dintre două suprafețe aparente în direcția axei de referință. În cazul în care distanța dintre lămpi îndeplinește în mod evident cerințele prezentului regulament, nu este necesar să se determine marginile exacte ale suprafețelor aparente.
2.18. „Indicator de funcționare” înseamnă un semnal vizual sau auditiv (sau orice semnal echivalent) care arată dacă un dispozitiv aprins funcționează corect sau nu.
2.19. „Indicator de funcționare cu circuit închis” înseamnă un semnal vizual (sau orice semnal echivalent) care arată dacă un dispozitiv este aprins, fără a arăta dacă acesta funcționează corect sau nu.
2.20. „Lampă opțională” înseamnă o lampă a cărei instalare este lăsată la latitudinea fabricantului.
2.21. „Sol” înseamnă suprafața pe care este așezat vehiculul, această suprafață trebuind să fie sensibil orizontală.
2.22. „Componente mobile” ale vehiculului înseamnă acele panouri ale caroseriei sau alte piese ale vehiculului a căror poziție poate fi modificată prin înclinare, rotire sau glisare, fără ajutorul sculelor. În această categorie nu sunt incluse cabinele rabatabile ale camioanelor.
2.23. „Poziție normală de utilizare a unei componente mobile” înseamnă poziția (pozițiile) unei componente mobile specificate de fabricantul vehiculului pentru starea normală de utilizare și pentru starea de staționare a vehiculului.
2.24. „Stare normală de utilizare a unui vehicul” înseamnă:
2.24.1. |
în cazul unui autovehicul, atunci când vehiculul este gata să se pună în mișcare, cu motorul de propulsie în stare de funcționare și cu componentele sale mobile în poziție (poziții) normală(e) în sensul definiției de la punctul 2.23. |
2.24.2. |
în cazul unei remorci, atunci când remorca este conectată la un autovehicul tractor aflat în condițiile prevăzute la punctul 2.24.1 iar componentele sale mobile se află în poziție (poziții) normală(e) în sensul definiției de la punctul 2.23. |
2.25. „Stare de staționare a unui vehicul” înseamnă:
2.25.1. |
în cazul unui autovehicul, atunci când vehiculul nu se află în mișcare, motorul de propulsie nu funcționează, iar componentele mobile se află în poziție (poziții) normală(e) de utilizare în sensul definiției de la punctul 2.23; |
2.25.2. |
în cazul unei remorci, atunci când remorca este conectată la un autovehicul tractor aflat în condițiile prevăzute la punctul 2.25.1, iar componentele sale mobile se află în poziție (poziții) normală(e) în sensul definiției de la punctul 2.23. |
2.26. „Iluminare în curbă” înseamnă o funcție de iluminare menită să asigure o mai bună iluminare în curbe.
3. CEREREA DE OMOLOGARE
3.1. Cererea de omologare a unui tip de vehicul cu privire la instalarea dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă ale acestuia se prezintă de către fabricantul vehiculului sau de către reprezentantul autorizat al acestuia.
3.2. Cererea este însoțită de următoarele documente și informații în triplu exemplar:
3.2.1. |
o descriere a tipului de vehicul în ceea ce privește elementele menționate la punctele 2.2.1-2.2.4 de mai sus, împreună cu restricțiile referitoare la încărcare, în special la sarcina maximă admisă în portbagaj; |
3.2.2. |
o listă a dispozitivelor prevăzute de către fabricant pentru sistemul de iluminat și de semnalizare luminoasă. Lista poate include, pentru fiecare funcție, mai multe tipuri de dispozitive. Fiecare tip trebuie identificat în mod corespunzător (marca de omologare de tip pe componente, denumirea fabricantului etc.), iar în plus lista poate include, pentru fiecare funcție, mențiunea suplimentară „sau dispozitive echivalente”; |
3.2.3. |
o schiță de ansamblu a echipamentului de iluminat și de semnalizare luminoasă, cu indicarea poziției diferitelor lămpi pe vehicul; |
3.2.4. |
după caz, pentru verificarea conformității cu cerințele prezentului regulament, schițe pentru fiecare lampă individuală indicând suprafața iluminantă în sensul definiției de la punctul 2.9, suprafața emițătoare de lumină în sensul definiției de la punctul 2.8, axa de referință în sensul definiției de la punctul 2.11 și centrul de referință în sensul definiției de la punctul 2.12. Aceste informații nu sunt necesare în cazul lămpii de iluminare a plăcii de înmatriculare spate (punctul 2.7.13); |
3.2.5. |
cererea include o declarație cu privire la metoda utilizată pentru definiția suprafeței aparente (a se vedea punctul 2.10). |
3.3. Un vehicul gol dotat cu un echipament complet de iluminat și de semnalizare luminoasă, astfel cum este descris la punctul 3.2.2, reprezentativ pentru tipul de vehicul care urmează să fie omologat, trebuie prezentat serviciului tehnic responsabil de efectuarea testelor în vederea omologării.
3.4. La documentația pentru omologarea de tip se anexează documentul furnizat în anexa 1 la prezentul regulament.
4. OMOLOGAREA
4.1. În cazul în care tipul de vehicul prezentat în vederea omologării în temeiul prezentului regulament îndeplinește cerințele regulamentului cu privire la toate dispozitivele specificate în listă, se acordă omologarea tipului de vehicul respectiv.
4.2. Fiecare tip omologat primește un număr de omologare. Primele două cifre (în prezent 03, care corespunde seriei de modificări 03) indică seria de modificări care include cele mai recente modificări tehnice majore aduse regulamentului în momentul emiterii omologării. Aceeași parte contractantă nu poate atribui acest număr unui alt tip de vehicul sau aceluiași tip de vehicul prezentat cu echipament care nu este specificat în lista prevăzută la punctul 3.2.2 de mai sus, sub rezerva dispozițiilor de la punctul 7 al prezentului regulament.
4.3. Omologarea, extinderea, respingerea sau retragerea omologării sau încetarea definitivă a producției unui tip de vehicul/componente în temeiul prezentului regulament se notifică părților la acordul din 1958 care aplică prezentul regulament prin intermediul unui formular conform cu modelul din anexa 1 la prezentul regulament.
4.4. Se aplică, într-un loc vizibil și ușor accesibil, specificat în formularul de omologare, pe fiecare vehicul conform cu un anumit tip de vehicul omologat în conformitate cu prezentul regulament, o marcă de omologare internațională care constă din:
4.4.1. |
un cerc în interiorul căruia se află litera „E” urmată de numărul distinctiv al țării care a acordat omologarea (5); |
4.4.2. |
numărul prezentului regulament, urmat de litera „R”, o cratimă și numărul omologării în dreapta cercului prevăzut la punctul 4.4.1. |
4.5. În cazul în care vehiculul este conform cu un tip de vehicul omologat în temeiul unuia sau mai multor regulamente anexate la acord în țara care a acordat omologarea în temeiul prezentului regulament, nu este necesar să se repete simbolul prevăzut la punctul 4.4.1; într-un astfel de caz, în dreapta simbolului prevăzut la punctul 4.4.1 se indică, în coloane verticale, numărul regulamentului și cel al omologării și simbolurile suplimentare ale tuturor regulamentelor în temeiul cărora s-a acordat omologarea în țara care a acordat omologarea în temeiul prezentului regulament.
4.6. Marca de omologare trebuie să fie clar lizibilă și să nu se poată șterge.
4.7. Marca de omologare se aplică aproape de plăcuța cu date a vehiculului aplicată de fabricant sau pe aceasta.
4.8. Anexa 2 la prezentul regulament cuprinde o serie de exemple de dispunere a mărcilor de omologare.
5. SPECIFICAȚII GENERALE
5.1. Dispozitivele de iluminat și de semnalizare luminoasă sunt montate astfel încât, în condiții normale de utilizare, în sensul definițiilor de la punctele 2.24, 2.24.1 și 2.24.2 și sub rezerva eventualelor vibrații la care ar putea fi supuse, să își păstreze caracteristicile prevăzute de prezentul regulament și să permită conformitatea vehiculului cu cerințele din prezentul regulament. În special, nu poate fi posibilă o dereglare neintenționată a sistemului de reglare al lămpilor.
5.2. Lămpile de iluminare descrise la punctele 2.7.9, 2.7.10 și 2.7.19 se montează în așa fel încât orientarea acestora să poată fi corect reglată și cu ușurință.
5.3. Pentru toate dispozitivele de semnalizare luminoasă, inclusiv cele montate pe panourile laterale, axa de referință a lămpii când aceasta este montată pe vehicul trebuie să fie paralelă cu planul portant al vehiculului pe șosea; în plus, axa trebuie să fie perpendiculară pe planul longitudinal median al vehiculului în cazul catadioptrilor și al lămpilor de poziție laterală și paralelă cu acest plan în cazul altor dispozitive de semnalizare. În fiecare direcție se admite o toleranță de ± 3°. În plus, orice instrucțiuni speciale de montare adoptate de fabricant trebuie să fie conforme cu acestea.
5.4. În absența unor instrucțiuni specifice, înălțimea și orientarea lămpilor se verifică cu vehiculul gol și amplasat pe o poziție orizontală dreaptă în starea definită la punctele 2.24, 2.24.1 și 2.24.2.
5.5. Dacă nu există instrucțiuni speciale, lămpile care constituie o pereche trebuie:
5.5.1. |
să fie montate pe vehicul simetric în raport cu planul longitudinal median (această estimare urmând să se facă după forma geometrică exterioară a lămpii și nu după marginea suprafeței iluminante menționate la punctul 2.9); |
5.5.2. |
să fie simetrice una față de cealaltă în raport cu planul longitudinal median; această cerință nu e valabilă în ceea ce privește structura interioară a lămpii; |
5.5.3. |
să satisfacă aceleași cerințe colorimetrice; și |
5.5.4. |
să aibă caracteristici fotometrice sensibil identice. |
5.6. Pe vehiculele a căror formă exterioară este asimetrică, condițiile de mai sus sunt respectate în limita posibilului.
5.7. Lămpi grupate, combinate sau incorporate reciproc
5.7.1. Lămpile pot fi grupate, combinate sau încorporate reciproc cu condiția respectării tuturor cerințelor referitoare la culoare, poziție, orientare, vizibilitate geometrică, legătură electrică și a altor cerințe.
5.7.1.1. Cu toate acestea, în cazul în care lămpile de stop și lămpile indicatoare de direcție sunt grupate, nicio linie dreaptă, orizontală sau verticală care trece prin proeminențele suprafețelor aparente ale acestor funcții pe un plan perpendicular pe axa de referință nu intersectează mai mult de două linii care delimitează suprafețe adiacente de culori diferite.
5.7.2. În cazul în care suprafața aparentă a unei lămpi unice se compune din două sau mai multe părți distincte, aceasta satisface următoarele cerințe:
5.7.2.1. fie suprafața totală a proiecției părților distincte pe un plan tangențial cu suprafața exterioară a materialului transparent și perpendicular pe axa de referință ocupă cel puțin 60 % din cel mai mic patrulater care circumscrie proiecțiile suprafețelor aparente menționate anterior, fie distanța dintre două părți distinse adiacente/tangențiale nu depășește 15 mm atunci când se măsoară perpendicular pe axa de referință.
5.8. Înălțimea maximă față de sol de măsoară de la cel mai înalt punct, iar înălțimea minimă din cel mai de jos punct al suprafeței aparente în direcția axei de referință.
Pentru farul de fază scurtă, înălțimea minimă în raport cu solul se măsoară de la cel mai jos punct al ieșirii reale al sistemului optic (de exemplu, reflector, lentilă, lentilă de proiecție) indiferent de utilizarea sa.
În cazul în care înălțimea (maximă și minimă) față de sol îndeplinește în mod evident cerințele prezentului regulament, nu este necesar să se determine marginile exacte ale niciunei suprafețe.
5.8.1. Poziția, în ceea ce privește lățimea, se determină de la acea margine a suprafeței aparente în direcția axei de referință care se găsește la cea mai mare distanță de planul longitudinal median al vehiculului în raport cu lățimea totală și de marginile interioare ale suprafeței aparente în direcția axei de referință în raport cu distanța dintre lămpi.
În cazul în care poziția, în raport cu lățimea, îndeplinește în mod evident cerințele prezentului regulament, nu este necesar să se determine marginile exacte ale niciunei suprafețe.
5.9. În absența unor instrucțiuni speciale, nu au lumină intermitentă decât lămpile indicatoare de direcție, semnalul de avarie și lămpile de poziție laterală galben auto conforme cu punctul 6.18.7 de mai jos.
5.10. Nicio lumină roșie care ar putea crea confuzie nu este emisă în față de o lampă în sensul definiției de la punctul 2.7 și nicio lumină albă nu este emisă spre spate de o lampă, în sensul definiției de la punctul 2.7, cu excepția lămpii de mers înapoi. Nu se iau în considerare dispozitivele de iluminat montate în interiorul vehiculului. Dacă există îndoieli, această cerință se verifică după cum urmează:
5.10.1. |
Pentru vizibilitatea luminii roșii în fața vehiculului, cu excepția celei mai din spate lămpi laterale roșii, dacă un observator care se deplasează în interiorul zonei 1, în sensul dispozițiilor de la anexa 4, nu trebuie să existe vizibilitate directă a suprafeței aparente a unei lămpi roșii. |
5.10.2. |
Pentru vizibilitatea luminii albe spre spate, nu trebuie să existe vizibilitate directă a suprafeței aparente a unei lămpi albe, văzute de un observator care se deplasează în zona 2 într-un plan transversal situat la o distanță de 25 m în spatele vehiculului (a se vedea anexa 4). |
5.10.3. |
Zonele 1 și 2 sunt delimitate, în planurile lor respective, așa cum sunt văzute de observator:
|
5.11. Legăturile electrice trebuie să fie astfel realizate încât lămpile de poziție față și spate, lămpile de gabarit, dacă există, lămpile de poziție laterale, dacă există, precum și lampa de iluminare a plăcii de înmatriculare spate să nu poată fi puse și scoase din funcțiune decât simultan. Această condiție nu se aplică în cazul în care se utilizează lămpi de poziție față și spate, precum și lămpi de poziție laterală, dacă sunt combinate cu aceste lămpi, ca lămpi de staționare și în cazul în care lămpile de poziție laterală pot avea lumină intermitentă.
5.12. Legăturile electrice trebuie să fie astfel realizate încât farurile de fază lungă și de fază scurtă, precum și lămpile de ceață față să nu poată fi aprinse decât dacă lămpile prevăzute la punctul 5.11 sunt de asemenea aprinse. Cu toate acestea, această cerință nu se aplică farurilor de fază lungă și celor de întâlnire dacă avertismentele lor luminoase constau în aprinderea intermitentă la intervale scurte a fazei scurte sau în aprinderea intermitentă a fazei lungi sau în aprinderea alternativă la intervale scurte a fazei scurte și a fazei lungi.
5.13. Indicatorul
În cazul în care prezentul regulament prevede un indicator cu circuit închis, acesta poate fi înlocuit de un indicator de funcționare.
5.14. Lămpi mascate
5.14.1. Mascarea lămpilor este interzisă, cu excepția farurilor de fază lungă, a farurilor de fază scurtă și a lămpilor de ceață față, care pot fi mascate dacă nu sunt în funcțiune.
5.14.2. În cazul oricărei defecțiuni care afectează funcționarea dispozitivului/dispozitivelor de mascare, lămpile trebuie să rămână în poziția de funcționare, dacă sunt deja în funcțiune, sau trebuie să poată fi deplasate în poziția de funcționare fără ajutorul sculelor.
5.14.3. Trebuie să existe posibilitatea de a deplasa lămpile în poziție de funcționare și de a le aprinde printr-o singură comandă, fără să se excludă posibilitatea de a le deplasa în poziție de funcționare fără a le aprinde. Cu toate acestea, în cazul fazei lungi și de întâlnire grupate, comanda de mai sus este impusă doar pentru acționarea fazei scurte.
5.14.4. De pe locul șoferului nu trebuie să fie posibilă oprirea deliberată a deplasării farurilor aprinse, înainte ca acestea să fi atins poziția de funcționare. Atunci când există riscul incomodării altor participanți la trafic în timpul deplasării lămpilor, acestea pot fi aprinse numai după ce au ajuns în poziția normală de funcționare.
5.14.5. În cazul în care un dispozitiv de mascare are o temperatură cuprinsă între – 30 °C și + 50 °C, farurile trebuie să poată atinge poziția de utilizare în interval de trei secunde de la inițierea comenzii.
5.15. Culorile luminii emise de lămpi sunt următoarele:
far de fază lungă |
: |
alb |
far de fază scurtă |
: |
alb |
lampă de ceață față |
: |
alb sau galben (selectiv) |
lampă pentru mersul înapoi |
: |
alb |
lampă indicatoare de direcție |
: |
galben auto |
semnal de avarie |
: |
galben auto |
lampă de stop |
: |
roșu |
lampa plăcuței de înmatriculare spate |
: |
alb |
lampă de poziție față |
: |
alb |
lampă de poziție spate |
: |
roșu |
lampă de ceață spate |
: |
roșu |
lampă de staționare |
: |
alb în față, roșu în spate, galben auto dacă sunt încorporate reciproc în lămpile laterale indicatoare de direcție sau în lămpile de poziție laterale |
lampă de poziție laterală |
: |
galben auto; cu toate acestea, cea mai din spate lampă de poziție laterală poate fi roșie dacă este grupată sau combinată sau încorporată reciproc cu lampa de poziție spate, cu lampa de gabarit spate, cu lampa de ceață spate, cu lampa de stop sau dacă este grupată sau are o parte a suprafeței emițătoare de lumină comună cu catadioptrul spate |
lampă de gabarit |
: |
alb în față, roșu în spate |
lampă de circulație pe timp de zi |
: |
alb |
catadioptru spate, netriunghiular |
: |
roșu |
catadioptru spate, triunghiular |
: |
roșu |
catadioptru față, netriunghiular |
: |
identică cu lumina incidentă (6) |
catadioptru lateral, netriunghiular |
: |
galben auto; cu toate acestea, cel mai din spate catadioptru lateral poate fi roșu dacă este grupat sau are o parte a suprafeței emițătoare de lumină comună cu lampa de poziție spate, lampa de gabarit spate, lampa de ceață spate, lampa de stop sau cu cea mai din spate lampă de poziție laterală roșie. |
lampă în unghi |
: |
alb |
marcaj de vizibilitate |
: |
alb sau galben lateral; roșu sau galben în spate. (7) |
5.16. Număr de lămpi
5.16.1. Numărul de lămpi montate pe vehicul este egal cu numărul specificat la fiecare din punctele 6.1-6.20.
5.17. Pe componentele mobile se poate instala orice lampă, sub rezerva respectării condițiilor specificate la punctele 5.18, 5.19 și 5.20.
5.18. Lămpile de poziție spate, lămpile indicatoare de direcție spate și catadioptrii spate, triunghiulari și netriunghiulari, pot fi instalate pe componente mobile numai:
5.18.1. |
în cazul în care, în toate pozițiile fixe ale componentelor mobile lămpile îndeplinesc toate cerințele referitoare la poziție, vizibilitate geometrică și pe cele fotometrice pentru aceste lămpi. În cazul în care funcțiile de mai sus se pot realiza prin asamblarea a două lămpi marcate cu „D” (a se vedea punctul 2.16.1), respectarea condițiilor menționate mai sus este necesară numai pentru una din aceste lămpi; sau |
5.18.2. |
în cazul în care se montează și se pun în funcțiune lămpi suplimentare pentru funcțiile de mai sus, atunci când componenta mobilă se găsește în orice poziție deschisă fixă, cu condiția ca aceste lămpi suplimentare să îndeplinească toate cerințele referitoare la poziție, vizibilitate geometrică și pe cele fotometrice aplicabile lămpilor montate pe componenta mobilă. |
5.19. În cazul în care componentele mobile sunt într-o altă poziție decât „poziția normală de utilizare”, dispozitivele instalate pe acestea nu cauzează disconfort celorlalți participanți la trafic.
5.20. Dacă o lampă este instalată pe o componentă mobilă, iar componenta mobilă este în „poziție normală de funcționare”, lampa trebuie întotdeauna să revină în poziția specificată de fabricant în conformitate cu prezentul regulament. În cazul farurilor cu fază scurtă și a lămpilor de ceață față, această cerință este considerată ca satisfăcută dacă, atunci când componentele mobile sunt deplasate și revin în poziția normală de 10 ori, nicio valoare a înclinării unghiulare a acestor lămpi, în raport cu suportul lor, măsurată pentru fiecare acționare a componentei mobile, nu diferă cu mai mult de 0,15 % de media celor 10 valori măsurate. În cazul în care se depășește această valoare, fiecare limită specificată la punctul 6.2.6.1.1 se modifică prin acest exces astfel încât să se reducă gama unghiurilor de înclinare la verificarea vehiculului în conformitate cu anexa 6.
5.21. Suprafața aparentă în direcția axei de referință a lămpilor de poziție față și spate, a lămpilor indicatoare de direcție față și spate și a catadioptrilor nu este mascată cu mai mult de 50 % de oricare din componentele mobile, cu sau fără dispozitiv de iluminare instalat, în orice poziție fixă diferită de „poziția normală de utilizare”.
În cazul în care cerința de mai sus nu este viabilă:
5.21.1. |
se pun în funcțiune lămpi suplimentare care satisfac toate cerințele referitoare la poziție, la vizibilitatea geometrică și pe cele fotometrice atunci când suprafața aparentă în direcția axei de referință a acestor lămpi este mascată în proporție de peste 50 % de componenta mobilă; sau |
5.21.2. |
în formularul de comunicare (punctul 10.1 al anexei 1) se introduce o observație prin care se informează alte autorități competente că mai mult de 50 % din suprafața aparentă poate fi mascată de componente mobile; și în interiorul vehiculului se găsește o notă care informează utilizatorul că, în anumite poziții ale componentelor mobile, ceilalți participanți la trafic sunt avertizați de prezența vehiculului pe drum; de exemplu, prin intermediul unui triunghi de avertizare sau al altor dispozitive în conformitate cu cerințele naționale pentru utilizarea pe drum. |
5.21.3. |
Punctul 5.21.2 nu se aplică catadioptrilor. |
5.22. Cu excepția catadioptrilor, o lampă purtând chiar o marcă de omologare este considerată ca nefiind prezentă în cazul în care nu poate fi pusă în funcțiune numai prin instalarea unei surse de lumină.
5.23. Lămpile se montează în așa fel încât sursa de lumină să poată fi corect înlocuită în conformitate cu instrucțiunile fabricantului vehiculului fără a se utiliza alte unelte speciale în afară de cele furnizate împreună cu vehiculul de către fabricant. Această cerință nu se aplică:
(a) |
dispozitivelor omologate cu o sursă de lumină neînlocuibilă; |
(b) |
dispozitivelor omologate cu surse de lumină în conformitate cu Regulamentul nr. 99. |
5.24. Este permisă orice înlocuire temporară de securitate a funcției de semnalizare luminoasă a lămpii de poziție spate, cu condiția ca funcția de substituire în caz de defectare să fie similară în culoare, intensitate principală și poziție cu funcția care nu mai funcționează și cu condiția ca dispozitivul de înlocuire să rămână funcțional și să continue să-și îndeplinească funcția de securitate inițială. Pe parcursul substituției, un indicator pe bord (a se vedea punctul 2.18 al prezentului regulament) indică producerea unei înlocuiri temporare și necesitatea unor reparații.
6. SPECIFICAȚII INDIVIDUALE
6.1. Farul de fază lungă
6.1.1. Prezența
Obligatorie pe autovehicule. Interzisă la remorci.
6.1.2. Număr
Două sau patru.
Pentru vehiculele din categoria N3:
Se pot instala două faruri de fază lungă suplimentare.
Dacă vehiculul este prevăzut cu patru faruri mascate, este permisă instalarea a două faruri suplimentare numai în scopul semnalizării luminoase, constând în iluminare intermitentă, la intervale scurte (a se vedea punctul 5.12) pe timp de zi.
6.1.3. Dispunere
Nu sunt prevăzute specificații speciale.
6.1.4. Poziție
6.1.4.1. În lățime: nu sunt prevăzute specificații speciale.
6.1.4.2. În înălțime: nu sunt prevăzute specificații speciale.
6.1.4.3. În lungime: în fața vehiculului și montate astfel încât lumina emisă să nu îl jeneze pe conducătorul auto, nici direct, nici indirect prin intermediul oglinzilor retrovizoare și/sau al altor suprafețe reflectante ale vehiculului.
6.1.5. Vizibilitatea geometrică
Vizibilitatea suprafeței luminoase, cuprinzând și vizibilitatea în zonele ce nu par iluminate în direcția de observare luată în considerare, trebuie să fie asigurată în interiorul unui spațiu divergent definit de drepte generatoare ce se sprijină pe conturul suprafeței luminoase și fac un unghi de cel puțin 5° în raport cu axa de referință a farului. Originea unghiurilor de vizibilitate geometrică este perimetrul proiecției suprafeței iluminante pe un plan transversal tangent la partea cea mai avansată a lentilei farului.
6.1.6. Orientarea
Spre față.
Pe fiecare parte a vehiculului pentru producerea iluminării în curbă de poate pivota numai un far de fază lungă.
6.1.7. Legăturile electrice
6.1.7.1. Aprinderea lămpilor fazei lungi se poate efectua simultan sau în pereche. În cazul în care sunt instalate două faruri de fază lungă suplimentare, în conformitate cu dispozițiile de la punctul 6.1.2 care acordă autorizația în acest sens numai vehiculelor de categoria N3, nu pot fi iluminate simultan mai mult de două perechi. Pentru trecerea de la faza scurtă la faza lungă trebuie aprinsă cel puțin o pereche de faruri de fază lungă. Pentru trecerea de la faza lungă la faza scurtă, toate farurile de fază lungă sunt oprite simultan.
6.1.7.2. Faza scurtă poate rămâne aprinsă în același timp cu faza lungă.
6.1.7.3. În cazul în care sunt montate patru faruri mascate, poziția de utilizare a acestora trebuie să împiedice funcționarea simultană a oricăror lămpi suplimentare montate, dacă acestea sunt destinate să furnizeze semnale luminoase constând în iluminare intermitentă (a se vedea punctul 5.12) pe timp de zi.
6.1.8. Indicatorul
Indicator cu circuit închis obligatoriu.
6.1.9. Alte cerințe
6.1.9.1. Intensitatea maximă agregată a farurilor de fază lungă care pot fi puse în funcțiune simultan nu depășește 225 000 cd, ceea ce corespunde unei valori de referință de 75.
6.1.9.2. Această intensitate maximă se obține prin adunarea marcajelor de referință individuale care sunt indicate pe diferitele faruri. Marcajul de referință „10” se alocă fiecăruia dintre farurile marcate cu „R” sau „CR”.
6.2. Farul de fază scurtă
6.2.1. Prezența
Obligatorie pe autovehicule. Interzisă la remorci.
6.2.2. Număr
Două.
6.2.3. Dispunere
Nu sunt prevăzute cerințe speciale.
6.2.4. Poziție
6.2.4.1. În lățime: acea margine a suprafeței aparente în direcția axei de referință care se află la cea mai mare distanță de planul longitudinal median al vehiculului nu trebuie să se găsească la mai mult de 400 mm de marginea exterioară extremă a vehiculului.
Marginile interioare ale suprafețelor aparente în direcția axelor de referință se situează la o distanță de cel puțin 600 mm una față de cealaltă. Cu toate acestea, aceste dispoziții nu se aplică vehiculelor din categoriile M1 și N1; pentru toate celelalte categorii de autovehicule, această distanță se poate reduce la 400 mm în cazul în care lățimea totală a vehiculului este mai mică de 1 300 mm.
6.2.4.2. În înălțime: minim 500 mm și maxim 1 200 mm deasupra solului. Pentru categoria N3G (vehicule de teren) (8) înălțimea maximă poate fi mărită la 1 500 mm.
6.2.4.3. În lungime: în fața vehiculului. Această condiție este considerată ca îndeplinită dacă lumina emisă nu cauzează disconfort conducătorului auto, nici direct, nici indirect prin intermediul oglinzilor retrovizoare și/sau al altor suprafețe reflectante ale vehiculului.
6.2.5. Vizibilitatea geometrică
Definită de unghiurile α și ß în conformitate cu specificațiile de la punctul 2.13:
α |
= |
15° în sus și 10° în jos, |
ß |
= |
45° spre exterior și 10° spre interior. |
Întrucât valorile fotometrice necesare pentru farurile de fază scurtă nu acoperă tot câmpul vizual geometric, pentru omologarea de tip este necesar ca în spațiul rămas să fie o valoare de minimum 1 cd. Prezența partițiilor sau a altor elemente de echipament lângă far nu trebuie să ducă la efecte secundare care să provoace disconfort celorlalți participanți la trafic.
6.2.6. Orientarea
Spre față.
6.2.6.1. Orientare verticală
6.2.6.1.1. Înclinația inițială descendentă a marginii de separare a fasciculului fazei scurte care trebuie reglată cu vehiculul gol, cu o persoană pe locul șoferului, se specifică în limita unei acuratețe de 0,1 % de către fabricantul vehiculului și se indică în mod lizibil și fără a se poate șterge pe fiecare vehicul aproape fie de faruri, fie de plăcuța fabricantului, prin simbolul prevăzut la anexa 7.
Valoarea acestei înclinații descendente se definește în conformitate cu punctul 6.2.6.1.2.
6.2.6.1.2. În funcție de înălțimea de montare exprimată în metri (h) a marginii inferioare a suprafeței aparente în direcția axei de referință a farului de fază mică, măsurată la un vehicul gol, înclinația verticală a marginii de separare a fasciculului fazei mici, în toate condițiile statice prevăzute la anexa 5, rămâne între următoarele limite, iar reglajele inițiale au următoarele valori:
|
h < 0,8
|
|
0,8 ≤ h ≤ 1,0
sau, la latitudinea fabricantului,
În acest caz cererea de omologare de tip de vehicul trebuie să includă informații cu privire la care dintre cele două alternative urmează să se utilizeze; |
|
h > 1,0
|
Limitele specificate anterior și valorile de reglaj inițiale sunt prezentate în schema de mai jos.
Pentru vehiculele din categoria N3G (vehicule de teren) ale căror faruri depășesc înălțimea de 1 200 mm, limitele pentru înclinația verticală a marginii de separare sunt cuprinse între: – 1,5 % și – 3,5 %.
Reglajul inițial este între: – 2 % și – 2,5 %.
6.2.6.2. Dispozitiv de reglare a farurilor
6.2.6.2.1. În cazul în care, pentru a satisface cerințele de la punctele 6.2.6.1.1 și 6.2.6.1.2, dacă este necesar un dispozitiv de reglare a farurilor, acest dispozitiv este automat.
6.2.6.2.2. Cu toate acestea, sunt permise dispozitive cu reglaj manual, atât cele de tip continuu, cât și cele de tip necontinuu, cu condiția ca acestea să fie prevăzute cu o poziție de oprire la care lampa poate fi adusă la înclinația inițială definită la punctul 6.2.6.1.1 prin intermediul unor șuruburi de reglaj obișnuite sau prin alte mijloace.
Aceste dispozitive cu reglaj manual trebuie să poată fi acționate de pe locul șoferului.
Pe dispozitivele cu reglaj continuu trebuie să fie aplicate mărci de referință care să indice stările de încărcare care necesită reglarea fazei scurte.
Numărul de trepte al dispozitivelor cu reglare discontinuă trebuie să permită asigurarea respectării intervalului de valori specificat la punctul 6.2.6.1.2 pentru toate stările de încărcare definite în anexa 5.
Și pentru aceste dispozitive condițiile de încărcare prevăzute la anexa 5 care necesită reglarea fazei scurte trebuie să fie indicate în mod clar în apropierea comenzii dispozitivului (a se vedea anexa 8).
6.2.6.2.3. În eventualitatea defectării dispozitivelor prevăzute la punctele 6.2.6.2.1 și 6.2.6.2.2, farul de fază scurtă nu poate lua o poziție în care fasciculul este mai mic decât era în momentul în care a survenit defecțiunea.
6.2.6.3. Procedura de măsurare
6.2.6.3.1. După reglajul înclinării inițiale, înclinația verticală a fazei scurte, exprimată în procente, se măsoară în condiții statice în toate stările de încărcare definite în anexa 5.
6.2.6.3.2. Măsurarea variației înclinării fazei scurte în funcție de starea de încărcare trebuie realizată conform procedurii de încercare definite în anexa 6.
6.2.6.4. Orientare orizontală
Orientarea orizontală a unuia sau a ambelor faruri de fază scurtă poate varia pentru a produce iluminarea în curbă, cu condiția ca, în cazul în care fie întregul fascicul fie cotul marginii de separare este deplasat, cotul marginii de separare să nu intersecteze linia traiectoriei din centrul de gravitate al vehiculului la distanțe din fața vehiculului care sunt mai mari de 100 de ori decât înălțimea de montare a respectivelor faruri de fază scurtă.
6.2.7. Legăturile electrice
Comanda trecerii pe faza scurtă trebuie să declanșeze stingerea simultană a tuturor farurilor de fază lungă.
Faza scurtă poate rămâne aprinsă în același timp cu faza lungă.
În cazul farurilor de fază scurtă, în conformitate cu Regulamentul nr. 98, sursele de lumină cu descărcare gazoasă rămân în stare de funcționare pe parcursul funcționării fazei lungi.
O sursă de lumină suplimentară, situată în interiorul farurilor de fază scurtă sau într-o lampă (cu excepția farului de fază lungă) grupată sau încorporată reciproc cu respectivele faruri de fază scurtă, poate fi pusă în funcțiune pentru a produce iluminare în curbă, cu condiția ca raza orizontală a curburii traiectoriei centrului de gravitate al vehiculului să fie de maximum 500 m. Acest lucru poate fi demonstrat de către fabricant prin calcul sau prin alte metode acceptate de autoritatea responsabilă de omologarea de tip.
Farurile de fază scurtă pot fi puse și scoase din funcțiune automat. Cu toate acestea, întotdeauna trebuie să fie posibil ca aceste faruri de fază scurtă să poată fi puse și scoase din funcțiune manual.
6.2.8. Indicatorul
Indicator opțional.
Cu toate acestea, în cazul în care fie întregul fascicul fie cotul marginii de separare este deplasat pentru a produce iluminare în curbă, este obligatoriu un indicator de funcționare; acesta este constituit dintr-o lumină de avertizare care este pusă în funcțiune în cazul unei funcționări incorecte în deplasarea cotului marginii de separare.
6.2.9. Alte cerințe
Cerințele punctului 5.5.2 nu sunt aplicabile farurilor de fază scurtă.
Farurile de fază lungă cu o sursă de lumină cu un flux luminos obiectiv mai mare de 2 000 de lumeni se instalează numai odată cu instalarea unuia sau mai multor dispozitive de curățare a farurilor în conformitate cu Regulamentul nr. 45 (9). În plus, în ceea ce privește înclinația verticală, nu se aplică dispozițiile punctului 6.2.6.2.2 de mai sus.
Numai farurile de fază scurtă conforme cu Regulamentele nr. 98 sau 112 pot fi utilizate pentru iluminarea în curbă.
În cazul în care iluminarea în curbă se produce prin deplasarea întregului fascicul sau a cotului marginii de separare, aceasta se pune în funcțiune numai când vehiculul se deplasează în față; această dispoziție nu se aplică în cazul în care iluminarea în curbă se produce în cazul unui viraj spre dreapta în cazul circulației pe partea dreaptă (viraj spre stânga în cazul circulației pe partea stângă).
6.3. Lampa de ceață față
6.3.1. Prezența
Opțională la autovehicule. Interzisă la remorci.
6.3.2. Număr
Două.
6.3.3. Dispunere
Nu sunt prevăzute cerințe speciale.
6.3.4. Poziție
6.3.4.1. În lățime: acel punct de pe suprafața aparentă în direcția axei de referință care se află la cea mai mare distanță de planul longitudinal median al vehiculului nu se află la mai mult de 400 mm de marginea exterioară extremă a vehiculului.
6.3.4.2. În înălțime:
minim |
: |
250 mm deasupra solului. |
maxim |
: |
Pentru vehiculele din categoriile M1 și N1, cel mult 800 mm deasupra solului. Pentru toate celelalte categorii de vehicule, nu este prevăzută o înălțime maximă. |
Cu toate acestea, niciun punct de pe suprafața aparentă în direcția axei de referință nu trebuie să fie mai înalt decât cel mai înalt punct de pe suprafața aparentă în direcția axei de referință a farului de fază scurtă.
6.3.4.3. În lungime: în fața vehiculului. Această condiție este considerată ca îndeplinită dacă lumina emisă nu cauzează disconfort conducătorului auto, nici direct, nici indirect prin intermediul oglinzilor retrovizoare și/sau al altor suprafețe reflectante ale vehiculului.
6.3.5. Vizibilitatea geometrică
Definită de unghiurile α și ß în conformitate cu specificațiile de la punctul 2.13:
α |
= |
50 în față și în jos |
ß |
= |
45° spre exterior și 10° spre interior. |
6.3.6. Orientarea
Spre față.
Orientarea lămpilor de ceață față nu trebuie să varieze în funcție de unghiul de bracaj al direcției.
Ele trebuie orientate spre față fără a orbi sau a jena pe conducătorii auto care vin din sens invers sau pe ceilalți utilizatori ai drumului.
6.3.7. Legăturile electrice
Lămpile de ceață față trebuie să poată fi aprinse și stinse separat de farurile de fază lungă sau de farurile de fază scurtă sau de orice combinație a acestor faruri.
6.3.8. Indicatorul
Indicator cu circuit închis obligatoriu. Un semnal luminos de avertizare continuu și independent.
6.3.9. Alte cerințe
Nu sunt prevăzute.
6.4. Lampa de mers înapoi
6.4.1. Prezența
Obligatorie pe autovehiculele și remorcile din categoriile O2, O3 și O4. Opțională pe vehiculele din categoria O1.
6.4.2. Număr
6.4.2.1. Un dispozitiv obligatoriu și un dispozitiv secundar opțional pe autovehiculele de categoria M1 și pe toate vehiculele cu o lungime de cel mult 6 000 mm.
6.4.2.2. Două dispozitive obligatorii și două dispozitive opționale pe toate vehiculele cu o lungime mai mare de 6 000 mm, cu excepția vehiculelor din categoria M1.
6.4.3. Dispunere
Nu sunt prevăzute cerințe speciale.
6.4.4. Poziție
6.4.4.1. |
: |
În lățime |
: |
nu există cerințe speciale. |
6.4.4.2. |
: |
În înălțime |
: |
minim 250 mm și maxim 1 200 mm deasupra solului. |
6.4.4.3. |
: |
În lungime |
: |
în spatele vehiculului. |
Cu toate acestea, în cazul în care sunt instalate, cele două dispozitive opționale menționate la punctul 6.4.2.2 se montează pe partea laterală sau pe partea din spate a vehiculului, în conformitate cu cerințele punctelor 6.4.5 și 6.4.6.
6.4.5. Vizibilitatea geometrică
Definită de unghiurile α și β în conformitate cu specificațiile de la punctul 2.13:
α |
= |
15° în sus și 5° în jos, |
β |
= |
45° la dreapta și la stânga dacă există numai un singur dispozitiv, 45° spre exterior și 30° spre interior dacă sunt două lămpi. |
Axa de referință a celor două dispozitive opționale menționate la punctul 6.4.2.2, dacă sunt montate pe partea laterală a vehiculului, sunt orientate orizontal înspre lateral, cu un unghi de înclinare de 10° ± 5° față de planul longitudinal median al vehiculului.
6.4.6. Orientarea
Spre spate
În cazul celor două dispozitive opționale menționate la punctul 6.4.2.2, dacă sunt montate pe partea laterală a vehiculului, nu se aplică cerințele menționate la punctul 6.4.5 de mai sus. Cu toate acestea, axa de referință a acestor dispozitive este orientată înspre exterior cu cel mult 15° orizontal spre spate în raport cu planul median longitudinal al vehiculului.
6.4.7. Legăturile electrice
6.4.7.1. Acestea sunt în așa fel încât lampa poate fi aprinsă numai în cazul în care comanda de mers în spate este anclanșată iar dispozitivul care comandă funcționarea sau oprirea motorului se găsește într-o astfel de poziție încât funcționarea motorului este posibilă. Aceasta nu se aprinde sau nu rămâne aprinsă dacă oricare dintre condițiile de mai sus nu este îndeplinită.
6.4.7.2. Mai mult, legăturile electrice ale celor două dispozitive opționale menționate la punctul 6.4.2.2 sunt de așa natură încât aceste dispozitive să nu poată ilumina decât în cazul în care sunt puse în funcțiune lămpile menționate la punctul 5.11.
Este permisă punerea în funcțiune a dispozitivelor montate pe partea laterală a vehiculului, pentru manevrele lente, în mișcare frontală. În acest sens, dispozitivele sunt puse și scoase din funcțiune manual, printr-un dispozitiv distinct, și pot rămâne iluminate chiar și în cazul în care comanda de mers în spate este anclanșată. Cu toate acestea, dacă viteza de avansare a vehiculului este mai mare de 10 km/h, dispozitivele sunt scoase din funcțiune automat și rămân scoase din funcțiune până la repunerea lor deliberată în funcțiune.
6.4.8. Indicatorul
Indicator opțional.
6.4.9. Alte cerințe
Nu sunt prevăzute.
6.5. Lampa indicatoare de direcție
6.5.1. Prezența (a se vedea figura de mai jos)
Obligatorie. Tipurile de lămpi indicatoare de direcție sunt împărțite pe categorii (1, 1a, 1b, 2a, 2b, 5 și 6) a căror asamblare pe același vehicul formează o dispunere („A” și „B”).
Dispunerea „A” se aplică tuturor autovehiculelor.
Dispunerea „B” se aplică numai remorcilor.
6.5.2. Număr
În funcție de dispunere.
6.5.3. Dispunere (a se vedea figura de mai jos)
A: Două lămpi indicatoare de direcție față din următoarele categorii:
|
1 sau 1a sau 1b, dacă distanța dintre marginea suprafeței aparente în direcția axei de referință a acestei lămpi și cea a suprafeței aparente în direcția farului de fază scurtă și/sau a lămpii de ceață față, dacă există, este de cel puțin 40 mm; |
|
1a sau 1b, dacă distanța dintre marginea suprafeței aparente în direcția axei de referință a acestei lămpi și cea a suprafeței aparente în direcția farului de fază scurtă și/sau a lămpii de ceață față, dacă există, este de cel puțin 20 mm și cel mult 40 mm; |
|
1b, dacă distanța dintre marginea suprafeței aparente în direcția axei de referință a acestei lămpi și cea a suprafeței aparente în direcția farului de fază scurtă și/sau a lămpii de ceață față, dacă există, este de cel puțin 20 mm; |
|
două lămpi indicatoare de direcție spate (categoria 2a sau 2b); |
|
două lămpi opționale (categoria 2a sau 2b) pe toate vehiculele din categoriile M2, M3, N2, N3. |
|
două lămpi indicatoare de direcție laterale din categoria 5 sau 6 (cerințe minime):
|
Este permisă înlocuirea lămpilor indicatoare de direcție laterale din categoria 5 cu lămpi indicatoare de direcție laterale din categoria 6 în toate cazurile.
În cazul în care sunt montate lămpi în care sunt combinate funcțiile lămpilor indicatoare de direcție față (categoriile 1, 1a, 1b) cu cele ale lămpilor indicatoare de direcție laterale (categoria 5 sau 6), mai pot fi montate două lămpi indicatoare de direcție laterale suplimentare pentru a respecta cerințele de vizibilitate de la punctul 6.5.5.
B: Două lămpi indicatoare de direcție spate (categoria 2a sau 2b).
două lămpi opționale (categoria 2a sau 2b) pe toate vehiculele din categoriile O2, O3 și O4.
6.5.4. Poziție
6.5.4.1. În lățime: acea margine a suprafeței aparente în direcția axei de referință care se află la cea mai mare distanță de planul longitudinal median al vehiculului nu trebuie să se găsească la mai mult de 400 mm de marginea exterioară extremă a vehiculului. Această condiție nu se aplică lămpilor spate opționale.
Marginile interioare ale suprafețelor aparente în direcția axelor de referință se situează la distanță de cel puțin 600 mm una față de cealaltă.
Această distanță poate fi micșorată la 400 mm în cazul în care lățimea totală a vehiculului este mai mică de 1 300 mm.
6.5.4.2. În înălțime: deasupra solului.
6.5.4.2.1. Înălțimea suprafeței emițătoare de lumină a lămpilor indicatoare de direcție laterale din categoriile 5 sau 6 nu poate să fie:
mai mică decât |
: |
350 mm pentru vehiculele din categoriile M1 și N1 și 500 mm pentru toate celelalte categorii de vehicule, ambele măsurate de la cel mai jos punct; și |
mai mare decât |
: |
1 500 mm, măsurată de la cel mai înalt punct. |
6.5.4.2.2. Înălțimea lămpilor indicatoare de direcție din categoriile 1, 1a, 1b, 2a și 2b, măsurată în conformitate cu punctul 5.8, nu trebuie să fie mai mică de 350 mm sau mai mare de 1 500 mm.
6.5.4.2.3. În cazul în care structura vehiculului nu permite ca aceste limite superioare, măsurate în conformitate cu specificațiile de mai sus, să fie respectate, și în cazul în care nu sunt instalate lămpi opționale, aceste limite pot fi mărite până la 2 300 mm pentru lămpile indicatoare de direcție laterale din categoriile 5 și 6 și până la 2 100 mm pentru lămpile indicatoare de direcție din categoriile 1, 1a, 1b, 2a și 2b.
6.5.4.2.4. În cazul în care sunt instalate lămpi opționale, acestea sunt amplasate la o înălțime comparabilă cu cerințele aplicabile de la punctul 6.5.4.1, simetria lămpilor, și la o distanță verticală pe cât de mare permite caroseria, dar nu mai mică de 600 mm deasupra lămpilor obligatorii.
6.5.4.3. În lungime (a se vedea figura de mai jos)
Distanța dintre suprafața emițătoare de lumină a lămpii indicatoare de direcție laterale (categoriile 5 și 6) și planul transversal care marchează limita frontală a lungimii totale a vehiculului nu depășește 1 800 mm. Cu toate acestea, pentru vehiculele din categoriile M1 și N1, și pentru toate celelalte categorii de vehicule dacă structura vehiculului nu permite respectarea unghiurilor de vizibilitate minime, această distanță poate fi mărită la 2 500 mm.
6.5.5. Vizibilitatea geometrică
6.5.5.1. Unghiurile orizontale (a se vedea figura de mai jos):
Unghiurile verticale: 15° deasupra și sub orizontală pentru lămpile indicatoare de direcție din categoriile 1, 1a, 1b, 2a, 2b și 5. Unghiul vertical de sub orizontală poate fi redus la 5° dacă lămpile se află la o distanță mai mică de 750 mm deasupra solului; 30° deasupra și 5° sub orizontală pentru lămpile indicatoare de direcție din categoria 6. Unghiul vertical de deasupra orizontalei poate fi redus la 5° dacă lămpile opționale nu se află la o distanță mai mică de 2 100 mm de sol.
Figura (a se vedea punctul 6.5)
6.5.5.2. sau, la latitudinea fabricantului, pentru vehiculele din categoriile M1 și N1 (10):
Lămpile indicatoare de direcție față și spate, precum și lămpile de poziție laterale:
Unghiuri orizontale, a se vedea figura de mai jos:
Unghiurile verticale: 15° deasupra și sub orizontală. Unghiul vertical de sub orizontală poate fi redus la 5° dacă lămpile se află la o distanță mai mică de 750 mm deasupra solului.
Pentru a fi considerată vizibilă, lampa trebuie să ofere o vedere neobstrucționată a suprafeței aparente de cel puțin 12,5 cm2, cu excepția indicatoarelor de direcție laterale din categoriile 5 și 6. Suprafața iluminantă a oricărui catadioptru care nu transmite lumină este exclusă.
6.5.6. Orientarea
În conformitate cu specificațiile pentru instalare ale fabricantului, dacă acestea există.
6.5.7. Legăturile electrice
Lămpile indicatoare de direcție sunt puse în funcțiune independent de celelalte lămpi. Toate lămpile indicatoare de direcție aflate pe aceeași parte a vehiculului sunt puse și scoase din funcțiune prin intermediul aceleiași comenzi și emit lumină intermitentă sincron.
Pe vehiculele din categoriile M1 și N1 cu o lungime mai mică de 6 m, cu o dispunere conformă cu punctul 6.5.5.2 de mai sus, lămpile de poziție laterale galben auto, în cazul în care sunt montate, emit de asemenea o lumină intermitentă la aceeași frecvență (în fază) ca lămpile indicatoare de direcție.
6.5.8. Indicatorul
Indicator de funcționare obligatoriu pentru lămpile indicatoare de direcție față și spate. Poate fi vizual, sonor sau ambele. Dacă este un indicator vizual, acesta constă într-o lumină intermitentă care, cel puțin în caz de funcționare defectuoasă a oricărei dintre lămpile indicatoare de direcție față sau spate, fie se stinge, fie continuă să emită o lumină neintermitentă, fie prezintă o schimbare sensibilă de frecvență. Dacă este un indicator sonor, acesta trebuie să se poată auzi clar și să prezinte o schimbare sensibilă de frecvență, cel puțin în caz de funcționare defectuoasă a oricăreia dintre lămpile indicatoare de direcție față sau spate.
În cazul în care un autovehicul este echipat pentru tractarea unei remorci, acesta trebuie prevăzut cu un indicator de funcționare vizual special pentru lămpile indicatoare de direcție ale remorcii, exceptând cazul în care indicatorul vehiculului tractor permite detectarea defectării oricăreia dintre lămpile indicatoare de direcție ale combinației de vehicule astfel formate.
Pentru perechea opțională de lămpi indicatoare de direcție pe camioane, indicatoarele de funcționare nu sunt obligatorii.
6.5.9. Alte cerințe
Lumina emisă trebuie să fie o lumină intermitentă care să pulseze de 90 ± 30 ori pe minut.
Acționarea comenzii de semnal luminos trebuie urmată în interval de cel mult o secundă de o emisie de lumină și în interval de cel mult o secundă și jumătate de prima întrerupere a semnalului luminos. În cazul în care un autovehicul este echipat pentru a tracta o remorcă, comanda lămpilor indicatoare de direcție ale vehiculului tractor trebuie să poată pune în funcțiune și lămpile indicatoare de direcție ale remorcii. În caz de defecțiune la o lampă indicatoare de direcție, alta decât un scurtcircuit, celelalte lămpi trebuie să continue să emită lumină intermitentă, dar, în aceste condiții, frecvența poate fi diferită de cea prescrisă.
6.6. Semnal de avarie
6.6.1. Prezența
Obligatorie.
Semnalul este emis prin funcționarea simultană a lămpilor indicatoare de direcție în conformitate cu cerințele punctului 6.5 de mai sus.
6.6.2. Număr
În conformitate cu specificațiile de la punctul 6.5.2.
6.6.3. Dispunere
În conformitate cu specificațiile de la punctul 6.5.3.
6.6.4. Poziție
6.6.4.1. Lățimea
În conformitate cu cerințele punctului 6.5.4.1.
6.6.4.2. Înălțimea
În conformitate cu cerințele punctului 6.5.4.2.
6.6.4.3. Lungimea
În conformitate cu cerințele punctului 6.5.4.3.
6.6.5. Vizibilitatea geometrică
În conformitate cu specificațiile de la punctul 6.5.5.
6.6.6. Orientarea
În conformitate cu specificațiile de la punctul 6.5.6.
6.6.7. Legăturile electrice
Semnalul se activează printr-o comandă distinctă care permite emiterea sincronă de lumină intermitentă de către toate indicatoare de direcție.
Pe vehiculele din categoriile M1 și N1 cu o lungime mai mică de 6 m, cu o dispunere conformă cu punctul 6.5.5.2 de mai sus, lămpile de poziție laterale galben auto, emit de asemenea, în cazul în care sunt montate, o lumină intermitentă la aceeași frecvență (în fază) ca lămpile indicatoare de direcție.
6.6.8. Indicatorul
Indicator cu circuit închis obligatoriu. Lumină intermitentă de avertizare care poate funcționa împreună cu indicatorul sau indicatoarele prevăzute la punctul 6.5.8.
6.6.9. Alte cerințe
În conformitate cu specificațiile de la punctul 6.5.9. În cazul în care un vehicul cu motor este echipat pentru a tracta o remorcă, comanda semnalului de avarie trebuie să pună în funcțiune și lămpile indicatoare de direcție ale remorcii. Semnalul de avarie trebuie să poată funcționa chiar dacă dispozitivul care comandă funcționarea sau oprirea motorului se află într-o poziție în care funcționarea motorului este imposibilă.
6.7. Lampă de stop
6.7.1. Prezența
Dispozitive din categoria S1 sau S2 |
: |
Obligatorie pentru toate categoriile de vehicule. |
Dispozitive din categoria S3 |
: |
Obligatorie pentru categoriile de vehicule M1 și N1, cu excepția șasiurilor-cabină și a acelor vehicule din categoria N1 cu spațiu pentru încărcătură deschis; opțional pe celelalte categorii de vehicule. |
6.7.2. Număr
Două dispozitive din categoria S1 sau S2 și un dispozitiv din categoria S3 pe toate categoriile de vehicule.
6.7.2.1. Cu excepția cazului în care este instalat un dispozitiv din categoria S3, pot fi instalate două dispozitive din categoria S1 sau S2 pe vehiculele din categoriile M2, M3, N2, N3, O2, O3 și O4.
6.7.2.2. Numai în cazul în care planul longitudinal median al vehiculului nu este amplasat pe un panou fix al caroseriei ci separă una sau două părți mobile ale vehiculului (de exemplu, uși) și nu dispune de suficient spațiu pentru a putea instala un singur dispozitiv din categoria S3 pe planul longitudinal median deasupra acestor părți mobile, fie:
(a) |
pot fi instalate două dispozitive din categoria S3, de tipul „D”, fie |
(b) |
poate fi instalat un dispozitiv din categoria S3 la stânga sau la dreapta planului longitudinal median. |
6.7.3. Dispunere
Nu sunt prevăzute cerințe speciale.
6.7.4. Poziție
6.7.4.1. În lățime:
Pentru vehiculele din categoriile M1 și N1: pentru dispozitivele din categoria S1 sau S2, acel punct de pe suprafața aparentă în direcția axei de referință care se află la cea mai mare distanță de planul longitudinal median al vehiculului nu se află la mai mult de 400 mm de marginea exterioară extremă a vehiculului.
Pentru distanța dintre marginile interioare ale suprafețelor aparente în direcția axelor de referință nu sunt prevăzute cerințe speciale.
Pentru toate celelalte categorii de vehicule: pentru dispozitivele din categoriile S1 sau S2, distanța dintre marginile interioare ale suprafețelor aparente în direcția axelor de referință este de cel puțin 600 mm. Această distanță poate fi redusă la 400 mm dacă lățimea totală a vehiculului este mai mică de 1 300 mm.
Pentru vehiculele din categoria S3: centrul de referință este, de asemenea, situat pe planul longitudinal median al vehiculului. Cu toate acestea, în cazul în care sunt instalate două dispozitive din categoria S3, în conformitate cu punctul 6.7.2, acestea sunt amplasate cât mai aproape posibil de planul longitudinal median, pe fiecare parte a acestui plan.
În cazul în care, în temeiul punctului 6.7.2, este autorizată instalarea unei lămpi din categoria S3 cu un decalaj față de planul longitudinal, acest decalaj dintre planul longitudinal median și centrul de referință al lămpii nu depășește 150 mm.
6.7.4.2. În înălțime:
6.7.4.2.1. Pentru dispozitivele din categoria S1 sau S2: deasupra solului, cel puțin 350 mm și cel mult 1 500 mm (2 100 mm dacă forma caroseriei nu permite respectarea limitei de 1 500 mm și nu sunt instalate lămpile opționale).
În cazul în care sunt instalate lămpi opționale, acestea sunt amplasate la o înălțime comparabilă cu cerințele privind lățimea și simetria lămpilor și la o distanță verticală egală cu forma caroseriei dar nu mai mică de 600 mm deasupra lămpilor obligatorii.
6.7.4.2.2. Pentru vehiculele din categoria S3, planul orizontal tangențial la marginea inferioară a suprafeței aparente este:
(a) |
fie de cel mult 150 mm sub planul orizontal tangențial la marginea inferioară a suprafeței expuse a geamului ferestrei spate, |
(b) |
fie la cel puțin 850 mm deasupra solului. |
Cu toate acestea, planul orizontal tangențial la marginea inferioară a suprafeței luminoase a dispozitivului din categoria S3 nu poate fi situată mai sus decât planul orizontal tangențial la marginea superioară a suprafeței aparente a dispozitivelor din categoria S1 sau S2.
6.7.4.3. În lungime:
Pentru dispozitivele din categoria S1 sau S2 |
: |
în spatele vehiculului. |
Pentru vehiculele din categoria S3 |
: |
nu există cerințe speciale. |
6.7.5. Vizibilitatea geometrică
Unghiul orizontal |
: |
Pentru dispozitivele din categoria S1 sau S2: 45° la stânga și la dreapta axei longitudinale a vehiculului; Pentru dispozitivele din categoria S3: 10° la stânga și la dreapta axei longitudinale a vehiculului; |
Unghiul vertical |
: |
Pentru dispozitivele din categoria S1 sau S2: 15° deasupra și sub orizontală. Cu toate acestea, unghiul vertical de sub orizontală poate fi redus la 5° în cazul în care înălțimea lămpii este mai mică de 750 mm. Unghiul vertical de deasupra orizontalei poate fi redus la 5° în cazul lămpilor opționale situate la cel puțin 2 100 mm deasupra solului. Pentru dispozitivele din categoria S3: 10° deasupra orizontalei și 5° sub orizontală. |
6.7.6. Orientarea
Spre spatele vehiculului.
6.7.7. Legăturile electrice
6.7.7.1. Toate lămpile de stop trebuie să se aprindă simultan în cazul în care sistemul de frânare emite semnalul pertinent definit în Regulamentele nr. 13 și 13-H.
6.7.7.2. Lămpile de stop nu trebuie să funcționeze dacă dispozitivul care comandă pornirea sau oprirea motorului se află într-o poziție care nu permite funcționarea motorului.
6.7.8. Indicatorul
Indicator opțional; dacă vehiculul este echipat cu un astfel de indicator, acesta trebuie să constea într-un semnal luminos de avertizare continuu emis în caz de funcționare defectuoasă a lămpilor de stop.
6.7.9. Alte cerințe
6.7.9.1. Dispozitivele din categoria S3 nu pot fi reciproc încorporate cu nicio altă lampă.
6.7.9.2. Dispozitivul din categoria S3 poate fi instalat în exteriorul sau în interiorul vehiculului.
6.7.9.2.1. În cazul în care este instalat în interiorul vehiculului:
lumina emisă nu provoacă disconfort conducătorului auto prin intermediul oglinzilor retrovizoare și/sau al altor suprafețe reflectante ale vehiculului (de exemplu, fereastra spate).
6.8. Lampa plăcuței de înmatriculare spate
6.8.1. Prezența
Obligatorie.
6.8.2. Număr
În așa fel încât dispozitivul să ilumineze zona plăcuței de înmatriculare.
6.8.3. Dispunere
În așa fel încât dispozitivul să ilumineze zona plăcuței de înmatriculare.
6.8.4. Poziție
6.8.4.1. |
: |
În lățime |
: |
în așa fel încât dispozitivul să ilumineze zona plăcuței de înmatriculare. |
6.8.4.2. |
: |
În înălțime |
: |
în așa fel încât dispozitivul să ilumineze zona plăcuței de înmatriculare. |
6.8.4.3. |
: |
În lungime |
: |
în așa fel încât dispozitivul să ilumineze zona plăcuței de înmatriculare. |
6.8.5. Vizibilitatea geometrică
În așa fel încât dispozitivul să ilumineze zona plăcuței de înmatriculare.
6.8.6. Orientarea
În așa fel încât dispozitivul să ilumineze zona plăcuței de înmatriculare.
6.8.7. Legăturile electrice
În conformitate cu punctul 5.11.
6.8.8. Indicatorul
Opțional. Dacă există, funcția sa trebuie asigurată de indicatorul prevăzut pentru lămpile de poziție față și spate.
6.8.9. Alte cerințe
În cazul în care lampa de iluminare a plăcuței de înmatriculare spate este combinată cu lampa de poziție spate, încorporată reciproc cu lampa de stop sau cu lampa de ceață spate, caracteristicile fotometrice ale lămpii plăcuței de înmatriculare spate pot fi modificate în timpul funcționării lămpii de stop sau a lămpii de ceață spate.
6.9. Lampa de poziție față
6.9.1. Prezența
Obligatorie pentru toate autovehiculele.
Obligatorie la remorcile cu lățime mai mare de 1 600 mm.
Opțională la remorcile cu lățime egală cu sau mai mică de 1 600 mm.
6.9.2. Număr
Două.
6.9.3. Dispunere
Nu sunt prevăzute cerințe speciale.
6.9.4. Poziție
6.9.4.1. În lățime: acel punct de pe suprafața aparentă în direcția axei de referință care se află la cea mai mare distanță de planul longitudinal median al vehiculului nu se află la mai mult de 400 mm de marginea exterioară extremă a vehiculului.
În cazul remorcilor, acel punct de pe suprafața aparentă în direcția axei de referință care se află la cea mai mare distanță de planul longitudinal median nu se află la mai mult de 150 mm de marginea exterioară extremă a vehiculului.
Distanța dintre marginile interioare ale celor două suprafețe aparente în direcția axelor de referință este de:
pentru vehiculele din categoriile M1 și N1: nu sunt prevăzute cerințe speciale;
pentru toate celelalte categorii de vehicule: să fie de cel puțin 600 mm. Această distanță poate fi redusă la 400 mm în cazul în care lățimea totală a vehiculului este mai mică de 1 300 mm.
6.9.4.2. În înălțime: deasupra solului, la cel puțin 350 mm și la cel mult 1 500 mm (2 100 mm pentru categoriile de vehicule O1 și O2 sau pentru alte categorii de vehicule în cazul în care forma caroseriei nu permite respectarea limitei de 1 500 mm).
6.9.4.3. În lungime: nu sunt prevăzute specificații individuale.
6.9.4.4. În cazul în care lampa de poziție față și altă lampă sunt reciproc încorporate, suprafața aparentă în direcția axei de referință a celeilalte lămpi trebuie să fie utilizată pentru a verifica conformitatea cu cerințele de amplasare (punctele 6.9.4.1-6.9.4.3).
6.9.5. Vizibilitatea geometrică
6.9.5.1. Unghiul orizontal pentru cele două lămpi de poziție:
45° spre interior și 80° spre exterior.
În cazul remorcilor, unghiul orizontal spre interior poate fi redus la 5°.
Unghiul vertical:
15° deasupra și sub orizontală. Unghiul vertical de sub orizontală poate fi redus la 5° dacă lampa se află la o distanță mai mică de 750 mm deasupra solului.
6.9.5.2. Pentru categoriile de vehicule M1 și N1, ca alternativă la punctul 6.9.5.1, la latitudinea fabricantului sau a reprezentantului autorizat al acestuia și numai cu condiția ca pe vehicul să fie instalată o lampă de poziție laterală.
Unghiul orizontal: 45° spre exterior și 45° spre interior.
Unghiul vertical: 15° deasupra și sub orizontală. Unghiul vertical de sub orizontală poate fi redus la 5° dacă lampa se află la o distanță mai mică de 750 mm deasupra solului.
Pentru a fi considerată vizibilă, lampa trebuie să ofere o vedere neobstrucționată a suprafeței luminoase de cel puțin 12,5 centimetri pătrați. Zona suprafeței iluminante a oricărui catadioptru care nu transmite lumină se exclude.
6.9.6. Orientarea
Spre față.
6.9.7. Legăturile electrice
În conformitate cu punctul 5.11.
6.9.8. Indicatorul
Indicator cu circuit închis obligatoriu. Acest indicator constă într-o lumină neintermitentă și nu este obligatoriu în cazul în care dispozitivul de iluminare al tabloului de bord poate fi aprins numai simultan cu lămpile de poziție față.
6.9.9. Alte cerințe
În cazul în care în interiorul lămpii de poziție sunt instalate unul sau mai multe generatoare de radiație infraroșie, este permisă punerea în funcțiune a acestor generatoare numai în cazul în care vehiculul este pus în mișcare și se deplasează în față. În cazul în care lampa de poziție față sau farul de pe aceeași parte suferă o defecțiune, generatorul sau generatoarele de radiație infraroșie sunt scoase din funcțiune automat.
6.10. Lampa de poziție spate
6.10.1. Prezența
Obligatorie.
6.10.2. Număr
Două.
6.10.2.1. Cu excepția cazului în care este instalată o lampă de gabarit, pe toate vehiculele din categoriile M2, M3, N2, N3, O2, O3 și O4 se pot instala două lămpi de poziție opționale.
6.10.3. Dispunere
Nu sunt prevăzute cerințe speciale.
6.10.4. Poziție
6.10.4.1. În lățime: acel punct de pe suprafața aparentă în direcția axei de referință care se află la cea mai mare distanță de planul longitudinal median al vehiculului nu se află la mai mult de 400 mm de marginea exterioară extremă a vehiculului. Această condiție nu se aplică lămpilor spate opționale.
Distanța dintre marginile interioare ale celor două suprafețelor aparente în direcția axelor de referință este de:
pentru vehiculele din categoriile M1 și N1: nu sunt prevăzute cerințe speciale;
pentru toate celelalte categorii de vehicule: să fie de cel puțin 600 mm. Această distanță poate fi redusă la 400 mm în cazul în care lățimea totală a vehiculului este mai mică de 1 300 mm.
6.10.4.2. În înălțime: deasupra solului, cel puțin 350 mm și cel mult 1 500 mm (2 100 mm dacă forma caroseriei nu permite respectarea limitei de 1 500 mm și nu sunt instalate lămpile opționale). În cazul în care sunt instalate lămpi opționale, acestea sunt amplasate la o înălțime compatibilă cu cerințele aplicabile de la punctul 6.10.4.1, simetria lămpilor, și la o distanță verticală egală cu forma caroseriei, dar nu mai mică de 600 mm deasupra lămpilor obligatorii.
6.10.4.3. În lungime: în spatele vehiculului.
6.10.5. Vizibilitatea geometrică
6.10.5.1. Unghiul orizontal: 45° spre interior și 80° spre exterior.
Unghiul vertical: 15° deasupra și sub orizontală. Unghiul vertical de sub orizontală poate fi redus la 5° dacă lampa se află la o distanță mai mică de 750 mm deasupra solului. Unghiul vertical de deasupra orizontalei poate fi redus la 5° dacă lampa se află la o distanță mai mică de 2 100 mm deasupra solului.
6.10.5.2. Pentru categoriile de vehicule M1 și N1, ca alternativă la punctul 6.10.5.1, la latitudinea fabricantului sau a reprezentantului autorizat al acestuia și numai cu condiția ca pe vehicul să fie instalată o lampă de poziție laterală.
Unghiul orizontal: 45° spre exterior și 45° spre interior.
Unghiul vertical: 15° deasupra și sub orizontală. Unghiul vertical de sub orizontală poate fi redus la 5° dacă lămpile se situează la mai puțin de 750 mm deasupra solului.
Pentru a fi considerată vizibilă, lampa trebuie să ofere o vedere neobstrucționată a suprafeței luminoase de cel puțin 12,5 centimetri pătrați. Zona suprafeței iluminante a oricărui catadioptru care nu transmite lumină se exclude.
6.10.6. Orientarea
Spre spate.
6.10.7. Legăturile electrice
În conformitate cu punctul 5.11.
6.10.8. Indicatorul
Indicator cu circuit închis obligatoriu. Acesta trebuie combinat cu cel al lămpilor de poziție față.
6.10.9. Alte cerințe
Nu sunt prevăzute.
6.11. Lampa de ceață spate
6.11.1. Prezența
Obligatorie.
6.11.2. Număr
Una sau două.
6.11.3. Dispunere
Nu sunt prevăzute cerințe speciale.
6.11.4. Poziție
6.11.4.1. În lățime: dacă este instalată o singură lampă de ceață spate, aceasta trebuie amplasată în partea opusă față de planul longitudinal median al vehiculului în direcția de circulație prevăzută în țara de înmatriculare; centrul de referință poate fi situat și pe planul longitudinal median al vehiculului.
6.11.4.2. În înălțime: cel puțin 250 mm și cel mult 1 000 mm deasupra solului. Pentru categoria N3G (vehicule de teren) înălțimea maximă poate fi mărită la 1 200 mm.
6.11.4.3. În lungime: în spatele vehiculului.
6.11.5. Vizibilitatea geometrică
Definită de unghiurile α și ß în conformitate cu specificațiile de la punctul 2.13:
α |
= |
5° în sus și 5° în jos; |
ß |
= |
25° spre stânga și spre dreapta. |
6.11.6. Orientarea
Spre spate.
6.11.7. Legăturile electrice
Acestea trebuie să fie în așa fel încât:
6.11.7.1. lampa (lămpile) de ceață spate să nu poată fi puse în funcțiune decât în cazul în care sunt aprinse farurile de fază lungă, farurile de fază scurtă sau lămpile de ceață față;
6.11.7.2. lampa (lămpile) de ceață spate pot fi scoase din funcțiune independent de oricare altă lampă;
6.11.7.3. se aplică oricare din următoarele dispoziții:
6.11.7.3.1. lampa (lămpile) de ceață spate pot continua să funcționeze până în momentul în care lămpile de poziție sunt scoase din funcțiune și lampa (lămpile) de ceață spate rămâne oprită până în momentul în care este repusă în funcțiune deliberat;
6.11.7.3.2. se emite un semnal de avertisment, cel puțin sonor, în completarea indicatorului obligatoriu (punctul 6.11.8) în cazul în care se întrerupe contactul sau se retrage cheia de contact și se deschide ușa șoferului, indiferent dacă lămpile de la punctul 6.11.7.1 sunt pornite sau oprite, în timp ce comanda pentru lampa de ceață spate se află pe poziția „pornit”;
6.11.7.4. exceptând cazurile prevăzute la punctele 6.11.7.1 și 6.11.7.3, funcționarea lămpii (lămpilor) de ceață spate nu este afectată de punerea sau scoaterea din funcțiune a oricărora din celelalte lămpi.
6.11.8. Indicatorul
Indicator cu circuit închis obligatoriu. Un semnal de avertizare luminos neintermitent independent.
6.11.9. Alte cerințe
În toate cazurile, distanța dintre lampa de ceață spate și fiecare lampă de stop trebuie să fie mai mare de 100 mm.
6.12. Lampa de staționare
6.12.1. Prezența
Pe autovehiculele cu o lungime de cel mult 6 m și o lățime de cel mult 2 m, opțională.
Interzis pe toate celelalte vehicule.
6.12.2. Număr
În funcție de dispunere.
6.12.3. Dispunere
Fie două lămpi în față și două lămpi în spate, fie o lampă pe fiecare parte.
6.12.4. Poziție
6.12.4.1. În lățime: acel punct de pe suprafața aparentă în direcția axei de referință care se află la cea mai mare distanță de planul longitudinal median al vehiculului nu se află la mai mult de 400 mm de marginea exterioară extremă a vehiculului.
În plus, dacă sunt două lămpi, acestea se montează pe părțile laterale ale vehiculului.
6.12.4.2. În înălțime:
pentru vehiculele din categoriile M1 și N1: nu sunt prevăzute cerințe speciale;
pentru toate celelalte categorii de vehicule: deasupra solului, cel puțin 350 mm și cel mult 1 500 mm (2 100 mm dacă forma caroseriei nu permite respectarea limitei de 1 500 mm).
6.12.4.3. În lungime: nu există cerințe speciale.
6.12.5. Vizibilitatea geometrică
Unghiul orizontal: 45° spre exterior și spre spate.
Unghiul vertical: 15° deasupra și sub orizontală. Unghiul vertical de sub orizontală poate fi redus la 5° dacă lampa se află la mai puțin de 750 mm de sol.
6.12.6. Orientarea
Astfel încât lămpile să îndeplinească condițiile privind vizibilitatea în față și în spate.
6.12.7. Legăturile electrice
Legătura trebuie să permită lămpii (lămpilor) de staționare situate de aceeași parte a vehiculului să se aprindă independent de oricare alte lămpi.
Lampa (lămpile) de staționare și, dacă este cazul, lămpile de poziție față și spate în conformitate cu punctul 6.12.9 de mai jos, trebuie să poată funcționa chiar dacă dispozitivul care comandă pornirea motorului se află într-o poziție care face imposibilă funcționarea motorului. Este interzis orice dispozitiv care dezactivează automat aceste lămpi în funcție de timp.
6.12.8. Indicatorul
Indicator cu circuit închis opțional. Dacă există, nu trebuie să poată fi confundat cu indicatorul lămpilor de poziție față și spate.
6.12.9. Alte cerințe
Funcționarea acestei lămpi poate fi asigurată și de aprinderea simultană a lămpilor de poziție față și spate situate pe aceeași parte a vehiculului.
6.13. Lampa de gabarit
6.13.1. Prezența
Obligatorie la vehiculele cu lățimea mai mare de 2,10 m. Opțională pe vehiculele cu o lățime între 1,80 m și 2,10 m. Pe șasiurile-cabină, lămpile de gabarit spate sunt opționale.
6.13.2. Număr
Două vizibile din față și două vizibile din spate.
6.13.3. Dispunere
Nu sunt prevăzute cerințe speciale.
6.13.4 Poziție
6.13.4.1. În lățime:
Față și spate: cât mai aproape posibil de marginile exterioare extreme ale vehiculului. Se consideră că această condiție este îndeplinită dacă punctul de pe suprafața aparentă în direcția axei de referință, cel mai îndepărtat de planul longitudinal median al vehiculului, nu se găsește la mai mult de 400 mm de marginea exterioară extremă a vehiculului.
6.13.4.2. În înălțime:
Față: Autovehicule – planul orizontal tangențial la marginea superioară a suprafeței aparente în direcția axei de referință a dispozitivului nu trebuie să fie mai jos decât planul orizontal tangențial la marginea superioară a zonei transparente a parbrizului.
Remorci și semiremorci – la înălțimea maximă compatibilă cu cerințele referitoare la cerințele privind lățimea, construcția și funcționarea vehiculului și cu cele privind simetria lămpilor.
Spate: La înălțimea maximă compatibilă cu cerințele referitoare la lățimea, construcția și funcționarea vehiculului și cu cele referitoare la simetria lămpilor.
6.13.4.3. În lungime, nu sunt prevăzute cerințe speciale.
6.13.5. Vizibilitatea geometrică
Unghiul orizontal: 80° spre exterior.
Unghiul vertical: 5° deasupra și 20° sub orizontală.
6.13.6. Orientarea
Astfel încât lămpile să îndeplinească condițiile privind vizibilitatea în față și în spate.
6.13.7. Legăturile electrice
În conformitate cu punctul 5.11.
6.13.8. Indicatorul
Opțional. Dacă există, funcția sa este realizată de indicatorul necesar pentru lămpile de poziție față și spate.
6.13.9. Alte cerințe
Sub rezerva respectării tuturor celorlalte condiții, lampa vizibilă din față și lampa vizibilă din spate situate pe aceeași parte a vehiculului pot fi combinate într-un singur dispozitiv.
Poziția unei lămpi de gabarit în raport cu lampa de poziție corespunzătoare este de așa natură încât distanța dintre proiecțiile pe un plan vertical transversal ale punctelor celor mai apropiate unul față de celalalt de pe suprafețele aparente în direcția celor două axe de referință ale celor două lămpi în cauză să nu fie mai mică de 200 mm.
6.14. Catadioptru spate, netriunghiular
6.14.1. Prezența
Obligatorie pe autovehicule.
Opțională la remorci, cu condiția să fie grupate împreună cu celelalte dispozitive de semnalizare luminoasă spate.
6.14.2. Număr
Două, a căror funcționare este conformă cu cerințele privind catadioptrii din clasa IA sau IB din Regulamentul nr. 3. Sunt permise dispozitive și materiale retroreflectorizante suplimentare (inclusiv doi catadioptri care nu sunt conformi cu dispozițiile punctului 6.14.4 de mai jos) cu condiția ca acestea să nu diminueze eficiența dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă obligatorii.
6.14.3. Dispunere
Nu sunt prevăzute cerințe speciale.
6.14.4. Poziție
6.14.4.1. În lățime: acel punct de pe suprafața iluminantă situat la cea mai mare distanță de planul longitudinal median al vehiculului nu trebuie să se afle la mai mult de 400 mm de marginea exterioară extremă a vehiculului.
Distanța dintre marginile interioare ale celor două suprafețelor aparente în direcția axelor de referință este de:
pentru vehiculele din categoriile M1 și N1: nu sunt prevăzute cerințe speciale;
pentru toate celelalte categorii de vehicule: să fie de cel puțin 600 mm.
Această distanță poate fi micșorată la 400 mm în cazul în care lățimea totală a vehiculului este mai mică de 1 300 mm.
6.14.4.2. În înălțime: deasupra solului, cel puțin 250 mm și cel mult 900 mm (1 500 mm dacă forma caroseriei nu permite respectarea limitei de 900 mm).
6.14.4.3. În lungime: în spatele vehiculului.
6.14.5. Vizibilitatea geometrică
Unghiul orizontal: 30° spre interior și spre exterior.
Unghiul vertical: 10° deasupra și sub orizontală. Unghiul vertical de sub orizontală poate fi redus la 5° în cazul unui catadioptru la mai puțin de 750 mm deasupra solului.
6.14.6. Orientarea
Spre spate.
6.14.7. Alte cerințe
Suprafața iluminantă a catadioptrului poate avea părți comune cu suprafața aparentă a oricărei alte lămpi situate în spate.
6.15. Catadioptru spate, triunghiular
6.15.1. Prezența
Obligatorie la remorci.
Interzisă la autovehicule.
6.15.2. Număr
Două, a căror funcționare este conformă cu cerințele privind catadioptrii din clasa IIIA sau clasa IIIB din Regulamentul nr. 3. Sunt permise dispozitive și materiale retroreflectorizante suplimentare (inclusiv doi catadioptri care nu sunt conformi cu dispozițiile punctului 6.15.4 de mai jos) cu condiția ca acestea să nu diminueze eficiența dispozitivelor obligatorii de iluminat și de semnalizare luminoasă.
6.15.3. Dispunere
Vârful triunghiului este îndreptat în sus.
6.15.4. Poziție
6.15.4.1. În lățime: acel punct de pe suprafața iluminantă situat la cea mai mare distanță de planul longitudinal median al vehiculului nu trebuie să se afle la mai mult de 400 mm de marginea exterioară extremă a vehiculului.
Distanța dintre marginile interioare ale catadioptrilor este de cel puțin 600 mm. Această distanță poate fi redusă la 400 mm în cazul în care lățimea totală a vehiculului este mai mică de 1 300 mm.
6.15.4.2. În înălțime: deasupra solului, cel puțin 250 mm și cel mult 900 mm (1 500 mm dacă forma caroseriei nu permite respectarea limitei de 900 mm).
6.15.4.3. În lungime: în spatele vehiculului.
6.15.5. Vizibilitatea geometrică
Unghiul orizontal: 30° spre interior și spre exterior.
Unghiul vertical: 15° deasupra și sub orizontală. Unghiul vertical de sub orizontală poate fi redus la 5° în cazul unui catadioptru la mai puțin de 750 mm deasupra solului.
6.15.6. Orientarea
Spre spate.
6.15.7. Alte cerințe
Suprafața iluminantă a catadioptrului poate avea părți comune cu suprafața aparentă a oricărei alte lămpi situate în spate.
6.16. Catadioptru față, netriunghiular
6.16.1. Prezența
Obligatorie la remorci.
Obligatoriu pe automobilele ale căror lămpi orientate spre față dispun de catadioptri mascați.
Opțională în cazul altor autovehicule.
6.16.2. Număr
Doi, a căror funcționare este conformă cu cerințele privind catadioptrii din clasa IA sau IB din Regulamentul nr. 3. Sunt permise dispozitive și materiale retroreflectorizante suplimentare (inclusiv doi catadioptri care nu sunt conformi cu dispozițiile punctului 6.16.4 de mai jos) cu condiția ca aceștia să nu diminueze eficiența dispozitivelor obligatorii de iluminat și de semnalizare luminoasă.
6.16.3. Dispunere
Nu sunt prevăzute cerințe speciale.
6.16.4. Poziție
6.16.4.1. În lățime: acel punct de pe suprafața iluminantă situat la cea mai mare distanță de planul longitudinal median al vehiculului nu trebuie să se afle la mai mult de 400 mm de marginea exterioară extremă a vehiculului.
În cazul unei remorci, punctul de pe suprafața iluminantă situat la cea mai mare distanță de planul longitudinal median al vehiculului nu trebuie să se afle la mai mult de 150 mm marginea exterioară extremă a vehiculului.
Distanța dintre marginile interioare ale celor două suprafețelor aparente în direcția axelor de referință:
pentru vehiculele din categoriile M1 și N1: nu sunt prevăzute cerințe speciale;
pentru toate celelalte categorii de vehicule: să fie de cel puțin 600 mm. Această distanță poate fi redusă la 400 mm în cazul în care lățimea totală a vehiculului este mai mică de 1 300 mm.
6.16.4.2. În înălțime: deasupra solului, cel puțin 250 mm și cel mult 900 mm (1 500 mm dacă forma caroseriei nu permite respectarea limitei de 900 mm).
6.16.4.3. În lungime: în fața vehiculului.
6.16.5. Vizibilitatea geometrică
Unghi orizontal, 30° spre interior și spre exterior. În cazul remorcilor, unghiul orizontal spre interior poate fi redus la 10°. În cazul în care, datorită construcției remorcilor valoarea acestui unghi nu poate fi respectată de catadioptrii obligatorii, se montează catadioptri suplimentari, fără restricția de lățime (punctul 6.16.4.1), care, împreună cu catadioptrii obligatorii, au ca rezultat unghiul de vizibilitate necesar.
Unghiul vertical: 10° deasupra și sub orizontală. Unghiul vertical de sub orizontală poate fi redus la 5° în cazul unui catadioptru la mai puțin de 750 mm deasupra solului.
6.16.6. Orientarea
Spre față.
6.16.7. Alte cerințe
Suprafața iluminantă a catadioptrului poate avea părți comune cu suprafața aparentă a oricărei alte lămpi situate în față.
6.17. Catadioptru lateral, netriunghiular
6.17.1. Prezența
Obligatorie |
: |
pe toate autovehiculele cu lungimea mai mare de 6 m; pe toate remorcile. |
Opțională |
: |
pe autovehiculele cu lungimea mai mică de 6 m. |
6.17.2. Număr
Astfel încât cerințele referitoare la amplasarea în lungime să fie respectate. Funcționarea acestor dispozitive este conformă cu cerințele privind catadioptrii din clasa IA sau IB din Regulamentul nr. 3. Sunt permise dispozitive și materiale retroreflectorizante suplimentare (inclusiv doi catadioptri care nu sunt conformi cu dispozițiile punctului 6.17.4 de mai jos) cu condiția ca aceștia să nu diminueze eficiența dispozitivelor obligatorii de iluminat și de semnalizare luminoasă.
6.17.3. Dispunere
Nu sunt prevăzute cerințe speciale.
6.17.4. Poziție
6.17.4.1. În lățime: nu există cerințe speciale.
6.17.4.2. În înălțime: deasupra solului, cel puțin 250 mm și cel mult 900 mm (1 500 mm dacă forma caroseriei nu permite respectarea limitei de 900 mm).
6.17.4.3. În lungime: cel puțin un catadioptru lateral trebuie să fie montat pe treimea mijlocie a vehiculului, catadioptrul lateral cel mai din față nu trebuie să fie amplasat la mai mult de 3 m de față; în cazul remorcilor, pentru măsurarea acestei distanțe se ia în considerare lungimea barei de tractare.
Distanța dintre doi catadioptri laterali adiacenți nu trebuie să depășească 3 m. Cu toate acestea, această dispoziție nu se aplică vehiculelor din categoriile M1 și N1.
În cazul în care structura vehiculului nu permite satisfacerea unei astfel de cerințe, această distanță poate fi mărită la 4 m. Distanța dintre catadioptrul lateral cel mai din spate și spatele vehiculului nu poate să depășească 1 m. Totuși, în cazul autovehiculelor cu o lungime de cel mult 6 m, este suficientă prezența unui catadioptru lateral montat pe prima treime și/sau a unui catadioptru lateral montat pe ultima treime din lungimea vehiculului.
6.17.5. Vizibilitatea geometrică
Unghiul orizontal: 45° spre interior și spre exterior.
Unghiul vertical: 10° deasupra și sub orizontală. Unghiul vertical de sub orizontală poate fi redus la 5° în cazul unui catadioptru la mai puțin de 750 mm deasupra solului.
6.17.6. Orientarea
Spre partea laterală.
6.17.7. Alte cerințe
Suprafața iluminantă a catadioptrului lateral poate avea părți comune cu suprafața aparentă a oricărei alte lămpi laterale.
6.18. Lămpile de poziție laterală
6.18.1. Prezența
Obligatorie: pe toate vehiculele cu lungimea mai mare de 6 m, cu excepția șasiurilor-cabină; la calcularea lungimii remorcilor se ia în considerare și bara de tractare. Tipul de lampă de poziție laterală SM1 se utilizează pe toate categoriile de vehicule; totuși, pe vehiculele din categoria M1 pot fi utilizate lămpi de poziție laterală de tip SM2.
În plus, pe vehiculele din categoriile M1 și N1 cu o lungime mai mare de 6 m, se utilizează lămpi de poziție laterală, dacă acestea vin în completarea cerințelor de vizibilitate geometrică redusă a lămpilor de poziție spate conforme cu dispozițiile punctului 6.9.5.2 și a lămpilor de poziție față conforme cu dispozițiile punctului 6.10.5.2.
Opțională:
|
la toate celelalte vehicule. |
|
Se pot utiliza lămpi de poziție laterală de tip SM1 sau SM2. |
6.18.2. Număr minim pe parte laterală
În conformitate cu cerințele privind amplasarea în lungime.
6.18.3. Dispunere
Nu sunt prevăzute specificații speciale.
6.18.4. Poziție
6.18.4.1. În lățime: nu sunt prevăzute specificații speciale.
6.18.4.2. În înălțime: deasupra solului, cel puțin 250 mm și cel mult 1 500 mm (2 100 mm dacă forma caroseriei nu permite respectarea limitei de 1 500 mm).
6.18.4.3. În lungime: cel puțin o lampă de poziție laterală trebuie montată pe treimea mijlocie a vehiculului, lampa de poziție laterală cea mai din față nu trebuie amplasată la mai mult de 3 m de față; în cazul remorcilor, se ia în considerare lungimea barei de tractare pentru măsurarea acestei distanțe. Distanța dintre două lămpi de poziție laterale adiacente nu depășește 3 m. În cazul în care structura vehiculului nu permite satisfacerea acestei cerințe, această distanță poate fi mărită la 4 m.
Distanța dintre lampa de poziție laterală cea mai din spate și spatele vehiculului nu poate depăși 1 m.
Totuși, în cazul autovehiculelor cu o lungime de cel mult 6 m și pentru șasiurile-cabină, este suficientă prezența unei lămpi de poziție laterală montată pe prima treime și/sau a unei lămpi de poziție laterală montată pe ultima treime din lungimea vehiculului.
6.18.5. Vizibilitatea geometrică
Unghiul orizontal: 45° spre față și spre spate; totuși, pentru vehicule pe care instalarea lămpilor de poziție laterală este opțională, această valoare poate fi redusă la 30°.
În cazul în care vehiculul este prevăzut cu lămpi de poziție laterală utilizate în completarea vizibilității geometrice a indicatoarelor de direcție față și de directie spate conforme cu punctul 6.5.5.2 și/sau lămpi de poziție conforme cu punctele 6.9.5.2 și 6.10.5.2, unghiurile sunt de 45° spre extremitățile față și spate ale vehiculului și 30° spre centrul vehiculului (a se vedea figura de la punctul 6.5.5.2 de mai sus).
Unghiul vertical: 10° deasupra și sub orizontală. Unghiul vertical de sub orizontală poate fi redus la 5° dacă lampa de poziție laterală se află la mai puțin de 750 mm deasupra solului.
6.18.6. Orientarea
Spre partea laterală.
6.18.7. Legăturile electrice
Pe vehiculele de categoria M1 și N1 cu o lungime mai mică de 6 m, pot fi instalate lămpi de poziție laterală cu lumină intermitentă, cu condiția ca această lumină intermitentă să aibă același ritm și aceeași frecvență ca lămpile indicatoare de direcție de pe aceeași parte a vehiculului.
Pentru toate celelalte categorii de vehicule: nu sunt prevăzute specificații individuale.
6.18.8. Indicatorul
Opțional. Dacă există, funcția acestuia este realizată de indicatorul necesar pentru lămpile de poziție față și spate.
6.18.9. Alte cerințe
În cazul în care cea mai din spate lampă de poziție laterală este combinată cu lampa de poziție spate reciproc încorporată cu lampa de ceață spate sau cu lampa de stop, caracteristicile fotometrice ale lămpii de poziție laterală se pot modifica în timpul funcționării lămpii de ceață spate sau a lămpii de stop.
Lămpile de poziție laterală spate trebuie să fie de culoare galben auto în cazul în care lumina lor intermitentă este emisă odată cu cea a lămpii indicatoare de direcție spate.
6.19. Lampa de circulație pe timp de zi (11)
6.19.1. Prezența
Opțională la autovehicule. Interzisă la remorci.
6.19.2. Număr
Două.
6.19.3. Dispunere
Nu sunt prevăzute cerințe speciale.
6.19.4. Poziție
6.19.4.1. În lățime: acel punct de pe suprafața aparentă în direcția axei de referință, care se află la cea mai mare distanță de planul longitudinal median al vehiculului, nu se află la mai mult de 400 mm de marginea exterioară extremă a vehiculului.
Distanța dintre marginile interioare ale suprafețelor aparente în direcția axelor de referință este de cel puțin 600 mm.
Această distanță poate fi micșorată la 400 mm în cazul în care lățimea totală a vehiculului este mai mică de 1 300 mm.
6.19.4.2. În înălțime: cel puțin 250 mm și cel mult 1 500 mm deasupra solului.
6.19.4.3. În lungime: în fața vehiculului. Această condiție este considerată ca îndeplinită dacă lumina emisă nu cauzează disconfort conducătorului auto, nici direct, nici indirect prin intermediul oglinzilor retrovizoare și/sau al altor suprafețe reflectante ale vehiculului.
6.19.5. Vizibilitatea geometrică
Orizontal: 20° spre exterior și 20° spre interior.
Vertical: în sus 10° și în jos 10°.
6.19.6. Orientarea
Spre față.
6.19.7. Legăturile electrice
În cazul în care sunt instalate, lămpile de circulație pe timp de zi sunt puse în funcțiune automat în momentul în care dispozitivul care comandă pornirea sau oprirea motorului se află într-o poziție care face posibilă funcționarea motorului. Trebuie să fie posibilă activarea și dezactivarea pornirii automate a lămpii de circulație pe timp de zi fără ajutorul uneltelor. Lampa de circulație pe timp de zi este scoasă din funcțiune automat în momentul în care se aprind farurile, cu excepția cazului în care acestea din urmă sunt utilizate pentru a emite semnale luminoase intermitente la intervale scurte de timp.
6.19.8. Indicatorul
Indicator cu circuit închis opțional
6.19.9. Alte specificații
Nu sunt prevăzute.
6.20. Lampa în unghi
6.20.1. Prezența
Opțională la autovehicule.
6.20.2. Număr
Două.
6.20.3. Dispunere
Nu sunt prevăzute cerințe speciale.
6.20.4. Poziție
6.20.4.1. În lățime: acel punct de pe suprafața aparentă în direcția axei de referință care se află la cea mai mare distanță de planul longitudinal median al vehiculului nu se află la mai mult de 400 mm de marginea exterioară extremă a vehiculului.
6.20.4.2. În lungime: cel puțin la 1 000 mm distanță de față.
6.20.4.3. În înălțime:
minim |
: |
cel puțin 250 mm deasupra solului. |
maxim |
: |
cel mult 900 mm deasupra solului. |
Cu toate acestea, niciun punct de pe suprafața aparentă în direcția axei de referință nu trebuie să fie mai înalt decât cel mai înalt punct de pe suprafața aparentă în direcția axei de referință a farului de fază scurtă.
6.20.5. Vizibilitatea geometrică
Definită de unghiurile și în conformitate cu specificațiile de la punctul 2.13:
α |
= |
10° în sus și în jos, |
β |
= |
30°-60° spre exterior. |
6.20.6. Orientarea
Astfel încât lămpile să îndeplinească condițiile privind vizibilitatea geometrică.
6.20.7. Legăturile electrice
Lămpile în unghi trebuie conectate în așa fel încât să nu poată fi activate decât dacă farurile de fază lungă sau farurile de fază scurtă sunt puse în funcțiune în același timp.
Lampa în unghi de pe una din părțile vehiculului poate fi pusă automat în funcțiune numai când indicatoarele de direcție de pe aceeași parte a vehiculului sunt puse în funcțiune și/sau unghiul de direcție este schimbat din poziția drept înainte înspre aceeași parte a vehiculului.
Lampa în unghi este scoasă din funcțiune automat în momentul în care lampa indicatoare de direcție este scoasă din funcțiune și/sau unghiul de direcție a revenit în poziția drept înainte.
6.20.8. Indicatorul
Nu este prevăzut.
6.20.9. Alte cerințe
Lămpile în unghi nu sunt puse în funcțiune când viteza vehiculului este mai mare de 40 km/h.
6.21. Marcaje de vizibilitate
6.21.1. Prezența
6.21.1.1. Interzise: pe vehiculele din categoriile M1 și O1.
6.21.1.2. Obligatorie:
6.21.1.2.1. |
spre spate: marcaj de contur complet pe vehiculele cu o lățime mai mare de 2 100 mm din următoarele categorii:
|
6.21.1.2.2. |
spre partea laterală:
|
6.21.1.2.3. |
Cu toate acestea, în cazurile în care forma, structura, construcția și cerințele de funcționare nu permit instalarea marcajului de contur obligatoriu, se poate instala un marcaj liniar. |
6.21.1.3. Opțională:
6.21.1.3.1. |
pe toate categoriile de vehicule, nespecificate la punctele 6.21.1.1 și 6.21.1.2 de mai sus, inclusiv cabina unităților de tracțiune pentru semiremorci și cabina șasiurilor-cabină. |
6.21.1.3.2. |
în locul marcajelor liniare obligatorii se poate aplica un marcaj de contur parțial sau complet, iar în locul marcajului de contur parțial obligatoriu se poate aplica un marcaj de contur complet. |
6.21.2. Număr
În funcție de prezență.
6.21.3. Dispunere
Marcajele de vizibilitate se instalează cât de aproape posibil de orizontală și verticală, în funcție de forma, structura, construcția și cerințele de funcționare ale vehiculului.
6.21.4. Poziție
6.21.4.1. Lățimea
6.21.4.1.1. Marcajul de vizibilitate se instalează cât de aproape posibil de marginea vehiculului.
6.21.4.1.2. Lungimea orizontală cumulată a elementelor marcaj de vizibilitate, montate pe vehicul, este egală cu cel puțin 80 % din lățimea totală a vehiculului, excluzând orice suprapunere orizontală a elementelor individuale.
6.21.4.1.3. Cu toate acestea, în cazul în care fabricantul poate demonstra autorității responsabile cu omologarea de tip că este imposibil să se atingă valoarea prevăzută la punctul 6.21.4.1.2 de mai sus, lungimea cumulativă poate fi redusă la 60 % și se indică în documentul informativ și raportul de încercare (12).
6.21.4.2. Lungimea
6.21.4.2.1. Marcajul de vizibilitate se află cât mai aproape posibil de extremitățile vehiculului, la o distanță de cel mult 600 mm de fiecare extremitate a vehiculului (sau a cabinei, în cazul unităților tractoare pentru semiremorci):
6.21.4.2.1.1. |
pentru autovehicule, fiecare extremitate a vehiculului sau, în cazul tractoarelor pentru semiremorci, fiecare extremitate a cabinei; |
6.21.4.2.1.2. |
pentru remorci, fiecare extremitate a vehiculului (fără a se lua în considerare bara de tractare). |
6.21.4.2.2. Lungimea orizontală cumulată a elementelor marcaj de vizibilitate, montate pe vehicul, excluzând orice suprapunere orizontală a elementelor individuale, este egală cu cel puțin 80 % din:
6.21.4.2.2.1. |
pentru autovehicule, lungimea vehiculului fără cabină sau, în cazul tractoarelor pentru semiremorci, dacă există, lungimea cabinei; |
6.21.4.2.2.2. |
pentru remorci, lungimea vehiculului (fără a se lua în considerare bara de tractare). |
6.21.4.2.3. Cu toate acestea, în cazul în care fabricantul poate demonstra autorității responsabile de omologarea de tip că este imposibil să se atingă valoarea prevăzută la punctul 6.21.4.2.2. de mai sus, lungimea cumulată poate fi redusă la 60 % și se indică în documentul informativ și raportul de încercare (12).
6.21.4.3. Înălțimea
6.21.4.3.1. Marcaje lineare și element(e) inferior (inferioare) ale marcajelor de contur:
Cât mai jos posibil în limitele următoare:
Minim |
: |
cel puțin 250 mm deasupra solului. |
Maxim |
: |
cel mult 1 500 mm deasupra solului. |
Cu toate acestea, este acceptat o înălțime de montare de 2 100 mm în cazul în care condițiile tehnice împiedică conformitatea cu valoarea maximă de 1 500 mm sau, dacă este necesar, pentru a îndeplini cerințele de la punctele 6.21.4.1.2, 6.21.4.1.3, 6.21.4.2.2 și 6.21.4.2.3, sau amplasarea orizontală a marcajului linear sau a elementului(lor) inferior (inferioare) al(e) marcajului de contur.
6.21.4.3.2. Element(e) superior (superioare) al(e) marcajelor de contur:
Cât mai sus posibil, dar în limita a 400 mm de la extremitatea superioară a vehiculului.
6.21.5. Vizibilitate
Se consideră că marcajul de vizibilitate este vizibil dacă cel puțin 80 % din suprafața iluminantă a marcajului este vizibilă când este privită de un observator situat în orice punct de pe planul de observare definit mai jos:
6.21.5.1. pentru marcajele de vizibilitate (a se vedea anexa 11, figura 1), planul de observare este perpendicular pe axa longitudinală a vehiculului situat la 25 m de extremitatea vehiculului și delimitat:
6.21.5.1.1. |
în înălțime, de două planuri orizontale la 1 m, respectiv 3,0 m deasupra solului, |
6.21.5.1.2. |
în lățime, de două planuri verticale care formează un unghi de 15° înspre exterior în raport cu planul longitudinal median al vehiculului, trec prin intersecția planurilor verticale paralele cu planul longitudinal median al vehiculului care delimitează lățimea totală a vehiculului și cu planul perpendicular pe axa longitudinală a vehiculului care delimitează extremitatea vehiculului; |
6.21.5.2. pentru marcajele de vizibilitate (a se vedea anexa 11, figura 2), planul de observare este paralel cu planul median longitudinal al vehiculului, situat la 25 m de marginea exterioară extremă a vehiculului și delimitat:
6.21.5.2.1. |
în înălțime, de două planuri orizontale la 1 m, respectiv 3,0 m deasupra solului, |
6.21.5.2.2. |
în lățime, de două planuri verticale care formează un unghi de 15° înspre exterior în raport cu un plan perpendicular pe axa longitudinală a vehiculului și care trec prin intersecția planurilor verticale perpendiculare pe axa longitudinală a vehiculului care delimitează lungimea totală a vehiculului și marginea exterioară extremă a vehiculului. |
6.21.6. Orientarea
6.21.6.1. Pe partea laterală:
Cât de aproape posibil de paralela la planul longitudinal median al vehiculului, compatibil cu cerințele referitoare la forma, structura, construcția și funcționarea vehiculului.
6.21.6.2. Înspre spate:
Cât de aproape posibil de paralela la planul transversal al vehiculului, compatibil cu cerințele referitoare la forma, structura, construcția și funcționarea vehiculului.
6.21.7. Alte cerințe
6.21.7.1. Se consideră că marcajele de vizibilitate sunt continue dacă distanța dintre elementele adiacente este cât de mică posibil și nu depășește 50 % din lungimea celui mai scurt element adiacent.
6.21.7.2. În cazul unui marcaj de contur parțial, fiecare colț superior este descris de două drepte care formează un unghi de 90° și care au, fiecare, o lungime de cel puțin 250 mm.
6.21.7.3. Distanța dintre marcajul de vizibilitate montat în spatele vehiculului și fiecare lampă de stop obligatorie ar trebui să fie mai mare de 200 mm.
6.21.7.4. În cazul în care se montează plăci de identificare spate conforme cu seria de modificări 01 la Regulamentul nr. 70, se poate considera, la latitudinea fabricantului, că acestea fac parte din marcajul de vizibilitate spate, în contextul calculării lungimii marcajului de vizibilitate și al proximității acestuia de partea laterală a vehiculului.
6.21.7.5. Amplasările prevăzute pe vehicul pentru marcajele de vizibilitate trebuie să permită instalarea unor marcaje cu o lățime de cel puțin 60 mm.
7. MODIFICĂRI ȘI EXTINDERI ALE OMOLOGĂRII DE TIP DE VEHICUL SAU ALE INSTALĂRII DE DISPOZITIVE DE ILUMINAT ȘI DE SEMNALIZARE LUMINOASĂ
7.1. Fiecare modificare a tipului de vehicul sau a instalării dispozitivelor de iluminat sau de semnalizare luminoasă sau a listei prevăzute la punctul 3.2.2 de mai sus se notifică departamentului administrativ care a omologat tipul de vehicul în cauză. Acest departament poate:
7.1.1. |
să considere că modificările aduse nu sunt susceptibile să aibă un efect negativ important și că în orice caz vehiculul rămâne conform cu cerințele prevăzute; sau |
7.1.2. |
să solicite un nou raport de testare din partea serviciului tehnic care răspunde de testări. |
7.2. Confirmarea extinderii sau refuzarea omologării, specificând modificarea se comunică părților la acord care aplică prezentul regulament prin procedura specificată la punctul 4.3 de mai sus.
7.3. Autoritatea competentă care emite extinderea omologării atribuie un număr de serie pentru o astfel de extindere și informează ulterior celelalte părți la acordul din 1958 care aplică prezentul regulament prin intermediul unei fișe de comunicare conforme cu modelul prezentat în anexa 1 la prezentul regulament.
8. CONFORMITATEA PRODUCȚIEI
Procedurile de producție sunt conforme cu cele stabilite în acord, în apendicele 2 (E/ECE/324-E/ECE/TRANS/505/Rev.2), cu următoarele cerințe:
8.1. Orice vehicul omologat în conformitate cu prezentul regulament trebuie fabricat astfel încât să corespundă tipului omologat prin îndeplinirea condițiilor prevăzute la punctele 5 și 6 de mai sus.
8.2. Titularul unei omologări trebuie, în special:
8.2.1. |
să asigure existența unor proceduri eficace de control al calității vehiculului în ceea ce privește toate aspectele relevante pentru conformitatea cu cerințele stabilite la punctele 5 și 6 de mai sus; |
8.2.2. |
să se asigure că pentru fiecare tip de vehicul se efectuează cel puțin testele prevăzute în anexa 9 la prezentul regulament sau verificările fizice din care se pot deriva date echivalente. |
8.3. Autoritatea competentă poate efectua orice test prevăzut în prezentul regulament. Aceste încercări se efectuează pe mostre selectate aleatoriu, fără a afecta într-un mod negativ angajamentele de livrare ale fabricanților.
8.4. Autoritatea competentă depune eforturi pentru a obține o frecvență anuală a inspecțiilor. Totuși, această frecvență se stabilește la discreția autorității competente, în funcție de încrederea față de procedurile organizate pentru asigurarea unui control eficace al conformității producției. În cazul în care se înregistrează rezultate negative, autoritatea competentă se asigură că se iau toate măsurile necesare pentru restabilirea conformității producției în cel mai scurt timp.
9. SANCȚIUNI PENTRU NECONFORMITATEA PRODUCȚIEI
9.1. Omologarea acordată pentru un tip de vehicul în temeiul prezentului regulament poate fi retrasă dacă nu sunt îndeplinite cerințele sau dacă un vehicul care poartă o marcă de omologare nu este conform cu tipul omologat.
9.2. În cazul în care una dintre părțile contractante la acord care aplică prezentul regulament retrage o omologare acordată anterior, această parte informează de îndată cu privire la aceasta celelalte părți contractante care aplică prezentul regulament, prin intermediul unei fișe de comunicare conforme cu modelul prezentat în anexa 1 la prezentul regulament.
10. ÎNCETAREA DEFINITIVĂ A PRODUCȚIEI
În cazul în care titularul omologării încetează definitiv producția unui tip de vehicul omologat în conformitate cu prezentul regulament, acesta trebuie să informeze autoritatea care a acordat omologarea. La primirea comunicării pertinente, această autoritate informează celelalte părți la acord care aplică prezentul regulament prin intermediul unei fișe de comunicare conforme cu modelul prezentat în anexa 1 la prezentul regulament.
11. DENUMIRILE ȘI ADRESELE SERVICIILOR TEHNICE RESPONSABILE DE EFECTUAREA TESTELOR DE OMOLOGARE ȘI CELE ALE DEPARTAMENTELOR ADMINISTRATIVE
Părțile semnatare la acordul din 1958 care aplică prezentul regulament trebuie să comunice Secretariatului General al Organizației Națiunilor Unite denumirile și adresele serviciilor tehnice care răspund de efectuarea testelor de omologare și cele ale departamentelor administrative care acordă omologarea și cărora le trebuie trimise formularele emise în alte țări care atestă omologarea, extinderea, respingerea sau retragerea omologării.
12. DISPOZIȚII TRANZITORII
12.1. Începând cu data oficială a intrării în vigoare a seriei 03 de modificări, niciuna din părțile contractante care aplică prezentul regulament nu refuză acordarea de omologări în temeiul prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin seria 03 de modificări.
12.2. După 12 luni de la data intrării în vigoare a seriei 03 de modificări, părțile contractante care aplică prezentul regulament acordă omologări numai cu condiția ca tipul de vehicul care urmează să fie omologat să îndeplinească cerințele prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin seria 03 de modificări.
12.3. Părțile contractante care aplică prezentul regulament nu refuză acordarea de extinderi ale omologărilor acordate în temeiul seriei precedente de modificări la prezentul regulament.
12.4. Părțile contractante care aplică prezentul regulament continuă să acorde omologări acelor tipuri de vehicule care satisfac cerințele prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin seria precedentă de modificări, pe parcursul perioadei de 12 luni care urmează datei intrării în vigoare a seriei 03 de modificări.
12.5. Niciuna din părțile contractante care aplică prezentul regulament nu refuză acordarea unei omologări naționale sau regionale unui tip de vehicul omologat în temeiul seriei 03 de modificări la prezentul regulament.
12.6. Până la expirarea perioadei de 36 de luni de la data intrării în vigoare a seriei 03 de modificări la prezentul regulament, niciuna din părțile contractante care aplică prezentul regulament nu refuză acordarea unei omologări naționale sau regionale unui tip de vehicul omologat în temeiul seriei precedente de modificări la prezentul regulament.
12.7. După 36 de luni de la data intrării în vigoare a seriei 03 de modificări la prezentul regulament, părțile contractante care aplică prezentul regulament pot refuza prima înmatriculare națională sau regională (prima punere în circulație) a unui tip de vehicul care nu îndeplinește cerințele din seria precedentă de modificări la prezentul regulament.
12.8. După 60 luni de la data intrării în vigoare a seriei 03 de modificări la prezentul regulament, omologările în temeiul prezentului regulament încetează să fie valabile, cu excepția celor acordate pentru tipurile de vehiculele conforme cu cerințele prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin seria 03 de modificări.
12.9. Sub rezerva dispozițiilor tranzitorii de mai sus, părțile contractante pentru care prezentul acord intră în vigoare după data intrării în vigoare a celei mai recente serii de modificări nu sunt obligate să accepte omologări care se acordă în conformitate cu oricare din seriile de modificări precedente la prezentul regulament.
12.10. Sub rezerva dispozițiilor de la punctul 12.7 sau 12.8, omologările tipurilor de vehicule în temeiul seriei precedente de modificări la regulament care nu sunt vizate de seria 03 de modificări își păstrează valabilitatea, iar părțile contractante care aplică prezentul regulament continuă să le accepte.
12.11. Până în momentul transmiterii către Secretarul General al Națiunilor Unite a unei notificări în sens contrar, Japonia declară că, în ceea ce privește instalarea dispozitivelor de iluminat și de semnalizare luminoasă, pentru Japonia sunt aplicabile numai obligațiile din acordul la care se anexează prezentul regulament cu privire la vehiculele din categoriile M1 și N1.
12.12. Începând cu data intrării în vigoare a suplimentului 7 la seria 02 de modificări, niciuna din părțile contractante care aplică prezentul regulament nu refuză acordarea de omologări în temeiul prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin suplimentul 7 la seria 02 de modificări.
12.13. După 30 luni de la data intrării în vigoare a suplimentului 7 la seria 02 de modificări, părțile contractante care aplică prezentul regulament acordă omologări ECE numai cu condiția ca tipul de vehicul care urmează să fie omologat să îndeplinească cerințele prezentului regulament, astfel cum a fost modificat prin suplimentul 7 la seria 02 de modificări.
12.14. Părțile contractante care aplică prezentul regulament nu refuză acordarea de extinderi ale omologărilor acordate în temeiul seriei precedente de modificări la prezentul regulament, inclusiv al suplimentului 6 la seria 02 de modificări.
12.15. Omologările ECE acordate în temeiul prezentului regulament înainte de data menționată la punctul 12.14 de mai sus, inclusiv extinderile acestor omologări, își păstrează valabilitatea pe o perioadă nedeterminată.
(1) Pentru clarificare, a se vedea anexa 10.
(2) În cazul dispozitivelor de iluminat pentru placa de înmatriculare spate și indicatoarele de direcție (categoriile 5 și 6), a se înlocui cu „suprafață emițătoare de lumină” în absența unei suprafețe luminoase.
(3) În cazul dispozitivelor de iluminat pentru placa de înmatriculare spate și indicatoarele de direcție (categoriile 5 și 6), a se înlocui cu „suprafață emițătoare de lumină” în absența unei suprafețe luminoase.
(4) Cerințele naționale pot permite folosirea unor alte dispozitive pentru îndeplinirea acestei condiții.
(5) 1 pentru Germania, 2 pentru Franța, 3 pentru Italia, 4 pentru Țările de Jos, 5 pentru Suedia, 6 pentru Belgia, 7 pentru Ungaria, 8 pentru Republica Cehă, 9 pentru Spania, 10 pentru Serbia și Muntenegru, 11 pentru Regatul Unit, 12 pentru Austria, 13 pentru Luxemburg, 14 pentru Elveția, 15 (vacant), 16 pentru Norvegia, 17 pentru Finlanda, 18 pentru Danemarca, 19 pentru România, 20 pentru Polonia, 21 pentru Portugalia, 22 pentru Federația Rusă, 23 pentru Grecia, 24 pentru Irlanda, 25 pentru Croația, 26 pentru Slovenia, 27 pentru Slovacia, 28 pentru Bielorus, 29 pentru Estonia, 30 (vacant), 31 pentru Bosnia și Herțegovina, 32 pentru Letonia, 33 (vacant), 34 pentru Bulgaria, 35 (vacant), 36 pentru Lituania, 37 pentru Turcia, 38 (vacant), 39 pentru Azerbaidjan, 40 pentru Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, 41 (vacant), 42 pentru Comunitatea Europeană (Omologările se acordă de către statele membre utilizându-se simbolurile ECE individuale ale acestora), 43 pentru Japonia, 44 (vacant), 45 pentru Australia, 46 pentru Ucraina, 47 pentru Africa de Sud, 48 pentru Noua Zeelandă, 49 pentru Cipru, 50 pentru Malta, 51 pentru Republica Coreea, 52 pentru Malaezia și 53 pentru Thailanda. Numerele următoare se atribuie altor țări, în ordinea cronologică în care acestea ratifică sau aderă la Acordul privind adoptarea de specificații tehnice uniforme pentru vehicule cu roți, echipamente și componente care pot fi montate și/sau folosite la vehicule cu roți și condițiile pentru recunoașterea reciprocă a omologărilor acordate pe baza acestor specificații, iar numerele astfel atribuite se comunică părților contractante la acord de către Secretarul General al Națiunilor Unite.
(6) Denumit și catadioptru alb sau incolor.
(7) Niciuna din dispozițiile prezentului regulament nu împiedică părțile contractante să aplice prezentul regulament în vederea autorizării utilizării, pe teritoriul lor, a marcajelor de vizibilitate albe în spate.
(8) În sensul definiției din Rezoluția consolidată privind construcția vehiculelor (R.E.3), anexa 7 (document TRANS/WP.29/78/Rev.1/Modif.2, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Modificarea 4).
(9) Părțile contractante la respectivele regulamente pot încă interzice utilizarea sistemelor mecanice de curățare în cazul instalării farurilor cu catadioptri de plastic, care poartă marcajul „PL”.
(10) Valoarea de 5° dată pentru unghiul mort de vizibilitate la spatele indicatorului de direcție lateral este o limită superioară d ≤ 2,50 m.
(11) Instalarea acestui dispozitiv poate fi interzisă în temeiul reglementărilor naționale.
(12) Această dispoziție se aplică în primii cinci ani de la data oficială a intrării în vigoare a seriei 03 de modificări la prezentul regulament.
ANEXA 1
ANEXA 2
DISPUNERI ALE MĂRCILOR DE OMOLOGARE
Modelul A
(a se vedea punctul 4.4 al prezentului regulament)
Marca de omologare aplicată pe un vehicul arată că tipul de vehicul în cauză a fost omologat, în ceea ce privește instalarea dispozitivelor de iluminat și semnalizare luminoasă, în Țările de Jos (E4) în temeiul Regulamentului nr. 48, astfel cum a fost modificat prin seria 03 de modificări. Numărul de omologare indică faptul că omologarea a fost acordată în conformitate cu cerințele Regulamentului nr. 48, astfel cum a fost modificat prin seria 03 de modificări.
Modelul B
(a se vedea punctul 4.5 al prezentului regulament)
Marca de omologare aplicată pe un vehicul arată că tipul de vehicul în cauză a fost omologat în Țările de Jos (E4) în temeiul Regulamentului nr. 48, astfel cum a fost modificat prin seria 03 de modificări și al Regulamentului nr. 33 (1). Numărul de omologare indică faptul că, la data la care s-au acordat respectivele omologări, Regulamentul nr. 48 a fost modificat prin seria 03 de modificări, iar Regulamentul nr. 33 era încă în forma sa inițială.
(1) Al doilea număr figurează doar ca exemplu.
ANEXA 3
SUPRAFEȚELE LĂMPILOR, AXA DE REFERINȚĂ, CENTRUL DE REFERINȚĂ ȘI UNGHIURILE DE VIZIBILITATE GEOMETRICĂ
Notă: Sub rezerva schiței, suprafața aparentă este considerată tangentă la suprafața emițătoare de lumină.
SUPRAFAȚA ILUMINANTĂ ÎN COMPARAȚIE CU SUPRAFAȚA EMIȚĂTOARE DE LUMINĂ
(A se vedea punctele 2.9 și 2.8 ale prezentului regulament)
Schița A
|
Suprafață iluminantă |
Suprafață emițătoare de lumină |
Marginile sunt |
a și b |
c și d |
Schița B
|
Suprafață iluminantă |
Suprafață emițătoare de lumină |
Marginile sunt |
a și b |
c și d |
ANEXA 4
VIZIBILITATEA UNEI LĂMPI ROȘII SPRE FAȚĂ ȘI VIZIBILITATEA UNEI LĂMPI ALBE SPRE SPATE
(A se vedea punctele 5.10.1 și 5.10.2 ale prezentului regulament)
ANEXA 5
Stări de încărcare care trebuie luate în considerare la stabilirea variațiilor în orientarea verticală a farurilor de fază scurtă
Stări de încărcare pe punți, prevăzute la punctele 6.2.6.1 și 6.2.6.3.1.
1. Pentru testările următoare, masa pasagerilor este calculată la 75 kg de persoană.
2. Condiții de încărcare pentru diferite tipuri de vehicule:
2.1. |
Vehicule din categoria M1 (1):
|
2.2. |
Vehicule din categoriile M2 și M3 (1): Înclinarea fasciculului luminos al fazei scurte trebuie să fie determinată în următoarele condiții de încărcare:
|
2.3. |
Vehicule din categoria N cu suprafață de încărcare:
|
2.4. |
Vehicule din categoria N fără suprafață de încărcare:
|
(1) În sensul definiției din Rezoluția consolidată privind construcția vehiculelor (R.E.3), anexa 7 (document TRANS/WP.29/78/Rev.1/Modif.2, astfel cum a fost modificată ultima dată prin Modificarea 4).
ANEXA 6
MĂSURAREA VARIAȚIEI ÎNCLINĂRII FASCICULULUI FAZEI SCURTE ÎN FUNCȚIE DE STĂRILE DE ÎNCĂRCARE A VEHICULULUI
1. DOMENIUL DE APLICARE
Prezenta anexă specifică o metodă de măsurare a variațiilor înclinării fasciculului fazei scurte a unui autovehicul, raportate la înclinarea sa inițială, variații cauzate de schimbări în poziția vehiculului, provocate de încărcare.
2. DEFINIȚII
2.1. Înclinare inițială
2.1.1. Unghiul de înclinare inițial declarat
Valoarea înclinării inițiale a fasciculului fazei scurte care este specificată de fabricantul autovehiculului ca valoare de referință pentru calculul variațiilor admise.
2.1.2. Înclinarea inițială măsurată
Valoarea medie a înclinării fasciculului fazei scurte sau înclinarea vehiculului măsurată în starea nr. 1, definită în anexa 5, pentru categoria vehiculului în curs de testare. Servește ca valoare de referință pentru evaluarea variațiilor înclinării fasciculului odată cu variația condițiilor de încărcare.
2.2. Unghiul de înclinare al fazei scurte
Poate fi definit după cum urmează:
|
fie ca unghiul, exprimat în miliradiani, dintre direcția fasciculului spre un punct caracteristic de pe partea orizontală a marginii de separare în distribuția luminoasă a farului și planul orizontal, |
|
fie ca tangentă la acest unghi, exprimată în înclinare procentuală, unghiurile fiind mici (pentru aceste unghiuri mici, 1 % este egal cu 10 mrad). |
Dacă înclinarea se exprimă în înclinare procentuală, aceasta poate fi calculată după următoarea formulă:
unde:
h1 |
este înălțimea deasupra solului, în milimetri, a punctului caracteristic menționat anterior, măsurată pe un ecran vertical perpendicular pe planul median longitudinal al vehiculului, poziționat la o distanță orizontală L; |
h2 |
este înălțimea deasupra solului, în milimetri, a centrului de referință (care este luat ca fiind originea nominală a punctului caracteristic ales la h1); |
L |
este distanța, în milimetri, de la ecran la centrul de referință. |
Valorile negative indică o înclinare descendentă (a se vedea figura 1).
Valorile pozitive indică o înclinare ascendentă.
Note:
1. |
Acest desen reprezintă un vehicul din categoria M1 dar principiul prezentat se aplică și vehiculelor din alte categorii. |
2. |
În cazul în care vehiculul nu încorporează un sistem de orientare a farurilor, variația înclinării fasciculului fazei scurte este identică cu variația înclinării vehiculului. |
3. CONDIȚII DE MĂSURARE
3.1. În cazul în care se recurge la o inspecție vizuală a fasciculului fazei scurte pe ecran sau la o metodă fotometrică, măsurarea se efectuează într-un mediu întunecos (de exemplu, o cameră obscură) cu o suprafață suficient de mare pentru a permite ca vehiculul și ecranul să fie poziționate ca în figura 1. Centrele de referință ale farurilor trebuie să fie la o distanță față de ecran de cel puțin 10 m.
3.2. Solul pe care se efectuează măsurătorile trebuie să fie cât se poate de plat și de orizontal, în așa fel încât repetabilitatea măsurătorilor înclinării fasciculului fazei scurte să poată fi asigurată cu o precizie de ± 0,5 mrad (± 0,05 % înclinare).
3.3. În cazul în care este folosit un ecran, marcarea, poziția și orientarea acestuia în raport cu solul și cu planul median longitudinal al vehiculului vor fi în așa fel încât repetabilitatea măsurătorilor înclinării fasciculului fazei scurte să poată fi asigurată cu o precizie de ± 0,5 mrad (± 0,05 % înclinare).
3.4. Pe parcursul măsurătorilor, temperatura mediului ambient trebuie să fie cuprinsă între 10° și 30 °C.
4. PREGĂTIREA VEHICULULUI
4.1. Măsurătorile trebuie efectuate pe un vehicul care a parcurs o distanță cuprinsă între 1 000 și 10 000 km, de preferință 5 000 km.
4.2. Pneurile trebuie umflate la presiunea maximă specificată de fabricantul vehiculului. Vehiculul trebuie complet alimentat (combustibil, apă, ulei) și echipat cu toate accesoriile și sculele specificate de fabricant. Alimentarea completă cu combustibil înseamnă că rezervorul de combustibil trebuie să fie alimentat la cel puțin 90 % din capacitatea sa.
4.3. Vehiculul trebuie să aibă frâna de staționare eliberată, iar schimbătorul de viteze trebuie să fie la punctul mort.
4.4. Vehiculul trebuie expus timp de cel puțin 8 ore la temperatura specificată la punctul 3.4 de mai sus.
4.5. În cazul în care se folosește o metodă fotometrică sau vizuală, pentru a facilita măsurătorile, pe vehiculul în curs de testare sunt instalate, de preferință, faruri cu o margine de separare bine definită a fasciculului fazei scurte. Se admit și alte măsuri în vederea obținerii unor rezultate cât mai precise (de exemplu, îndepărtarea lentilei farului).
5. PROCEDURA DE ÎNCERCARE
5.1. Generalități
Variațiile fie ale înclinării fasciculului fazei scurte, fie ale înclinării vehiculului, în funcție de metoda aleasă, se măsoară separat, pe fiecare parte a vehiculului. Atât rezultatele obținute la farurile de pe partea stângă, cât și cele obținute la farurile de pe partea dreaptă, în toate condițiile de încărcare specificate în anexa 5, trebuie să fie între limitele stabilite la punctul 5.5 de mai jos. Încărcarea trebuie să se facă progresiv, fără a supune vehiculul unor șocuri excesive.
5.2. Determinarea înclinării inițiale măsurate
Vehiculul trebuie pregătit conform cerințelor punctului 4 de mai sus și încărcat conform cerințelor din anexa 5 (prima stare de încărcare a respectivei categorii de vehicule). Înainte de fiecare măsurătoare, vehiculul va fi balansat conform cerințelor punctului 5.4 de mai jos. Măsurătorile trebuie efectuate de trei ori.
5.2.1. În cazul în care niciunul din cele trei rezultate ale măsurătorilor nu diferă cu mai mult de 2 mrad (0,2 % înclinare) de media aritmetică a rezultatelor, această medie constituie rezultatul final.
5.2.2. În cazul în care una dintre măsurători diferă de media aritmetică a rezultatelor cu mai mult de 2 mrad (0,2 % înclinare), trebuie efectuată o nouă serie de 10 măsurători iar media aritmetică a rezultatelor acestora constituie rezultatul final.
5.3. Metode de măsurare
Pentru măsurarea variațiilor înclinării se poate utiliza orice metodă cu condiția ca rezultatele măsurătorilor să aibă o precizie de ± 0,2 mrad (± 0,02 % înclinare).
5.4. Pregătirea vehiculului pentru fiecare stare de încărcare
Suspensia vehiculului și orice altă componentă care poate influența înclinarea fasciculului fazei scurte se activează în conformitate cu metodele prezentate mai jos.
Cu toate acestea, serviciile tehnice și fabricanții pot propune de comun acord alte metode (fie experimentale, fie bazate pe calcule), în special atunci când testul ridică anumite probleme speciale, cu condiția ca aceste calcule să fie în mod evident valide.
5.4.1. Vehicule din categoria M1 cu suspensie convențională
Cu vehiculul stând pe locul pe care se realizează măsurătoarea și, dacă este necesar, cu roțile așezate pe platforme mobile (care trebuie utilizate în cazul în care absența lor ar duce la restricționarea mișcării suspensiei susceptibile să afecteze rezultatele măsurătorilor), se balansează vehiculul în mod continuu pentru cel puțin trei cicluri complete; pentru fiecare ciclu se împinge în jos mai întâi partea din spate, apoi partea din față a vehiculului.
Secvența de balansare trebuie încheiată cu completarea unui ciclu. Înainte de efectuarea măsurătorilor, vehiculul se lasă să revină singur în starea de repaus. În locul platformelor mobile se poate obține același efect prin mișcarea vehiculului în spate și în față pentru cel puțin o rotație completă a roții.
5.4.2. Vehicule din categoriile M2, M3 și N cu suspensie convențională
5.4.2.1. Dacă metoda de pregătire pentru categoria de vehicule M1 descrisă la punctul 5.4.1 nu este posibilă, se poate utiliza metoda prevăzută la punctul 5.4.2.2 sau 5.4.2.3.
5.4.2.2. Cu vehiculul stând pe locul pe care se realizează măsurătoarea și cu roțile pe sol, se balansează vehiculul modificând temporar starea de încărcare.
5.4.2.3. Cu vehiculul stând pe locul pe care se realizează măsurătoarea și cu roțile pe sol, se acționează suspensia vehiculului și toate celelalte componente care ar putea influența înclinarea fasciculului fazei scurte prin folosirea unui vibrator. Acesta poate fi o platformă vibratoare pe care stau roțile.
5.4.3. Vehicule cu suspensie neconvențională, la care motorul trebuie pus în stare de funcționare
Înainte de a realiza orice măsurătoare, se așteaptă până când vehiculul a ajuns în poziția finală, cu motorul în stare de funcționare.
5.5. Măsurători
Variația înclinării fasciculului fazei scurte trebuie evaluată pentru fiecare condiție de încărcare în raport cu înclinația inițială măsurată, determinată în conformitate cu punctul 5.2 de mai sus.
În cazul în care vehiculul este prevăzut cu un sistem manual de orientare a farurilor, acesta din urmă trebuie reglat la pozițiile specificate de fabricant pentru stările de încărcare date (în conformitate cu anexa 5).
5.5.1. Pentru început, trebuie făcută o singură măsurătoare pentru fiecare condiție de încărcare. Cerințele sunt respectate dacă, pentru toate condițiile de încărcare, variația înclinării se încadrează în limitele calculate (de exemplu, între diferența dintre înclinația inițială declarată și limita inferioară și superioară specificate pentru omologare) cu o marjă de siguranță de 4 mrad (0,4 % înclinare).
5.5.2. În cazul în care rezultatul (rezultatele) oricărei măsurători nu se încadrează în marja de siguranță indicată la punctul 5.5.1 sau depășește (depășesc) valorile limită, se execută o nouă serie de trei măsurători în condițiile de încărcare corespunzătoare acestui rezultat (acestor rezultate) conform celor specificate la punctul 5.5.3.
5.5.3. Pentru fiecare din stările de încărcare menționate mai sus:
5.5.3.1. |
În cazul în care niciunul din cele trei rezultate ale măsurătorilor nu diferă cu mai mult de 2 mrad (0,2 % înclinare) de media aritmetică a rezultatelor, această medie constituie rezultatul final. |
5.5.3.2. |
În cazul în care una dintre măsurători diferă de media aritmetică a rezultatelor cu mai mult de 2 mrad (0,2 % înclinare), trebuie efectuată o nouă serie de 10 măsurători, iar media aritmetică a rezultatelor acestora constituie rezultatul final. |
5.5.3.3. |
În cazul în care vehiculul este prevăzut cu un sistem automat de orientare a farurilor care are un ciclu de histerezis, trebuie considerată ca fiind o valoare semnificativă media rezultatelor la maximul și minimul ciclului de histerezis. |
Toate aceste măsurători trebuie realizate în conformitate cu punctele 5.5.3.1 și 5.5.3.2.
5.5.4. Cerințele sunt îndeplinite dacă, pentru toate condițiile de încărcare, variația dintre înclinația inițială măsurată în conformitate cu punctul 5.2 și înclinația măsurată pentru fiecare condiție de încărcare este mai mică decât valorile calculate la punctul 5.5.1 (fără marja de siguranță).
5.5.5. În cazul în care doar una din limitele maxime sau minime de variație calculate este depășită, fabricantului i se poate permite să aleagă o valoare diferită pentru înclinația inițială declarată, în cadrul limitelor specificate pentru omologare.
ANEXA 7
Indicarea reglajului inițial declarat menționată la punctul 6.2.6.1.1 al prezentului regulament
Exemplu
Dimensiunea simbolului și a caracterelor se stabilește de către fabricant, la latitudinea acestuia.
ANEXA 8
Comenzile aferente dispozitivelor de orientare a farurilor menționate la punctul 6.2.6.2.2 al prezentului regulament
1. Specificații
1.1. Înclinarea descendentă a fasciculului fazei scurte se realizează, în toate cazurile, prin una dintre următoarele modalități:
(a) |
prin mișcarea unei comenzi în jos sau spre stânga; |
(b) |
prin rotirea unei comenzi în sens contrar acelor de ceasornic; |
(c) |
prin apăsarea unui buton (comandă de tip împinge-trage). |
În cazul în care pentru reglarea fazei sunt utilizate mai multe butoane, butonul care dă cea mai mare înclinare trebuie instalat la stânga sau sub butonul sau butoanele pentru alte poziții ale fasciculului fazei scurte.
O comandă rotativă cu bordură sau la care este vizibilă numai bordura trebuie să respecte aceleași principii de funcționare ca și comenzile de tip (a) sau (c).
1.1.1. Această comandă trebuie să aibă simboluri care să indice clar mișcările care corespund înclinării în sus sau în jos a fasciculului fazei scurte.
1.2. Poziția „0” corespunde înclinării inițiale în conformitate cu punctul 6.2.6.1.1 din prezentul regulament.
1.3. Poziția „0”, care, în conformitate cu punctul 6.2.6.2.2 din prezentul regulament, trebuie să fie în „poziția de oprire”, nu trebuie să fie în mod necesar la capătul scalei.
1.4. Marcajele aplicate pe comandă trebuie explicate în manualul de utilizare.
1.5. Pentru identificarea comenzilor se pot utiliza numai următoarele simboluri:
Pot fi utilizate și simboluri utilizând cinci linii în loc de patru.
|
Exemplul 1:
|
|
Exemplul 2:
|
|
Exemplul 3:
|
ANEXA 9
CONTROLUL CONFORMITĂȚII PRODUCȚIEI
1. TESTE
1.1. Poziția lămpilor
Poziția lămpilor, în sensul definițiilor de la punctul 2.7 al prezentului regulament, în lățime, în înălțime și în lungime, se verifică în conformitate cu cerințele generale stabilite la punctele 2.8-2.10, 2.14 și 5.4 ale prezentului regulament.
Valorile măsurate pentru distanțe sunt astfel încât să se îndeplinească specificațiile individuale aplicabile pentru fiecare lampă.
1.2. Vizibilitatea lămpilor
1.2.1. Unghiurile de vizibilitate geometrică se verifică în conformitate cu punctul 2.13 al prezentului regulament.
Valorile măsurate pentru unghiuri sunt astfel încât să se îndeplinească specificațiile individuale aplicabile pentru fiecare lampă, înțelegându-se că limitele unghiurilor pot avea o toleranță corespunzătoare variației de ± 3° autorizată prin dispozițiile punctului 5.3 pentru montarea dispozitivelor de semnalizare luminoasă.
1.2.2. Vizibilitatea luminii roșii spre față și a luminii albe spre spate se verifică în conformitate cu punctul 5.10 al prezentului regulament.
1.3. Alinierea farurilor de fază scurtă spre față
1.3.1. Înclinarea descendentă inițială
Unghiul inițial de înclinare a marginii de separare a fazei scurte se stabilește la valoarea cifrei indicate pe placă, în conformitate cu dispozițiile și modelul din anexa 7.
Alternativ, fabricantul stabilește reglajul inițial la o valoare care diferă de cea a cifrei indicate pe placă dacă se poate demonstra că acesta este reprezentativ pentru tipul omologat în conformitate cu procedurile cuprinse la anexa 6, în special punctul 4.1.
1.3.2. Variația unghiului de înclinare în funcție de sarcină
Variația unghiului de înclinare descendentă a fazei scurte în funcție de starea de încărcare specificată în această secțiune rămâne în intervalul:
0,2-2,8 % |
pentru o înălțime de montare a farurilor h < 0,8; |
0,2-2,8 % |
pentru înălțimea de montare a farurilor 0,8 ≤ h ≤ 1,0; sau |
0,7-3,3 % |
(în funcție de unghiul de iluminare ales de fabricant la omologare); |
0,7-3,3 % |
pentru înălțimea de montare a farurilor 1,0 < h ≤ 1,2 m; |
1,2-3,8 % |
pentru o înălțime de montare a farurilor h > 1,2 m. |
Stările de încărcare se utilizează după cum urmează, în conformitate cu dispozițiile anexei 5 la prezentul regulament, pentru fiecare sistem reglat în consecință.
1.3.2.1. Vehicule din categoria M1:
|
Punctul 2.1.1.1 |
|
Punctul 2.1.1.6 luând în considerare |
|
Punctul 2.1.2 |
1.3.2.2. Vehicule din categoriile M2 și M3:
|
Punctul 2.2.1 |
|
Punctul 2.2.2 |
1.3.2.3. Vehicule din categoria N cu suprafață de încărcare:
|
Punctul 2.3.1.1 |
|
Punctul 2.3.1.2 |
1.3.2.4. Vehicule din categoria N fără suprafață de încărcare:
1.3.2.4.1. |
Vehicule tractoare pentru semiremorci:
|
1.3.2.4.2. |
Tractoare pentru remorci:
|
1.4. Legături electrice și indicatoare
Legăturile electrice se verifică prin pornirea fiecărei lămpi alimentate de la sistemul electric al vehiculului.
Lămpile și indicatoarele funcționează în conformitate cu dispozițiile stabilite la punctele 5.11-5.14 din prezentul regulamentul și cu specificațiile individuale aplicabile fiecărei lămpi.
1.5. Intensitățile luminilor
1.5.1. Farurile de fază lungă
Intensitatea maximă agregată a farurilor de fază lungă se verifică în conformitate cu procedura descrisă la punctul 6.1.9.2 al prezentului regulament. Valoarea obținută este astfel încât se îndeplinește cerința de la punctul 6.1.9.1 al prezentului regulament.
1.6. Prezența, numărul, culoarea, dispunerea și, dacă este cazul, categoria lămpilor se verifică prin inspectarea vizuală a lămpilor și a marcajelor acestora.
Acestea sunt în așa fel încât să se îndeplinească cerințele prevăzute la punctele 5.15 și 5.16, precum și în specificațiile individuale aplicabile fiecărei lămpi în parte.
ANEXA 10
EXEMPLE DE OPȚIUNI DE SURSĂ DE LUMINĂ
ANEXA 11
VIZIBILITATEA MARCAJELOR DE VIZIBILITATE ÎN SPATE ȘI PE PARTEA LATERALĂ A VEHICULULUI
(a se vedea punctul 6.21.5 al prezentului regulament)