19/Volumul 02 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
44 |
41998D0037
L 239/203 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
DECIZIA COMITETULUI EXECUTIV
din 27 octombrie 1998
privind adoptarea măsurilor de combatere a imigrației ilegale
[SCH/Com-ex (98) 37 def. 2]
COMITETUL EXECUTIV,
având în vedere articolul 132 din Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen,
având în vedere articolul 6 din convenția menționată anterior,
— |
subliniind necesitatea respectării drepturilor omului și insistând asupra obligațiilor statelor contractante care decurg din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și din protocoalele acesteia, din Convenția de la Geneva cu privire la statutul juridic al refugiaților și din Protocolul de la New York, din Convenția împotriva torturii și a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante, din Convenția pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare a femeii și din Convenția privind drepturile copilului; |
— |
ținând seama de măsurile luate de și în cadrul UE pentru combaterea imigrației ilegale și recunoscând necesitatea unei abordări integrate; |
— |
recunoscând faptul că politicile de combatere a imigrației ilegale trebuie să conțină dispoziții adecvate pentru examinarea cererilor de azil în conformitate cu dreptul internațional public, |
DECIDE:
În prezent, statele Schengen sunt afectate în mod deosebit de valurile considerabile de imigranți.
Statele Schengen consideră că este necesar să se ia următoarele măsuri pentru combaterea acestei imigrații:
1. |
Elaborarea și actualizarea constantă a unui raport cu privire la situația existentă și formularea unor propuneri pentru adaptarea măsurilor de către grupul operativ. |
2. |
Cooperarea strânsă cu agențiile competente din țările de origine și țările de tranzit în conformitate cu legislația internă din statele Schengen, în special în ceea ce privește asigurarea consilierii și a sprijinului de către ofițerii de legătură ai statelor Schengen. |
3. |
Asigurarea asistenței de către ofițerii de legătură din statele Schengen pentru țările de origine și țările de tranzit, în conformitate cu condițiile prevăzute la punctul 2, sub formă de consiliere cu privire la prevenirea migrării ilegale, astfel încât să se combată imigrarea ilegală într-un stat Schengen. |
4. |
Informările reciproce periodice între toate statele Schengen cu privire la rezultatul misiunilor de experți efectuate în țările de origine și tranzit, în special în țările candidate la aderarea la UE, acesta fiind un factor ce trebuie luat în considerare în legătură cu măsurile de sprijin. |
5. |
Realizarea unor controale intensive la punctele autorizate de trecere a frontierei la frontierele externe în conformitate cu standardele Schengen, insistându-se în mod special asupra sectoarelor de frontieră afectate de imigrație. |
6. |
Supravegherea cât mai cuprinzătoare a frontierelor terestre și maritime din afara punctelor autorizate de trecere a frontierei, mai ales în sectoarele de afectate de imigrația ilegală, prin desfășurarea unor unități mobile. |
7. |
Verificarea zonelor închise publicului din porturi care deservesc traficul maritim internațional. |
8. |
Controale la bordul feriboturilor în timpul încărcării și îmbarcării. |
9. |
Intensificarea măsurilor polițienești la nivel național în conformitate cu legislația internă, mai ales pe principalele rute de transport, dacă este posibil de comun acord și în cooperare cu partenerii Schengen. |
10. |
În conformitate cu legislația internă aplicabilă, amprentarea fiecărui imigrant ilegal a cărui identitate nu poate fi stabilită cu certitudine; păstrarea amprentelor în scopul informării autorităților din alte state Schengen; vor fi respectate principiile legislației cu privire la protecția datelor aplicabile în cadrul cooperării Schengen și în Uniunea Europeană. |
11. |
În conformitate cu legislația internă relevantă, împiedicarea resortisanților străini care au intrat pe teritoriul Schengen în mod ilegal și a căror identitate nu poate fi stabilită cu certitudine să se ascundă pentru a se sustrage urmăririi, fie până când identitatea lor este stabilită în mod cert, fie până când serviciile pentru străini ale poliției ordonă măsurile corespunzătoare și acestea sunt puse în aplicare. |
12. |
Returnarea imediată și sistematică a resortisanților unor terțe țări care au intrat în statele Schengen fără autorizație, dacă nu există nici un drept de ședere și nu există obstacole de natură umanitară serioasă sau dispoziții ale legislației internaționale care să împiedice trimiterea lor înapoi. |
13. |
Impunerea de sancțiuni împotriva transportatorilor care transportă călători care nu dispun de documentele necesare de intrare și tranzit prin statele Schengen. |
14. |
Schimbul de informații – în cooperare cu Europol, în măsura în care acest lucru este permis în cazul datelor personale și cu condiția ca organismele prevăzute de Convenția Europol să își dea acordul – între punctele centrale de legătură desemnate de statele Schengen, cu privire la situația respectivă în desfășurarea ei, la măsurile luate și persoanele reținute, cu accent deosebit asupra filierelor și rutelor de imigrare ilegală și o mai rapidă transmitere a acestor informații către serviciile competente. |
15. |
Coordonarea luptei împotriva filierelor de imigrare ilegală prin intermediul schimbului de informații și cooperării cu Europol, în măsura în care acest lucru este permis în cazul datelor personale și cu condiția ca organismele prevăzute în Convenția Europol să își dea acordul – între serviciile care efectuează investigații, în conformitate cu Convenția Schengen și cu legislația internă, precum și coordonarea măsurilor operative. |
16. |
Aplicarea mutatis mutandis a măsurilor relevante din planul de acțiune al UE, adoptat la 26 ianuarie 1998 (document UE 5573/98) pentru prevenirea fluxului de imigranți provenind din Irak și zonele limitrofe. |