(1)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 451/2011 (2), Consiliul a instituit taxe antidumping pentru importurile de anumite tipuri de hârtie cretată de calitate superioară originară din Republica Populară Chineză („RPC” sau „țara în cauză”) („măsurile inițiale”). Investigația care a condus la instituirea măsurilor inițiale va fi denumită în continuare „investigația inițială”.

(2)

În urma unei investigații antisubvenție, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 452/2011 (3), Consiliul a impus și o taxă compensatorie definitivă asupra importurilor de anumite tipuri de hârtie cretată de calitate superioară originară din RPC.

(3)

Măsurile antidumping au luat forma unei taxe ad valorem cuprinse între 8 % și 35,1 % pentru importurile provenite de la exportatori desemnați individual, cu un nivel al taxei reziduale la nivel național de 27,1 % pentru toți ceilalți exportatori.

(4)

În urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (4) („regulamentul de bază”), la 3 iulie 2017, Consiliul a reinstituit măsurile antidumping definitive asupra importurilor de anumite tipuri de hârtie cretată de calitate superioară originară din RPC prin Regulamentul (UE) 2017/1188 (5) („reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor”).

(5)

Taxele antidumping în vigoare în prezent sunt cuprinse între 8 % și 35,1 % pentru importurile provenite de la producătorii-exportatori incluși în eșantion și 27,1 % pentru toate celelalte întreprinderi din RPC.

(6)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (6) a măsurilor antidumping în vigoare aplicabile importurilor de anumite tipuri de hârtie cretată de calitate superioară originară din RPC, Comisia Europeană („Comisia”) a primit o cerere de deschidere a unei reexaminări în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Cererea de reexaminare a fost transmisă la 31 martie 2022 de Arctic Paper Grycksbo AB, Burgo Group SpA, Fedrigoni SpA, Lecta Group și Sappi Europe SA („solicitanții”) în numele industriei din Uniune producătoare de anumite tipuri de hârtie cretată de calitate superioară în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(7)

Cererea de reexaminare a fost bazată pe argumentul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil continuarea sau reapariția dumpingului și continuarea sau reapariția prejudiciului pentru industria din Uniune.

(8)

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului instituit în baza articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente dovezi pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a deschis, la 30 iunie 2022, o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor cu privire la importurile în Uniune de anumite tipuri de hârtie cretată de calitate superioară originară din RPC, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Ea a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (7) („avizul de deschidere”).

(9)

Printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 30 iunie 2022, Comisia a anunțat, în plus, deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 18 din Regulamentul (CE) nr. 597/2009 al Consiliului (8) vizând măsurile compensatorii definitive în vigoare cu privire la importurile în Uniune de anumite tipuri de hârtie cretată de calitate superioară originară din Republica Populară Chineză.

(10)

Investigația vizând probabilitatea unei continuări sau reapariții a dumpingului a cuprins perioada 1 ianuarie 2021 – 31 decembrie 2021 („perioada investigației de reexaminare” sau „PIR”). Examinarea evoluțiilor relevante pentru aprecierea probabilității continuării sau reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2018 și sfârșitul perioadei investigației de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(11)

În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la investigație. În plus, Comisia a informat în mod specific solicitanții, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-exportatori, importatorii și utilizatorii din Uniune cunoscuți ca fiind interesați, precum și autoritățile chineze, cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și i-a invitat să participe.

(12)

Părțile interesate au avut posibilitatea de a formula observații cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita să fie audiate de Comisie și/sau de consilierul-auditor pentru proceduri comerciale.

(13)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(14)

În avizul de deschidere a investigației de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a afirmat că a constituit în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat eșantionul pe baza reprezentativității în ceea ce privește volumul producției și al vânzărilor de produs similar în UE între 1 ianuarie și 31 decembrie 2021. Acest eșantion a fost format din 3 producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat aproximativ 41 % din volumul total estimat al producției și 37 % din vânzările estimate de produs similar în Uniune. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu. Nu s-au primit observații și, prin urmare, eșantionul provizoriu a fost confirmat. Eșantionul este reprezentativ pentru industria din Uniune.

(15)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a constitui un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați cunoscuți să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere a reexaminării în perspectiva expirării măsurilor.

(16)

Niciun importator neafiliat nu s-a manifestat și, în consecință, nu au fost primite informațiile solicitate.

(17)

În avizul de deschidere a investigației de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion de producători-exportatori în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(18)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a constitui un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. Însă niciun producător-exportator nu s-a manifestat și, în consecință, nu au fost primite informațiile solicitate.

(19)

În plus, Comisia a solicitat Misiunii RPC de pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație. Nu s-a primit însă niciun răspuns.

(20)

Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze („GC”) un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar.

(21)

Comisia a trimis chestionare celor trei producători din Uniune incluși în eșantion. La data deschiderii investigației, aceleași chestionare au fost puse la dispoziție online pe site-ul de internet al DG Comerț (9). În plus, Comisia a trimis solicitanților un chestionar privind datele macroeconomice. Chestionarele au fost puse și la dispoziția importatorilor neafiliați și a utilizatorilor pe același site de internet al DG Comerț (10).

(22)

S-au primit răspunsuri la chestionar din partea celor trei producători din Uniune incluși în eșantion. În plus, solicitanții au furnizat Comisiei date macroeconomice. Producătorii-exportatori nu au furnizat un răspuns la chestionar. Nu s-a primit niciun răspuns din partea importatorilor neafiliați. Niciunul dintre utilizatori nu a furnizat răspunsuri la chestionare.

(23)

Deoarece nici producătorii-exportatori chinezi, nici GC, nu au cooperat, constatările privind dumpingul și prejudiciul au fost stabilite pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Misiunea Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană a fost informată în consecință. Nu s-a primit nicio observație.

(24)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului și prejudiciului, precum și interesul Uniunii.

(25)

Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor întreprinderi:

(26)

La 14 iunie 2023, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină taxele antidumping în vigoare. Toate părțile au beneficiat de o perioadă în care au putut face observații cu privire la respectiva comunicare.

(27)

Observațiile prezentate de părțile interesate au fost analizate de Comisie și au fost luate în considerare, după caz. Au fost audiate părțile care au formulat o solicitare în acest sens.

(28)

Produsul care face obiectul reexaminării este același cu cel din investigația inițială și din reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor și anume, anumite tipuri de hârtie cretată de calitate superioară („HCCS”), care înseamnă hârtie cretată sau carton cretat pe una sau pe ambele fețe (cu excepția hârtiei kraft sau a cartonului kraft), sub formă de foi sau rulouri, cu o greutate de minimum 70 g/m2, dar de maximum 400 g/m2, și cu un indice de alb mai mare de 84 (măsurat în conformitate cu ISO 2470-1).

(29)

Produsul care face obiectul reexaminării nu include:

(30)

Produsul vizat de investigația de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor este produsul care face obiectul reexaminării, originar din China, încadrat în prezent la codurile NC ex 4810 13 00, ex 4810 14 00, ex 4810 19 00, ex 4810 22 00, ex 4810 29 30, ex 4810 29 80, ex 4810 99 10 și ex 4810 99 80 (coduri TARIC 4810130020, 4810140020, 4810190020, 4810220020, 4810293020, 4810298020, 4810991020 și 4810998020).

(31)

Astfel cum s-a stabilit în investigația inițială, precum și în reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor, prezenta investigație de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări de bază:

(32)

Comisia a concluzionat că, prin urmare, aceste produse sunt produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(33)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea conduce la continuarea sau reapariția dumpingului din partea RPC.

(34)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 23, niciun exportator/producător din China nu a cooperat la investigația de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. În consecință, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului s-au bazat pe datele disponibile, în special pe informațiile din cererea de reexaminare și pe datele statistice furnizate de Eurostat, Global Trade Atlas („GTA”) (12), Institutul Brazilian de Geografie și Statistică (13), Ministerul Mineritului și Energiei din Brazilia (14), precum și pe informațiile disponibile public de pe site-ul oficial de internet al întreprinderii braziliene Sylvamo Ltda (15).

(35)

În cursul perioadei investigației de reexaminare, datele statistice arată că importurile de HCCS din RPC în Uniune au fost mai mici de 200 de tone. Comisia a concluzionat că aceste cantități nu au fost reprezentative, deoarece reprezentau mai puțin de 1 % din totalul importurilor de produs în cauză în Uniune. Prin urmare, nu a putut fi efectuată o analiză pertinentă a dumpingului pe baza importurilor din China în Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare. În consecință, investigația s-a axat pe probabilitatea reapariției dumpingului.

(36)

În ceea ce privește RPC, având în vedere dovezile suficiente disponibile la deschiderea investigației de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor care tind să demonstreze existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a deschis investigația în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(37)

Pentru a obține informațiile necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar GC. În plus, în avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze dovezile justificative privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio observație din partea părților interesate cu privire la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(38)

La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a precizat, în plus, că, având în vedere dovezile disponibile, a selectat în mod provizoriu Indonezia ca țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. În cursul perioadei investigației, Indonezia a trecut de la o țară cu venituri medii superioare la o țară cu venituri mai mici (16). Prin urmare, Comisia a declarat că va examina alte posibile țări adecvate în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(39)

La 20 februarie 2023, Comisia a informat părțile interesate printr-o notă privind sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze la stabilirea valorii normale, utilizând Brazilia ca țară reprezentativă. În plus, Comisia a informat părțile interesate că va stabili costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale („VAG”), precum și profiturile, pe baza informațiilor disponibile pentru întreprinderea Sylvamo Ltda., un producător brazilian din țara reprezentativă. Observații au fost primite numai de la solicitanți și sunt abordate în secțiunea 3.3.4 de mai jos.

(40)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „În cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costurile VAG”).

(41)

Astfel cum se explică mai jos, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei investigații că, pe baza dovezilor disponibile și având în vedere lipsa cooperării GC și a producătorilor-exportatori, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază era adecvată.

(42)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază prevede că „Distorsiunile semnificative sunt acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau mai multora dintre următoarele elemente:

(43)

Întrucât lista prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază nu este cumulativă, nu este necesar să fie luate în considerare toate elementele pentru a identifica existența unor distorsiuni semnificative. În plus, aceleași circumstanțe concrete pot fi utilizate pentru a demonstra existența unuia sau a mai multor elemente din listă. Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) trebuie formulată pe baza tuturor dovezilor disponibile. Evaluarea globală privind existența distorsiunilor poate lua în considerare și contextul general și situația din țara exportatoare, în special în cazul în care elementele fundamentale ale structurii economice și administrative a țării exportatoare conferă guvernului competențe substanțiale de a interveni în economie astfel încât prețurile și costurile să nu fie rezultatul dezvoltării libere a forțelor pieței.

(44)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede că „[...] În cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector”.

(45)

În temeiul acestei dispoziții, Comisia a emis un raport de țară privind RPC („raportul”) (17), care arată existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în ceea ce privește numeroși factori esențiali pentru producție (cum ar fi terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și în sectoare specifice (cum ar fi oțelul și produsele chimice). Raportul a fost adăugat la dosarul investigației în etapa de deschidere, iar părțile interesate au fost invitate să respingă, să transmită observații sau să completeze dovezile conținute în dosarul investigației la momentul deschiderii ei.

(46)

Cererea, care face trimitere la raport și la constatările sale privind distorsiunile pieței, a indicat că observațiile raportului cu privire la stabilirea prețurilor și la alocarea factorilor de producție, cum ar fi terenurile, energia, capitalul și materiile prime, care sunt influențați de stat într-un mod foarte semnificativ, sunt valabile în special pentru sectorul chinez al HCCS.

(47)

GC nu a prezentat observații și nu a furnizat dovezi care să susțină sau să respingă dovezile existente la dosarul cazului, inclusiv raportul și dovezile suplimentare furnizate de solicitant, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la adecvarea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față, iar Comisia nu a primit observații din partea producătorilor-exportatori chinezi.

(48)

Comisia a examinat dacă este adecvat sau nu să utilizeze prețurile și costurile interne din RPC, având în vedere existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a realizat examinarea respectivă pe baza dovezilor disponibile la dosar, incluzând dovezile cuprinse în raport, care se bazează pe surse disponibile în mod public. Analiza a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia RPC în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul reexaminării. Comisia a completat aceste elemente doveditoare cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în RPC.

(49)

Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul de „economie socialistă de piață”. Acest concept este consfințit în Constituția Chinei și determină guvernanța economică a RPC. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume deținerea în proprietate de către întregul popor și deținerea în proprietate colectivă de către oamenii muncii”. Economia de stat este considerată „forța conducătoare a economiei naționale”, iar statul are mandatul „de a asigura consolidarea și creșterea ei” (18). În consecință, configurația generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții publice substanțiale în economie, dar astfel de intervenții sunt mandatate în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății publice asupra proprietății private domină întregul sistem juridic și este evidențiată ca principiu general în toate actele legislative centrale. Legislația chineză în materie de proprietate este un foarte bun exemplu: ea se referă la stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază în cadrul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant. Sunt tolerate și alte forme de proprietate, cărora legea le permite să se dezvolte alături de proprietatea statului (19).

(50)

În plus, în temeiul legislației chineze, economia socialistă de piață este dezvoltată sub conducerea Partidului Comunist Chinez („PCC”). Structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o superstructură în cadrul căreia rolul PCC și al statului nu pot fi diferențiate. În urma modificării Constituției chineze din martie 2018, rolului de conducere al PCC i s-a acordat o importanță și mai mare prin reafirmarea acestuia în textul articolului 1 din Constituție. După prima teză deja existentă a dispoziției: „[...] sistemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze”, s-a adăugat o nouă, a doua, teză care stipulează: „[t] răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este rolul de conducător al Partidului Comunist din China” (20). Aceasta ilustrează controlul necontestat și în continuă creștere exercitat de PCC asupra sistemului economic al RPC. Acest rol de conducător și acest control sunt inerente sistemului chinez și depășesc cu mult situația obișnuită din alte țări în care guvernele exercită un control macroeconomic general, în limitele căruia acționează forțele pieței libere.

(51)

Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă în îndeplinirea unor obiective care coincid cu agenda politică stabilită de PCC în loc să reflecte condițiile economice predominante de pe o piață liber (21). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, incluzând sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și instrumente de la nivelul mediului de reglementare.

(52)

În primul rând, la nivelul controlului administrativ general, direcția economiei chineze este guvernată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Ansamblul acestor planuri acoperă o matrice cuprinzătoare și complexă de sectoare și politici transversale și este prezent la toate nivelurile de guvernare. Planurile de la nivel provincial sunt detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai ample. Planurile precizează, în plus, modalitatea de sprijinire a industriilor/sectoarelor relevante, precum și termenele în care trebuie realizate obiectivele. Unele planuri conțin încă obiective explicite privind realizările. În cadrul planurilor, sectoarele și/sau proiectele industriale individuale sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative), în conformitate cu prioritățile guvernului și cu obiectivele de dezvoltare specifice (modernizare industrială, expansiune internațională etc.) care le sunt atribuite. Operatorii economici, atât privați, cât și de stat, trebuie să își adapteze efectiv activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Acest aspect se datorează nu numai caracterului obligatoriu al planurilor, ci și faptului că autoritățile chineze relevante de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și își utilizează competențele în mod corespunzător, determinând astfel operatorii economici să respecte prioritățile stabilite în planuri (a se vedea și secțiunea 3.3.2.5 de mai jos) (22).

(53)

În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar al RPC este dominat de băncile comerciale de stat și băncile de susținere a politicilor statului. Aceste bănci, atunci când stabilesc și pun în aplicare politica lor de creditare, trebuie să se alinieze la obiectivele politicii industriale a guvernului, mai degrabă decât să evalueze în primul rând meritele economice ale unui anumit proiect (a se vedea și secțiunea 3.3.2.8 de mai jos) (23). Același procedeu este valabil și pentru celelalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele titlurilor de capital, piețele de obligațiuni, piețele participațiilor private etc. De asemenea, aceste părți ale sectorului financiar sunt organizate din punct de vedere instituțional și operațional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și facilitarea intervenției statului și a PCC (24).

(54)

În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervențiile statului în economie iau o serie de forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii altor obiective de politică decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață în domeniul respectiv. Legislația aplicabilă prevede în mod specific faptul că achizițiile publice se efectuează cu scopul de a facilita realizarea obiectivelor stabilite prin politicile de stat. Natura acestor obiective rămâne totuși nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (25). În mod similar, în domeniul investițiilor, GC menține un control și o influență semnificative asupra destinației și magnitudinii investițiilor de stat și private. Autoritățile utilizează trierea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții, ca instrumente importante de sprijinire a obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului statului asupra sectoarelor esențiale sau susținerea industriei interne (26).

(55)

În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții guvernamentale multiple. Astfel de intervenții substanțiale ale statului sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării eficiente a resurselor în conformitate cu principiile pieței (27).

(56)

În RPC, întreprinderile care își desfășoară activitatea sub proprietatea, controlul și/sau supravegherea politicilor sau orientările statului reprezintă o parte esențială a economiei.

(57)

În timp ce în industria hârtiei cretate, gradul de deținere în proprietate de către stat nu pare a fi semnificativ, GC își menține participația la o serie de producători, cum ar fi cea mai mare întreprindere producătoare de hârtie din China, Shandong Chenming Paper Holding (28). Într-adevăr, Chenming Paper Holding este deținută de Chenming holdings (15,2 %) deținută la rândul ei (45,2 %) de entitatea deținută integral de stat Shandong Shouguang Jinxin Investment Development Holding Group Co., Ltd (29). În plus, având în vedere că intervențiile PCC în procesul decizional operațional au devenit norma și în întreprinderile private (30), PCC pretinzând că deține o poziție de lider cu privire la aproape toate aspectele economiei țării, influența statului prin intermediul structurilor PCC în cadrul întreprinderilor conduce efectiv la situația în care operatorii economici se află sub controlul și supravegherea politică a guvernului, având în vedere măsura în care structurile statului și ale partidului s-au dezvoltat împreună în RPC.

(58)

Acest aspect este evident și la nivelul Asociației China Paper și al asociației sectoriale din industrie. În conformitate cu articolul 3 din statutul său, Asociația „China Paper Association”„respectă rolul de conducere generală al Partidului Comunist din China” și „acceptă îndrumarea, supravegherea, gestionarea în afaceri de către entitățile responsabile cu înregistrarea, precum și dezvoltarea rolului de conducere al partidului, precum și de către departamentele administrative responsabile cu industria” (31).

(59)

În consecință, chiar și producătorii privați din sectorul produsului care face obiectul reexaminării sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață. Într-adevăr, atât întreprinderile publice, cât și cele private din sector fac obiectul supravegherii și al îndrumării în privința politicilor, astfel cum se prevede și în secțiunea 3.3.2.5 de mai jos.

(60)

Pe lângă exercitarea controlului asupra economiei prin intermediul proprietății asupra întreprinderilor deținute de stat („IDS”) și a altor instrumente, GC este în măsură să intervină în procesul de stabilire a prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor. În timp ce dreptul de a numi și de a revoca personalul de conducere esențial din cadrul IDS de către autoritățile de stat relevante, în conformitate cu legislația chineză, poate fi considerat ca reflectând drepturile de proprietate corespunzătoare (32), celulele PCC din cadrul întreprinderilor deținute de stat și private reprezintă un alt canal important prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. Conform dreptului întreprinderilor comerciale din RPC, se înființează o organizație PCC în fiecare întreprindere (cu cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC (33)), iar întreprinderea oferă condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid. În trecut, această cerință pare să nu fi fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat pretențiile de a controla deciziile comerciale în întreprinderi ca o chestiune de principiu politic (34), inclusiv exercitarea de presiuni asupra întreprinderilor private pentru a pune pe primul loc „patriotismul” și pentru a urma disciplina de partid (35). În 2017, s-a raportat că există celule de partid în 70 % dintre cele aproximativ 1,86 milioane de întreprinderi private, exercitându-se o presiune tot mai mare pentru ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul întreprinderilor respective (36). Aceste norme se aplică pe scară largă în întreaga economie a Chinei, în toate sectoarele, inclusiv producătorilor produsului care face obiectul reexaminării și furnizorilor de factori de producție aferenți.

(61)

În plus, la 15 septembrie 2020 a fost publicat un document intitulat „Orientările Biroului General al Comitetului central al PCC privind intensificarea activității Frontului Unit în sectorul privat pentru noua eră” („orientările”) (37), care a extins și mai mult rolul comitetelor de partid în cadrul întreprinderilor private. Secțiunea II.4 din orientări prevede: „[...] trebuie să sporim capacitatea globală a partidului de a conduce activitatea Frontului Unit în sectorul privat și să intensificăm efectiv activitatea în acest domeniu”; iar secțiunea III.6 prevede: „[...] trebuie să facem în continuare progrese în ceea ce privește construcția partidului în cadrul întreprinderilor private și să permitem celulelor de partid să își îndeplinească rolul în mod eficient, asemenea unei fortărețe, precum și să le permitem membrilor de partid să acționeze în calitate de avangardiști și pionieri.” Astfel, orientările accentuează rolul PCC în cadrul întreprinderilor și al altor entități din sectorul privat și încearcă să sporească acest rol (38).

(62)

Investigația a confirmat faptul că suprapunerile dintre pozițiile de conducere și funcțiile de membru al PCC/de partid sunt frecvente în industria hârtiei cretate. De exemplu, președintele Consiliului de administrație al Shandong Chenming Paper Group Co., Ltd. deține în paralel funcția de secretar al comitetului de partid al întreprinderii (39). Un articol de pe site-ul de internet al Shandong Chenming Paper a evidențiat suplimentar angajamentul grupului de a pune în aplicare deciziile luate în cadrul celui de al 20-lea Congres Național al Partidului Comunist Chinez și de „[a] pune în aplicare pe deplin, cu acuratețe și în mod cuprinzător noul concept de dezvoltare, de a ne concentra asupra activității principale, de a consolida industria, de a rămâne angajați și hotărâți și de a obține noi realizări importante pe calea modernizării în stil chinezesc” (40). În cursul unei reuniuni cu președintele Consiliului de administrație al grupului, secretarul comitetului municipal de partid a asigurat că „comitetul municipal de partid și guvernul municipal vor continua să optimizeze mediul de afaceri, [...] vor coordona și vor soluționa dificultățile și problemele legate de procesele de producție și operaționale ale întreprinderilor în timp util și vor sprijini pe deplin Chenming în stabilizarea și creșterea producției pentru a obține o dezvoltare și mai bună” (41).

(63)

Președintele Consiliului de administrație al grupului „și-a exprimat recunoștința față de comitetul municipal de partid și guvernul municipal pentru sprijinul acordat dezvoltării întreprinderii” și a confirmat că „întreprinderea va profita de oportunități și va coopera în mod activ cu comitetul municipal de partidului și cu guvernul municipal în ceea ce privește structura și dezvoltarea industriei forestiere” (42). O astfel de implicare poate fi confirmată și în cazul altor întreprinderi din industria hârtiei cretate. Președintele Consiliului de administrație și directorul general al Shandong Sun Paper Co., Ltd., de exemplu, care este și secretarul comitetului de partid (43), a declarat că „Fără reformă și fără deschidere față de politica partidului, nu va exista nicio dezvoltare a Sun Paper; fără sprijinul partidului și al guvernului, nu ar exista o glorie a Sun Paper” (44).

(64)

Prezența și intervenția statului pe piețele financiare (a se vedea și 3.3.2.8 de mai jos), precum și în furnizarea de materii prime și factori de producție au un efect suplimentar de denaturare a pieței (45). Astfel, prezența statului în cadrul întreprinderilor din industria hârtiei cretate și din alte industrii (cum ar fi industria financiară și industria factorilor de producție) permite GC să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile.

(65)

Direcția urmată de economia chineză este determinată într-o mare măsură de un sistem elaborat de planificare care stabilește prioritățile și obiectivele asupra cărora trebuie să se concentreze administrațiile centrale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative care acoperă practic toate sectoarele economice. Obiectivele stabilite de instrumentele de planificare sunt obligatorii, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător al guvernului. În ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt direcționate către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic, în loc să fie alocate după cum dictează forțele pieței (46).

(66)

Autoritățile chineze au aplicat o serie de politici care orientează funcționarea sectorului produsului care face obiectul reexaminării. În primul rând, tehnologiile utilizate pentru fabricarea hârtiei cretate sunt încadrate în industriile încurajate din Catalogul Chinei de îndrumare în ceea ce privește restructurarea industriei (47), din 2019, care semnalează intențiile autorităților de a crea un mediu de reglementare favorabil dezvoltării sectorului și care, totodată, ar putea deschide calea către accesul industriei la finanțare. În plus, catalogul specifică și obiectivele esențiale în materie de producție, de exemplu în ceea ce privește diferite forme de pastă de lemn (48), se referă la dezvoltarea unor echipamente avansate de fabricare a celulozei și a hârtiei (49) și menționează diferite sectoare de producție a hârtiei și a pastei de lemn care trebuie eliminate în cazul în care capacitățile anuale nu sunt îndeplinite (50). În plus, cel de al 14-lea plan cincinal național (51) invită industria să „accelereze transformarea și modernizarea întreprinderilor din industrii esențiale, cum ar fi industria chimică și fabricarea hârtiei” (52). Cel de al 14-lea plan cincinal privind silvicultura și dezvoltarea ierbii (53) subliniază obiectivul „[...] de a consolida industriile tradiționale [...] de a promova prelucrarea profundă a lemnului [...] de a sprijini transformarea verde și digitală a sectoarelor economice precum pădurile, prelucrarea lemnului și a bambusului, produsele chimice forestiere, celuloza și hârtia” (54) și „de a accelera eliminarea capacităților de producție învechite [...] pentru a promova transformarea tehnologică și a îmbunătăți rata de utilizare a energiei și a materiilor prime” (55).

(67)

În plus, politicile la nivel național privind industria hârtiei cretate sunt puse în aplicare la nivel subcentral prin intermediul documentelor de planificare corespunzătoare. Cel de al 14-lea plan cincinal (56) al provinciei Shandong privind construirea unei provincii de producție puternice menționează că „[...] la sfârșitul «celui de al 14-lea plan cincinal», [...] amploarea industriilor fierului și oțelului, metalelor neferoase, aparatelor de uz casnic, fabricării hârtiei și a altor industrii se va situa printre primele trei din țară” (57), solicitând în continuare un sprijin financiar fiscal și fiscal optimizat (58) și precizând în mod explicit că „[...] departamentele administrației financiare provinciale, municipale și regionale trebuie să consolideze coordonarea fondurilor și să adopte în mod cuprinzător metode precum investițiile participative, reducerile dobânzilor la împrumuturi și recompensele și subvențiile ex post pentru a spori sprijinul pentru industria prelucrătoare” (59). În Planul de acțiune al provinciei Shandong pentru o provincie puternică în domeniul producției avansate în perioada 2022 – 2025 (60), administrația locală afirmă că „[...] grupul mic de conducere al provinciei pentru construirea unei provincii producătoare puternice joacă un rol cuprinzător și coordonator, iar departamentele relevante aflate direct sub autoritatea guvernului provincial își îndeplinesc sarcinile în mod corespunzător. Principalii camarazi responsabili ai comitetelor de partid și ai guvernelor de la nivel municipal și regional se bazează pe cercetare și pe munca în teren și își asumă rolul de lider în promovarea punerii în aplicare a politicilor relevante.” (61) Planul de acțiune al provinciei Jiangsu privind vârful emisiilor de carbon, aplicabil industriilor și sectoarelor esențiale (62) din Jiangsu, conține și instrucțiunile pentru „[...] a accelera transformarea și modernizarea industriilor tradiționale [...], cum ar fi [...] fabricarea hârtiei” (63). Prin urmare, prin aceste mijloace și prin altele, autoritățile chineze direcționează și controlează practic toate aspectele dezvoltării și funcționării sectorului.

(68)

În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele de politică publică vizând industria hârtiei cretate. Aceste măsuri împiedică forțele pieței să acționeze liber.

(69)

Conform informațiilor din dosar, sistemul chinez de declarare a falimentului este inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi de a stinge în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și ale debitorilor. Acest aspect pare să fie determinat de faptul că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează, în mod oficial, pe principii similare celor aplicate în legislațiile corespunzătoare din alte țări decât RPC, sistemul chinez este caracterizat de o aplicare sistematică insuficientă. Este de notorietate că numărul falimentelor rămâne mic în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând deoarece procedura de insolvență suferă de o serie de deficiențe, care acționează efectiv ca un factor de descurajare a declarării falimentului. Mai mult, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, având adesea o influență directă asupra rezultatului procedurii (64).

(70)

În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt evidente îndeosebi în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în RPC (65). Toate terenurile sunt deținute de stat (terenuri rurale deținute în mod colectiv și terenuri urbane aflate în proprietatea statului), iar alocarea acestora rămâne exclusiv la latitudinea statului. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de folosință asupra terenurilor într-un mod transparent și la prețurile pieței, de exemplu prin introducerea procedurilor de ofertare. Totuși, se întâmplă frecvent ca aceste dispoziții să nu fie respectate, anumiți cumpărători obținând terenul gratuit sau sub prețul pieței (66). În plus, autoritățile urmăresc deseori obiective politice specifice, inclusiv punerea în aplicare a planurilor economice atunci când alocă terenuri (67).

(71)

La fel ca alte sectoare din economia chineză, producătorii produsului care face obiectul reexaminării se supun normelor uzuale prevăzute de legislația chineză privind falimentul, întreprinderile comerciale și proprietatea. Acest fenomen are ca efect faptul că și aceste întreprinderi sunt supuse distorsiunilor descendente care rezultă din aplicarea discriminatorie sau inadecvată a legislației privind falimentul și proprietatea. Aceste considerații, bazate pe dovezile disponibile, par să fie pe deplin aplicabile și în sectorul silviculturii și al producției de lemn. Prezenta investigație nu a dezvăluit nimic care să pună la îndoială aceste constatări.

(72)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există o aplicare discriminatorie sau inadecvată a legislației în materie de faliment și proprietate în sectorul produsului care face obiectul reexaminării.

(73)

Un sistem de salarizare bazată pe piață nu se poate dezvolta pe deplin în RPC întrucât lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile la organizare colectivă. RPC nu a ratificat o serie de convenții esențiale ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM), în special cele privind libertatea de asociere și de negociere colectivă (68). Conform legislației naționale, este activă o singură organizație sindicală. Totuși, această organizație nu este independentă de autoritățile statului, iar implicarea ei în negocierea colectivă și în protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (69). În plus, mobilitatea forței de muncă din China este limitată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, care limitează accesul la întreaga gamă de asigurări sociale și de alte beneficii pentru rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă. Aceste aspecte au, în mod obișnuit, drept consecință faptul că lucrătorii care nu sunt în posesia înregistrării reședinței la nivel local se găsesc într-o situație vulnerabilă de angajare în muncă și primesc venituri mai mici decât titularii înregistrării reședinței (70). Aceste constatări indică o distorsionare a costurilor salariale în RPC.

(74)

Nu a fost transmisă nicio dovadă care să indice că industria hârtiei cretate nu ar fi supusă sistemului chinez de drept al muncii descris. Prin urmare, sectorul este afectat de distorsiunile costurilor salariale atât direct (în cazul fabricării produsului în cauză sau al principalei materii prime pentru producția lui), cât și indirect (în cazul accesului la capital sau la factori de producție ai întreprinderilor supuse aceluiași sistem de muncă din RPC).

(75)

Accesul la capital al întreprinderilor din RPC este afectat de diverse distorsiuni. În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică a băncilor deținute de stat (71), care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar, în cazul întreprinderilor nefinanciare deținute de stat, băncile rămân legate de stat nu numai prin proprietate, ci și prin relații personale (directorii executivi ai instituțiilor financiare mari deținute de stat sunt numiți în cele din urmă de PCC) (72) și, din nou, la fel ca în cazul întreprinderilor nefinanciare deținute de stat, băncile pun în aplicare în mod regulat politici publice concepute de GC. În acest sens, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu necesitățile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (73). Acest aspect este amplificat de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt sens (74).

(76)

Deși se recunoaște faptul că diversele dispoziții legale se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar normal și normele prudențiale – cum ar fi necesitatea de a examina bonitatea debitorului – un volum copleșitor de dovezi, inclusiv constatările efectuate în cadrul investigațiilor în materie de apărare comercială (75), sugerează că aceste dispoziții joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice.

(77)

De exemplu, GC a clarificat faptul că inclusiv deciziile din sectorul bancar comercial privat trebuie să fie supravegheate de către PCC și să fie în conformitate cu politicile naționale. Unul dintre cele trei obiective generale ale statului în legătură cu guvernanța bancară este în prezent consolidarea rolului de conducere al partidului în sectorul bancar și al asigurărilor, inclusiv în legătură cu aspectele operaționale și de gestionare (76). În plus, criteriile de evaluare a performanței băncilor comerciale trebuie să ia în considerare, în prezent, îndeosebi modul în care entitățile „deservesc obiectivele naționale de dezvoltare și economia reală” și, în special, modul în care ele „deservesc industriile strategice și emergente” (77).

(78)

În plus, ratingurile obligațiunilor și creditelor sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv din cauza faptului că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a întreprinderii în cauză pentru GC și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului. Estimările sugerează puternic faptul că ratingurile de credit din China corespund în mod sistematic unor ratinguri internaționale inferioare (78).

(79)

Acest aspect este amplificat de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt sens (79). Aceasta are drept rezultat o predilecție de a acorda împrumuturi întreprinderilor deținute de stat, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale esențiale, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți actorii de pe piață.

(80)

În al doilea rând, costurile luării de împrumuturi au fost menținute mici în mod artificial pentru a stimula creșterea investițiilor. Aceasta a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital, cu o rentabilitate tot mai mică a investițiilor. Acest fapt este ilustrat de creșterea gradului de îndatorare a întreprinderilor din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a profitabilității, ceea ce sugerează că mecanismele utilizate în sistemul bancar nu corespund unor acțiuni comerciale normale.

(81)

În al treilea rând, deși liberalizarea ratei nominale a dobânzii a fost realizată în octombrie 2015, semnalele referitoare la prețuri nu sunt încă rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de distorsiunile induse de guvern. Cota creditării la rata dobânzii de referință sau sub această rată continua să reprezinte cel puțin o treime din totalul creditărilor la sfârșitul anului 2018 (80). Mass-media oficială din RPC a raportat recent că PCC a solicitat „orientarea în sens descrescător a ratei dobânzii pe piața împrumuturilor” (81). Ratele dobânzilor menținute mici în mod artificial au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului.

(82)

Creșterea generală a creditării în RPC indică o scădere a eficienței alocării capitalului, fără niciun semn de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedistorsionat. Prin urmare, creditele neperformante au crescut rapid, GC optând de mai multe ori fie pentru a evita intrarea în incapacitate de plată, creând astfel așa-numitele întreprinderi „zombi”, fie pentru a transfera proprietatea asupra datoriei (de exemplu, prin fuziuni sau conversii ale creanțelor în acțiuni), fără a elimina neapărat problema generală a datoriei sau fără a aborda cauzele profunde ale acesteia.

(83)

În esență, în pofida măsurilor recente de liberalizare a pieței, sistemul de credite a întreprinderilor din RPC este afectat de distorsiuni semnificative rezultate din rolul invaziv și continuu al statului pe piețele de capital. Prin urmare, intervenția substanțială a guvernului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(84)

În cadrul prezentei investigații, Comisia a constatat că, pe lângă politicile publice de mai sus care sprijină industria hârtiei cretate, GC sprijină financiar întreprinderile din sector. În raportul anual pe 2022 al Shandong Chenming Paper Holding, întreprinderea enumeră o serie de subvenții guvernamentale pentru 2022, distribuite între următoarele patru proiecte:

(85)

Comisia a constatat că distorsiunile descrise în raport sunt caracteristice economiei Chinei. Dovezile disponibile arată că faptele și caracteristicile sistemului chinez, astfel cum sunt descrise mai sus în secțiunile 3.3.2.2-3.3.2.5, precum și în partea I a raportului, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Aceeași observație este valabilă și pentru descrierea factorilor de producție menționați mai sus în secțiunile 3.3.2.6-3.3.2.8 și în partea II a raportului.

(86)

Comisia reamintește că, pentru a fabrica produsul care face obiectul reexaminării, sunt necesari anumiți factori de producție. Atunci când producătorii de hârtie cretată cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale lor) sunt expuse în mod clar acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Ei pot împrumuta bani care fac obiectul distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrației și în toate sectoarele.

(87)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale produsului care face obiectul reexaminării pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor în cauză este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile I și II ale raportului. Într-adevăr, intervențiile guvernamentale descrise în ceea ce privește alocarea de capital, terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție este expus unor distorsiuni semnificative. Aceeași observație este valabilă și pentru factorii de producție ai factorilor de producție etc. Nici GC, nici producătorii-exportatori nu au transmis dovezi sau argumente contrare în cadrul prezentei investigații.

(88)

Analiza prezentată la punctele 3.3.2.1-3.3.2.9, care include o examinare a tuturor dovezilor disponibile referitoare la intervenția RPC în economia sa în general, precum și în sectorul produsului care face obiectul reexaminării, a arătat că prețurile sau costurile produsului care face obiectul reexaminării, inclusiv costul materiilor prime, al energiei și al forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe o piață liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum reiese din impactul real sau potențial al unuia sau al mai multora dintre elementele relevante menționate la punctele respective. Pe această bază și în lipsa oricărei cooperări din partea GC, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(89)

În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza unor costuri de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată în secțiunea următoare.

(90)

Este necesar ca alegerea țării reprezentative să se bazeze pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(91)

Astfel cum se explică în considerentul 39, Comisia a emis, la 20 februarie 2023, o notă privind sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale. Această notă a descris faptele și dovezile care stau la baza criteriilor relevante și a informat părțile interesate cu privire la intenția Comisiei de a considera Brazilia ca țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența unor distorsiuni semnificative în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(92)

În conformitate cu criteriile enumerate la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a identificat Brazilia ca fiind o țară cu un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al RPC. Brazilia este clasificată de Banca Mondială ca țară cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut. În plus, Brazilia a fost identificată ca țară în care este fabricat produsul care face obiectul reexaminării, iar datele publice relevante sunt ușor accesibile.

(93)

În cele din urmă, având în vedere lipsa cooperării și stabilirea faptului că Brazilia este o țară reprezentativă adecvată și pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesar să se efectueze o evaluare a nivelului de protecție socială și a mediului, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță ultima teză din regulamentul de bază.

(94)

În absența cooperării și având în vedere că Brazilia a îndeplinit criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, Comisia a selectat Brazilia ca țară reprezentativă adecvată.

(95)

În nota privind sursele relevante pentru stabilirea valorii normale, Comisia a enumerat factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării, astfel cum au fost prezentați de solicitant în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. Comisia a afirmat în plus că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza GTA pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în special al materiilor prime. În plus, Comisia a declarat că va utiliza informațiile furnizate de ILOSTAT (86) pentru stabilirea costurilor nedistorsionate cu forța de muncă în sectorul de producție și tarifele publice pentru energie electrică și gaze obținute de la Ministerul Mineritului și Energiei din Brazilia (87). Ulterior, astfel cum se explică în considerentul 98 de mai jos, Comisia a decis să utilizeze Instituto Brasileiro de Geografia e Estatística (88) ca sursă pentru stabilirea costurilor cu forța de muncă.

(96)

În cele din urmă, Comisia a afirmat că, pentru a stabili costurile VAG și profitul la un nivel rezonabil, va utiliza datele financiare de la un singur producător brazilian de produs care face obiectul reexaminării, Sylvamo Ltda., astfel cum se menționează în considerentul 100 de mai jos. Nu s-au primit observații cu privire la țara reprezentativă identificată. Cu toate acestea, au fost primite observații din partea solicitanților cu privire la o serie de puncte discutate în nota menționată mai sus, astfel cum se descrie mai jos.

(97)

Solicitanții au susținut mai întâi că nu au fost luate în considerare de către Comisie anumite materii prime fără coduri SA (materiale de umplere, alți pigmenți, alți agenți de legare, aditivi, alte materii prime). Cu toate acestea, faptul că aceste materii prime nu apar în tabelul materiilor prime din nota privind sursele relevante pentru stabilirea valorii normale nu înseamnă că au fost ignorate. Aceste materii prime au fost, într-adevăr, luate în considerare în calculele Comisiei drept consumabile. Mai detaliat, în contextul unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia trebuie doar să stabilească dacă există probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului. Având în vedere constatarea din considerentul 122 de mai jos privind diferența de preț (semnificativă) în cursul perioadei investigației de reexaminare între valoarea normală construită pentru vânzările către restul lumii și concluzia ulterioară privind probabilitatea reapariției dumpingului, Comisia nu a fost obligată să efectueze determinarea prețului dumpingului în cadrul prezentei investigații. În plus, materiile prime în cauză au contribuit cu un mic procent la costul total de producție. În consecință, ele au fost luate în considerare drept consumabile, utilizând procentele de costuri furnizate de solicitant (în total aproximativ 7 %).

(98)

În al doilea rând, solicitantul a cerut valori de referință adaptate pentru diferitele tipuri de costuri cu forța de muncă, făcând distincție între diferitele tipuri de angajați. Cu toate acestea, solicitantul nu a furnizat astfel de date privind costul cu forța de muncă în Brazilia pentru a se face diferența între diferitele tipuri de forță de muncă. În plus, în cazul în care Comisia ar fi efectuat o astfel de diferențiere în ceea ce privește valorile de referință pentru forța de muncă și având în vedere ponderea relativă a costului forței de muncă în costul total de producție, variația diferenței dintre valoarea normală construită și prețul de export către țări terțe ar fi marginală. În plus, în contextul unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia nu este obligată să calculeze o marjă de dumping precisă, ci mai degrabă să stabilească dacă există probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului. Cu toate acestea, pentru a reflecta mai bine salariile din sectorul de producție pentru perioada investigației de reexaminare, Comisia a decis să utilizeze în locul ILOSTAT (astfel cum s-a anunțat în nota privind sursele pentru stabilirea valorii normale), Instituto Brasileiro de Geografia e Estatística (89) ca sursă pentru salariile lunare ale angajaților din sectorul de producție în funcție de numărul mediu de ore lucrate săptămânal în Brazilia în 2021.

(99)

În al treilea rând, solicitantul a cerut să se ia în considerare și cheltuielile generale de producție (amortizarea utilajelor, forța de muncă indirectă, cheltuielile de ambalare). Cu toate acestea, astfel cum se explică în considerentul 109 de mai jos, Comisia luase deja în considerare aceste costuri în calcule, utilizând procentele de costuri furnizate în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor.

(100)

În al patrulea rând, solicitantul a contestat faptul că Comisia nu a utilizat în calculele sale profitul și costurile VAG ale celui mai mare producător de hârtie cretată de calitate superioară din Brazilia, denumit Suzano S.A., și că a luat în considerare doar un alt producător de produse similare produsului care face obiectul reexaminării, Sylvamo Ltda. Cu privire la acest aspect, Comisia a considerat că profitul combinat și costurile VAG ale Suzano S.A. nu sunt reprezentative pentru ceea ce ar realiza industria hârtiei cretate de calitate superioară în condiții normale de piață și, prin urmare, nu sunt rezonabile. În consecință, Comisia a decis să își păstreze opțiunea inițială de a utiliza doar Sylvamo Ltda. pentru calcularea costurilor VAG și a procentului de profit la un nivel rezonabil. Utilizarea datelor întreprinderii Suzano S.A. nu ar fi făcut decât să crească și mai mult diferența stabilită între valoarea normală construită și prețul de export către țări terțe astfel cum se descrie în considerentul 122. Conform considerentului 98 de mai jos, Comisia nu este obligată să calculeze o marjă de dumping precisă, ci mai degrabă să stabilească dacă există probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului. În consecință, a respins afirmația.

(101)

Având în vedere toate informațiile bazate pe cerere și informațiile ulterioare colectate în cursul procedurii și după analizarea observațiilor părților interesate, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factori de producție ai anumitor tipuri de hârtie cretată de calitate superioară

(102)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime în țara reprezentativă, Comisia a utilizat ca bază prețul de import mediu ponderat către țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxe de import. Prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind media ponderată a prețurilor unitare ale importurilor provenite din toate țările terțe, cu excepția RPC, și din țările care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (93).

(103)

Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, deoarece a concluzionat în considerentul de mai sus că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există nicio dovadă care să arate că aceleași distorsiuni nu afectează în mod egal produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat prețurile de export. După excluderea importurilor din RPC în țara reprezentativă, volumul importurilor din alte țări terțe a rămas reprezentativ.

(104)

În mod normal, este necesar ca prețurile de transport intern să fie adăugate la aceste prețuri de import. Cu toate acestea, având în vedere lipsa cooperării, precum și natura unei investigații de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, care se axează pe aflarea faptului dacă dumpingul a continuat în cursul perioadei investigației de reexaminare sau dacă ar putea reapărea, mai degrabă decât pe stabilirea magnitudinii sale exacte, Comisia a decis că ajustările pentru transportul intern nu erau necesare. Astfel de ajustări ar conduce doar la creșterea valorii normale și, prin urmare, a marjei de dumping.

(105)

Pentru forța de muncă directă și indirectă, statisticile privind costurile de la Instituto Brasileiro de Geografia e Estatística (94) au fost utilizate pentru a determina salariile în Brazilia. Comisia a utilizat salariile lunare ale angajaților din industria manufacturieră și numărul mediu de ore lucrate săptămânal în Brazilia în 2021. Pe această bază, s-a calculat o valoare orară de 59,57 RMB/oră.

(106)

Prețul energiei electrice în Brazilia este publicat de Ministerul Mineritului și Energiei din Brazilia (95). Comisia a utilizat datele din 2021 privind prețurile energiei electrice practicate în industrie și a stabilit un preț la nivelul de 919,96 RMB/MWh (care cuprinde perioada investigației de reexaminare).

(107)

Pentru a stabili valoarea de referință pentru costul gazelor, Comisia a utilizat statisticile Ministerul Mineritului și Energiei din Brazilia (96). Prețul utilizat este prețul unitar mediu al gazelor din 2021 pentru utilizatorii industriali din Brazilia, stabilit la nivelul de 344,29 RMB/MWh (care cuprinde perioada investigației de reexaminare).

(108)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „Valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile generale de producție pentru a acoperi costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior.

(109)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată a cheltuielile generale de producție și având în vedere absența cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia a utilizat datele disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Prin urmare, pe baza datelor furnizate de solicitant, Comisia a stabilit raportul dintre costurile generale de producție, pe de o parte, și cheltuielile totale de producție și cele cu forța de muncă, pe de altă parte. Acest procent a fost aplicat apoi la valoarea nedistorsionată a costului de producție pentru a obține valoarea nedistorsionată a cheltuielilor generale de producție, în funcție de modelul produs.

(110)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată și rezonabilă pentru costurile VAG și profit, Comisia s-a bazat pe cele mai recente date financiare disponibile furnizate de întreprinderea Sylvamo Ltda. (97) (exercițiul financiar 2021).

(111)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(112)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de producție nedistorsionate. În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia s-a bazat pe informațiile furnizate de solicitanți în cererea de reexaminare cu privire la utilizarea fiecărui factor (materiale și forță de muncă) pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării.

(113)

După stabilirea costului de producție nedistorsionat, Comisia a adăugat cheltuielile generale de producție (inclusiv cheltuielile cu forța de muncă), costurile VAG și profitul, astfel cum se menționează în considerentele 109 și 110. Cheltuielile generale de producție au fost stabilite pe baza datelor furnizate de solicitanți, iar costurile cu forța de muncă au fost stabilite pe baza informațiilor primite de la Instituto Brasileiro de Geografia e Estatística (98). Costurile VAG și profitul au fost stabilite pe baza valorilor raportate în situația financiară a întreprinderii Sylvamo Ltda. pentru anul 2021 în țara reprezentativă, astfel cum au fost raportate în conturile auditate ale întreprinderii (99). Comisia a adăugat următoarele elemente la costurile nedistorsionate de producție:

(114)

Pe această bază, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază și în absența cooperării, Comisia a construit valoarea normală la nivelul produsului care face obiectul reexaminării, pe o bază franco fabrică. Valoarea normală stabilită pe această bază s-a ridicat la 1 247,15 EUR/tonă.

(115)

Astfel cum se explică în considerentul 34, niciun producător-exportator chinez nu a cooperat la investigație, iar Comisia a trebuit să recurgă la informațiile statistice disponibile pentru a stabili dacă există o probabilitate de continuare a dumpingului.

(116)

Potrivit Eurostat, importurile din China în Uniune au fost de numai 197 de tone, ceea ce reprezintă doar 0,008 % din consumul total în cursul perioadei investigației de reexaminare. Comisia a constatat că aceste volume mici nu au reprezentat o bază suficient de fiabilă pentru continuarea analizei dumpingului. Prin urmare, Comisia și-a concentrat investigația privind probabilitatea reapariției dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(117)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază și având în vedere aspectele prezentate în considerentele 115 și 116, Comisia a examinat dacă există o probabilitate de reapariție a dumpingului în cazul expirării măsurilor. În acest sens, au fost analizate următoarele elemente: prețul de export al HCCS din China către restul lumii pentru a evalua comportamentul exportatorilor chinezi pe alte piețe, capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din China, precum și atractivitatea pieței Uniunii.

(118)

În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, Comisia a utilizat datele disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază pentru a stabili prețurile exporturilor chineze către țări terțe. În particular, Comisia a utilizat datele cuprinse în cererea de reexaminare, care se bazează pe datele Svan (100).

(119)

În ceea ce privește prețurile de export chineze către țări terțe, altele decât UE, solicitantul a explicat în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor că exporturile de produs în cauză au fost exportate în principal sub incidența codului chinez de mărfuri 4810 19 și, prin urmare, Comisia a limitat comparația la acest cod de mărfuri și a utilizat aceste date ca date disponibile.

(120)

Pentru a determina prețul mediu franco fabrică de export către țări terțe, Comisia a utilizat prețul FOB către țări terțe, astfel cum se menționează în considerentul 118. Prețul FOB mediu ponderat la nivel de port chinez a fost stabilit la 781,22 EUR/tonă. Din acest preț, Comisia a scăzut costurile de transport intern, astfel cum au fost raportate în cererea de reexaminare (101). Pe această bază, prețul de export franco fabrică a fost stabilit la 755,22 EUR/tonă.

(121)

Pentru a exprima diferența dintre valoarea normală construită și prețul de export franco fabrică ca procent din prețul de export CIF corespunzător, Comisia a calculat și prețul de export CIF din China către țări terțe în conformitate cu metodologia din cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. Conform acestei metodologii, costul transportului maritim adăugat la prețul FOB pentru țările terțe a fost bazat pe prețurile din 2019, întrucât prețurile din 2020 au fost afectate de pandemia de COVID-19 și, prin urmare, au fost considerate nereprezentative. Pe această bază, prețul de export la nivel CIF din China către țări terțe a fost stabilit la 844,22 EUR/tonă.

(122)

Astfel, în cursul perioadei investigației de reexaminare, diferența dintre prețul de export franco fabrică și valoarea normală, astfel cum a fost calculată în secțiunea 3.4.2, exprimată ca procent din valoarea CIF corespunzătoare, a fost de 58 %.

(123)

Pentru a analiza capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC, având în vedere lipsa de cooperare a GC și a producătorilor-exportatori chinezi și în absența oricăror alte date fiabile, Comisia s-a bazat pe informațiile furnizate de solicitanți în cererea lor de reexaminare, astfel cum se specifică în considerentele de mai jos, cu privire la HCCS, precum și la industria hârtiei cretate fără lemn (HCL), sectorul mai larg din care face parte HCCS.

(124)

Întrucât datele privind HCL erau mai ușor accesibile, solicitanții le-au utilizat pentru a calcula proporția de HCCS din producție și cifrele referitoare la capacitate.

(125)

Pe baza cererii solicitanților (102), în 2021, cererea globală de HCL a fost de aproximativ 17,3 milioane de tone, iar capacitățile globale au fost de aproximativ 20,7 milioane de tone, cererea globală de HCCS a fost calculată de solicitanți la aproximativ 12,1 milioane de tone, iar capacitățile la aproximativ 14,5 milioane de tone.

(126)

În 2021, potrivit solicitantului, cererea de hârtie HCL în UE era de aproximativ 3,2 milioane de tone, iar capacitățile de hârtie HCL din UE erau de aproximativ 5 milioane de tone. Astfel cum se menționează la considerentele 140 și 154, cererea de HCCS în UE a fost calculată de Comisie la aproximativ 2,6 milioane de tone, iar capacitățile HCCS din UE la puțin peste 4 milioane de tone.

(127)

Capacitățile HCL din China în 2021 au fost de aproximativ 6,8 milioane de tone, iar cererea chineză a fost de 4,7 milioane de tone. Prin urmare, capacitățile de HCCS din China, astfel cum au fost calculate de solicitanți, au fost de 4,8 milioane de tone, iar cererea internă de produs în cauză a fost de aproximativ 3,3 milioane de tone (103).

(128)

Prin urmare, China dispunea de capacități (104) HCCS neutilizate de cel puțin 0,9 milioane de tone și de supracapacități (105) de aproximativ 1,5 milioane de tone în 2021, o cifră care corespunde unui procent de aproximativ 56 % din cererea totală de HCCS din UE. Analizând HCL în ansamblu, supracapacitățile chineze au fost de peste 2 milioane de tone în 2021 (peste 80 % din consumul UE). Nu s-a observat nicio reducere a supracapacităților (a se vedea considerentul 66). În consecință, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, se poate presupune că chiar și o capacitate neutilizată mai mare ar putea fi redirecționată cu ușurință de la HCL către producția de HCCS care să fie vândută pe piața Uniunii.

(129)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că producătorii-exportatori chinezi dispun de o capacitate neutilizată semnificativă pe care ar putea să o utilizeze pentru a produce și mai multe produse din HCCS și care ar putea fi exportate pe piața Uniunii în cazul abrogării măsurilor. Comisia a constatat, în plus, că acest potențial de export ar putea crește ca urmare a scăderii preconizate a cererii mondiale și interne din RPC, în concordanță cu evoluțiile din ultimul deceniu, astfel cum se descrie în secțiunea 5 din cererea de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor.

(130)

Astfel cum s-a indicat în considerentele 124-127, investigația a arătat că cererea din Uniune de HCCS a rămas semnificativă. Deși consumul la nivelul Uniunii a scăzut în cursul perioadei examinate, piața Uniunii rămâne a doua piață ca mărime din lume (după piața chineză), reprezentând aproximativ 20 % din consumul mondial. În plus, se estimează că cererea internă din RPC va scădea, sugerând că va exista un stimulent puternic pentru ca producătorii chinezi să găsească piețe alternative care ar putea absorbi aceste supracapacități chineze.

(131)

Mai mult, câteva țări au instituit măsuri (106) pentru produsele din hârtie împotriva Chinei, inclusiv a Coreei de Sud, a Indiei și a SUA, astfel cum se menționează în cererea de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor.

(132)

În plus, pe baza datelor disponibile și, în special, a cererii, Comisia a identificat 27 țări în care exportatorii chinezi au vândut produsul care face obiectul reexaminării în cursul perioadei investigației de reexaminare la prețuri inferioare prețurilor indicative ale industriei din Uniune. Exporturile chineze către aceste țări au reprezentat aproximativ 10 % din volumul exporturilor chineze către țări terțe.

(133)

În consecință, având în vedere capacitățile neutilizate semnificative constatate, posibilitatea de a crește capacitatea neutilizată prin trecerea la hârtie cretată de calitate superioară din alte tipuri de hârtie, accesul limitat al producătorilor chinezi de hârtie cretată de calitate superioară la piețe importante din țări terțe, prețul la care producătorii-exportatori chinezi ar putea vinde pe piața Uniunii, precum și scăderea estimată a consumului intern din RPC, este probabil ca exporturile la preț de dumping să fie redirecționate către Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Prin urmare, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, este probabil ca exporturile la preț de dumping să ajungă în Uniune în volume mai mari și la prețuri care subcotează prețurile industriei din Uniune.

(134)

Având în vedere considerațiile de mai sus, Comisia a concluzionat că, în eventualitatea abrogării măsurilor, este probabil ca exporturile din RPC să fie direcționate către piața Uniunii.

(135)

Având în vedere constatările menționate în considerentul 122, o comparație între prețurile de export chineze către țări terțe și prețul de pe piața țării reprezentative sprijină puternic probabilitatea reapariției dumpingului.

(136)

În plus, având în vedere capacitatea de producție semnificativă disponibilă în RPC, precum și capacitatea neutilizată și atractivitatea exportării pe piața Uniunii, Comisia a concluzionat că abrogarea măsurilor ar conduce probabil la creșterea exporturilor de HCCS din RPC în Uniune la prețuri de dumping.

(137)

Produsul similar a fost fabricat de 17 producători din Uniune în cursul perioadei examinate. Aceștia constituie „industria din Uniune” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(138)

Producția totală din Uniune în perioada investigației de reexaminare a fost calculată ca fiind de aproximativ 3 700 000 de tone. Comisia a stabilit cifra pe baza răspunsului la chestionarul privind datele macroeconomice furnizat de industria din Uniune. Astfel cum s-a indicat în considerentul 14, trei producători din Uniune au fost selectați să facă parte din eșantion, reprezentând 41 % din producția totală din Uniune de produs similar în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(139)

Comisia a stabilit consumul din Uniune pe baza chestionarului privind datele macroeconomice furnizat de industria din Uniune și a datelor Eurostat.

(140)

Consumul din Uniune a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul din Uniune (tone)

(141)

Consumul din Uniune a scăzut cu 5 % în 2019, urmat de o nouă scădere abruptă de 24 puncte procentuale în 2020, determinată de epidemia de COVID-19. Anul 2021 a fost marcat de o ușoară creștere de 4 puncte procentuale, deși foarte insuficientă pentru a se reveni la nivelurile observate înainte de criză, ceea ce a condus la o scădere generală a consumului din Uniune de 25 % în cursul perioadei examinate. Analizând tendințele pe termen mai lung, consumul din Uniune estimat în cursul perioadei investigației de reexaminare a fost cu 44 % mai mic decât cel constatat în cursul perioadei investigației inițiale (4 572 057 tone). Scăderea consumului din Uniune reflectă scăderea cererii de hârtie grafică în general, care este în principal rezultatul creșterii rapide a mass-mediei digitale, care înlocuiește presa scrisă tradițională.

(142)

Comisia a stabilit volumul importurilor pe baza datelor furnizate de Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost stabilită pe baza chestionarului privind datele macroeconomice furnizat de industria din Uniune și a datelor Eurostat. Datele Eurostat au fost verificate anterior în raport cu informațiile disponibile.

(143)

În cazul exportatorilor care fac în prezent obiectul taxelor, importurile în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor (tone) și cota de piață

(144)

În perioada examinată, volumul importurilor provenite din RPC în Uniune a fost neglijabil. De fapt, de la instituirea măsurilor în 2011, importurile în Uniune provenite din RPC au scăzut la niveluri nesemnificative.

(145)

Astfel cum se indică în considerentul de mai sus, din cauza volumului neglijabil al importurilor de HCCS provenite din RPC în Uniune în cursul perioadei investigației de reexaminare, prețurile acestor produse nu au fost considerate reprezentative și nu au putut fi utilizate pentru a extrage concluzii referitoare la prețurile produselor importate din RPC în Uniune și la comportamentul în materie de prețuri al producătorilor-exportatori.

(146)

Importurile de hârtie cretată de calitate superioară provenite din alte țări terțe decât China au fost realizate în principal din Coreea de Sud și din SUA.

(147)

Volumul (agregat) al importurilor în Uniune, precum și cota de piață și tendințele prețurilor în cazul importurilor de HCCS provenite din alte țări terțe, au evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Importurile provenite din țări terțe

(148)

Deși volumul total al importurilor în Uniune provenite din alte țări decât RPC a crescut în cursul perioadei examinate, el a rămas la un nivel foarte mic, astfel cum se reflectă în cota lor totală de piață, care a crescut de la 0,22 % la 0,95 % în această perioadă. Prețurile medii ale importurilor respective au fost mai mari decât prețurile medii ale industriei din Uniune. Prin urmare, respectivele importuri provenite din țări terțe nu au contribuit la situația de prejudiciere din UE.

(149)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, evaluarea situației economice a industriei din Uniune a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care au influențat situația industriei din Uniune pe parcursul perioadei examinate.

(150)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 138, pentru evaluarea situației economice a industriei din Uniune s-a recurs la eșantionare.

(151)

În scopul determinării prejudiciului, Comisia a făcut distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor referitoare la toți producătorii din Uniune, cuprinse în chestionarul privind datele macroeconomice furnizat de industria din Uniune. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor din răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost verificate și constatate a fi reprezentative pentru situația economică a industriei din Uniune.

(152)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, utilizarea capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă, productivitatea, magnitudinea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor anterioare de dumping.

(153)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a procura capital.

(154)

În perioada examinată, producția totală, capacitatea de producție și utilizarea capacității din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 5

Producția, capacitatea de producție și utilizarea capacității

(155)

Producția și capacitatea de producție au scăzut cu 25 % și, respectiv, 26 % în cursul perioadei examinate. Această reducere a producției și a capacității de producție este o tendință pe termen lung determinată de adaptarea industriei la o cerere în scădere legată de digitalizarea societății noastre.

(156)

Deja înainte de perioada examinată, producătorii din Uniune au depus eforturi majore de restructurare menite să abordeze supracapacitatea structurală rezultată în urma digitalizării, iar aceste eforturi au continuat în cursul perioadei examinate. Atât ca urmare a închiderii anumitor fabrici, cât și a conversiei altor fabrici pentru a fabrica alte produse din hârtie decât HCCS, industria din Uniune și-a redus capacitatea de producție de HCCS cu aproximativ 1 400 000 de tone în cursul perioadei examinate.

(157)

Prin reducerea continuă a capacității sale de producție, industria din Uniune a fost în măsură să își mențină utilizarea capacității relativ stabilă în cursul perioadei examinate, cu excepția anului 2020 pentru care utilizarea capacității a fost mai mică în comparație cu anii anteriori și următori, în principal din cauza reducerii producției în urma epidemiei de COVID-19 din 2020.

(158)

Investigația a stabilit că gradul mare de utilizare a capacității este un factor important în viabilitatea pe termen lung a industriei hârtiei datorită investițiilor mari în active fixe și impactului rezultant asupra costurilor medii de producție.

(159)

În perioada examinată, volumul vânzărilor și cota de piață a industriei din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 6

Volumul vânzărilor și cota de piață (tone)

(160)

În cursul perioadei examinate, volumul vânzărilor pe piața Uniunii a scăzut cu 25 %. El a scăzut cu 5 % între 2018 și 2019, iar în 2020, din cauza pandemiei de COVID-19, vânzările au scăzut abrupt cu încă 24 puncte procentuale. În 2021, s-a înregistrat o ușoară revenire de 4 puncte procentuale, dar nu până la nivelurile de vânzări observate în 2018. Scăderea vânzărilor a fost determinată de scăderea cererii pentru produsul în cauză, care ar putea fi generată de digitalizarea societății noastre.

(161)

Întrucât nu a existat aproape niciun import de produs în cauză în cursul perioadei examinate, cota de piață a industriei din Uniune a rămas stabilă, la aproximativ 99 %.

(162)

În timpul perioadei examinate, industria din Uniune nu a înregistrat nicio creștere a producției și a vânzărilor. Dimpotrivă, acești indicatori economici au urmărit îndeaproape tendința descendentă a consumului din Uniune.

(163)

În perioada examinată, ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat după cum urmează:

Tabelul 7

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(164)

Pe parcursul perioadei examinate, numărul de angajați a scăzut cu 22 %. Această scădere a fost constantă și regulată în cursul perioadei respective. Ea reflectă eforturile de restructurare pe termen lung întreprinse de industria din Uniune pentru a aborda supracapacitatea structurală, astfel cum se explică în considerentul 156.

(165)

Reducerile substanțiale ale forței de muncă au fost însoțite de reduceri comparabile ale producției. În consecință, productivitatea, măsurată ca producție (tone) per persoană angajată per an, a înregistrat doar o ușoară scădere de 4 % în cursul perioadei examinate. În 2020, productivitatea a scăzut abrupt, cu 19 puncte procentuale, din cauza scăderii bruște a cererii cauzate de pandemia de COVID-19. Prin urmare, productivitatea a atins cel mai mic nivel al ei în 2020.

(166)

Astfel cum se explică în considerentul 116, nu a fost posibil să se stabilească o determinare pozitivă a magnitudinii marjei de dumping în cursul perioadei investigației de reexaminare. Prin urmare, investigația s-a axat pe probabilitatea reapariției dumpingului în cazul în care măsurile antidumping ar fi abrogate.

(167)

În cursul reexaminării anterioare efectuată în perspectiva expirării măsurilor, industria din Uniune a arătat semne de redresare în urma practicilor anterioare de dumping. În cursul perioadei examinate în cadrul prezentei investigații de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor, nu au existat astfel de semne de redresare, întrucât industria din Uniune se confrunta cu o situație dificilă, necesitatea restructurării adăugându-se la efectele negative ale pandemiei de COVID-19.

(168)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate de producătorii din Uniune incluși în eșantion în cazul clienților din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 8

Prețurile de vânzare și costul de producție în Uniune (EUR/tonă)

(169)

Prețul de vânzare unitar mediu practicat de industria din Uniune în cazul clienților neafiliați din Uniune a rămas relativ stabil în cursul perioadei examinate și a scăzut cu doar 1 %. După o ușoară creștere de 2 % în 2019, prețurile au scăzut cu 8 puncte procentuale în 2020, anul epidemiei de COVID-19, când o cerere mai mică a redus prețurile. În perioada investigației de reexaminare, prețurile au crescut din nou cu 5 puncte procentuale din cauza unei creșteri a cererii.

(170)

Costul unitar de producție al industriei din Uniune a scăzut ușor, cu 2 %, între 2018 și 2019. Scăderea suplimentară cu 3 puncte procentuale în 2020 s-a datorat scăderii prețurilor materiilor prime și energiei. În 2021, prețurile materiilor prime și ale energiei au crescut semnificativ, conducând la o creștere a costurilor de producție cu 11 puncte procentuale, ceea ce a condus la o creștere globală de 6 % în cursul perioadei examinate.

(171)

În perioada examinată, costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat după cum urmează:

Tabelul 9

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(172)

Costurile medii cu forța de muncă per angajat au fost stabile în perioada 2018 – 2019. Ele au scăzut cu 6 % în 2020 comparativ cu 2019. Ele au crescut imediat după aceea, în perioada investigației de reexaminare, la un nivel cu 5 % mai mare decât în 2018.

(173)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Stocurile

(174)

Stocurile finale ale industriei din Uniune au scăzut cu 29 % în cursul perioadei examinate. Acest fapt este în concordanță cu scăderea producției și a capacităților de producție.

(175)

În ceea ce privește procentul producției, nivelul stocurilor finale s-a menținut în jurul valorii de 3 % în cursul perioadei.

(176)

În perioada examinată, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat după cum urmează:

Tabelul 11

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(177)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările de produs similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Industria din Uniune a înregistrat pierderi în cursul întregii perioade examinate. Ca referință, se observă faptul că în cursul investigației inițiale profitul indicativ al industriei era stabilit la 8 % (107). Profitabilitatea industriei din Uniune a scăzut de la –3,6 % până la –9,5 % în cursul perioadei examinate. 2019 a fost, comparativ, cel mai bun an, când profitabilitatea industriei din Uniune a ajuns la –0,8 %, din cauza unei combinații de costuri de producție mai mici și prețuri de vânzare mari. În 2020, profitabilitatea a scăzut brusc la un nivel de –5,6 %, pentru a scădea și mai mult în perioada investigației de reexaminare la –9,5 %.

(178)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. În cursul perioadei examinate, fluxul de lichidități a fost pozitiv și, într-o mare măsură, tendința sa a reflectat evoluția profitabilității, 2019 fiind cel mai bun an.

(179)

Având în vedere scăderea cererii de HCCS atât în Uniune, cât și în afara ei, în cursul perioadei examinate, industria din Uniune nu a investit în capacități noi. Investițiile efectuate s-au axat pe întreținere, înlocuirea capitalului, îmbunătățirea eficienței energetice și măsuri care vizează restructurarea și respectarea standardelor de protecție a mediului.

(180)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. El a evoluat în mod similar profitului în cursul perioadei examinate.

(181)

Având în vedere costul datoriei existente, profitabilitatea industriei din Uniune și scăderea continuă a cererii de HCCS, capacitatea industriei din Uniune de a procura capital a rămas limitată în cursul perioadei examinate.

(182)

În cursul perioadei examinate, indicatorii de prejudiciu au generat o imagine negativă. Capacitatea de producție, producția, vânzările și nivelul de ocupare a forței de muncă au scăzut. Profitul și randamentul investițiilor au fost negative pe parcursul întregii perioade examinate, anii 2020 și 2021 fiind cei mai slabi ani ai perioadei.

(183)

Tendințele negative ale producției și ale volumelor de vânzări au fost rezultatul scăderii continue a cererii de HCCS atât în Uniune, cât și în afara acesteia, care a impus industriei din Uniune să continue restructurarea, inclusiv prin închiderea unor fabrici de hârtie și transformarea altora pentru a produce alte tipuri de hârtie.

(184)

Se estimează că cererea viitoare de HCCS va scădea, iar situația industriei din Uniune va rămânea dificilă, cu scăderi suplimentare ale producției și ale capacității de producție care vor trebui să fie aplicate.

(185)

Măsurile în vigoare au asigurat protecția industriei din Uniune, permițându-i să mențină o cotă de piață mare în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, industria din Uniune nu a fost în măsură să crească prețurile HCCS suficient peste nivelurile de acoperire a costurilor pentru a genera profit. Aceasta s-a datorat, în perioada 2018-2019, creșterii prețurilor materiilor prime (în special ale pastei de hârtie) și dificultății de a transfera creșterea prețurilor la clienții industriei din Uniune. În 2020, scăderea cererii și a prețurilor determinate de pandemia de COVID-19 a afectat puternic industria din Uniune, care a înregistrat pierderi semnificative. Anul 2021 a fost caracterizat de creșterea prețurilor materiilor prime și ale energiei, ceea ce a condus la o creștere a costurilor de producție cu 11 % și la o deteriorare suplimentară a situației de fond. În plus, pe parcursul întregii perioade examinate, industria din Uniune a trebuit să își restructureze activitățile, iar capacitatea de producție a fost redusă cu 26 % în cursul perioadei examinate. Acest fenomen a generat costuri suplimentare.

(186)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază în perioada investigației de reexaminare. Cu toate acestea, prejudiciul suferit de industria din Uniune observat în această perioadă nu ar fi putut fi cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping provenite din RPC din cauza volumului lor foarte limitat. El a fost cauzat în principal de scăderea cererii de HCCS și de costurile mari de restructurare aferente, ambele având un impact semnificativ asupra profitabilității industriei din Uniune.

(187)

Comisia a concluzionat în considerentul 186 că industria din Uniune a suferit un prejudiciu important în perioada investigației de reexaminare. Comisia a concluzionat, în plus, în considerentul 186, că prejudiciul cauzat industriei din Uniune observat în cursul perioadei investigației de reexaminare nu ar fi putut fi cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping provenite din RPC din cauza volumului lor foarte limitat. Prin urmare, Comisia a evaluat, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, dacă ar exista probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat inițial de importurile care fac obiectul unui dumping provenite din RPC în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor actuale.

(188)

Astfel cum se menționează în considerentul 130, piața Uniunii este a doua cea mai mare piață de HCCS din lume. Într-adevăr, dimensiunea ei în ansamblu și existența unor cumpărători mari de HCCS o fac foarte atractivă pentru producătorii chinezi de HCCS, întrucât astfel de livrări mari le-ar permite să utilizeze capacitatea lor de producție neutilizată, ceea ce ar reduce costurile lor unitare de producție. În consecință, în cazul în care măsurile ar fi abrogate, având în vedere beneficiile economice ale utilizării capacității de producție neutilizate din RPC, este probabil ca producătorii-exportatori chinezi să ofere HCCS la prețuri de dumping pe piața Uniunii, exercitând presiuni asupra prețurilor industriei din Uniune și asupra profitabilității.

(189)

Comisia a analizat, în plus, comportamentul în materie de prețuri al producătorilor-exportatori chinezi pe piețele țărilor terțe pentru a determina efectele prețurilor asupra industriei din Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(190)

În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, Comisia a utilizat datele disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază pentru a stabili prețurile exporturilor chineze către țări terțe. În acest scop, au fost utilizate datele cuprinse în cererea de reexaminare, bazate pe datele Svan (108) și, din motivele explicate în considerentul 119, în special datele privind exporturile chineze referitoare la codul de mărfuri 4810 19.

(191)

Pentru comparație, Comisia a stabilit următoarele prețuri:

(192)

În primul rând, Comisia a comparat prețul de vânzare mediu ponderat practicat de industria din Uniune față de clienți neafiliați din Uniune, ajustat la un nivel franco fabrică, cu prețurile de export chineze către țări terțe, altele decât Uniunea, ajustate la un preț practicat în Uniune în cursul PIR. Comparația prețurilor pe baza datelor stabilite în considerentul 191 a arătat că prețurile de export către 8 țări terțe au fost inferioare prețurilor industriei din Uniune. Aceste exporturi au reprezentat aproximativ 1 % din volumul exporturilor chineze. Acest procent mic se datorează prețurilor mici ale HCCS în Uniune.

(193)

În al doilea rând, Comisia a analizat, în plus, dacă prețurile de export ponderate din China către țări terțe, altele decât Uniunea, ajustate la un preț practicat în Uniune au subvândut industria din Uniune în comparație cu prețul indicativ al industriei din Uniune în cursul PIR. Având în vedere lipsa de cooperare din partea exportatorilor chinezi, Comisia și-a bazat analiza pe datele din cererea de reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor. Analiza a identificat 27 țări terțe unde producătorii-exportatori chinezi au vândut produsul în cauză în cursul perioadei investigației de reexaminare la prețuri mai mici decât prețul indicativ mediu al industriei din Uniune. Exporturile chineze către aceste țări au reprezentat aproximativ 10 % din volumul total al exporturilor chineze către alte țări terțe. În plus, astfel cum s-a indicat în considerentul 131, principalele piețe ale țărilor terțe sunt închise pentru exporturile din China din cauza taxelor vamale în vigoare aplicate de ele.

(194)

În concluzie, analiza a demonstrat – pe baza datelor disponibile – că producătorii-exportatori chinezi au fost în măsură să vândă la prețuri mai mici decât prețul indicativ al industriei din Uniune. Având în vedere capacitățile neutilizate semnificative disponibile în China, s-a observat, în plus, că volume mari de HCCS ar putea fi produse pentru a fi vândute pe piața UE. Prin urmare, Comisia a concluzionat că, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, exportatorii chinezi ar fi în măsură să exercite o presiune semnificativă asupra prețurilor și, prin urmare, să cauzeze prejudicii industriei din Uniune.

(195)

Investigația a arătat (a se vedea considerentele 182-186), în plus, că industria din Uniune a fost prejudiciată și vulnerabilă. S-a observat, în plus, că industria este în curs de restructurare, ceea ce se reflectă în scăderea capacității de producție în cursul perioadei examinate, unele întreprinderi reconvertind unele dintre liniile lor de producție pentru a produce alte tipuri de hârtie.

(196)

Investigația a confirmat, în plus, concluziile investigației inițiale conform cărora gradul mare de utilizare a capacității este un factor important pentru viabilitatea pe termen lung a producătorilor de hârtie, întrucât procesul de producție necesită mari investiții de capital. Orice reapariție a importurilor care fac obiectul unui dumping și presiunea exercitată în consecință asupra prețurilor ar priva industria din Uniune de fluxul de lichidități necesar pentru a finanța eforturile de restructurare în scopul de a se adapta la scăderea cererii de HCCS la nivel mondial. De asemenea, ea ar submina efectele pozitive ale eforturilor anterioare de restructurare și ar conduce la deteriorarea suplimentară a tuturor indicatorilor de prejudiciu.

(197)

Pe baza celor de mai sus, se concluzionează că absența măsurilor ar conduce, probabil, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping provenite din RPC la prețuri care generează prejudicii și la o probabilă reapariție a unor prejudicii importante.

(198)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi în mod clar împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe o evaluare a tuturor intereselor implicate, inclusiv a intereselor industriei din Uniune, ale importatorilor neafiliați, ale comercianților și ale utilizatorilor.

(199)

Investigația a constatat că industria din Uniune a fost prejudiciată și într-o situație vulnerabilă. Provocările generate de scăderea continuă a cererii de HCCS vor necesita continuarea planurilor de restructurare, inclusiv închiderea fabricilor de hârtie și conversia altora la producția de alte tipuri de hârtie.

(200)

Aflată sub presiunea exercitată asupra prețurilor de importurile care fac obiectul unui dumping provenite din RPC, industria din Uniune nu ar putea să mențină prețurile HCCS peste nivelul de acoperire a costurilor, să genereze veniturile necesare pentru a-și finanța eforturile de restructurare și să se adapteze la provocările create de scăderea continuă a cererii de HCCS.

(201)

Pe această bază, Comisia a concluzionat că menținerea în continuare a măsurilor antidumping în vigoare ar fi în interesul industriei din Uniune.

(202)

Importatorii neafiliați și comercianții nu au cooperat. Pe baza faptului că, în cursul perioadei examinate, nu a existat aproape niciun import de HCCS din RPC, Comisia a concluzionat că importurile de produs în cauză nu reprezintă o proporție majoră din activitățile comerciale ale importatorilor neafiliați și ale comercianților și că nu au existat factori care să sugereze că ei ar fi afectați în mod disproporționat în cazul în care măsurile ar fi menținute.

(203)

Niciun utilizator individual nu a cooperat prin transmiterea unui răspuns la chestionar.

(204)

Comisia a primit două observații scrise, una din partea Unitedprint.com, un utilizator de HCCS din Uniune, și alta din partea unei asociații a industriei tipografice, Intergraf (113) (sprijinită de Asociația regală neerlandeză a industriilor tipografică și aliate).

(205)

În observația transmisă de Intergraf s-a explicat că industria tipografică din Uniune suferea din cauza înlocuirii mijloacelor de informare în masă pe suport de hârtie cu cele digitale, precum și din cauza importurilor masive de produse tipărite, în special din RPC. Potrivit Intergraf, măsurile antidumping și antisubvenții subminează competitivitatea tipografiilor din Uniune, care nu sunt protejate prin măsuri comerciale similare și trebuie să respecte standarde de mediu stricte.

(206)

Intergraf a susținut că din China se exportă anual în UE hârtie tipărită în valoare de 700 de milioane EUR. Aceste exporturi includ o mare varietate de produse tipărite care nu sunt imprimate pe HCCS. Pe baza informațiilor disponibile, Comisia nu a putut evalua care dintre produsele importate din RPC au fost tipărite pe HCCS și care au fost tipărite pe alte tipuri de hârtie.

(207)

Investigația inițială a constatat că majoritatea produselor tipărite pe HCCS sunt produse „sensibile la factorul timp”, cum ar fi reviste, broșuri, corespondență directă și volante inserabile, care sunt mai puțin susceptibile de a fi importate din RPC din cauza timpului necesar pentru transport. Informațiile transmise de către solicitant în cadrul prezentei reexaminări au confirmat că rezultatele investigației inițiale erau încă valabile.

(208)

În consecință, Comisia a concluzionat că, deși este probabil ca anumite materiale tipărite să fie tipărite pe HCCS în afara Uniunii datorită taxelor antidumping și compensatorii, impactul lor asupra situației economice a industriei tipografice din Uniune este limitat.

(209)

Intergraf a evidențiat, în plus, deficitele de aprovizionare cu HCCS și creșterea mare a prețurilor, în special de la jumătatea anului 2021. Aceste aspecte au fost menționate și în informațiile primite de la Unitedprint.com. Pe baza informațiilor furnizate, Comisia nu a putut evalua volumele respective ale cererii și ofertei și, prin urmare, presupusul dezechilibru al pieței. De asemenea, Comisia nu a putut evalua dacă creșterea menționată a prețurilor ar putea fi sau nu transferată clienților lor. În plus, Comisia a observat că, în 2021, în contextul post-COVID-19, au existat deficite într-o serie de piețe ale materiilor prime.

(210)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva menținerii măsurilor existente asupra importurilor de HCCS originare din China.

(211)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la reapariția dumpingului, reapariția prejudiciului și interesul Uniunii, este necesar ca măsurile antidumping privind HCCS din China să fie menținute.

(212)

Pentru a reduce la minimum riscurile de eludare ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Întreprinderile care beneficiază de taxe antidumping individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Este necesar ca importurilor care nu sunt însoțite de factura respectivă să li se aplice taxa antidumping stabilită pentru „toate celelalte întreprinderi”.

(213)

Deși prezentarea respectivei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice nivelurile individuale ale taxei antidumping aferente importurilor, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a asigura faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(214)

În cazul în care exporturile uneia dintre întreprinderile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei mai mici cresc semnificativ în volum după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare în configurația schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate deschide o investigație anticircumvenție. O astfel de investigație poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul/nivelurile individual(e) al(e) taxelor și, prin urmare, instituirea unei taxe la nivel național.

(215)

Nivelurile individuale ale taxelor antidumping prevăzute în prezentul regulament pentru fiecare întreprindere se aplică exclusiv importurilor de produs care face obiectul reexaminării, originar din China și fabricat de entitățile juridice menționate. Este necesar ca importurile de produs care face obiectul reexaminării, fabricat de orice altă întreprindere care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate întreprinderilor menționate în mod specific, să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte întreprinderi”. Acestora trebuie să nu li se aplice niciunul dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(216)

O întreprindere poate solicita aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping în cazul în care își modifică denumirea ulterior. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (114). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul întreprinderii de a beneficia de nivelul taxei care îi este aplicabil. În cazul în care schimbarea denumirii întreprinderii nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care îi este aplicabil, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene se va publica un regulament referitor la modificarea denumirii.

(217)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și la considerațiile esențiale pe baza cărora s-a intenționat să se recomande menținerea măsurilor existente. În plus, le-a fost acordat un termen pentru a-și prezenta observațiile în urma acestei comunicări.

(218)

Comisia a primit o informație din partea industriei din UE care a justificat și mai mult constatările Comisiei potrivit cărora producătorii-exportatori chinezi au fost în măsură să vândă la prețuri inferioare prețului indicativ din Uniune. Prin urmare, s-a considerat că nu este necesară modificarea textului prezentului regulament.

(219)

În conformitate cu articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (115), în cazul în care o sumă trebuie rambursată în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, este necesar ca rata dobânzii de plătit să fie cea aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(220)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,