30.6.2023   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 167/1


REGULAMENTUL (UE) 2023/1315 AL COMISIEI

din 23 iunie 2023

de modificare a Regulamentului (UE) nr. 651/2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat și a Regulamentului (UE) 2022/2473 de declarare a anumitor categorii de ajutoare acordate întreprinderilor care își desfășoară activitatea în producția, prelucrarea și comercializarea produselor pescărești și de acvacultură ca fiind compatibile cu piața internă, în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 108 alineatul (4),

având în vedere Regulamentul (UE) 2015/1588 al Consiliului din 13 iulie 2015 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene anumitor categorii de ajutoare de stat orizontale (1), în special articolul 1 alineatul (1) literele (a) și (b),

după consultarea Comitetului consultativ privind ajutoarele de stat,

întrucât:

(1)

Transparența ajutoarelor de stat este esențială pentru aplicarea corectă a normelor prevăzute în tratat și contribuie la îmbunătățirea conformității, la sporirea responsabilității, la evaluarea inter pares și, în ultimă instanță, la creșterea gradului de eficacitate a cheltuielilor publice. Având în vedere importanța transparenței și, în special, pentru a alinia pragurile de publicare din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei (2) la noile praguri din toate orientările și cadrele privind ajutoarele de stat revizuite recent de Comisie, pragul peste care trebuie publicate informațiile menționate în anexa III la regulamentul menționat privind ajutoarele individuale trebuie stabilit la 100 000 EUR. Acest prag ar trebui să fie de 10 000 EUR pentru beneficiarii care își desfășoară activitatea în sectorul producției agricole primare și pentru beneficiarii care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii, alții decât cei cărora li se aplică secțiunea 2a din Regulamentul (UE) nr. 651/2014, precum și valorii de 500 000 EUR pentru ajutoarele implicate în produsele financiare sprijinite de fondul InvestEU în temeiul secțiunii 16 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014. În cazul ajutoarelor individuale care depășesc aceste praguri, informațiile menționate în anexa III la Regulamentul (UE) nr. 651/2014 trebuie publicate în termen de 6 luni de la data acordării ajutorului. În cazul ajutoarelor care nu depășesc aceste praguri, publicarea informațiilor menționate la articolul 9 alineatul (1) literele (a) și (b) din regulamentul menționat poate avea loc ulterior.

(2)

Pentru a asigura predictibilitatea și securitatea juridică pentru punerea în aplicare a modificărilor aduse Regulamentului (UE) nr. 651/2014 introduse prin prezentul regulament, în special în ceea ce privește măsurile de ajutor de stat de sprijinire a tranziției verzi și digitale, este oportun să se prelungească perioada de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 651/2014 cu 3 ani, până la 31 decembrie 2026.

(3)

După caz, ar trebui introduse ajustări ale pragurilor de notificare și ale valorilor ajutoarelor în secțiunile din Regulamentului (UE) nr. 651/2014 care fac obiectul unei examinări specifice, ca parte a modificării actuale, pe baza unei evaluări a evoluțiilor pieței și a practicii decizionale a Comisiei. Având în vedere perioada lungă de aplicare a regulamentului menționat de la adoptarea sa în 2014, în combinație cu nivelurile actuale ridicate ale inflației, este oportun să se majoreze pragurile de notificare și valorile maxime ale ajutoarelor și în secțiunile din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 care nu fac obiectul unei revizuiri specifice. În această privință, Comisia consideră că o creștere generală de 10 % a pragurilor de notificare și a cuantumurilor ajutoarelor pentru celelalte secțiuni din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 este adecvată și, prin urmare, nu va conduce la denaturări ale concurenței contrare interesului comun.

(4)

În urma adoptării Orientărilor revizuite privind ajutoarele de stat regionale aplicabile de la 1 ianuarie 2022 (3), prevederile referitoare la ajutoarele regionale din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 ar trebui să fie aliniate pentru a se asigura coerența între diferitele seturi de norme care vizează aceleași obiective. Capitolul III secțiunea 1 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 ar trebui, de asemenea, să fie adaptat pentru a ține seama de schimbările de pe piață și având în vedere Pactul verde european (4) și de obiectivele Legii europene a climei prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului (5). Ajutoarele de exploatare destinate prevenirii și reducerii depopulării ar trebui extinse la zonele slab populate, pentru a facilita un sprijin mai bun în zonele care se confruntă cu provocări demografice. Pentru a facilita aplicarea Regulamentului (UE) nr. 651/2014 în cazul proiectelor care beneficiază de ajutor cu o valoare mai mică de 50 de milioane EUR desfășurate de întreprinderi mici și mijlocii („IMM-uri”), pragurile de notificare ar trebui ajustate în consecință și clarificate.

(5)

În conformitate cu obiectivele Strategiei pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală (6), ajutoarele de stat acordate IMM-urilor pentru consultanță pot fi sub formă de vouchere, de exemplu pentru a promova serviciile de consultanță în domeniul ecologiei. În plus, atunci când acordă ajutoare de stat, statele membre pot decide să aplice norme simplificate pentru IMM-uri în vederea reducerii sarcinii administrative și a facilitării participării IMM-urilor la procedurile de ofertare concurențiale.

(6)

Potrivit Comunicării „Conturarea viitorului digital al Europei” (7) și Comunicării privind o strategie europeană privind datele (8) este necesar să se întreprindă acțiuni pentru a se asigura că soluțiile digitale ajută Europa să își continue propriul drum către o transformare digitală care să funcționeze în beneficiul cetățenilor, cu respectarea valorilor europene. Noua strategie industrială pentru Europa (9) subliniază că Europa are nevoie de cercetare și tehnologii de vârf și de o piață unică puternică, menită să elimine barierele și să reducă birocrația. Aceasta recunoaște că creșterea investițiilor în cercetare, inovare, dezvoltare și infrastructură modernă va contribui la dezvoltarea unor noi procese de producție și, totodată, la crearea de locuri de muncă. În acest sens, proiectele de cercetare și serviciile de sprijinire a inovării includ, de asemenea, dezvoltarea sau îmbunătățirea produselor, proceselor sau serviciilor digitale, în orice domeniu, tehnologie, industrie sau sector (inclusiv, dar fără a se limita la acestea, industrii, infrastructuri și tehnologii digitale, cum ar fi supercalculul, tehnologiile cuantice, tehnologiile blockchain, inteligența artificială, securitatea cibernetică, volumele mari de date și tehnologiile de tip cloud).

(7)

Pentru a accelera punerea în aplicare a anumitor proiecte inovatoare legate de proiecte care implică mai multe state membre, este oportun să se introducă praguri de notificare și intensități mai ridicate ale ajutorului pentru proiectele de cercetare și dezvoltare care aduc beneficii transfrontaliere în ceea ce privește colaborarea eficace și diseminarea cunoștințelor.

(8)

Având în vedere introducerea în Regulamentul (UE) 2022/2472 al Comisiei (10) a unor exceptări specifice pe categorii pentru proiectele de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității („DLRC”), desemnate ca dezvoltare locală LEADER în cadrul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală și al proiectelor grupului operațional din cadrul Parteneriatului european pentru inovare privind productivitatea și durabilitatea agriculturii („PEI”), este oportun, pe de o parte, să se extindă domeniul de aplicare al actualei exceptări pe categorii pentru proiectele DLRC în temeiul Regulamentului (UE) nr. 651/2014 pentru a include proiectele desemnate LEADER și, pe de altă parte, să se elimine exceptarea pe categorii pentru proiectele PEI în temeiul Regulamentului (UE) nr. 651/2014.

(9)

Este oportun să se includă în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 651/2014 condiții de compatibilitate pentru ajutoarele acordate microîntreprinderilor sub formă de intervenții publice privind furnizarea de energie electrică, gaze naturale sau căldură. Astfel de măsuri ar trebui să fie în conformitate cu dispozițiile aplicabile ale legislației Uniunii atunci când se califică drept intervenții publice în stabilirea prețurilor. Astfel de măsuri nu ar trebui să discrimineze între furnizori sau microîntreprinderi și ar trebui să conducă la un preț cu amănuntul mai mare decât costul, la un nivel la care poate apărea o concurență efectivă între comercianții cu amănuntul.

(10)

Pentru a atenua efectele creșterii prețurilor la energie în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, Regulamentul (UE) 2022/1854 al Consiliului (11) permite în mod excepțional statelor membre să aplice, cu titlu temporar, măsuri de intervenție publică în stabilirea prețurilor de furnizare a energiei electrice pentru IMM-uri, inclusiv obligații de furnizare sub cost. Prin urmare, este, de asemenea, oportun să se includă în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 651/2014 condiții de compatibilitate pentru ajutoarele acordate IMM-urilor sub forma unor intervenții publice temporare privind furnizarea de energie electrică, gaze sau energie termică produsă din gaze naturale, pentru a atenua impactul creșterii prețurilor în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Astfel de măsuri nu ar trebui să facă discriminări între IMM-uri sau furnizori sau să le impună costuri inechitabile. Prin urmare, furnizorii ar trebui să fie compensați pentru costurile de furnizare la prețuri reglementate, în cazul în care intervenția publică le impune să furnizeze sub costuri. Pentru a evita ca astfel de măsuri să crească cererea de energie electrică, gaze naturale sau energie termică produse din gaze naturale sau energie electrică, prețurile reglementate ar trebui să acopere doar o cantitate limitată de consum și nu ar trebui să conducă la un preț mediu al aprovizionării mai mic decât prețurile anterioare agresiunii împotriva Ucrainei.

(11)

Ajutoarele pentru construirea sau modernizarea infrastructurilor de testare și experimentare contracarează în principal disfuncționalitățile pieței generate de caracterul imperfect și asimetric al informațiilor sau de disfuncționalități de coordonare. Spre deosebire de infrastructurile de cercetare, infrastructurile de testare și experimentare sunt utilizate în principal pentru activități economice și, mai precis, pentru furnizarea de servicii către întreprinderi. Construirea sau modernizarea unei infrastructuri de testare și experimentare de ultimă generație presupune costuri de investiții inițiale ridicate, care, împreună cu o bază de clienți incertă, pot îngreuna accesul la finanțare din surse private. Accesul la infrastructurile de testare și experimentare finanțate din fonduri publice trebuie să fie acordat mai multor utilizatori în mod transparent și nediscriminatoriu și în condițiile pieței. Pentru a facilita accesul utilizatorilor la infrastructurile de testare și experimentare, taxele de utilizare percepute acestora pot fi reduse în conformitate cu alte dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 sau din Regulamentul (UE) nr. 1407/2013 al Comisiei (12). Dacă aceste condiții nu sunt respectate, măsura poate constitui ajutor de stat pentru utilizatorii infrastructurii. În astfel de situații, ajutorul pentru utilizatori ori pentru construcție sau modernizare ar trebui exceptat de la obligația de notificare numai dacă ajutorul este acordat utilizatorilor în conformitate cu normele aplicabile privind ajutoarele de stat. O anumită infrastructură de testare și experimentare poate fi deținută și exploatată de mai multe părți, iar entitățile publice și întreprinderile pot utiliza infrastructura în colaborare. Infrastructurile de testare și experimentare sunt cunoscute și sub denumirea de infrastructuri tehnologice.

(12)

Ajutoarele pentru clusterele de inovare vizează abordarea disfuncționalităților pieței asociate problemelor de coordonare care împiedică dezvoltarea clusterelor sau care limitează interacțiunile și fluxurile de cunoștințe în cadrul acestora. Ajutoarele de stat pot să sprijine fie investițiile în infrastructuri deschise și partajate pentru clusterele de inovare, fie funcționarea clusterelor, astfel încât să se intensifice colaborarea, crearea de rețele și învățarea. Ajutoarele de exploatare pentru clusterele de inovare ar trebui, cu toate acestea, să fie acordate pentru o perioadă limitată care să nu depășească 10 ani. Pentru a facilita accesul la instalațiile clusterelor de inovare sau participarea la activitățile clusterului de inovare, accesul poate fi oferit la prețuri reduse, în conformitate cu alte dispoziții din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 sau cu Regulamentul (UE) nr. 1407/2013.

(13)

Ajutoarele pentru activități de inovare servesc, în principal, la remedierea disfuncționalităților pieței legate de externalități pozitive (diseminarea cunoștințelor), de dificultăți de coordonare și, într-o mai mică măsură, de caracterul asimetric al informațiilor. În ceea ce privește IMM-urile, astfel de ajutoare pentru inovare pot fi acordate pentru obținerea, validarea și protejarea brevetelor și altor active necorporale, pentru detașarea personalului cu înaltă calificare, precum și pentru achiziționarea de servicii de consultanță și de asistență în domeniul inovării, de exemplu cele furnizate de organizații de cercetare și de diseminare a cunoștințelor, infrastructuri de cercetare, infrastructuri de testare și experimentare sau clustere de inovare.

(14)

Rețelele backhaul reprezintă o condiție prealabilă pentru instalarea atât a rețelelor de acces fixe, cât și a celor mobile în zonele în care fie nu există o astfel de infrastructură, fie nu este probabil să se dezvolte o astfel de infrastructură în viitorul apropiat. Ajutoarele de stat acordate pentru a sprijini implementarea anumitor rețele backhaul performante care aduc beneficii atât rețelelor fixe, cât și celor mobile ar trebui să fie considerate compatibile cu piața internă și ar trebui exceptate de la obligația de notificare în anumite condiții, pentru a contribui la reducerea decalajului digital în zonele cu disfuncționalități ale pieței, limitând în același timp riscurile de denaturare a concurenței și de excludere a investițiilor private.

(15)

În urma adoptării Orientărilor revizuite privind ajutoarele de stat pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc (13) aplicabile din 2022, prevederile referitoare la accesul la finanțare al IMM-urilor prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 651/2014 ar trebui să fie aliniate la orientările revizuite, pentru a asigura coerența. IMM-urile reprezintă coloana vertebrală a economiilor statelor membre, atât în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, cât și dinamismul economic și creșterea economică, și, prin urmare, IMM-urile sunt, de asemenea, esențiale pentru dezvoltarea economică și reziliența Uniunii în ansamblul său. IMM-urile propun soluții inovatoare menite să abordeze provocări precum schimbările climatice, utilizarea ineficientă a resurselor și reducerea coeziunii sociale și pot contribui la răspândirea acestor inovări care sprijină tranziția verde și digitală și consolidează reziliența sau suveranitatea tehnologică a Uniunii. Cu toate acestea, pentru a putea să se dezvolte și să își valorifice întregul potențial, IMM-urile au nevoie de acces la finanțare. Prin urmare, Comisia consideră că este necesar să se stimuleze crearea unei piețe eficiente de finanțare a riscurilor, astfel încât IMM-urile să poată avea acces la finanțarea necesară în fiecare etapă a dezvoltării lor. Atât timp cât o astfel de piață nu este încă pe deplin stabilită, ajutoarele pentru accesul IMM-urilor și întreprinderilor nou-înființate la finanțare remediază disfuncționalități ale pieței sau alte obstacole relevante care le împiedică să atragă finanțarea de care au nevoie pentru a se dezvolta la potențialul lor maxim. IMM-urile, în special la începutul activității lor, sau cele care își desfășoară activitatea în sectoare noi sau de înaltă tehnologie, sunt adesea incapabile să demonstreze investitorilor bonitatea lor financiară. Evaluarea (14) normelor relevante, efectuată în 2019 și 2020, a confirmat că aceste disfuncționalități ale pieței sau alte obstacole relevante persistă, o situație care este probabil agravată de pandemia de COVID-19 și de consecințele actualei situații politice și economice din Europa ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Pentru a facilita și mai mult punerea în aplicare a unui astfel de ajutor în vederea asigurării perspectivelor de creștere a IMM-urilor și a rezilienței generale a economiei Uniunii, precum și pentru a oferi mai multă claritate, structura și domeniul de aplicare ale dispozițiilor privind finanțarea de risc ar trebui revizuite. Proiectele eligibile pentru sprijin din partea Fondului pentru inovare pot beneficia de un acces mai permisiv la finanțare pentru „întreprinderile inovatoare”.

(16)

În urma adoptării Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie (15) aplicabile din 27 ianuarie 2022, prevederile Regulamentului (UE) nr. 651/2014 referitoare la ajutoarele în domeniile protecției mediului, inclusiv al protecției climei, și al energiei ar trebui să fie ajustate pentru a se asigura coerența între diferitele seturi de norme care vizează aceleași obiective. Domeniul de aplicare al capitolului III secțiunea 7 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 ar trebui ajustat pentru a ține seama de schimbările de pe piață și de obiectivele Pactului verde european și ale Legii europene a climei, precum și de măsurile prevăzute în planul REPowerEU (16) al Comisiei pentru a aborda impactul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a atenua orice efecte negative asupra tranziției verzi accelerate, inclusiv dispozițiile introduse pentru a modifica Regulamentul (UE) nr. 651/2014 în 2021 (17). În contextul elaborării măsurilor de ajutor, statele membre pot combina ajutoarele în temeiul unor dispoziții diferite din Regulamentul (UE) nr. 651/2014, cu condiția respectării tuturor condițiilor relevante, inclusiv a celor privind cumulul.

(17)

Ajutoarele pentru investiții menite să sprijine achiziționarea sau închirierea de vehicule cu emisii zero sau de vehicule nepoluante sau modernizarea vehiculelor astfel încât să se încadreze în categoria vehiculelor cu emisii zero sau a vehiculelor nepoluante contribuie la tranziția către o mobilitate cu emisii zero și la realizarea obiectivelor ambițioase ale Pactului verde european, în principal reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul transporturilor. Având în vedere experiența dobândită de Comisie în ceea ce privește măsurile de ajutor de stat care sprijină mobilitatea curată, este oportun să se introducă condiții specifice de compatibilitate pentru a garanta că ajutorul este proporțional și nu denaturează în mod nejustificat concurența prin direcționarea cererii către alternative mai puțin poluante. Domeniul de aplicare al dispozițiilor Regulamentului (UE) nr. 651/2014 privind ajutoarele pentru investiții în infrastructura de reîncărcare cu energie electrică și de realimentare cu hidrogen ar trebui extins pentru a acoperi și infrastructura de realimentare cu hidrogen care nu este produs din surse regenerabile de energie, cu condiția să existe un demers clar în direcția decarbonizării hidrogenului furnizat. În plus, ar trebui să fie disponibile și ajutoare pentru infrastructura de reîncărcare și de realimentare care nu este accesibilă publicului.

(18)

Este oportun să se introducă în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 651/2014 condiții de compatibilitate specifice pentru ajutoarele pentru hidrogen la nivelul sectoarelor, în conformitate cu obiectivele Strategiei pentru hidrogen: pentru o Europă neutră climatic (18) și pentru stocare.

(19)

Dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 651/2014 privind ajutoarele de exploatare pentru promovarea producției de energie din surse regenerabile ar trebui extinse la comunitățile de energie din surse regenerabile, în conformitate cu Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului (19). În ceea ce privește ajutoarele pentru investiții, comunitățile de energie din surse regenerabile, împreună cu diferite tipuri de întreprinderi, pot beneficia de dispozițiile relevante prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 651/2014. În acest context, comunitățile de energie din surse regenerabile și comunitățile de energie ale cetățenilor, astfel cum sunt definite în Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului (20), se pot califica drept IMM-uri în măsura în care acestea respectă cerințele prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 651/2014.

(20)

Este oportun să se introducă în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 651/2014 condiții de compatibilitate pentru ajutoarele pentru investiții destinate reabilitării habitatelor și a ecosistemelor naturale, protejării și refacerii biodiversității, precum și soluții bazate pe natură pentru adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora, în conformitate cu obiectivele Strategiei privind biodiversitatea pentru 2030 (21), cu obiectivele Legii europene a climei , cu Strategia UE privind adaptarea la schimbările climatice (22), precum și în conformitate cu Comunicarea privind ciclurile durabile ale carbonului (23). Aceste condiții ar trebui adăugate la dispozițiile existente privind ajutoarele pentru reabilitarea siturilor contaminate. Prin urmare, ajutoarele pentru investiții în aceste domenii ar trebui să fie considerate compatibile cu piața internă și să fie exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, în anumite condiții. În special, este necesar să se asigure respectarea principiului „poluatorul plătește”, conform căruia costurile măsurilor de combatere a poluării ar trebui suportate de poluatorul care cauzează poluarea.

(21)

Dispozițiile Regulamentului (UE) nr. 651/2014 privind ajutoarele pentru investiții destinate reciclării și reutilizării deșeurilor ar trebui adaptate și extinse pentru a răspunde evoluțiilor de pe piață și, în conformitate cu Planul de acțiune privind economia circulară (24), pentru a reflecta trecerea la măsuri care vizează promovarea utilizării eficiente a resurselor și sprijinirea tranziției către o economie circulară. Înlocuirea materiilor prime principale cu materii prime secundare (reutilizate sau reciclate) sau cu materii prime secundare recuperate va reduce presiunea asupra resurselor naturale, va genera creștere economică durabilă și locuri de muncă și va consolida reziliența.

(22)

Este necesar să se introducă în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 651/2014 condiții de compatibilitate pentru ajutoarele sub formă de reduceri ale taxei sau impozitului de mediu. Taxele de mediu fiscale sau parafiscale sunt impuse pentru a crește costurile comportamentelor dăunătoare mediului, descurajând, astfel, aceste comportamente și sporind nivelul de protecție a mediului. În cazul în care nu se pot aplica taxe de mediu fiscale sau parafiscale fără a pune în pericol activitățile economice ale anumitor întreprinderi, acordarea unui tratament mai favorabil unor întreprinderi poate permite atingerea unui nivel general mai ridicat de contribuție la taxele de mediu fiscale sau parafiscale. În consecință, în anumite situații, reducerile taxelor sau impozitelor de mediu pot contribui în mod indirect la un nivel mai ridicat de protecție a mediului.

(23)

Este oportun să se aplice aceleași condiții pentru ajutoarele sub formă de reduceri și scutiri de taxe de mediu în toate sectoarele economice, cu excepția cazului în care se aplică norme speciale. Prin urmare, ajutoarele sub formă de reduceri fiscale pentru pescuitul în apele interioare și lucrările piscicole adoptate de statele membre în temeiul articolului 15 alineatul (1) litera (f) și al articolului 15 alineatul (3) din Directiva 2003/96/CE a Consiliului (25) ar trebui să intre în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 651/2014 după expirarea articolului 56 din Regulamentul (UE) 2022/2473 al Comisiei (26) la 30 iunie 2023.

(24)

În ceea ce privește ajutoarele pentru investiții destinate sistemelor de termoficare și/sau răcire centralizată, condițiile de compatibilitate prevăzute la articolul 46 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 privind sprijinul pentru investiții în sisteme de termoficare și/sau răcire centralizată care se bazează pe combustibili fosili, în special pe gaze naturale, precum și pentru investiții în rețele de distribuție sau în modernizarea acestora ar trebui să fie adaptate pentru a ține seama de obiectivele Pactului verde european și ale Legii europene a climei și, în special, de Planul de investiții pentru o Europă durabilă (27).

(25)

În ceea ce privește investițiile în infrastructura energetică, domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 651/2014 ar trebui să includă exceptările pe categorii pentru a sprijini investițiile care nu sunt situate în zone asistate. În plus, condițiile de compatibilitate prevăzute în regulamentul menționat privind sprijinul pentru investițiile în infrastructura energetică, în ceea ce privește gazele naturale, trebuie să fie adaptate pentru a ține seama de obiectivele Pactului verde european și pentru a asigura respectarea obiectivelor climatice pentru 2030 și 2050.

(26)

Având în vedere particularitățile finanțării proiectelor din industria de apărare unde cererea vine aproape exclusiv din partea statelor membre, care controlează, de asemenea, achiziția tuturor produselor și tehnologiilor din domeniul apărării, inclusiv exporturile, modul de funcționare a sectorului de apărare este unic și nu respectă normele convenționale și modelele de afaceri care reglementează piețele mai tradiționale. Având în vedere particularitățile sectorului și normele din cadrul Fondului european de apărare instituit prin Regulamentul (UE) 2021/697 al Parlamentului European și al Consiliului (28) și al Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării instituit prin Regulamentul (UE) 2018/1092 al Parlamentului European și al Consiliului (29), în care se stabilesc rate maxime de finanțare nu pentru a limita finanțarea publică globală, ci pentru a atrage cofinanțare din partea statelor membre, contribuțiile financiare ale statelor membre la proiectele cofinanțate ar trebui considerate, în anumite condiții, compatibile cu piața internă și exceptate de la obligația de notificare. În special, o astfel de cofinanțare poate fi declarată compatibilă dincolo de posibilitățile prevăzute de dispozițiile generale privind ajutoarele pentru proiecte de cercetare și dezvoltare, cu condiția ca beneficiarii să plătească prețul pieței pentru orice utilizare a drepturilor de proprietate intelectuală sau a prototipurilor care rezultă din proiect în alte aplicații decât cele din domeniul apărării. În astfel de situații, nu ar trebui, în plus, să fie necesară reevaluarea condițiilor de eligibilitate evaluate deja la nivel transnațional, în conformitate cu normele Fondului european de apărare sau ale Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, de către Comisie, asistată de experți independenți, înainte de selectarea unui proiect de cercetare și dezvoltare. În cele din urmă, articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 ar trebui modificat pentru a permite combinarea finanțării gestionate la nivel central de către Uniune și a ajutoarelor de stat până la valoarea costurilor totale ale proiectului.

(27)

Prin urmare, Regulamentele (UE) nr. 651/2014 și (UE) 2022/2473 ar trebui modificate în consecință,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Regulamentul (UE) nr. 651/2014 se modifică după cum urmează:

1.

Articolul 1 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (2), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)

schemelor prevăzute în secțiunile 1 (cu excepția articolului 15), 2 (cu excepția articolelor 19c și 19d), 3, 4, 7 (cu excepția articolului 44) și 10 din capitolul III din prezentul regulament, în cazul în care bugetul mediu anual al ajutoarelor de stat per stat membru depășește 150 de milioane EUR, după 6 luni de la intrarea lor în vigoare, precum și ajutoarele puse în aplicare sub formă de produse financiare în temeiul capitolului III secțiunea 16, în cazul în care bugetul mediu anual al ajutoarelor de stat per stat membru depășește 200 milioane EUR, la șase luni de la intrarea lor în vigoare. În cazul ajutoarelor prevăzute în secțiunea 16 din capitolul III din prezentul regulament, numai contribuțiile unui stat membru la compartimentul pentru statele membre al garanției UE, menționat la articolul 9 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului (*1), care sunt alocate unui anumit produs financiar sunt luate în considerare pentru a evalua dacă bugetul mediu anual al ajutoarelor de stat al respectivului stat membru pentru produsul financiar depășește 200 de milioane EUR. Comisia poate hotărî ca prezentul regulament să continue să se aplice pe o perioadă mai lungă pentru oricare dintre aceste scheme de ajutoare după ce a analizat planul de evaluare relevant care i-a fost notificat de statul membru, în termen de 20 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a schemei. În cazul în care Comisia a prelungit deja aplicarea prezentului regulament dincolo de primele 6 luni în ceea ce privește aceste scheme, statele membre pot decide să prelungească schemele în cauză până la încheierea perioadei de aplicare a prezentului regulament, cu condiția ca respectivul stat membru să fi prezentat un raport de evaluare în conformitate cu planul de evaluare aprobat de Comisie;

(*1)  Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a Programului InvestEU și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1017 (JO L 107, 26.3.2021, p. 30).”;"

(b)

la alineatul (3) literele (a) și (b) se înlocuiesc cu următorul text:

„(a)

ajutoarelor acordate în sectorul pescuitului și acvaculturii, care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (*2), cu excepția următoarelor:

ajutoare pentru formare;

ajutoare pentru accesul IMM-urilor la finanțare;

ajutoare în domeniul cercetării și dezvoltării;

ajutoare pentru inovare acordate IMM-urilor;

ajutoare pentru lucrătorii defavorizați și pentru lucrătorii cu handicap;

ajutoare regionale pentru investițiile în regiuni ultraperiferice;

scheme de ajutoare regionale de exploatare;

ajutoare pentru proiectele de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității („DLRC”);

ajutoare pentru proiectele de cooperare teritorială europeană;

începând cu 1 iulie 2023, ajutoarele sub formă de reduceri ale taxelor de mediu în temeiul articolului 15 alineatul (1) litera (f) și al articolului 15 alineatul (3) din Directiva 2003/96/CE a Consiliului (*3);

ajutoare incluse în produsele financiare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU, cu excepția operațiunilor enumerate la articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 717/2014 al Comisiei (*4);

pentru ajutoarele acordate microîntreprinderilor sub formă de intervenții publice privind furnizarea de energie electrică, gaze sau căldură, menționate la articolul 19c;

pentru ajutoarele acordate IMM-urilor sub forma unor intervenții publice temporare privind furnizarea de energie electrică, gaze sau căldură produsă din gaze naturale sau energie electrică pentru a atenua impactul creșterii prețurilor în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei menționat la articolul 19d;

(b)

ajutoarelor acordate în sectorul producției agricole primare, cu excepția ajutoarelor regionale pentru investiții în regiunile ultraperiferice, a schemelor de ajutoare regionale de exploatare, a ajutoarelor pentru consultanță în favoarea IMM-urilor, a ajutoarelor pentru finanțare de risc, a ajutoarelor pentru cercetare și dezvoltare, a ajutoarelor pentru inovare destinate IMM-urilor, a ajutoarelor de mediu, a ajutoarelor pentru formare, a ajutoarelor pentru lucrătorii defavorizați și pentru lucrătorii cu handicap, a ajutoarelor pentru proiectele de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC), a ajutoarelor pentru proiectele de cooperare teritorială europeană, a ajutoarelor incluse în produse financiare sprijinite de Fondul InvestEU, a ajutoarelor pentru microîntreprinderi sub formă de intervenții publice privind furnizarea de energie electrică, gaze sau căldură, astfel cum se menționează la articolul 19c, și a ajutoarelor pentru IMM-uri sub forma unor intervenții publice temporare privind furnizarea de energie electrică, gaze sau căldură produsă din gaze naturale sau energie electrică pentru a atenua impactul creșterii prețurilor în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, astfel cum se menționează la articolul 19d;

(*2)  Regulamentul (UE) nr. 1379/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind organizarea comună a piețelor în sectorul produselor pescărești și de acvacultură, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1184/2006 și (CE) nr. 1224/2009 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 104/2000 al Consiliului (JO L 354, 28.12.2013, p. 1);"

(*3)  Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității (JO L 283, 31.10.2003, p. 51)."

(*4)  Regulamentul (UE) nr. 717/2014 al Comisiei din 27 iunie 2014 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis în sectorul pescuitului și acvaculturii (JO L 190, 28.6.2014, p. 45).”;"

(c)

se adaugă următorul alineat (6):

„(6)   Capitolul III secțiunea 7 din prezentul regulament nu se aplică măsurilor de ajutor de stat pentru producția de energie nucleară.”

2.

Articolul 2 se modifică după cum urmează:

(a)

la punctul 18, literele (a) și (b) se înlocuiesc cu următorul text:

„(a)

În cazul unei societăți comerciale cu răspundere limitată [alta decât un IMM care există de cel puțin 3 ani sau, în sensul eligibilității pentru ajutor pentru finanțare de risc, un IMM care îndeplinește condiția prevăzută la articolul 21 alineatul (3) litera (b) și care se califică pentru investiții pentru finanțare de risc în urma unui proces de diligență efectuat de un intermediar financiar selectat], atunci când mai mult de jumătate din capitalul său social subscris a dispărut din cauza pierderilor acumulate. Această situație survine atunci când deducerea pierderilor acumulate din rezerve (și din toate celelalte elemente considerate în general ca făcând parte din fondurile proprii ale societății) conduce la un rezultat negativ care depășește jumătate din capitalul social subscris. În sensul acestei dispoziții, «societate cu răspundere limitată» se referă în special la tipurile de societăți comerciale menționate în anexa I la Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului (*5), iar «capital social» include, dacă este cazul, orice capital suplimentar.

(b)

În cazul unei societăți comerciale în care cel puțin unii dintre asociați au răspundere nelimitată pentru creanțele societății [alta decât un IMM care există de cel puțin trei ani sau, în sensul eligibilității pentru ajutor pentru finanțare de risc, un IMM care îndeplinește condiția prevăzută la articolul 21 alineatul (3) litera (b) și care se califică pentru investiții pentru finanțare de risc în urma unui proces de diligență efectuat de un intermediar financiar selectat], atunci când mai mult de jumătate din capitalul propriu așa cum reiese din contabilitatea societății a dispărut din cauza pierderilor acumulate. În sensul prezentei dispoziții, «o societate comercială în care cel puțin unii dintre asociați au răspundere nelimitată pentru creanțele societății» se referă în special la acele tipuri de societăți menționate în anexa II la Directiva 2013/34/UE.

(*5)  Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale, situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului (JO L 182, 29.6.2013, p. 19).”;"

(b)

punctul 20 se înlocuiește cu următorul text:

„20.

«valoarea ajustată a ajutoarelor» înseamnă valoarea maximă permisă a ajutoarelor pentru un proiect mare de investiții, calculată conform formulei:

valoarea ajustată a ajutoarelor = R × (A + 0,50 × B + 0 × C),

unde: R este intensitatea maximă a ajutoarelor aplicabilă în zona respectivă, cu excepția intensității majorate a ajutoarelor pentru IMM-uri; A este partea din costurile eligibile în valoare de 55 de milioane EUR; B este partea din costurile eligibile cuprinsă între 55 de milioane EUR și 110 milioane EUR, iar C este partea din costurile eligibile de peste 110 milioane EUR;”;

(c)

punctul 27 se înlocuiește cu următorul text:

„27.

«zone asistate» înseamnă zonele desemnate într-o hartă a ajutoarelor regionale aprobată în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) literele (a) și (c) din tratat și care este în vigoare la data acordării ajutorului;”;

(d)

punctul 32 se înlocuiește cu următorul text:

„32.

«creștere netă a numărului de angajați» înseamnă o creștere netă a numărului de angajați în unitatea în cauză în raport cu media pe o anumită perioadă de timp, după deducerea din numărul de locuri de muncă create a oricăror locuri de muncă pierdute în perioada respectivă. Numărul de persoane angajate cu normă întreagă, cu fracțiune de normă și cu contract sezonier trebuie considerat ținându-se seama de fracțiunile de unități de muncă anuală ale acestora;”;

(e)

punctul 34 se înlocuiește cu următorul text:

„34.

«intermediar financiar» înseamnă orice instituție financiară, indiferent de forma sa și de tipul său de proprietate, inclusiv fondurile de fonduri, fondurile de investiții private, fondurile de investiții publice, băncile, instituțiile de microfinanțare și societățile de garantare;”;

(f)

se introduc următoarele puncte 39 a și 39b:

„39a.

«concurență deplină» înseamnă o situație în care condițiile tranzacției dintre părțile contractante nu diferă de cele care s-ar aplica între întreprinderi independente și nu conțin niciun element de coluziune. Se consideră că instituirea unei proceduri de atribuire deschisă, transparentă și nediscriminatorie pentru tranzacția în cauză îndeplinește principiul concurenței depline;

(39b)

«scris» înseamnă orice formă de document scris, inclusiv documente electronice, cu condiția ca aceste documente electronice să fie recunoscute ca echivalente în conformitate cu procedurile administrative și legislația aplicabile în statul membru în cauză;”;

(g)

punctul 40 se elimină;

(h)

punctele 42 și 43 se înlocuiesc cu următorul text:

„42.

«ajutoare regionale de exploatare» înseamnă ajutoarele destinate reducerii cheltuielilor curente ale unei întreprinderi, inclusiv categorii precum costurile cu personalul, materialele, serviciile contractate, comunicațiile, energia, întreținerea, chiria și administrarea, dar excluzând costurile de amortizare și costurile de finanțare legate de o investiție care a beneficiat de ajutoare pentru investiții;

43.

«industrie siderurgică» înseamnă producția unuia sau mai multora dintre următoarele:

(a)

fontă și feroaliaje:

 

fontă pentru fabricarea oțelului, fontă de turnătorie și alte fonte brute, fontă-oglindă și feromangan cu conținut ridicat de carbon, fără a include alte feroaliaje;

(b)

produse brute și produse semifinite din fier, din oțel obișnuit sau din oțel special:

 

oțel lichid turnat sau nu în lingouri, inclusiv lingouri pentru forjarea produselor semifinite: blumuri, țagle și brame; bare din tablă și bare din tablă cositorită; rulouri mari laminate la cald, cu excepția producției de oțel lichid pentru piese turnate a turnătoriilor mici și mijlocii;

(c)

produse finite la cald din fier, din oțel obișnuit sau din oțel special:

 

șine, traverse, etriere și eclise, grinzi, profiluri grele și bare de minimum 80 mm, palplanșe, bare și profile de maximum 80 mm și benzi de oțel de maximum 150 mm, sârmă laminată, profile cu secțiunea rotundă și pătrată pentru țevi, benzi de oțel și benzi laminate la cald (inclusiv benzi pentru țevi), table laminate la cald (acoperite și neacoperite), plăci și table cu grosimea de minimum 3 mm, oțeluri late de minimum 150 mm, cu excepția produselor trefilate, barelor calibrate și pieselor turnate din fontă;

(d)

produse finite la rece:

 

tablă cositorită, tablă acoperită cu plumb, tablă neagră, table galvanizate, alte table acoperite, table laminate la rece, oțel de tole, benzi destinate fabricării tablei cositorite, plăci laminate la rece, în rulouri și în benzi;

(e)

țevi:

 

toate țevile de oțel fără sudură, țevile de oțel sudate cu diametrul mai mare de 406,4 mm;”;

(i)

se introduce următorul punct 43a:

„43a.

«lignit» înseamnă lignit de calitate inferioară de categoria C sau ortolignit și de calitate inferioară de categoria B sau metalignit, astfel cum este definit de Sistemul internațional de codificare pentru cărbune stabilit de Comisia Economică pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite;”;

(j)

punctul 44 se elimină;

(k)

punctul 45 se înlocuiește cu următorul text:

„45.

«sectorul transporturilor» înseamnă transportul de pasageri cu aeronave, transportul maritim, transportul rutier, transportul feroviar și transportul pe căile navigabile interioare sau serviciile de transport de marfă contra cost în numele unui terț; mai exact, «sectorul transporturilor» înseamnă următoarele activități în conformitate cu Nomenclatorul statistic al activităților economice (NACE Rev. 2), stabilit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (*6):

(a)

NACE 49: Transporturi terestre și transporturi prin conducte, cu excepția NACE 49.32 Transporturi cu taxiuri, 49.39 Transporturi cu telefericul, funicularul, telescaunul și telecabina, dacă nu fac parte din sistemele de tranzit urban sau suburban, 49.42 Servicii de mutări de mobilier, 49.5 Transporturi prin conducte;

(b)

NACE 50: Transporturi pe apă;

(c)

NACE 51: Transport aerian, cu excepția NACE 51.22 Transporturi spațiale;

(*6)  Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 de stabilire a Nomenclatorului statistic al activităților economice NACE a doua revizuire și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 3037/90 al Consiliului, precum și a anumitor regulamente CE privind domenii statistice specifice (JO L 393, 30.12.2006, p. 1).”;"

(l)

se introduce următorul punct 47a:

„47a.

«finalizarea investiției» înseamnă momentul în care autoritățile naționale consideră că investiția a fost finalizată sau, în absența acesteia, 3 ani de la începerea lucrărilor;”;

(m)

punctele 49, 50 și 51 se înlocuiesc cu următorul text:

„49.

«investiție inițială» înseamnă una dintre următoarele:

(a)

o investiție în active corporale și necorporale legată de una sau mai multe dintre următoarele activități:

înființarea unei noi unități;

extinderea capacității unei unități existente;

diversificarea producției unei unități prin produse sau servicii care nu au fost fabricate anterior în unitate sau

o schimbare fundamentală a procesului general de producție a produsului (produselor) sau a prestării generale a serviciului (serviciilor) vizat(e) de investiția în unitate;

(b)

o achiziționare de active aparținând unei unități care a fost închisă sau care ar fi fost închisă dacă nu ar fi fost cumpărată. Simpla achiziționare a acțiunilor unei întreprinderi nu reprezintă o investiție inițială.

Prin urmare, o investiție de înlocuire nu constituie o investiție inițială.

50.

«activitate identică sau similară» înseamnă o activitate din aceeași clasă (cod numeric din patru cifre) din Nomenclatorul statistic al activităților economice NACE a doua revizuire (NACE Rev. 2);

51.

«investiție inițială care creează o nouă activitate economică» înseamnă:

(a)

o investiție în active corporale și necorporale legată de una dintre următoarele activități sau de ambele:

înființarea unei noi unități;

diversificarea activității unei unități, cu condiția ca noua activitate să nu fie identică sau similară cu activitatea desfășurată anterior în unitatea respectivă; sau

(b)

achiziționarea de active aparținând unei unități care a fost închisă sau care ar fi fost închisă dacă nu ar fi fost cumpărată, cu condiția ca noua activitate ce urmează a fi desfășurată utilizând activele dobândite să nu fie identică sau similară cu activitatea desfășurată în unitatea respectivă înainte de achiziție.

Simpla achiziționare a acțiunilor unei întreprinderi nu reprezintă o investiție inițială care creează o nouă activitate economică;”;

(n)

punctele 72 și 73 se înlocuiesc cu următorul text:

„72.

«investitor privat independent» înseamnă un investitor care este privat și independent, astfel cum este definit la prezentul punct. Investitori «privați» înseamnă investitori care, indiferent de structura acționariatului lor, urmăresc un interes pur comercial, utilizează resurse proprii și suportă toate riscurile legate de investiția lor, în categoria lor încadrându-se, în special: instituții de credit care investesc pe risc propriu și din resurse proprii, fonduri și fundații private, birouri familiale și investitori providențiali, investitori corporativi, societăți de asigurare, fonduri de pensii, instituții academice, precum și persoane fizice care desfășoară sau nu o activitate economică. Banca Europeană de Investiții, Fondul European de Investiții, o instituție financiară internațională la care un stat membru este acționar sau o entitate juridică ce desfășoară activități financiare cu titlu profesional, căreia un stat membru sau o entitate a unui stat membru de la nivel central, regional sau local i-a acordat un mandat de desfășurare de activități de dezvoltare sau de promovare (bancă națională de promovare sau o altă instituție de promovare) nu vor fi considerate investitori privați în sensul prezentei definiții. Investitor «independent» înseamnă un investitor care nu este acționar al întreprinderii eligibile în care investește. În contextul investițiilor de continuare, un investitor rămâne «independent» dacă a fost considerat un investitor independent într-o rundă de investiții anterioară. În momentul înființării unei noi întreprinderi, investitorii privați, inclusiv fondatorii noii întreprinderi, sunt considerați a fi independenți în raport cu întreprinderea respectivă;

73.

«persoană fizică» în sensul articolelor 21a și 23 înseamnă o persoană, alta decât o entitate juridică, care nu este o întreprindere în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat;”;

(o)

punctul 79 se înlocuiește cu următorul text:

„79.

«entitate căreia i-a fost încredințată execuția» înseamnă Banca Europeană de Investiții și Fondul European de Investiții, o instituție financiară internațională la care un stat membru este acționar sau o entitate juridică ce desfășoară activități financiare cu titlu profesional, căreia un stat membru sau o entitate a unui stat membru de la nivel central, regional sau local i-a acordat un mandat de desfășurare de activități de dezvoltare sau de promovare (bancă națională de promovare sau o altă instituție de promovare). Entitatea căreia i-a fost încredințată execuția poate fi selectată sau desemnată direct în conformitate cu dispozițiile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului (*7) sau în conformitate cu articolul 38 alineatul (4) litera (b) punctul (iii) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (*8) sau cu articolul 59 alineatul (3) din Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (*9), după caz;

(*7)  Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65)."

(*8)  Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului (JO L 347, 20.12.2013, p. 320)."

(*9)  Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (JO L 231, 30.6.2021, p. 159).”;"

(p)

punctul 80 se înlocuiește cu următorul text:

„80.

«întreprindere inovatoare» înseamnă o întreprindere care îndeplinește una dintre următoarele condiții:

(a)

poate demonstra, prin intermediul unei evaluări realizate de un expert extern, că va dezvolta într-un viitor previzibil produse, servicii sau procese care sunt noi sau îmbunătățite în mod substanțial în raport cu stadiul actual al tehnologiei din sectorul respectiv și care prezintă riscul unei disfuncționalități de natură tehnologică ori industrială;

(b)

costurile aferente activității sale de cercetare și dezvoltare reprezintă cel puțin 10 % din costurile sale totale de funcționare înregistrate cel puțin în cursul unuia dintre cei trei ani care preced acordarea ajutorului sau, în cazul unei întreprinderi nou-înființate fără niciun istoric financiar, în auditul perioadei fiscale în curs, astfel cum este certificat de un auditor extern;

(c)

în decursul celor 3 ani care preced acordarea ajutorului: (i) i s-a acordat o etichetă de calitate «marca de excelență» de către Consiliul European pentru Inovare, în conformitate cu programul de lucru pentru perioada 2018-2020 al Orizont 2020 adoptat prin Decizia de punere în aplicare C(2017) 7124 a Comisiei (*10) ori cu articolul 15 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului (*11); sau (ii) a primit o investiție de la Fondul Consiliului European pentru Inovare, cum ar fi o investiție în contextul programului Accelerator, astfel cum se menționează la articolul 48 alineatul (7) din Regulamentul (UE) 2021/695;

(d)

în decursul celor 3 ani care preced acordarea ajutorului: (i) a participat la orice acțiune din cadrul inițiativei Comisiei în domeniul spațial «CASSINI» (cum ar fi acceleratorul de afaceri ori cooperare) (*12); sau (ii) a primit investiții de la instrumentul de finanțare a creșterii și de tip seed din cadrul inițiativei CASSINI sau din partea proiectului-pilot «InnovFin Space Equity»; sau (iii) i-a fost acordat un premiu CASSINI; sau (iv) i-a fost acordată finanțare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/695 în domeniul cercetării spațiale, ceea ce a dus la crearea unei întreprinderi nou-înființate; (v) sau i s-a acordat finanțare în calitate de beneficiar al unei acțiuni de cercetare și dezvoltare în cadrul Fondului european de apărare, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/697 al Parlamentului European și al Consiliului (*13); sau (vi) i s-a acordat finanțare în cadrul Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1092 al Parlamentului European și al Consiliului (*14);

(*10)  Decizia de punere în aplicare C(2017) 7124 a Comisiei din 27 octombrie 2017 privind adoptarea programului de lucru pentru perioada 2018-2020 în cadrul programului specific de punere în aplicare a Programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont 2020 (2014-2020) și privind finanțarea programului de lucru pentru 2018."

(*11)  Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a programului-cadru pentru cercetare și inovare Orizont Europa, de stabilire a normelor sale de participare și de diseminare și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1290/2013 și (UE) nr. 1291/2013 (JO L 170, 12.5.2021, p. 1)."

(*12)  inițiativa CASSINI, anunțată pentru prima dată în „Strategia pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală” [COM (2020) 103 final din 10.3.2020], este o colecție de acțiuni concrete ale căror obiective includ facilitarea accesului la capitalul de risc pentru IMM-urile active în sectorul spațial pentru a-și finanța extinderea."

(*13)  Regulamentul (UE) 2021/697 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 de instituire a programului „Europa digitală” și de abrogare a Regulamentului (UE) 2018/1092 (JO L 170, 12.5.2021, p. 149);"

(*14)  Regulamentul (UE) 2018/1092 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 de instituire a Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării pentru sprijinirea competitivității și a capacității de inovare a industriei de apărare a Uniunii (JO L 200, 7.8.2018, p. 30).”;"

(q)

punctul 81 se înlocuiește cu următorul text:

„81.

«platformă alternativă de tranzacționare» înseamnă un sistem multilateral de tranzacționare, astfel cum este definit la articolul 4 alineatul (1) punctul 22 din Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului (*15), în care cel puțin 50 % din instrumentele financiare admise la tranzacționare sunt emise de IMM-uri;

(*15)  Directiva 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 mai 2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Directivei 2002/92/CE și a Directivei 2011/61/UE (JO L 173, 12.6.2014, p. 349).”;"

(r)

punctele 85 și 86 se înlocuiesc cu următorul text:

„85.

«cercetare industrială» înseamnă cercetare sau investigație critică planificată în scopul dobândirii de cunoștințe și competențe noi pentru elaborarea unor noi produse, procese sau servicii ori pentru realizarea unei îmbunătățiri semnificative a produselor, proceselor sau serviciilor existente, inclusiv a produselor, proceselor sau serviciilor digitale, în orice domeniu, tehnologie, industrie sau sector (inclusiv, dar fără a se limita la acestea, industrii și tehnologii digitale, cum ar fi supercalculul, tehnologiile cuantice, tehnologiile blockchain, inteligența artificială, securitatea cibernetică, volumele mari de date și tehnologiile de tip cloud).

Cercetarea industrială cuprinde crearea de părți componente pentru sisteme complexe și poate include construcția de prototipuri în laborator sau într-un mediu cu interfețe simulate ale sistemelor existente, precum și de linii pilot, atunci când acest lucru este necesar pentru cercetarea industrială și, în special, pentru validarea tehnologiilor generice;

86.

«dezvoltare experimentală» înseamnă dobândirea, combinarea, modelarea și utilizarea unor cunoștințe și competențe relevante existente de ordin științific, tehnologic, de afaceri și altele, cu scopul de a dezvolta produse, procese sau servicii noi ori îmbunătățite, inclusiv produse, procese sau servicii digitale, în orice domeniu, tehnologie, industrie sau sector (inclusiv, dar fără a se limita la acestea, industrii și tehnologii digitale, cum ar fi, de exemplu, supercalculul, tehnologiile cuantice, tehnologiile blockchain, inteligența artificială, securitatea cibernetică, volumele mari de date și tehnologiile de tip cloud sau edge). Aceasta poate cuprinde, de exemplu, și activități care vizează definirea, planificarea și documentarea conceptuală a unor noi produse, procese sau servicii.

Dezvoltarea experimentală poate include crearea de prototipuri, demonstrarea, crearea de proiecte-pilot, testarea și validarea unor produse, procese sau servicii noi ori îmbunătățite în medii reprezentative pentru condițiile de funcționare reale, în cazul în care obiectivul principal este de a aduce noi îmbunătățiri tehnice produselor, proceselor sau serviciilor care nu sunt definitivate în mod substanțial. Aceasta poate include dezvoltarea unui prototip sau pilot utilizabil comercial care este în mod obligatoriu produsul comercial final și a cărui producție este prea costisitoare pentru ca acesta să fie utilizat exclusiv în scopuri demonstrative și de validare.

Dezvoltarea experimentală nu include modificările de rutină sau periodice aduse produselor, liniilor de producție, proceselor de fabricație, serviciilor existente și altor operațiuni în curs, chiar dacă modificările respective ar putea reprezenta ameliorări;”;

(s)

punctul 89 se elimină;

(t)

se introduce următorul punct 90a:

„90a.

«alte aplicații decât cele din domeniul apărării» în sensul articolului 25e se referă la aplicații în alte produse decât produsele din domeniul apărării enumerate în anexa la Directiva 2009/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului (*16).

(*16)  Directiva 2009/43/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 6 mai 2009 de simplificare a clauzelor și condițiilor de transfer al produselor din domeniul apărării în interiorul Comunității (JO L 146, 10.6.2009, p. 1).”;"

(u)

punctul 92 se înlocuiește cu următorul text:

„92.

«clustere de inovare» înseamnă structuri sau grupuri organizate de părți independente (cum ar fi întreprinderi nou-înființate inovatoare, întreprinderi mici și mijlocii și întreprinderi mari, precum și organizații de cercetare și de diseminare a cunoștințelor, infrastructuri de cercetare, infrastructuri de testare și experimentare, centre de inovare digitală, organizații non-profit și alți operatori economici afiliați) concepute pentru a stimula activitatea inovatoare și noi modalități de colaborare (de exemplu, prin mijloace digitale) prin utilizarea în comun și/sau promovarea utilizării în comun a echipamentelor și a schimbului de cunoștințe și cunoștințe de specialitate și prin contribuții efective la transferul de cunoștințe, stabilirea de contacte, diseminarea informațiilor și colaborarea între întreprinderi și alte organizații din cluster. Centrele de inovare digitală [inclusiv centrele europene de inovare digitală finanțate în cadrul programului Europa digitală gestionat la nivel central, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului (*17)] sunt entități al căror scop este de a stimula adoptarea pe scară largă a tehnologiilor digitale, cum ar fi inteligența artificială, cloud, calculul de vârf și de înaltă performanță și securitatea cibernetică, de către industrie (în special de către IMM-uri) și de către organizațiile din sectorul public. Centrele de inovare digitală se pot califica drept clustere de inovare în sensul prezentului regulament.

(*17)  Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 de instituire a programului Europa digitală și de abrogare a Deciziei (UE) 2015/2240 (JO L 166, 11.5.2021, p. 1).”;"

(v)

punctele 94-97 se înlocuiesc cu următorul text:

„94.

«servicii de consultanță în domeniul inovării» înseamnă servicii de consultanță, asistență sau formare profesională în ceea ce privește transferul de cunoștințe, achiziția, protecția sau valorificarea activelor necorporale, utilizarea standardelor și a reglementărilor care le conțin, precum și servicii de consultanță, asistență sau formare profesională în ceea ce privește introducerea sau utilizarea de tehnologii și soluții inovatoare (inclusiv tehnologii și soluții digitale);

95.

«servicii de sprijinire a inovării» înseamnă furnizarea de spații de lucru, bănci de date, servicii de cloud și de stocare a datelor, biblioteci, studii de piață, laboratoare, etichetare a calității, testare, experimentare și certificare sau alte servicii conexe, inclusiv serviciile furnizate de organizații de cercetare și de diseminare a cunoștințelor, infrastructuri de cercetare, infrastructuri de testare și experimentare sau clustere de inovare, în scopul dezvoltării de produse, procese sau servicii mai eficace sau mai avansate din punct de vedere tehnologic, inclusiv punerea în aplicare a unor tehnologii și soluții inovatoare (inclusiv tehnologii și soluții digitale);

96.

«inovare organizațională» înseamnă punerea în aplicare a unei noi metode organizaționale la nivelul întreprinderii (la nivel de grup în sectorul industrial vizat din SEE), organizarea locului de muncă sau relațiile externe, inclusiv, de exemplu, prin utilizarea unor tehnologii digitale noi sau inovatoare. Sunt excluse din această definiție modificările care sunt bazate pe metode organizaționale deja în funcțiune în întreprindere, a modificărilor aduse strategiei de gestionare, a fuziunilor și achizițiilor, a încetării utilizării unui proces, a simplei înlocuiri sau majorări a capitalului, a schimbărilor rezultate numai din modificarea prețurilor factorilor, a personalizării, a localizării, a schimbărilor regulate, sezoniere și a altor schimbări ciclice și a comercializării de produse noi sau îmbunătățite semnificativ;

97.

«inovare de proces» înseamnă punerea în aplicare a unei metode de producție sau de implementare noi ori îmbunătățite semnificativ, inclusiv modificări semnificative ale tehnicilor, echipamentelor sau software-ului, la nivelul întreprinderii (la nivelul grupului din sectorul industrial vizat din SEE), inclusiv, de exemplu, prin utilizarea unor tehnologii sau soluții digitale noi sau inovatoare. Sunt excluse din această definiție schimbările sau îmbunătățirile minore, creșterea capacităților de producție sau de prestare de servicii prin adăugarea de sisteme de fabricație sau logistice care sunt foarte asemănătoare cu cele utilizate deja, încetarea utilizării unui proces, simpla înlocuire sau majorare a capitalului, schimbări rezultate numai din modificarea prețurilor factorilor, personalizarea producției, localizarea, schimbările regulate, sezoniere și alte schimbări ciclice și comercializarea de produse noi sau îmbunătățite semnificativ;”;

(w)

se introduce următorul punct 98a:

„98a.

«infrastructură de testare și experimentare» înseamnă instalațiile, echipamentele, capacitățile și resursele, ca, de exemplu, bancurile de încercare, liniile-pilot, demonstratorii, instalațiile de testare sau laboratoarele vii, precum și serviciile de sprijin conexe utilizate în principal de întreprinderile, în special IMM-uri, care încearcă să obțină sprijin pentru testare și experimentare, în scopul de a dezvolta produse, procese și servicii noi sau îmbunătățite, precum și pentru testarea și extinderea utilizării tehnologiilor, pentru a avansa prin cercetare industrială și dezvoltare experimentală. Accesul la infrastructurile de testare și experimentare finanțate din fonduri publice este deschis mai multor utilizatori și trebuie să fie acordat în mod transparent și nediscriminatoriu și în condițiile pieței. Infrastructurile de testare și experimentare sunt uneori cunoscute și sub denumirea de infrastructuri tehnologice (*18);

(*18)  A se vedea documentul de lucru al serviciilor Comisiei „Infrastructuri tehnologice” [SWD(2019) 158 final, 8.4.2019].”;"

(x)

punctele 101 și 102 se înlocuiesc cu următorul text:

„101.

«protecția mediului» înseamnă orice acțiune sau activitate menită să reducă sau să prevină poluarea, impactul negativ asupra mediului sau un alt prejudiciu asupra mediului fizic (inclusiv asupra aerului, a apei, a solului), a ecosistemelor sau a resurselor naturale rezultat din activitățile umane, inclusiv să atenueze schimbările climatice, să reducă riscul unor astfel de prejudicii, să protejeze și să refacă biodiversitatea sau să conducă la o utilizare mai eficientă a resurselor naturale, inclusiv măsuri de economisire a energiei și utilizarea de surse regenerabile de energie și alte tehnici de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de alți poluanți, precum și să realizeze trecerea la modelele economiei circulare pentru a reduce consumul de materii prime și a spori eficiența. Aceasta include, de asemenea, acțiuni care consolidează capacitatea de adaptare și reduc la minimum vulnerabilitatea la impactul schimbărilor climatice;

102.

«standard al Uniunii» înseamnă:

(a)

un standard obligatoriu al Uniunii care stabilește nivelurile care trebuie atinse în ceea ce privește mediul de către întreprinderi în mod individual, excluzând standardele sau obiectivele stabilite la nivelul Uniunii care sunt obligatorii pentru statele membre, însă nu și pentru întreprinderile individuale; sau

(b)

obligația de a utiliza cele mai bune tehnici disponibile (BAT), astfel cum sunt definite în Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului (*19), și de a garanta că nivelurile de emisie nu sunt mai ridicate decât nivelurile care s-ar fi înregistrat prin aplicarea BAT; în cazurile în care nivelurile emisiilor asociate BAT au fost definite în actele de punere în aplicare adoptate în temeiul Directivei 2010/75/UE sau în temeiul altor directive aplicabile, nivelurile respective se vor aplica în sensul prezentului regulament; dacă nivelurile respective sunt exprimate ca interval, se va aplica limita în care se atinge BAT pentru prima dată în cazul întreprinderii în cauză;

(*19)  Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17).”;"

(y)

punctele 102a, 102b și 102c se înlocuiesc cu următorul text:

„102a.

«infrastructură de reîncărcare» înseamnă o instalație fixă sau mobilă care furnizează energie electrică vehiculelor sau echipamentelor terminale mobile sau echipamentelor mobile de handling la sol;

102b.

«infrastructură de realimentare» înseamnă o instalație fixă sau mobilă care furnizează hidrogen vehiculelor sau echipamentelor terminale mobile sau echipamentelor mobile de handling la sol;

102c.

«hidrogen produs din surse regenerabile de energie» înseamnă hidrogen produs din energie din surse regenerabile în conformitate cu metodologiile stabilite în Directiva (UE) 2018/2001 al Parlamentului European și al Consiliului (*20) pentru combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi;

(*20)  Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).”;"

(z)

se introduc următoarele puncte 102d-102j:

„102d.

«energie electrică produsă din surse regenerabile» înseamnă energia electrică obținută din surse regenerabile, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 1 din Directiva (UE) 2018/2001;

102e.

«reîncărcare inteligentă» înseamnă o operațiune de reîncărcare în cazul căreia intensitatea energiei electrice furnizate bateriei este ajustată în timp real, pe baza informațiilor primite prin intermediul comunicațiilor electronice;

102f.

«vehicul nepoluant» înseamnă:

(a)

în ceea ce privește vehiculele rutiere ușoare: un vehicul nepoluant, astfel cum este definit la articolul 4 punctul 4 litera (a) din Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului (*21);

(b)

în ceea ce privește vehiculele rutiere grele:

până la 31 decembrie 2025, un vehicul greu cu emisii scăzute, astfel cum este definit la articolul 3 punctul 12 din Regulamentul (UE) 2019/1242 al Parlamentului European și al Consiliului (*22);

până la 31 decembrie 2025, un vehicul nepoluant, astfel cum este definit la articolul 4 punctul 4 litera (b) din Directiva 2009/33/CE și care nu intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2019/1242;

(c)

în ceea ce privește navele de navigație interioară:

o navă de navigație interioară pentru transportul de pasageri care are un motor hibrid sau cu dublă alimentare ce utilizează în timpul funcționării normale energie obținută în proporție de cel puțin 50 % din combustibili cu zero emisii directe (la țeava de evacuare) de CO2 sau energie electrică de la priză;

o navă de navigație interioară pentru transportul de marfă care are emisii directe (la țeava de evacuare) de CO2/tonă-kilometru (g CO2/tkm), calculate (sau estimate, în cazul navelor noi) cu ajutorul indicelui privind eficiența energetică în exploatare (EEOI) al Organizației Maritime Internaționale, care sunt cu 50 % mai mici decât valoarea medie de referință a emisiilor de CO2 stabilită pentru vehiculele grele (subgrupa de vehicule 5-LH), astfel cum a fost publicată în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 2019/1242;

(d)

în ceea ce privește navele maritime:

o navă maritimă și de coastă pentru transportul de pasageri, pentru transportul de mărfuri, pentru operațiuni portuare sau pentru activități auxiliare care: (i) are un motor hibrid sau cu dublă alimentare care obține cel puțin 25 % din energia sa din combustibili cu zero emisii directe (la țeava de evacuare) de CO2 sau din energie electrică de la priză pentru funcționarea sa normală pe mare și în porturi; sau (ii) a atins valoarea indicelui eficienței energetice de proiectare (EEDI) al Organizației Maritime Internaționale (EEDI) cu 10 % sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022 și poate funcționa cu combustibili cu zero emisii directe (la țeava de evacuare) de CO2 sau cu combustibili din surse regenerabile;

o navă maritimă și de coastă pentru transportul de mărfuri care este utilizată exclusiv pentru exploatarea de servicii costiere și pe distanțe scurte, concepută pentru a permite transferul modal al mărfurilor transportate în prezent pe cale terestră către transportul pe mare și care are emisii directe (la țeava de evacuare) de CO2, calculate cu ajutorul indicelui privind eficiența energetică în exploatare (EEDI), cu 50 % mai mici decât valoarea medie de referință a emisiilor de CO2 determinată pentru vehiculele grele (subgrupa de vehicule 5-LH) în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul (UE) 2019/1242;

(e)

în ceea ce privește materialul rulant feroviar: material rulant care are zero emisii directe de CO2 la țeava de evacuare atunci când este exploatat pe o linie dotată cu infrastructura necesară și care, atunci când o astfel de infrastructură nu este disponibilă (hibrid), utilizează un motor convențional;

102g.

«vehicul cu emisii zero» înseamnă:

(a)

în ceea ce privește vehiculele cu două și trei roți și cvadriciclurile: un vehicul care intră sub incidența Regulamentului (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (*23), cu zero emisii de CO2 la țeava de evacuare, calculat în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 24 și în anexa V la regulamentul respectiv;

(b)

în ceea ce privește vehiculele rutiere ușoare: un vehicul din categoria M1, M2 sau N1 cu emisii zero de CO2 la țeava de evacuare, determinate în conformitate cu cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) 2017/1151 al Comisiei (*24);

(c)

în ceea ce privește vehiculele rutiere grele: un vehicul greu cu emisii zero, astfel cum este definit la articolul 4 punctul 5 din Directiva 2009/33/CE;

(d)

în ceea ce privește navele de navigație interioară: o navă de navigație interioară sau o navă pentru transportul de pasageri sau de marfă care are zero emisii directe (la țeava de evacuare/țeava de eșapament) de CO2;

(e)

în ceea ce privește navele maritime: o navă maritimă și de coastă pentru transportul de pasageri sau de marfă, pentru operațiuni portuare sau pentru activități auxiliare care are zero emisii directe (la țeava de evacuare) de CO2;

(f)

în ceea ce privește materialul rulant feroviar: materialul rulant care are zero emisii directe (la țeava de evacuare) de CO2;

102h.

«vehicul» înseamnă oricare dintre următoarele:

(a)

un vehicul rutier din categoria M1, M2, N1, M3, N2, N3 sau L;

(b)

o navă de navigație interioară sau o navă maritimă și de coastă pentru transportul de pasageri sau de marfă;

(c)

material rulant;

(d)

aeronave;

102i.

«echipamente mobile de handling la sol» înseamnă echipamente mobile utilizate în activitățile de servicii conexe transportului aerian sau maritim;

102j.

«echipamente terminale mobile» înseamnă echipamente mobile utilizate pentru încărcarea, descărcarea și transbordarea mărfurilor și a unităților de încărcare intermodale, precum și pentru deplasarea mărfurilor în interiorul unei zone terminale;

(*21)  Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante, în sprijinul unei mobilități cu emisii scăzute (JO L 120, 15.5.2009, p. 5)."

(*22)  Regulamentul (UE) 2019/1242 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele noi și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 595/2009 și (UE) 2018/956 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Directivei 96/53/CE a Consiliului (JO L 198, 25.7.2019, p. 202)."

(*23)  Regulamentul (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2013 privind omologarea și supravegherea pieței pentru vehiculele cu două sau trei roți și pentru cvadricicluri (JO L 60, 2.3.2013, p. 52)."

(*24)  Regulamentul (UE) 2017/1151 al Comisiei din 1 iunie 2017 de completare a Regulamentului (CE) nr. 715/2007 al Parlamentului European și al Consiliului privind omologarea de tip a autovehiculelor în ceea ce privește emisiile provenind de la vehiculele ușoare pentru pasageri și de la vehiculele ușoare comerciale (Euro 5 și Euro 6) și privind accesul la informațiile referitoare la repararea și întreținerea vehiculelor (JO L 175, 7.7.2017, p. 1).”;"

(aa)

punctul 103 se înlocuiește cu următorul text:

„103.

«eficiență energetică» înseamnă eficiență energetică astfel cum este definită la articolul 2 punctul 4 din Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului (*25);

(*25)  Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE (JO L 315, 14.11.2012, p. 1).”;"

(bb)

punctul 103a se înlocuiește cu următorul text:

„103a.

«energie primară» înseamnă energie din surse regenerabile și neregenerabile, care nu a trecut prin niciun proces de conversie sau transformare;”;

(cc)

punctul 103b se elimină;

(dd)

punctul 103d se înlocuiește cu următorul text:

„103d.

«pregătire pentru soluții inteligente» înseamnă capacitatea clădirilor sau a unităților unei clădiri de a-și adapta funcționarea la nevoile ocupantului, inclusiv optimizarea eficienței energetice și a performanței globale, și de a-și adapta funcționarea ca răspuns la semnalele rețelei;”;

(ee)

punctul 103e se înlocuiește cu următorul text:

„(103e)

«întreprindere mică cu capitalizare medie» înseamnă o întreprindere care nu este IMM și al cărei număr de angajați nu depășește 499, calculat în conformitate cu articolele 3-6 din anexa I, a cărei cifră de afaceri anuală nu depășește 100 de milioane EUR sau al cărei bilanț anual nu depășește 86 de milioane EUR; mai multe entități sunt considerate o singură întreprindere dacă este îndeplinită oricare dintre condițiile enumerate la articolul 3 alineatul (3) din anexa I. În sensul aplicării articolului 56e alineatul (10) și a articolului 56f, întreprindere mică cu capitalizare medie înseamnă o întreprindere care nu este un IMM și are până la 499 de angajați;”;

(ff)

se introduce următorul punct 103f:

„103f.

«economii de energie» înseamnă economii de energie astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 5 din Directiva 2012/27/UE;”;

(gg)

punctul 105 se înlocuiește cu următorul text:

„105.

«fond pentru eficiență energetică» sau «EEF» înseamnă un vehicul de investiții specializat, înființat în scopul de a face investiții în proiecte de eficiență energetică menite să îmbunătățească eficiența energetică a clădirilor. Fondurile pentru eficiență energetică sunt administrate de un administrator de fonduri pentru eficiență energetică;”;

(hh)

punctul 108 se înlocuiește cu următorul text:

„108.

«cogenerare» sau energie termică și electrică combinată sau «CHP» înseamnă cogenerare astfel cum este definită la articolul 2 punctul 30 din Directiva 2012/27/UE;”;

(ii)

se introduc următoarele puncte 108a și 108b:

„108a.

«cogenerare bazată pe surse regenerabile de energie» înseamnă cogenerarea care utilizează 100 % energie din surse regenerabile ca materie primă pentru producerea de energie termică și electrică;

108b.

«pompă de căldură» înseamnă un mecanism, un dispozitiv sau o instalație care transferă căldura din mediul natural, de exemplu din aer, apă sau sol, către clădiri sau instalații industriale, inversând fluxul natural al căldurii, astfel încât să circule de la o temperatură mai scăzută spre una mai ridicată. În cazul pompelor de căldură reversibile, acestea pot de asemenea transfera căldura din clădire către mediul natural;”;

(jj)

punctul 109 se înlocuiește cu următorul text:

„109.

«energie din surse regenerabile» sau «energie regenerabilă» înseamnă energia generată de instalații care utilizează exclusiv surse regenerabile de energie, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 1 din Directiva (UE) 2018/2001, precum și cota, din punctul de vedere al valorii calorice, a energiei produse din surse regenerabile de energie în instalații hibride care utilizează și surse de energie convențională și include energia electrică regenerabilă utilizată pentru umplerea sistemelor de stocare conectate „din spatele contorului” (instalate în comun sau ca o completare la instalația regenerabilă), dar exclude energia electrică produsă ca urmare a sistemelor de stocare;”;

(kk)

se introduce următorul punct 109a:

„109a.

«comunitate de energie din surse regenerabile» înseamnă o comunitate de energie din surse regenerabile astfel cum este definită la articolul 2 punctul 16 din Directiva (UE) 2018/2001;”;

(ll)

punctele 110-113 se elimină;

(mm)

punctul 114 se înlocuiește cu următorul text:

„114.

«tehnologie inovatoare» înseamnă o tehnologie nouă și recent certificată în raport cu stadiul actual al tehnologiei din sectorul industrial, care prezintă un risc de eșec tehnologic sau industrial și nu reprezintă o optimizare sau o modernizare a tehnologiei existente;”;

(nn)

se introduc următoarele puncte 114a și 114b:

„114a.

«proiect demonstrativ» înseamnă proiect demonstrativ în sensul definiției prevăzute la articolul 2 punctul 24 din Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European și al Consiliului (*26);

114b.

«contract pentru diferență» înseamnă un instrument de ajutor care dă beneficiarului dreptul la o plată egală cu diferența dintre un preț (prețuri) «de exercitare» fix(e) și un preț de referință – cum ar fi un preț de piață, per unitate de producție;

(*26)  Regulamentul (UE) 2019/943 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 privind piața internă de energie electrică, (JO L 158, 14.6.2019, p. 54).”;"

(oo)

punctele 115 și 116 se înlocuiesc cu următorul text:

„115.

«echilibrare» pentru energia electrică înseamnă echilibrare în sensul definiției prevăzute la articolul 2 punctul 10 din Regulamentul (UE) 2019/943;

116.

«responsabilități standard de echilibrare» înseamnă responsabilități de echilibrare care nu creează discriminări între tehnologii și care nu scutesc niciun generator de responsabilitatea în materie de echilibrare, astfel cum se prevede la articolul 5 din Regulamentul (UE) 2019/943;”

(pp)

se introduce următorul punct 116a:

„116a.

«parte responsabilă cu echilibrarea (PRE)» înseamnă parte responsabilă cu echilibrarea în sensul definiției prevăzute la articolul 2 punctul 14 din Regulamentul (UE) 2019/943;”;

(qq)

punctul 117 se înlocuiește cu următorul text:

„117.

«biomasă» înseamnă fracțiunea biodegradabilă a produselor, deșeurilor și reziduurilor de origine biologică, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 24 din Directiva (UE) 2018/2001;”;

(rr)

se introduc următoarele puncte 117a-117d:

„117a.

«biocombustibili» înseamnă biocombustibili în sensul definiției prevăzute la articolul 2 punctul 33 din Directiva (UE) 2018/2001;

117b.

«biogaz» înseamnă biogaz în sensul definiției prevăzute la articolul 2 punctul 28 din Directiva (UE) 2018/2001;

117c.

«biolichide» înseamnă biolichide în sensul definiției prevăzute la articolul 2 punctul 32 din Directiva (UE) 2018/2001;

117d.

«combustibili din biomasă» înseamnă combustibili din biomasă în sensul definiției prevăzute la articolul 2 punctul 27 din Directiva (UE) 2018/2001;”;

(ss)

punctele 118 și 119 se înlocuiesc cu următorul text:

„118.

«deficit de finanțare» înseamnă costurile nete suplimentare determinate de diferența dintre veniturile și costurile economice (inclusiv costurile de investiție și de exploatare) aferente proiectului care beneficiază de ajutor și cele aferente proiectului alternativ pe care beneficiarul ajutorului l-ar realiza în mod credibil în absența ajutorului. Pentru a determina deficitul de finanțare, statul membru trebuie să cuantifice, pentru scenariul factual și un scenariu contrafactual credibil, toate costurile și veniturile principale, costul mediu ponderat al capitalului («CMPC») estimat al beneficiarilor pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare, precum și valoarea actualizată netă («VAN») pentru scenariul factual și cel contrafactual, pe întreaga durată de viață a proiectului. Costul suplimentar net tipic poate fi estimat ca diferența dintre VAN pentru scenariul factual și pentru scenariul contrafactual pe durata de viață de referință a proiectului;

119.

«taxă de mediu fiscală sau parafiscală» înseamnă o taxă sau un impozit aplicat unei baze de impozitare specifice și care se aplică unor produse sau servicii specifice cu un efect negativ clar asupra mediului sau care urmărește să taxeze anumite activități, bunuri sau servicii astfel încât costurile de mediu să poată fi incluse în prețul lor sau astfel încât producătorii și consumatorii să fie orientați către activități care respectă mai mult mediul;”;

(tt)

punctul 121 se elimină;

(uu)

se introduc următoarele puncte 121a-121d:

„121a.

«decontaminare» înseamnă acțiuni de management de mediu, cum ar fi eliminarea sau detoxifierea contaminanților sau a excesului de nutrienți din sol și din apă, care vizează eliminarea surselor de degradare;

121b.

«reabilitare» înseamnă acțiuni de management de mediu care vizează restabilirea unui nivel de funcționare a ecosistemului în situri degradate, în care obiectivul este mai degrabă furnizarea reînnoită și continuă de servicii ecosistemice decât biodiversitatea și integritatea unui ecosistem de referință natural sau seminatural desemnat;

121c.

«ecosistem» înseamnă ecosistem în sensul definiției prevăzute la articolul 2 punctul 13 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului (*27);

121d.

«biodiversitate» înseamnă biodiversitate în sensul definiției prevăzute la articolul 2 punctul 15 din Regulamentul (UE) 2020/852;

(*27)  Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).”;"

(vv)

se introduc următoarele puncte 123a-123d:

„123a.

«poluant» înseamnă poluant în sensul definiției prevăzute la articolul 2 punctul 10 din Regulamentul (UE) 2020/852;

123b.

«poluare» înseamnă poluare în sensul definiției prevăzute la articolul 3 punctul 2 din Directiva 2010/75/UE;

123c.

«soluție bazată pe natură» înseamnă o acțiune de protejare, conservare, refacere, utilizare durabilă și gestionare a ecosistemelor terestre, de apă dulce, costiere și marine naturale sau modificate, care abordează provocările sociale, economice și de mediu în mod eficace și adaptabil, oferind în același timp bunăstare umană, servicii ecosistemice, reziliență și beneficii pentru biodiversitate;

123d.

«refacere» înseamnă procesul de sprijinire a refacerii unui ecosistem ca mijloc de conservare a biodiversității și de sporire a rezilienței ecosistemelor, în special la schimbările climatice. Refacerea ecosistemelor include măsuri luate pentru îmbunătățirea stării unui ecosistem și pentru recrearea sau restabilirea unui ecosistem în cazul în care starea respectivă s-a pierdut, precum și pentru îmbunătățirea rezilienței ecosistemului și a adaptării la schimbările climatice;”;

(ww)

punctul 124 se înlocuiește cu următorul text:

„124.

«sistem de termoficare și răcire centralizată eficient din punct de vedere energetic» înseamnă un sistem eficient de termoficare și răcire centralizată în sensul definiției prevăzute la articolul 2 punctul 41 din Directiva 2012/27/UE;”;

(xx)

se introduc următoarele puncte 124a și 124b:

„124a.

«încălzire centralizată» și «răcire centralizată» înseamnă încălzire centralizată sau răcire centralizată în sensul definiției prevăzute la articolul 2 punctul 19 din Directiva 2010/31/UE;

124b.

«sisteme de termoficare și de răcire centralizată» înseamnă instalații de producere a încălzirii și/sau a răcirii și rețele de stocare și de distribuție a energiei termice, care cuprind atât rețeaua primară – de transport – , cât și rețeaua secundară de conducte, pentru furnizarea de căldură sau răcire consumatorilor. Mențiunea referitoare la încălzirea centralizată trebuie interpretată ca referindu-se la sistemele de termoficare și/sau răcire centralizată, în funcție de modul în care rețelele furnizează încălzire sau răcire, în comun sau separat;”;

(yy)

punctele 126, 127 și 128 se înlocuiesc cu următorul text:

„126.

«reutilizare» înseamnă reutilizare în sensul definiției prevăzute la articolul 3 punctul 13 din Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului (*28);

127.

«pregătire pentru reutilizare» înseamnă pregătire pentru reutilizare în sensul definiției prevăzute la articolul 3 punctul 16 din Directiva 2008/98/CE;

128.

«reciclare» înseamnă reciclare în sensul definiției prevăzute la articolul 3 punctul 17 din Directiva 2008/98/CE;

(*28)  Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).”;"

(zz)

se introduc următoarele puncte 128 a-128i:

„128a.

«utilizarea eficientă a resurselor» înseamnă reducerea cantității de factori de producție necesari pentru producerea unei unități de producție sau înlocuirea factorilor de producție primari cu factori de producție secundari;

128b.

«deșeuri» înseamnă deșeuri în sensul definiției prevăzute la articolul 3 punctul 1 din Directiva 2008/98/CE;

128c.

«căldură reziduală» înseamnă căldură reziduală în sensul definiției prevăzute la articolul 2 punctul 9 din Directiva (UE) 2018/2001;

128d.

«tratare» înseamnă tratarea în sensul definiției de la articolul 3 punctul 14 din Directiva 2008/98/CE, precum și tratarea altor produse, materiale sau substanțe;

128e.

«recuperare» înseamnă recuperarea astfel cum este definită la articolul 3 punctul 15 din Directiva 2008/98/CE, precum și recuperarea altor produse, materiale sau substanțe;

128f.

«eliminare» înseamnă eliminare în sensul definiției prevăzute la articolul 3 punctul 19 din Directiva 2008/98/CE;

128g.

«alte produse, materiale sau substanțe» înseamnă materialele, produsele și substanțele, altele decât deșeurile, inclusiv subprodusele menționate la articolul 5 din Directiva 2008/98/CE, reziduurile agricole și forestiere, apele uzate, apele pluviale și scurgerile de suprafață, mineralele, nutrienții, gazele reziduale rezultate din procesele de producție, precum și produsele, părțile componente și materialele redundante;

128h.

«produse, părți componente și materiale redundante» înseamnă produse, părți componente și materiale care nu mai sunt necesare sau utile pentru deținătorul lor, dar care sunt adecvate pentru reutilizare;

128i.

«colectare separată» înseamnă colectare separată în sensul definiției prevăzute la articolul 3 punctul 11 din Directiva 2008/98/CE;”;

(aaa)

punctul 129 se elimină;

(bbb)

punctul 130 se înlocuiește cu următorul text:

„130.

«infrastructură energetică» înseamnă orice echipament sau instalație fizică care este situată în Uniune sau care conectează Uniunea cu una sau mai multe țări terțe și care se încadrează în următoarele categorii:

(a)

electricitate:

(i)

sisteme de transport și distribuție, „transport” însemnând transportul de energie electrică terestru, precum și offshore, în rețeaua interconectată de foarte înaltă și de înaltă tensiune, în scopul livrării energiei electrice către clienții finali sau către distribuitori, dar fără a include și furnizarea, iar „distribuție” însemnând transportul de energie electrică terestru, precum și offshore, în rețele de distribuție de înaltă, medie și joasă tensiune, în vederea livrării sale către clienți, dar fără a include și furnizarea;

(ii)

orice echipament indispensabil sau instalație indispensabilă pentru a asigura funcționarea în condiții de siguranță, securitate și eficiență a sistemelor menționate la punctul (i), inclusiv a sistemelor de protecție, monitorizare și control la toate tensiunile și posturile de transformare;

(iii)

componente de rețea complet integrate, în sensul definiției prevăzute la articolul 2 punctul 51 din Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului (*29);

(iv)

rețele electrice inteligente, adică sisteme și componente care integrează tehnologii ale informației și comunicațiilor, prin platforme digitale operaționale, sisteme de control și tehnologii bazate pe senzori, utilizate atât pentru transport, cât și pentru distribuție, având ca scop o rețea de transport și distribuție a energiei electrice mai sigură, mai eficientă și mai inteligentă, creșterea capacității de integrare a unor noi forme de producție, stocare și consum și facilitarea unor noi modele de afaceri și structuri de piață;

(v)

rețele electrice offshore, adică orice echipament sau instalație de transport sau de distribuție a energiei electrice în sensul definiției prevăzute la punctul (i) care are o dublă funcționalitate: interconectarea și transportul sau distribuția energiei electrice din surse regenerabile offshore de la siturile de generare offshore către două sau mai multe țări. Aceasta include și rețelele inteligente, precum și orice echipament adiacent sau instalație adiacentă offshore, care îndeplinesc un rol esențial pentru funcționarea în condiții de siguranță, securitate și eficiență, inclusiv a sistemelor de protecție, monitorizare și control, precum și stațiile electrice necesare dacă acestea asigură, de asemenea, interoperabilitatea tehnologică și, printre altele, compatibilitatea interfeței dintre diferite tehnologii;

(b)

gaz (gazele naturale, biogazul – inclusiv biometanul – și/sau gazele regenerabile de origine nebiologică):

(i)

conducte de transport și distribuție pentru transportul gazelor care fac parte dintr-o rețea, cu excepția conductelor de înaltă presiune utilizate pentru distribuția în amonte de gaze naturale;

(ii)

instalații subterane de stocare conectate la conductele de gaz natural de înaltă presiune menționate la punctul (i);

(iii)

instalații de recepție, de stocare și de regazeificare sau decompresie pentru gaze lichefiate sau comprimate;

(iv)

orice echipament esențial sau instalație esențială pentru funcționarea securizată, eficientă și în condiții de siguranță a sistemului sau pentru asigurarea capacității bidirecționale, inclusiv stații de comprimare;

(v)

rețele inteligente de gaze, adică oricare dintre următoarele echipamente sau instalații menite să permită și să faciliteze integrarea în rețea a gazelor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon (inclusiv hidrogenul sau gazele de origine nebiologică): sisteme și componente digitale care integrează tehnologii ale informației și comunicațiilor, sisteme de control și tehnologii bazate pe senzori pentru a permite monitorizarea, contorizarea, controlul calității și gestionarea într-un mod interactiv și inteligent a producției, transportului, distribuției și consumului de gaze în cadrul unei rețele de gaze. În plus, rețelele inteligente pot include, de asemenea, echipamente care să permită fluxuri inversate de la nivelul distribuției la nivelul transportului și modernizările necesare aferente ale rețelei existente;

(c)

hidrogen:

(i)

conducte de transport pentru transportul la înaltă presiune al hidrogenului, precum și conducte de distribuție pentru distribuția locală a hidrogenului care oferă acces mai multor utilizatori ai rețelei în mod transparent și nediscriminatoriu;

(ii)

instalații de stocare, care înseamnă instalații utilizate pentru stocarea hidrogenului cu un grad ridicat de puritate, incluzând partea terminalului pentru hidrogen utilizată pentru depozitare, dar excluzând partea utilizată pentru operațiunile de producție, și incluzând instalațiile rezervate exclusiv operatorilor de rețele de hidrogen pentru îndeplinirea funcțiilor lor. Instalațiile de stocare a hidrogenului includ instalații subterane de stocare conectate la conductele de hidrogen de înaltă presiune menționate la punctul (i);

(iii)

instalații de dispecerizare, de recepție, de stocare, de regazeificare sau de decompresie pentru hidrogen sau hidrogen încorporat în alte substanțe chimice, cu scopul de a injecta hidrogenul fie în rețeaua pentru gaze, fie în rețeaua destinată hidrogenului;

(iv)

terminale, care înseamnă instalații utilizate pentru transformarea hidrogenului lichid în hidrogen gazos în scopul injectării în rețeaua de hidrogen. Terminalele includ echipamentele auxiliare și stocarea temporară necesare pentru procesul de transformare și injectarea ulterioară în rețeaua de hidrogen, dar nu includ niciuna dintre părțile terminalului de hidrogen utilizate pentru stocare;

(v)

capacități de interconexiune, care înseamnă o rețea de hidrogen (sau o parte a acesteia) care traversează sau trece peste o frontieră dintre state membre sau dintre un stat membru și o țară terță până pe teritoriul statelor membre sau până la marea teritorială a statului membru respectiv;

(vi)

orice echipamente sau instalații esențiale pentru funcționarea securizată, eficientă și în condiții de siguranță a sistemului pentru hidrogen sau pentru asigurarea capacității bidirecționale, inclusiv stații de comprimare.

Toate activele enumerate la punctele (i)-(vi) pot fi active nou-construite sau active convertite din gaze naturale în hidrogen sau o combinație a celor două. Activele enumerate la punctele (i)-(vi) care fac obiectul accesului terților îndeplinesc condițiile pentru a fi considerate infrastructuri energetice;

(d)

dioxid de carbon:

(i)

conducte, diferite de rețeaua de conducte în amonte, utilizate pentru transportul de dioxid de carbon de la mai multe surse, adică instalații industriale (inclusiv centrale electrice) care produc dioxid de carbon sub formă de gaz prin combustie sau alte reacții chimice care implică compuși de carbon fosili sau non-fosili, în scopul depozitării geologice permanente a dioxidului de carbon în conformitate cu articolul 3 din Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului (*30) sau în scopul utilizării dioxidului de carbon ca materie primă sau pentru a spori randamentele proceselor biologice;

(ii)

instalații pentru lichefierea și stocarea tampon a dioxidului de carbon, în vederea transportării sau stocării. Acestea nu includ infrastructura din cadrul unei formațiuni geologice utilizate pentru stocarea geologică permanentă a dioxidului de carbon în temeiul articolului 3 din Directiva 2009/31/CE și nici instalațiile de suprafață și de injectare aferente;

(iii)

orice echipamente sau instalații esențiale pentru funcționarea corespunzătoare, sigură și eficientă a sistemului, inclusiv sistemele de protecție, monitorizare și control. De exemplu, poate fi vorba despre mijloace mobile pentru transportul și stocarea dioxidului de carbon, cu condiția ca aceste mijloace mobile să corespundă definiției unui vehicul nepoluant.

Activele enumerate la punctele (i), (ii) și (iii) care fac obiectul accesului terților se califică drept infrastructură energetică;

(e)

infrastructura utilizată pentru transmisia sau distribuția energiei termice sub formă de abur, apă fierbinte sau lichide răcite de la mai mulți producători sau utilizatori, bazată pe utilizarea energiei din surse regenerabile sau a căldurii reziduale provenite din aplicații industriale;

(f)

proiecte de interes comun, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 4 din Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (*31) și proiect de interes reciproc, menționat la articolul 171 din tratat;

(g)

alte categorii de infrastructură care permit conectarea fizică sau fără fir a energiei din surse regenerabile sau fără emisii de dioxid de carbon între producători și utilizatori de la mai multe puncte de acces și de ieșire și care este deschisă accesului terților care nu aparțin întreprinderilor ce dețin sau administrează infrastructura.

Activele enumerate la literele (a)-(g) care sunt construite pentru un utilizator sau un grup mic de utilizatori identificați ex ante și sunt adaptate nevoilor acestora („infrastructură dedicată”) nu se califică drept infrastructură energetică.

(*29)  Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iunie 2019 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și de modificare a Directivei 2012/27/UE (JO L 158, 14.6.2019, p. 125)."

(*30)  Directiva 2009/31/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon și de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum și a Directivelor 2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE și a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 ale Parlamentului European și ale Consiliului (JO L 140, 5.6.2009, p. 114)."

(*31)  Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene (JO L 115, 25.4.2013, p. 39).”;"

(ccc)

se introduc următoarele puncte 130a-130d:

„130a.

«operator de distribuție» (OD) înseamnă un operator de distribuție în sensul definiției prevăzute la articolul 2 punctul 29 din Directiva (UE) 2019/944;

130b.

«operator de transport și de sistem» (OTS) înseamnă un operator de transport și de sistem în sensul definiției prevăzute la articolul 2 punctul 35 din Directiva (UE) 2019/944;

130c.

«stocare de energie electrică» înseamnă amânarea utilizării finale a energiei electrice pentru un moment ulterior momentului generării, sau transformarea energiei electrice într-o formă de energie care poate fi stocată, stocarea energiei respective și reconversia ulterioară a energiei respective în energie electrică;

130d.

«stocare de energie termică» înseamnă amânarea utilizării finale a energiei termice pentru un moment ulterior momentului generării sau transformarea energiei electrice sau termice într-o formă de energie care poate fi stocată, stocarea energiei respective și, după caz, conversia sau reconversia ulterioară a energiei respective în energie termică pentru utilizarea finală (și anume, încălzire sau răcire);”;

(ddd)

punctul 131 se înlocuiește cu următorul text:

„131.

«legislația privind piața internă a energiei» înseamnă Directiva (UE) 2019/944, Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului (*32), Regulamentul (UE) 2019/943 și Regulamentul (CE) nr. 715/2009 al Parlamentului European și al Consiliului (*33);

(*32)  Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare a Directivei 2003/55/CE (JO L 211, 14.8.2009, p. 94)."

(*33)  Regulamentul (CE) nr. 715/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 iulie 2009 privind condițiile de acces la rețelele pentru transportul gazelor naturale și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1775/2005 (JO L 211, 14.8.2009, p. 36).”;"

(eee)

se introduc următoarele puncte 131a și 131b:

„131a.

«captarea și stocarea dioxidului de carbon» sau «CSC» înseamnă o serie de tehnologii care permit captarea CO2 emis de instalațiile industriale, inclusiv a emisiilor inerente proceselor, sau captarea dioxidului de carbon direct din aerul înconjurător, transportul într-un loc de stocare și injectarea CO2 în formațiuni geologice subterane adecvate pentru stocare permanentă;

131b.

«captarea și utilizarea dioxidului de carbon» sau «CUC» înseamnă o serie de tehnologii care captează CO2 emis de instalațiile industriale, inclusiv a emisiilor inerente proceselor, sau captarea direct din aerul înconjurător, precum și transportul către un punct de consum sau de utilizare a CO2 în vederea utilizării în totalitate a acestor emisii de CO2;”;

(fff)

punctul 134 se elimină;

(ggg)

punctul 137 se înlocuiește cu următorul text:

„137.

«infrastructură în bandă largă» înseamnă o rețea în bandă largă fără nicio componentă activă și cuprinde infrastructura fizică, inclusiv conductele, stâlpii, pilonii, turnurile, fibra neagră, cabinetele și cablurile (inclusiv cablurile din fibră neagră și din cupru);”

(hhh)

se introduc următoarele puncte 137a, 137b și 137c:

„137a.

«rețea backhaul» înseamnă partea unei rețele în bandă largă care conectează rețeaua de acces la rețeaua magistrală și care nu oferă acces direct utilizatorilor finali. Este partea din rețea în care este agregat traficul utilizatorilor finali;

137b.

«rețea magistrală» înseamnă rețeaua centrală care interconectează rețele backhaul din diferite zone sau regiuni;

137c.

«rețea de acces» înseamnă segmentul unei rețele în bandă largă care conectează rețeaua backhaul cu locațiile sau dispozitivele utilizatorilor finali;”;

(iii)

punctul 139 se înlocuiește cu următorul text:

„139.

«acces cu ridicata» înseamnă accesul care permite unui operator să utilizeze echipamentele altui operator. Accesul cu ridicata include, pe baza evoluțiilor tehnologice actuale, cel puțin următoarele produse de acces: (i) pentru rețelele FTTx: accesul la infrastructura în bandă largă, degruparea și accesul de tip bitstream; (ii) pentru rețelele prin cablu: accesul la infrastructura în bandă largă și accesul la servicii active; (iii) pentru rețelele fără fir fixe: accesul la infrastructura în bandă largă și accesul la servicii active; (iv) pentru rețelele mobile: accesul la infrastructura în bandă largă și accesul la servicii active (cel puțin roaming); (v) pentru platformele prin satelit: accesul la servicii active; (vi) pentru rețelele backhaul: accesul la infrastructura în bandă largă și accesul la servicii active.”;

(jjj)

punctul 139a se înlocuiește cu următorul text:

„139a.

«locație deservită» înseamnă un sediu al utilizatorului final la care, la cererea utilizatorilor finali și în termen de 4 săptămâni de la data solicitării, un furnizor poate furniza servicii în bandă largă (indiferent dacă aceste locații sunt deja conectate sau nu la rețea). Prețul perceput pentru furnizarea de servicii în bandă largă la locația utilizatorilor finali în acest caz nu trebuie să depășească taxele normale de conectare, ceea ce înseamnă că nu trebuie să includă costuri suplimentare sau excepționale în raport cu practica comercială standard și, în orice caz, nu trebuie să depășească prețul obișnuit din statul membru în cauză. Prețul respectiv trebuie să fie stabilit de autoritatea națională competentă;”;

(kkk)

se introduc următoarele puncte 139d, 139e și 139f:

„139d.

«oră de vârf» înseamnă intervalul din zi, cu o durată tipică de o oră, în care solicitarea rețelei atinge în mod obișnuit valoarea sa maximă;

139e.

«condiții de oră de vârf» înseamnă condițiile în care se preconizează că rețeaua va funcționa la «ora de vârf»;

139f.

«orizont de timp relevant» înseamnă un orizont de timp utilizat pentru verificarea investițiilor private planificate și corespunde intervalului de timp estimat de statul membru pentru implementarea rețelei planificate finanțate de stat, începând din momentul publicării consultării publice privind intervenția planificată a statului până la punerea în funcțiune a rețelei (și anume, începerea furnizării de servicii cu ridicata și/sau cu amănuntul în rețeaua finanțată de stat). Orizontul de timp relevant nu poate fi mai scurt de doi ani;”;

(lll)

punctul 157 se înlocuiește cu următorul text:

„157.

«infrastructură portuară» înseamnă infrastructura și instalațiile pentru furnizarea de servicii portuare legate de transport, cum ar fi danele utilizate pentru amararea navelor, pereții cheiurilor, debarcaderele și pontoanele plutitoare din zonele de maree, bazinele interne, rambleurile și terenurile recuperate din mare, infrastructura pentru colectarea deșeurilor provenite din exploatarea navelor și a reziduurilor de încărcătură și infrastructura de reîncărcare și realimentare în porturile care aprovizionează vehicule, echipamente terminale mobile și echipamente mobile de handling la sol cu energie electrică, hidrogen, amoniac și metanol;”;

(mmm)

punctul 161 se elimină.

3.

La articolul 4, alineatul (1) se modifică după cum urmează:

(a)

literele (a)-(e) se înlocuiesc cu următorul text:

„(a)

pentru ajutoarele regionale pentru investiții: pentru o investiție cu costuri eligibile de cel puțin 110 milioane EUR, pentru următoarele valori ale ajutorului pe întreprindere, pe proiect de investiții:

în cazul intensității maxime a ajutoarelor regionale de 10 %: 8,25 milioane EUR;

în cazul intensității maxime a ajutoarelor regionale de 15 %: 12,38 milioane EUR;

în cazul intensității maxime a ajutoarelor regionale de 20 %: 16,5 milioane EUR;

în cazul intensității maxime a ajutoarelor regionale de 25 %: 20,63 de milioane EUR;

în cazul intensității maxime a ajutoarelor regionale de 30 %: 24,75 de milioane EUR;

în cazul intensității maxime a ajutoarelor regionale de 35 %: 28,88 de milioane EUR;

în cazul intensității maxime a ajutoarelor regionale de 40 %: 33 de milioane EUR;

în cazul intensității maxime a ajutoarelor regionale de 50 %: 41,25 de milioane EUR;

în cazul intensității maxime a ajutoarelor regionale de 60 %: 49,5 milioane EUR;

în cazul intensității maxime a ajutoarelor regionale de 70 %: 57,75 de milioane EUR;

(b)

pentru ajutoarele regionale pentru dezvoltare urbană: 22 de milioane EUR, astfel cum se prevede la articolul 16 alineatul (3);

(c)

pentru ajutoarele pentru investiții destinate IMM-urilor: 8,25 milioane EUR pe întreprindere, pe proiect de investiții;

(d)

pentru ajutoarele pentru consultanță în favoarea IMM-urilor: 2,2 milioane EUR pe întreprindere, pe proiect;

(e)

pentru ajutoarele acordate IMM-urilor pentru participarea la târguri: 2,2 milioane EUR pe întreprindere, pe an;”;

(b)

se introduc următoarele litere (ea) și (eb):

„(ea)

pentru ajutoarele acordate microîntreprinderilor sub formă de intervenții publice privind furnizarea de energie electrică, gaze sau energie termică, menționate la articolul 19c: 200 000 EUR pe beneficiar pe an calendaristic. Pentru microîntreprinderile care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole, această limită este de 25 000 EUR pe beneficiar și pe an calendaristic, iar pentru microîntreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii, de 30 000 EUR pe beneficiar și pe an calendaristic;

(eb)

pentru ajutoarele acordate IMM-urilor sub forma unor intervenții publice temporare privind furnizarea de energie electrică, gaze sau căldură produsă din gaze naturale sau energie electrică pentru a atenua impactul creșterii prețurilor în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei menționat la articolul 19d: 2 milioane EUR pe beneficiar pe an calendaristic. Pentru microîntreprinderile care își desfășoară activitatea în domeniul producției primare de produse agricole, această limită este de 250 000 EUR pe beneficiar și pe an calendaristic, iar pentru microîntreprinderile care își desfășoară activitatea în sectorul pescuitului și acvaculturii, de 300 000 EUR pe beneficiar și pe an calendaristic. Ajutoarele acordate întreprinderilor care își desfășoară activitatea în domeniul prelucrării și comercializării produselor agricole sunt condiționate de netransferarea parțială sau integrală a acestora către producătorii primari;”;

(c)

literele (f)-(sa) se înlocuiesc cu următorul text:

„(f)

pentru ajutoarele destinate întreprinderilor care participă la proiecte de cooperare teritorială europeană: pentru ajutoarele menționate la articolul 20, 2,2 milioane EUR pe întreprindere, pe proiect; pentru ajutoarele prevăzute la articolul 20a, cuantumurile stabilite la articolul 20a alineatul (2) pe întreprindere, pe proiect;

(g)

pentru ajutoarele pentru finanțare de risc: 16,5 milioane EUR pe întreprindere eligibilă, astfel cum se prevede la articolul 21 alineatul (8) și la articolul 21a alineatul (2);

(h)

pentru ajutoarele pentru întreprinderile nou-înființate: astfel cum se prevede la articolul 22 alineatele (3), (4), (5) și (7);

(i)

pentru ajutoarele pentru cercetare și dezvoltare:

(i)

dacă proiectul constă în principal în cercetare fundamentală: 55 de milioane EUR pe întreprindere, pe proiect; în acest caz peste jumătate din costurile eligibile ale proiectului apar ca urmare a unor activități care intră în categoria cercetare fundamentală;

(ii)

dacă proiectul constă în principal în cercetare industrială: 35 de milioane EUR pe întreprindere, pe proiect; în acest caz peste jumătate din costurile eligibile ale proiectului apar ca urmare a unor activități care intră în categoria cercetare industrială sau în ambele categorii, cercetare fundamentală și industrială, luate împreună;

(iii)

dacă proiectul constă în principal în dezvoltare experimentală: 25 de milioane EUR pe întreprindere, pe proiect; în acest caz peste jumătate din costurile eligibile ale proiectului apar ca urmare a unor activități care intră în categoria dezvoltare experimentală;

(iv)

dacă proiectul este un proiect Eureka, este pus în aplicare de către o întreprindere comună instituită în temeiul articolului 185 sau al articolului 187 din tratat sau îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 25 alineatul (6) litera (d), sumele menționate la punctele (i)-(iii) se dublează;

(v)

în cazul în care ajutoarele pentru proiectele de cercetare și dezvoltare sunt acordate sub forma unor avansuri rambursabile care, în absența unei metodologii acceptate de calculare a echivalentului subvenție brută al acestora, sunt exprimate ca procent din costurile eligibile, iar măsura prevede ca în cazul unui rezultat pozitiv al proiectului, astfel cum este definit pe baza unei ipoteze rezonabile și prudente, avansurile să fie rambursate cu o rată a dobânzii cel puțin egală cu rata de actualizare aplicabilă la momentul acordării grantului, sumele menționate la punctele (i) - (iv) pot fi majorate cu 50 %;

(vi)

în cazul ajutoarelor pentru studii de fezabilitate pentru pregătirea activităților de cercetare: 8,25 milioane EUR pe studiu;

(vii)

pentru ajutoarele destinate IMM-urilor pentru proiectele de cercetare și dezvoltare cărora li s-a acordat o etichetă de calitate «marcă de excelență» și care sunt puse în aplicare în temeiul articolului 25a, cuantumul menționat la articolul 25a;

(viii)

pentru acțiunile Marie Skłodowska-Curie și acțiunile de validare a conceptului de către CEC, puse în aplicare în temeiul articolului 25b, cuantumurile menționate la articolul 25b;

(ix)

pentru ajutoarele incluse în proiectele de cercetare și dezvoltare cofinanțate, puse în aplicare în temeiul articolului 25c, cuantumurile menționate la articolul 25c;

(x)

pentru ajutoarele acordate acțiunilor de teaming, cuantumurile menționate la articolul 25d;

(xi)

pentru ajutoarele implicate în cofinanțarea proiectelor sprijinite de Fondul european de apărare sau de Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării în temeiul articolului 25e: 80 de milioane EUR pe întreprindere, pe proiect;

(j)

pentru ajutoarele pentru investiții în infrastructuri de cercetare: 35 de milioane EUR pe infrastructură;

(ja)

pentru ajutoarele pentru investiții în infrastructuri de testare și experimentare: 25 de milioane EUR pe infrastructură;

(k)

pentru ajutoarele pentru clusterele de inovare: 10 milioane EUR pe cluster;

(l)

ajutoare pentru inovare destinate IMM-urilor: 10 milioane EUR pe întreprindere, pe proiect;

(m)

pentru ajutoarele pentru inovarea de proces și organizațională: 12,5 milioane EUR pe întreprindere, pe proiect;

(n)

pentru ajutoarele pentru formare: 3 milioane EUR pe proiect de formare;

(o)

pentru ajutoarele pentru recrutarea lucrătorilor defavorizați: 5,5 milioane EUR pe întreprindere, pe an;

(p)

pentru ajutoarele pentru încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap sub formă de subvenții salariale: 11 milioane EUR pe întreprindere, pe an;

(q)

pentru ajutoarele pentru compensarea costurilor suplimentare generate de încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap: 11 milioane EUR pe întreprindere, pe an;

(r)

pentru ajutoarele pentru compensarea costurilor asistenței acordate lucrătorilor defavorizați: 5,5 milioane EUR pe întreprindere, pe an;

(s)

pentru ajutoarele pentru investiții în favoarea protecției mediului, cu excepția cazului în care se prevede altfel: 30 de milioane EUR pe întreprindere, pe proiect de investiții;

(sa)

pentru ajutoarele pentru infrastructura specifică și de stocare menționate la articolul 36 alineatul (4): 25 de milioane EUR pe proiect;”;

(d)

se introduc următoarele litere (sb)-(sf):

„(sb)

pentru ajutoarele pentru investiții în infrastructura de reîncărcare sau de realimentare menționate la articolul 36a alineatele (1) și (2): 30 de milioane EUR pe întreprindere, pe proiect și, în cazul schemelor, un buget mediu anual de 300 de milioane EUR;

(sc)

pentru ajutoarele pentru investiții destinate îmbunătățirii combinate a performanței energetice și de mediu a clădirilor menționate la articolul 38a alineatul (7) și la articolul 39 alineatul (2a): 30 de milioane EUR pe întreprindere, pe proiect;

(sd)

pentru ajutoarele pentru facilitarea contractelor de performanță energetică menționate la articolul 38b: 30 de milioane EUR din cuantumul nominal total al soldului finanțării pe beneficiar;

(se)

pentru ajutoarele pentru investiții în proiectele de eficiență energetică a clădirilor sub formă de instrumente financiare: cuantumurile prevăzute la articolul 39 alineatul (5);

(sf)

pentru ajutoarele sub formă de reduceri ale taxelor sau impozitelor de mediu menționate la articolul 44a: 50 de milioane EUR pe schemă, anual;”;

(e)

literele (t) și (u) se elimină;

(f)

literele (v)-(y) se înlocuiesc cu următorul text:

„(v)

pentru ajutoarele de exploatare pentru promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile, astfel cum sunt menționate la articolul 42, și pentru ajutoarele de exploatare pentru promovarea producției de energie din surse regenerabile și a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie în cadrul proiectelor de mici dimensiuni și al comunităților de energie din surse regenerabile, astfel cum sunt menționate la articolul 43: 30 de milioane EUR pe întreprindere, pe proiect; suma bugetelor tuturor schemelor care intră sub incidența articolului 42 și suma bugetelor tuturor schemelor care intră sub incidența articolului 43 nu ar trebui să depășească 300 de milioane EUR pe an;

(w)

pentru ajutoarele pentru sistemele de termoficare și/sau răcire centralizată, astfel cum sunt menționate la articolul 46: 50 de milioane EUR pe întreprindere, pe proiect;

(x)

pentru ajutoarele pentru infrastructură energetică, astfel cum sunt menționate la articolul 48: 70 de milioane EUR pe întreprindere, pe proiect;

(y)

pentru ajutoarele pentru implementarea unor rețele fixe în bandă largă acordate sub formă de grant: 100 de milioane EUR costuri totale pe proiect; pentru ajutoarele pentru rețele fixe în bandă largă acordate sub formă de instrument financiar, valoarea nominală a finanțării totale furnizate oricărui beneficiar final pe proiect nu trebuie să depășească 150 de milioane EUR;”;

(g)

se introduce următoarea literă (yd):

„(yd)

pentru ajutoarele pentru dezvoltarea rețelelor backhaul acordate sub forma unui grant: 100 de milioane EUR costuri totale pe proiect; pentru ajutoarele pentru dezvoltarea rețelelor backhaul acordate sub formă de instrument financiar, valoarea nominală a finanțării totale furnizate oricărui beneficiar final pe proiect nu trebuie să depășească 150 de milioane EUR;”;

(h)

literele (z)-(cc) se înlocuiesc cu următorul text:

„(z)

pentru ajutoarele pentru investiții pentru cultură și pentru conservarea patrimoniului: 165 de milioane EUR pe proiect; ajutoare de exploatare pentru cultură și pentru conservarea patrimoniului: 82,5 milioane EUR pe întreprindere, pe an;

(aa)

pentru schemele de ajutoare pentru operele audiovizuale: 55 de milioane EUR pe schemă, anual;

(bb)

pentru ajutoarele de investiții pentru infrastructurile sportive și pentru infrastructurile de agrement multifuncționale: 33 de milioane EUR sau costurile totale care depășesc 110 milioane EUR pe proiect; ajutoare de exploatare pentru infrastructură sportivă: 2,2 milioane EUR pe infrastructură, anual;

(cc)

pentru ajutoarele pentru investiții în infrastructurile locale: 11 milioane EUR sau costurile totale care depășesc 22 de milioane EUR pentru aceeași infrastructură;”;

(i)

literele (ee) și (ff) se înlocuiesc cu următorul text:

„(ee)

pentru ajutoarele destinate porturilor maritime: costuri eligibile de 143 de milioane EUR pe proiect [sau 165 de milioane EUR pe proiect într-un port maritim inclus în planul de activitate al unui coridor al rețelei centrale, astfel cum se menționează la articolul 47 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (*34)]; în ceea ce privește dragajul, un proiect este definit ca toate operațiunile de dragaj desfășurate pe parcursul unui an calendaristic;

(ff)

pentru ajutoarele destinate porturilor interioare: costuri eligibile de 44 de milioane EUR pe proiect [sau 55 de milioane EUR pe proiect într-un port interior inclus în planul de activitate al unui coridor al rețelei centrale, astfel cum se menționează la articolul 47 din Regulamentul (UE) nr. 1315/2013]; în ceea ce privește dragajul, un proiect este definit ca toate operațiunile de dragaj desfășurate pe parcursul unui an calendaristic;

(*34)  Regulamentul (UE) nr. 1315/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport și de abrogare a Deciziei nr. 661/2010/UE (JO L 348, 20.12.2013, p. 1).”;"

(j)

litera (hh) se înlocuiește cu următorul text:

„(hh)

pentru ajutoarele acordate IMM-urilor pentru costurile suportate prin participarea la proiecte de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității («DLRC»): pentru ajutoarele prevăzute la articolul 19a, 2 milioane EUR pe întreprindere, pe proiect; pentru ajutoarele prevăzute la articolul 19b, cuantumurile prevăzute la articolul 19b alineatul (2) pe proiect;”.

4.

Articolul 5 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (2), litera (f) se înlocuiește cu următorul text:

„(f)

ajutoarele care constau în măsuri de finanțare de risc, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolele 21 și 21a;”;

(b)

la alineatul (2), se introduce următoarea literă (ga):

„(ga)

ajutoarele pentru IMM-uri sub forma unor taxe reduse de acces sau a accesului liber la servicii de consultanță în domeniul inovării și la servicii de asistență în domeniul inovării, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctele 94 și 95, oferite, de exemplu, de organizații de cercetare și de diseminare a cunoștințelor, infrastructuri de cercetare, infrastructuri de testare și experimentare sau clustere de inovare pe baza unei scheme de ajutoare, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

(i)

avantajul dobândit, constând în reducerea taxelor sau în liberul acces, este cuantificabil și demonstrabil;

(ii)

reducerile totale sau parțiale de preț pentru servicii și normele în baza cărora IMM-urile pot solicita reduceri și pot fi selectate pentru a primi reduceri sunt puse la dispoziția publicului (prin site-uri web sau prin alte mijloace adecvate) înainte ca prestatorul de servicii să înceapă să ofere reducerile;

(iii)

prestatorul de servicii ține evidența cuantumurilor ajutorului acordat fiecărui IMM sub formă de reduceri de preț, pentru a se asigura că plafoanele stabilite la articolul 28 alineatele (3) și (4) sunt respectate. Evidențele respective sunt păstrate timp de 10 ani de la data la care prestatorul de servicii a acordat ultimul ajutor;”

(c)

la alineatul (2), litera (l) se înlocuiește cu următorul text:

„(l)

ajutoarele incluse în produsele financiare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute în capitolul III, secțiunea 16;”

(d)

la alineatul (2), se adaugă următoarele litere (m) și (n):

„(m)

ajutoare pentru microîntreprinderi sub formă de intervenții publice privind furnizarea de energie electrică, gaze sau energie termică, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 19c;

(n)

ajutoare pentru IMM-uri sub formă de intervenții publice temporare privind furnizarea de energie electrică, gaze sau energie termică produsă din gaze naturale sau electricitate pentru a atenua impactul creșterii prețurilor în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 19d.”

5.

Articolul 6 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (5), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

ajutoarele pentru accesul IMM-urilor la finanțare, dacă sunt îndeplinite condițiile relevante prevăzute la articolele 21, 21a și 22;”;

(b)

la alineatul (5), litera (l) se înlocuiește cu următorul text:

„(l)

ajutoarele pentru IMM-urile care participă la proiecte de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității («DLRC») sau care beneficiază de acestea, dacă sunt îndeplinite condițiile relevante prevăzute la articolul 19a sau la articolul 19b;”;

(c)

la alineatul (5) se adaugă următoarele litere (m)-(q):

„(m)

ajutoarele pentru remedierea daunelor aduse mediului și reabilitarea habitatelor naturale și a ecosistemelor, în cazul în care costurile de remediere sau de reabilitare depășesc creșterea valorii terenului sau proprietății și sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 45;

(n)

ajutoarele pentru protecția biodiversității și punerea în aplicare a unor soluții bazate pe natură pentru adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 45.

(o)

ajutoarele pentru promovarea energiei din surse regenerabile în temeiul articolului 41, 42 și 43, în cazul în care ajutoarele sunt acordate automat, în conformitate cu criterii obiective și nediscriminatorii și fără exercitarea altei puteri discreționare de către statul membru, iar măsura a fost adoptată și este în vigoare înainte de începerea proiectului sau a activității care beneficiază de ajutor;

(p)

ajutoare pentru microîntreprinderi sub formă de intervenții publice privind furnizarea de energie electrică, gaze sau energie termică, sub rezerva condițiilor prevăzute la articolul 19c;

(q)

ajutoare pentru IMM-uri sub forma unor intervenții publice temporare privind furnizarea de energie electrică, gaze sau energie termică produsă din gaze naturale sau electricitate pentru a atenua impactul creșterii prețurilor în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, sub rezerva condițiilor prevăzute la articolul 19d.”

6.

La articolul 7, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

„(1)   În vederea calculării intensității ajutoarelor și a costurilor eligibile, toate cifrele utilizate sunt luate în considerare înainte de orice fel de deducere a impozitelor sau a altor taxe. Cu toate acestea, taxa pe valoarea adăugată percepută pentru costurile sau cheltuielile eligibile care sunt rambursabile în temeiul legislației fiscale naționale aplicabile nu este luată în considerare la calcularea intensității ajutorului și a costurilor eligibile. Costurile eligibile trebuie să fie susținute prin documente justificative care trebuie să fie clare, specifice și contemporane cu faptele. Cuantumurile costurilor eligibile pot fi calculate în conformitate cu opțiunile simplificate în materie de costuri, cu condiția ca o operațiune să fie cel puțin parțial finanțată prin intermediul unui fond al Uniunii care permite utilizarea opțiunilor simplificate în materie de costuri și ca respectiva categorie de costuri să fie eligibilă în conformitate cu dispoziția derogatorie relevantă. În acest caz, se aplică opțiunile simplificate în materie de costuri prevăzute în normele relevante care reglementează fondul Uniunii. În plus, pentru proiectele puse în aplicare în conformitate cu planurile de redresare și reziliență, astfel cum au fost aprobate de Consiliu în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (*35), cuantumurile costurilor eligibile pot fi calculate, de asemenea, în conformitate cu opțiunile simplificate în materie de costuri, cu condiția să fie utilizate opțiunile simplificate în materie de costuri prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 sau în Regulamentul (UE) 2021/1060. În plus, pentru ajutoarele acordate în temeiul articolelor 25a și 25b, costurile indirecte pot fi calculate în conformitate cu normele prevăzute la articolele 25a și 25b alineatul (3).

(*35)  Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17).” "

7.

Articolul 8 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   În cazul în care finanțarea din partea Uniunii gestionată la nivel central de către instituții, agenții, întreprinderi comune sau alte organisme ale Uniunii care nu este direct sau indirect sub controlul statului membru este combinată cu ajutor de stat, numai acesta din urmă este analizat pentru a se stabili dacă pragurile de notificare și intensitățile maxime ale ajutorului sau valorile maxime ale ajutorului sunt respectate, cu condiția ca valoarea totală a finanțării publice acordate în legătură cu aceleași costuri eligibile să nu depășească rata de finanțare cea mai favorabilă prevăzută în normele aplicabile ale dreptului Uniunii. Prin derogare, finanțarea publică totală pentru proiectele sprijinite de Fondul european de apărare poate ajunge până la valoarea totală a costurilor eligibile ale proiectului, cu condiția respectării pragurilor de notificare și a intensităților maxime ale ajutorului sau a valorilor maxime ale ajutorului în temeiul prezentului regulament.”

;

(b)

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   Ajutoarele fără costuri eligibile identificabile exceptate în temeiul articolelor 19b, 20a, 21, 21a, 22 sau 23, al articolului 56e alineatul (5) litera (a) punctul (ii), (iii) sau (iv), al articolului 56e alineatul (10) și al articolului 56f pot fi cumulate cu orice alte ajutoare de stat cu costuri eligibile identificabile. Ajutoarele fără costuri eligibile identificabile pot fi cumulate cu orice alte ajutoare de stat fără costuri eligibile identificabile până la cel mai ridicat plafon total de finanțare relevant stabilit în condițiile specifice ale fiecărui caz în prezentul regulament sau într-un alt regulament de exceptare pe categorii de ajutoare ori într-o decizie adoptată de Comisie. Ajutoarele fără costuri eligibile identificabile exceptate în temeiul prezentului regulament pot fi cumulate cu alte ajutoare fără costuri eligibile identificabile acordate pentru remedierea unei perturbări grave a economiei unui stat membru în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (b) din tratat, aprobată printr-o decizie adoptată de Comisie. Ajutoarele fără costuri eligibile identificabile exceptate în temeiul articolului 56e alineatul (5) litera (a) punctul (ii), (iii) sau (iv), al articolului 56e alineatul (10) și al articolului 56f pot fi cumulate cu alte ajutoare fără costuri eligibile identificabile exceptate în temeiul acestor articole.”

8.

Articolul 9 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1)   Statul membru în cauză asigură publicarea în Modulul Comisiei privind transparența ajutoarelor de stat (*36) sau pe un site web cuprinzător privind ajutoarele de stat, la nivel național sau regional:

(a)

a informațiilor sintetizate menționate la articolul 11 în formatul standard prevăzut în anexa II sau a unui link către acestea;

(b)

a textului integral al fiecărei măsuri de ajutor, astfel cum se menționează la articolul 11, sau a unui link care oferă acces la textul integral;

(c)

a informațiilor menționate în anexa III privind fiecare ajutor individual acordat care depășește 100 000 EUR sau, în cazul ajutoarelor incluse în produsele financiare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU în temeiul secțiunii 16, fiecare ajutor individual acordat care depășește 500 000 EUR sau, în cazul beneficiarilor care își desfășoară activitatea în domeniul producției agricole primare sau în sectorul pescuitului și acvaculturii, alții decât cei cărora li se aplică secțiunea 2a, fiecare ajutor individual acordat care depășește 10 000 EUR.

În ceea ce privește ajutoarele acordate pentru proiectele de cooperare teritorială europeană, astfel cum se menționează la articolul 20, informațiile menționate la prezentul alineat se publică pe site-ul web al statului membru în care se află autoritatea de management în cauză, astfel cum este stabilit la articolul 21 din Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (*37) sau la articolul 45 din Regulamentul (UE) 2021/1059 al Parlamentului European și al Consiliului (*38), în funcție de regulamentul aplicabil. Alternativ, statele membre participante pot să decidă ca fiecare dintre ele să furnizeze informații privind măsurile de ajutor de pe teritoriul lor pe site-urile internet respective.

Obligațiile de publicare prevăzute la primul paragraf nu se aplică ajutoarelor acordate proiectelor de cooperare teritorială europeană menționate la articolul 20a și, de asemenea, nu se aplică proiectelor de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității («DLRC») prevăzute la articolul 19b.

(2)   În cazul schemelor sub formă de avantaje fiscale și al schemelor care intră sub incidența articolelor 16, 21a și 22 (*39), condițiile prevăzute la alineatul (1) primul paragraf litera (c) din prezentul articol se consideră a fi îndeplinite dacă statele membre publică informațiile necesare privind cuantumurile ajutoarelor individuale în următoarele intervale (în milioane EUR):

 

0,01-0,1 (numai pentru pescuit și acvacultură, precum și pentru producția agricolă primară);

 

0,1-0,5;

 

0,5-1;

 

1-2;

 

2-5;

 

5-10;

 

10-30, precum și

 

30 și mai mult.

(*36)  Căutare publică în baza de date privind transparența ajutoarelor de stat, disponibilă la adresa: https://webgate.ec.europa.eu/competition/transparency/public?lang=ro"

(*37)  Regulamentul (UE) nr. 1299/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind dispoziții specifice pentru sprijinul din partea Fondului european de dezvoltare regională pentru obiectivul de cooperare teritorială europeană (JO L 347, 20.12.2013, p. 259)."

(*38)  Regulamentul (UE) 2021/1059 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 privind dispoziții specifice pentru obiectivul Cooperare teritorială europeană (Interreg) sprijinit de Fondul european de dezvoltare regională și de instrumentele de finanțare externă (JO L 231, 30.6.2021, p. 94)."

(*39)  În cazul schemelor de sprijin prevăzute la articolele 16, 21a și 22 din prezentul regulament, se poate acorda o derogare de la cerința de a publica informații pentru fiecare ajutor individual care depășește 100 000 EUR pentru IMM-urile care nu au efectuat nicio vânzare comercială pe nicio piață.”;"

(b)

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   Informațiile menționate la alineatul (1) litera (c) sunt organizate și sunt accesibile într-un mod standardizat, conform descrierii din anexa III, și fac posibilă executarea funcțiilor de căutare și descărcare în mod eficace. Informațiile se publică în termen de 6 luni de la data la care s-a acordat ajutorul, sau, pentru ajutoarele sub formă de avantaje fiscale, în termen de 1 an de la data la care trebuie depusă declarația fiscală și sunt disponibile timp de cel puțin 10 ani de la data la care s-a acordat ajutorul. În cazul ajutoarelor sub formă de avantaje fiscale, dacă nu există o cerință formală pentru o declarație anuală, data de 31 decembrie a anului pentru care s-a acordat ajutorul va fi considerată data acordării în sensul prezentului alineat.”

9.

La articolul 11, alineatul (1), ultima teză se înlocuiește cu următorul text:

„Primul paragraf nu se aplică ajutoarelor acordate proiectelor de cooperare teritorială europeană menționate la articolul 20a și nici proiectelor de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității («DLRC») menționate la articolul 19b.”

10.

Articolul 13 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 13

Domeniul de aplicare al ajutoarelor regionale

Prezenta secțiune nu se aplică:

(a)

ajutoarelor pentru sectorul siderurgic, sectorul lignitului și sectorul cărbunelui;

(b)

ajutoarelor pentru sectorul transporturilor, precum și pentru infrastructura conexă; ajutoarelor pentru sectorul producerii, stocării, transportului și distribuției de energie și pentru infrastructurile energetice, cu excepția ajutoarelor regionale pentru investiții din regiunile ultraperiferice și a schemelor de ajutoare regionale de exploatare; și ajutoarelor în sectorul comunicațiilor în bandă largă, cu excepția schemelor de ajutoare regionale de exploatare;

(c)

ajutoarelor regionale sub formă de scheme care vizează un număr limitat de sectoare specifice de activitate economică; nu se consideră că schemele de ajutoare destinate activităților turistice sau prelucrării și comercializării produselor agricole vizează sectoare specifice de activitate economică;

(d)

ajutoarelor regionale de exploatare acordate întreprinderilor ale căror activități principale se încadrează în secțiunea K «Intermedieri financiare și asigurări» din NACE Rev. 2 sau întreprinderilor care desfășoară activități în interiorul grupurilor și ale căror activități principale se încadrează în categoriile 70.10 «Activități ale direcțiilor (centralelor), birourilor administrative centralizate» sau 70.22 «Activități de consultanță pentru afaceri și management» din NACE Rev. 2.”

11.

Articolul 14 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   În zonele asistate care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat, ajutoarele pot fi acordate pentru orice formă de investiție inițială, indiferent de dimensiunea beneficiarului. În zonele asistate care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat, ajutoarele pot fi acordate IMM-urilor pentru orice formă de investiție inițială și pentru întreprinderile mari numai pentru o investiție inițială care creează o nouă activitate economică în zona în cauză.”

;

(b)

alineatele (4)-(7) se înlocuiesc cu următorul text:

„(4)   Costurile eligibile se încadrează în una sau în mai multe dintre următoarele categorii:

(a)

costurile investițiilor în active corporale și necorporale; sau

(b)

costurile salariale estimate pentru locurile de muncă create în urma unei investiții inițiale, calculate pe o perioadă de doi ani; sau

(c)

o combinație a unei părți a costurilor menționate la literele (a) și (b), dar care să nu depășească valoarea de la litera (a) sau (b), în funcție de care dintre acestea este mai mare.

(5)   Investiția trebuie menținută în regiunea în cauză pentru o perioadă de cel puțin cinci ani sau, în cazul IMM-urilor, de cel puțin trei ani de la finalizarea investițiilor. Această condiție nu împiedică înlocuirea unei instalații sau a unui echipament care a devenit depășit sau a fost distrus în această perioadă, cu condiția ca activitatea economică să fie menținută în regiunea în cauză pentru perioada minimă.

(6)   Activele achiziționate trebuie să fie noi, cu excepția celor pentru IMM-uri și pentru achiziționarea unei unități.

Costurile legate de închirierea de active corporale pot fi luate în considerare în următoarele situații:

(a)

în cazul terenurilor și clădirilor, contractul de închiriere trebuie să continue cel puțin timp de cinci ani de la data preconizată de finalizare a investiției pentru întreprinderile mari și cel puțin timp de trei ani în cazul IMM-urilor;

(b)

în cazul închirierii de instalații sau de utilaje, contractul trebuie să fie unul de leasing financiar și trebuie să conțină obligația ca beneficiarul ajutorului să achiziționeze activul la data la care expiră contractul.

În cazul unei investiții inițiale de tipul celor menționate la articolul 2 punctul 49 litera (b) sau punctul 51 litera (b), în principiu, se iau în considerare numai costurile de cumpărare a activelor de la terți care nu au legătură cu cumpărătorul. Cu toate acestea, în cazul în care un membru al familiei proprietarului inițial ori unul sau mai mulți angajați preiau o întreprindere mică, condiția ca activele să fie cumpărate de la terți care nu au legătură cu cumpărătorul nu se aplică. Tranzacția are loc în condițiile pieței. Dacă achiziționarea activelor unei unități este însoțită de o investiție suplimentară eligibilă pentru ajutor regional, costurile eligibile ale acestei investiții suplimentare ar trebui să fie adăugate la costurile de achiziționare a activelor unității. Dacă a fost deja acordat un ajutor pentru achiziționarea activelor înainte de cumpărarea acestora, costurile acestor active se deduc din costurile eligibile aferente achiziționării unei unități.

(7)   În cazul ajutoarelor acordate întreprinderilor mari pentru o schimbare fundamentală a procesului de producție, costurile eligibile trebuie să depășească amortizarea efectuată în cursul ultimelor 3 exerciții financiare pentru activele legate de activitatea care trebuie modernizată. În cazul ajutoarelor acordate întreprinderilor mari sau IMM-urilor pentru diversificarea unei unități existente, costurile eligibile trebuie să depășească cu cel puțin 200 % valoarea contabilă a activelor reutilizate, astfel cum au fost înregistrate în exercițiul financiar ce precedă începerea lucrărilor.”

;

(c)

alineatul (8) se modifică după cum urmează:

(i)

la primul paragraf, litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

„(d)

trebuie să fie incluse în activele întreprinderii care beneficiază de ajutor și trebuie să rămână asociate proiectului pentru care s-a acordat ajutorul pe o perioadă de minimum 5 ani (3 ani în cazul IMM-urilor).”;

(ii)

al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Pentru întreprinderile mari, costurile activelor necorporale sunt eligibile numai până la 50 % din costurile totale eligibile ale investiției inițiale. Pentru IMM-uri, costurile activelor necorporale sunt eligibile 100 %.”;

(d)

la alineatul (9), literele (a) și (b) se înlocuiesc cu următorul text:

„(a)

proiectul de investiții determină o creștere netă a numărului de angajați în unitatea în cauză, în comparație cu media din ultimele 12 luni, după deducerea din numărul de locuri de muncă create a oricăror locuri de muncă pierdute în perioada respectivă, exprimate în unități de muncă anuale;

(b)

fiecare post este ocupat în termen de 3 ani de la finalizarea investiției;”;

(e)

alineatele (10) și (11) se elimină;

(f)

la alineatul (12), prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„(12)   Intensitatea ajutorului nu depășește intensitatea maximă a ajutorului stabilită în harta ajutoarelor regionale în vigoare la momentul acordării ajutorului în zona în cauză.”

;

(g)

la alineatul (13), prima teză se înlocuiește cu următorul text:

„(13)   Orice investiție inițială care vizează aceeași activitate sau o activitate similară demarată de același beneficiar (la nivel de grup) într-un interval de 3 ani de la data de începere a lucrărilor la o altă investiție care beneficiază de ajutor în aceeași regiune de nivel 3 din Nomenclatorul unităților teritoriale de statistică este considerată ca făcând parte dintr-un proiect unic de investiții”;

(h)

alineatele (14) și (15) se înlocuiesc cu următorul text:

„(14)   Beneficiarul ajutorului asigură o contribuție financiară de cel puțin 25 % din costurile eligibile, fie prin resurse proprii, fie prin finanțare externă, sub o formă care să nu facă obiectul niciunui alt ajutor public. Cerința privind contribuția proprie de 25 % nu se aplică ajutoarelor acordate pentru investiții în regiunile ultraperiferice, în măsura în care este necesară o contribuție mai mică pentru a ține seama pe deplin de intensitatea maximă a ajutorului.

(15)   Pentru o investiție inițială legată de proiecte de cooperare teritorială europeană care intră sub incidența Regulamentului (UE) nr. 1299/2013 sau a Regulamentului (UE) 2021/1059, intensitatea ajutorului pentru zona în care este localizată investiția inițială se aplică tuturor beneficiarilor participanți la proiect. Dacă investiția inițială este localizată în două sau mai multe zone asistate, intensitatea maximă a ajutorului este cea aplicabilă în zona asistată unde este cheltuită cea mai mare parte din cheltuielile eligibile. În zonele asistate eligibile pentru ajutor în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat, această dispoziție se aplică întreprinderilor mari doar dacă investițiile inițiale creează o nouă activitate economică.”

12.

Articolul 15 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (2), litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

costurile suplimentare de transport sunt calculate pe baza călătoriei mărfurilor în interiorul granițelor statului membru în cauză, folosindu-se mijloacele de transport care generează cele mai mici costuri pentru beneficiar. Statul membru poate impune standarde de mediu care trebuie îndeplinite de modul de transport ales și, în cazul în care aceste standarde sunt impuse beneficiarului, acesta poate baza calculul costurilor suplimentare de transport pe cel mai scăzut cost pentru îndeplinirea standardelor de mediu respective.”;

(b)

la alineatul (3), teza introductivă se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   În zonele slab și foarte slab populate, schemele de ajutoare regionale de exploatare împiedică sau reduc depopularea, cu respectarea următoarelor condiții:”.

13.

Articolul 16 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   investiția totală într-un proiect de dezvoltare urbană din cadrul oricărei măsuri de ajutor pentru dezvoltare urbană nu depășește 22 de milioane EUR.”

;

(b)

alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6)   Ajutorul de dezvoltare urbană mobilizează investiții suplimentare din partea investitorilor privați independenți, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 72, la nivelul fondurilor de dezvoltare urbană sau al proiectelor de dezvoltare urbană, astfel încât să se obțină o sumă totală care să se ridice la cel puțin 20 % din totalul finanțării acordate unui proiect de dezvoltare urbană.”

14.

Articolul 17 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:

„(2)   Costurile eligibile se încadrează în una sau în mai multe dintre următoarele categorii:

(a)

costurile investițiilor în active corporale și necorporale, inclusiv costurile unice neamortizabile legate direct de investiție și de instalarea inițială a acesteia;

(b)

costurile salariale estimate pentru locurile de muncă direct create prin proiectul de investiții, calculate pe o perioadă de 2 ani;

(c)

o combinație a unei părți a costurilor menționate la literele (a) și (b), dar care să nu depășească valoarea de la litera (a) sau (b), în funcție de care dintre acestea este mai mare.

(3)   Pentru a fi considerată drept cost eligibil în sensul prezentului articol, o investiție trebuie să constea în următoarele:

(a)

o investiție în active corporale și necorporale legate de înființarea unei noi unități; extinderea unei unități existente; diversificarea producției unei unități prin produse sau servicii care nu au fost fabricate anterior în unitate sau furnizate anterior din unitate; sau o schimbare fundamentală a procesului general de producție a produsului (produselor) sau a prestării generale a serviciului (serviciilor) vizat(e) de investiția în unitate; sau

(b)

o achiziționare de active aparținând unei unități care a fost închisă sau care ar fi fost închisă dacă nu ar fi fost cumpărată. Simpla achiziționare a acțiunilor unei întreprinderi nu reprezintă o investiție. Tranzacția are loc în condițiile pieței. În principiu, se iau în considerare numai costurile de cumpărare a activelor de la terți care nu au legătură cu cumpărătorul. Cu toate acestea, în cazul în care un membru al familiei proprietarului inițial ori unul sau mai mulți angajați preiau o întreprindere mică, condiția ca activele să fie cumpărate de la terți care nu au legătură cu cumpărătorul nu se aplică.

Prin urmare, o investiție de înlocuire nu constituie o investiție în sensul prezentului alineat.”

;

(b)

se introduce următorul alineat (3a):

„(3a)   Costurile legate de închirierea de active corporale pot fi luate în considerare în următoarele situații:

(a)

în cazul terenurilor și clădirilor, contractul de închiriere trebuie să continue cel puțin timp de 3 ani de la data preconizată de finalizare a investiției;

(b)

în cazul închirierii de instalații sau de utilaje, contractul trebuie să fie unul de leasing financiar și trebuie să conțină obligația ca beneficiarul ajutorului să achiziționeze activul la data la care expiră contractul.”;

(c)

alineatul (4) se modifică după cum urmează:

(i)

litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

sunt amortizabile;”;

(ii)

litera (d) se înlocuiește cu următorul text:

„(d)

sunt incluse în activele întreprinderii care primește ajutorul timp de cel puțin 3 ani.”;

15.

Articolele 19 a și 19b se înlocuiesc cu următorul text:

„Articolul 19a

Ajutoare pentru costurile suportate de IMM-urile care participă la proiectele de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității («DLRC»)

(1)   Ajutoarele pentru costurile suportate de IMM-urile care participă la DLRC-urile care intră sub incidența Regulamentului (UE) nr. 1303/2013 sau a Regulamentului (UE) 2021/1060 sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, sub rezerva îndeplinirii condițiilor stabilite la prezentul articol și în capitolul I.

(2)   Următoarele costuri, prevăzute la articolul 35 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 sau la articolul 34 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1060, în funcție de regulamentul aplicabil, sunt eligibile pentru proiectele DLRC:

(a)

costurile pentru sprijinul pregătitor, pentru consolidarea capacităților, pentru formarea și crearea de rețele în vederea pregătirii și a punerii în aplicare a unei strategii DLRC;

(b)

punerea în aplicare a operațiunilor aprobate;

(c)

pregătirea și punerea în aplicare a activităților de cooperare;

(d)

costurile de funcționare legate de gestionarea punerii în aplicare a strategiei DLRC;

(e)

acțiuni de sensibilizare cu privire la strategia DLRC pentru a facilita comunicarea dintre părțile interesate, cu scopul de a furniza informații și de a promova strategia și proiectele, precum și pentru a-i sprijini pe potențialii beneficiari în vederea dezvoltării operațiunilor și a pregătirii cererilor.

(3)   Intensitatea ajutorului nu depășește ratele maxime de sprijin prevăzute în regulamentele specifice fondului care sprijină DLRC.

Articolul 19b

Ajutoare cu cuantumuri limitate pentru IMM-urile care beneficiază de proiecte de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității («DLRC»)

(1)   Ajutoarele acordate întreprinderilor care participă la proiectele DLRC, astfel cum se prevede la articolul 19a alineatul (1) sau care beneficiază de astfel de proiecte sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, sub rezerva îndeplinirii condițiilor stabilite la prezentul articol și în capitolul I.

(2)   Valoarea totală a ajutoarelor acordate în temeiul prezentului articol pentru fiecare proiect nu depășește 200 000 EUR.”

16.

Se inserează următoarele articole 19c și 19d:

„Articolul 19c

Ajutoare pentru microîntreprinderi sub formă de intervenții publice privind furnizarea de energie electrică, gaze sau energie termică

(1)   Ajutoarele pentru microîntreprinderi sub formă de intervenții publice privind furnizarea de energie electrică, gaze sau energie termică sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiția să fie îndeplinite condițiile prevăzute la prezentul articol și în capitolul I. Prezentul articol se aplică:

(a)

intervențiilor publice în stabilirea prețurilor, reducând prețurile aplicate de furnizori microîntreprinderilor pe unitate de energie electrică, gaz sau energie termică;

(b)

plățile efectuate către microîntreprinderi, fie direct, fie prin intermediul furnizorilor, pe unitate de consum de energie electrică, gaz sau energie termică care compensează o parte din costurile acestui consum.

(2)   Măsurile prevăzute la alineatul (1):

(a)

nu fac discriminări nici între furnizori, nici între microîntreprinderi;

(b)

prevăd că toți furnizorii sunt eligibili să propună oferte de furnizare de energie electrică, gaze sau energie termică microîntreprinderilor pe aceeași bază;

(c)

prevăd un mecanism care, în cazul în care este acordat prin intermediul unui furnizor, garantează că ajutorul este transferat în cea mai mare măsură posibilă beneficiarului final; și

(d)

duc la un preț care depășește costul, la un nivel la care poate exista o concurență efectivă în ceea ce privește prețurile.

(3)   Cuantumul ajutorului este egal cu plata acordată sau, în cazul intervențiilor publice în stabilirea prețurilor, nu depășește diferența dintre prețul pieței care ar fi trebuit să fie plătit pentru cantitatea totală de energie electrică, gaz și/sau energie termică consumată de un beneficiar și prețul care urmează să fie plătit pentru acest consum în urma intervenției publice.

Articolul 19d

Ajutoare pentru IMM-uri sub formă de intervenții publice temporare privind furnizarea de energie electrică, gaze sau energie termică produsă din gaze naturale sau energie electrică pentru a atenua impactul creșterii prețurilor în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei

(1)   Ajutoarele pentru IMM-uri sub formă de intervenții publice privind furnizarea de energie electrică, gaze sau energie termică, în măsura în care acestea sunt produse din gaze naturale sau energie electrică, sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiția să fie îndeplinite cerințele prevăzute la prezentul articol și în capitolul I. Prezentul articol se aplică:

(a)

intervențiilor publice în stabilirea prețurilor, prin care se reduc prețurile practicate de furnizori pe unitate de energie electrică, gaz sau energie termică;

(b)

plăților acordate IMM-urilor, fie direct, fie prin intermediul furnizorilor, pe unitate de consum de energie electrică, gaz sau energie termică care compensează o parte din costurile consumului respectiv.

(2)   Măsurile prevăzute la alineatul (1):

(a)

sunt limitate la maximum 70 % din consumul beneficiarului de energie electrică, gaze sau energie termică produsă din gaze naturale sau energie electrică în perioada acoperită de măsura de ajutor;

(b)

nu fac discriminări nici între furnizori, nici între IMM-uri;

(c)

prevăd compensații pentru furnizori, în cazul în care intervenția publică le impune acestora să furnizeze sub cost;

(d)

prevăd că toți furnizorii sunt eligibili să propună oferte de furnizare de energie electrică, gaze sau energie termică pe aceeași bază;

(e)

prevăd un mecanism care, în cazul în care este acordat prin intermediul unui furnizor, garantează că ajutorul este transferat în cea mai mare măsură posibilă beneficiarului final; și

(f)

conduc la un preț unitar mediu al furnizării cel puțin egal cu prețul mediu pe unitate de energie electrică, gaze sau, respectiv, energie termică pentru consumatorii finali din statul membru în cauză în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2021.

(3)   Plățile efectuate către furnizori pentru energia sau gazele furnizate IMM-urilor, impuse prin intervenții publice în stabilirea prețurilor sub costul furnizorului, sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiția ca:

(a)

intervenția publică în stabilirea prețurilor să îndeplinească cerințele prevăzute la alineatul (2); și

(b)

plata compensației să nu depășească diferența dintre prețul pe care furnizorul s-ar fi putut aștepta să îl obțină atunci când aplică prețurile de furnizare bazate pe piață fără intervenție și prețul stabilit sub cost prin intervenția publică.

(4)   Prezentul articol se aplică ajutoarelor acordate pentru costul energiei electrice, al gazelor sau al energiei termice consumate într-o perioadă în care intervențiile publice în stabilirea prețurilor în beneficiul IMM-urilor cărora li se furnizează fie gaze, fie energie electrică, fie energie termică sunt permise în mod expres în temeiul legislației secundare pe baza articolului 122 din tratat. Acordarea ajutorului are loc în termen de cel mult 12 luni de la încheierea acestei perioade.

(5)   Cuantumul ajutorului este egal cu plata acordată fie IMM-ului, fie furnizorului sau, în cazul intervențiilor publice în stabilirea prețurilor, nu depășește diferența dintre prețul pieței care ar fi trebuit să fie plătit pentru energia totală consumată de un beneficiar și prețul care urmează să fie plătit pentru acest consum în urma intervenției publice.”

17.

La articolul 20a, alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Cuantumul total al ajutoarelor acordate în temeiul prezentului articol unei întreprinderi pe proiect nu depășește 22 000 EUR.”

18.

Articolul 21 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 21

Ajutoarele de finanțare de risc

(1)   Schemele de ajutoare de finanțare de risc în favoarea IMM-urilor sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiția să fie îndeplinite cerințele prevăzute la prezentul articol și în capitolul I.

(2)   Statele membre, fie direct, fie prin intermediul unei entități căreia i-a fost încredințată execuția, pun în aplicare măsura de finanțare de risc prin intermediul unuia sau mai multor intermediari financiari. Statele membre sau entitățile cărora le-a fost încredințată execuția furnizează o contribuție publică intermediarilor financiari, în conformitate cu alineatele (9)-(13), iar intermediarii financiari, în conformitate cu alineatele (14)-(17) realizează investiții de finanțare de risc în conformitate cu alineatele (4)-(8) în întreprinderi eligibile care respectă alineatul (3). Nici statele membre, nici entitățile cărora le-a fost încredințată execuția nu investesc direct în întreprinderile eligibile fără implicarea unui intermediar financiar.

(3)   Întreprinderile eligibile sunt întreprinderi care sunt IMM-uri necotate și care, la momentul investiției inițiale de finanțare de risc, îndeplinesc cel puțin una dintre următoarele condiții:

(a)

nu au funcționat pe nicio piață;

(b)

au funcționat pe orice piață pentru oricare dintre următoarele perioade:

(i)

mai puțin de 10 ani de la înregistrarea lor; sau

(ii)

mai puțin de 7 ani de la prima lor vânzare comercială.

În cazul în care una dintre perioadele de eligibilitate menționate la punctele (i) și (ii) a fost aplicată unei anumite întreprinderi, numai perioada respectivă poate fi aplicată, de asemenea, oricărui ajutor ulterior pentru finanțare de risc acordat aceleiași întreprinderi. În cazul întreprinderilor care au preluat o altă întreprindere sau care s-au format printr-o fuziune, perioada de eligibilitate aplicată include, de asemenea, operațiunile întreprinderii preluate sau, respectiv, ale întreprinderilor rezultate în urma fuziunii, cu excepția întreprinderilor preluate sau rezultate în urma fuziunii a căror cifră de afaceri reprezintă mai puțin de 10 % din cifra de afaceri a întreprinderii care preia controlul în exercițiul financiar anterior preluării sau, în cazul întreprinderilor constituite printr-o fuziune, mai puțin de 10 % din cifra de afaceri combinată pe care întreprinderile care fuzionează au realizat-o în exercițiul financiar anterior fuziunii. În ceea ce privește perioada de eligibilitate menționată la punctul (i), dacă se aplică, în cazul întreprinderilor care nu fac obiectul unei obligații de înregistrare, se consideră că perioada de eligibilitate începe fie din momentul în care întreprinderea respectivă își începe activitatea economică, fie din momentul în care întreprinderea devine plătitoare de impozite pentru activitatea sa economică, oricare dintre acestea survine mai întâi;

(c)

necesită o investiție inițială care, pe baza unui plan de afaceri elaborat în vederea începerii unei noi activități economice, este mai mare de 50 % din cifra de afaceri anuală medie a întreprinderii în ultimii 5 ani. Prin derogare de la prima teză, pragul respectiv este limitat la 30 % în ceea ce privește următoarele investiții, care sunt considerate investiții inițiale într-o nouă activitate economică:

(i)

investiții care îmbunătățesc în mod semnificativ performanța de mediu a activității în conformitate cu articolul 36 alineatul (2);

(ii)

alte investiții durabile din punctul de vedere al mediului, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 1 din Regulamentul (UE) 2020/852;

(iii)

investiții care vizează sporirea capacității de extracție, separare, rafinare, prelucrare sau reciclare a unei materii prime critice enumerate în anexa IV.

(4)   Investițiile de finanțare de risc pot acoperi, de asemenea, investițiile de continuare realizate în întreprinderi eligibile, inclusiv după perioada de eligibilitate menționată la alineatul (3) litera (b), în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții cumulative:

(a)

valoarea totală a finanțării de risc menționată la alineatul (8) nu este depășită;

(b)

posibilitatea unor investiții de continuare a fost prevăzută în planul inițial de afaceri;

(c)

întreprinderea care primește investiții de continuare nu a devenit o „întreprindere asociată”, în sensul articolului 3 alineatul (3) din anexa I, unei alte întreprinderi, diferită de intermediarul financiar sau de investitorul privat independent care furnizează finanțare de risc în cadrul măsurii, cu excepția cazului în care noua entitate este IMM.

(5)   Investițiile de finanțare de risc în întreprinderi eligibile se pot prezenta sub formă de investiții de capital și de cvasicapital, de împrumuturi, de garanții sau pot lua forma unei combinații între aceste instrumente.

(6)   Atunci când se oferă garanții, garanția nu trebuie să depășească 80 % din împrumutul subiacent acordat întreprinderii eligibile.

(7)   În cazul investițiilor de finanțare de risc sub formă de investiții de capital și de cvasicapital în întreprinderi eligibile, o măsură de finanțare de risc poate acoperi capitalul de înlocuire numai dacă acesta din urmă este combinat cu capital nou reprezentând cel puțin 50 % din fiecare rundă de investiții în întreprinderile eligibile.

(8)   Valoarea totală restantă a investiției de finanțare de risc menționate la alineatul (5) nu depășește 16,5 milioane EUR pe întreprindere eligibilă în cadrul oricărei măsuri de finanțare de risc. Pentru a calcula această valoare maximă a investiției de finanțare de risc, se iau în considerare următoarele:

(a)

în cazul împrumuturilor și al investițiilor de tip cvasicapital structurate ca datorie, valoarea nominală restantă a instrumentului;

(b)

în cazul garanțiilor, valoarea nominală restantă a împrumutului subiacent.

(9)   Contribuția publică acordată intermediarilor financiari poate lua una dintre formele următoare:

(a)

capital sau cvasicapital sau resurse financiare atribuite în scopul de a furniza întreprinderilor eligibile, în mod direct sau indirect, investiții de finanțare de risc;

(b)

împrumuturi acordate în scopul de a furniza întreprinderilor eligibile, în mod direct sau indirect, investiții de finanțare de risc;

(c)

garanții acordate pentru acoperirea pierderilor generate de investițiile de finanțare de risc, în mod direct sau indirect, întreprinderilor eligibile.

(10)   Mecanismele de partajare a riscurilor și a recompenselor între, pe de o parte, statul membru (sau entitatea căreia i-a fost încredințată execuția) și, pe de altă parte, investitorii privați, intermediarii financiari sau administratorii de fonduri sunt adecvate și respectă următoarele condiții:

(a)

în cazul ajutoarelor de finanțare de risc sub alte forme decât garanțiile, se preferă rentabilitatea prioritară a profiturilor (participarea asimetrică la profit sau stimulente în sensul creșterii) în locul protecției împotriva pierderilor potențiale (protecție împotriva evoluției negative);

(b)

în cazul în care pierderile sunt împărțite asimetric între investitorii publici și cei privați, prima pierdere suportată de către investitorul public este plafonată la 25 % din totalul investiției de finanțare de risc;

(c)

în cazul ajutoarelor de finanțare de risc sub formă de garanții, rata de garantare este limitată la 80 %, iar pierderile totale asumate de către un stat membru sunt plafonate la maximum 25 % din portofoliul subiacent garantat. Numai garanțiile care acoperă pierderile preconizate ale portofoliului subiacent garantat pot fi furnizate în mod gratuit. Dacă o garanție cuprinde, de asemenea, acoperirea pierderilor neprevăzute, intermediarul financiar plătește, pentru partea din garanție care acoperă pierderile neprevăzute, o primă de garanție conformă cu condițiile pieței.

(11)   În cazul în care contribuția publică furnizată intermediarului financiar ia forma capitalului propriu și a cvasicapitalului, astfel cum se menționează la alineatul (9) litera (a), se poate utiliza în scopul gestionării lichidității cel mult 30 % din totalul aporturilor de capital și al capitalului angajat nevărsat al intermediarului financiar.

(12)   În cazul măsurilor de finanțare de risc care vizează furnizarea de investiții de finanțare de risc sub formă de capital, de cvasicapital sau de împrumuturi acordate întreprinderilor eligibile, contribuția publică furnizată intermediarului financiar mobilizează finanțare suplimentară de la investitori privați independenți la nivelul intermediarilor financiari sau al întreprinderilor eligibile, astfel încât să se obțină o rată totală de participare privată care să atingă următoarele praguri minime:

(a)

10 % din investițiile de finanțare de risc furnizate întreprinderilor eligibile menționate la alineatul (3) litera (a);

(b)

40 % din investițiile de finanțare de risc furnizate întreprinderilor eligibile menționate la alineatul (3) litera (b);

(c)

60 % din investițiile de finanțare de risc furnizate întreprinderilor eligibile menționate la alineatul (3) litera (c) și pentru investiții de continuare a finanțării de risc în întreprinderi eligibile după perioada de eligibilitate menționată la alineatul (3) litera (b).

Finanțarea furnizată de investitori privați independenți care beneficiază de ajutor de finanțare de risc sub formă de stimulente fiscale în conformitate cu articolul 21a nu este luată în considerare în scopul atingerii ratelor totale de participare privată prevăzute la primul paragraf al prezentului articol.

Ratele de participare privată menționate la primul paragraf literele (b) și (c) se reduc la 20 % în cazul literei (b) și la 30 % în cazul literei (c) pentru investițiile care: fie sunt efectuate în zone asistate desemnate pe o hartă a ajutoarelor regionale aprobată, valabilă la momentul furnizării investiției de finanțare de risc, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat, fie primesc sprijin pe baza planului de redresare și reziliență al statului membru, astfel cum a fost aprobat de Consiliul, fie primesc sprijin din Fondul european de apărare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/697 sau în cadrul Programului spațial al Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/696 al Parlamentului European și al Consiliului (*40), fie primesc sprijin din partea fondurilor Uniunii executate în cadrul gestiunii partajate care intră sub incidența Regulamentului (UE) nr. 1303/2013, a Regulamentului (UE) 2021/1060 sau a Regulamentului (UE) 2021/2115 ale Parlamentului European și ale Consiliului (*41).

(13)   În cazul în care o măsură de finanțare de risc este pusă în aplicare prin mijlocirea unui intermediar financiar care vizează întreprinderile eligibile în diferite stadii de dezvoltare, astfel cum se menționează la alineatele (3) și (4), intermediarul financiar realizează o rată de participare privată care reprezintă cel puțin media ponderată bazată pe volumul investițiilor individuale în portofoliul subiacent și care rezultă din aplicarea ratelor minime de participare la astfel de investiții, astfel cum se menționează la alineatul (12), cu excepția cazului în care participarea necesară din partea investitorilor privați independenți este realizată la nivelul întreprinderilor eligibile.

(14)   Intermediarii financiari și administratorii de fonduri sunt selecționați printr-o procedură deschisă, transparentă și nediscriminatorie, în conformitate cu legislația Uniunii și cu legislațiile naționale aplicabile. Statele membre pot impune intermediarilor financiari și administratorilor de fonduri eligibili să îndeplinească criterii definite în prealabil, justificate în mod obiectiv de natura investițiilor. Procedura se bazează pe criterii obiective legate de experiență, cunoștințe de specialitate și capacitate operațională și financiară și respectă următoarele condiții cumulative:

(a)

se asigură că intermediarii financiari și administratorii de fonduri eligibili sunt stabiliți în conformitate cu legislația aplicabilă;

(b)

nu se face discriminare între intermediarii financiari și administratorii de fonduri în funcție de locul lor de stabilire sau de înregistrare, indiferent de statul membru;

(c)

scopul este de a institui mecanisme adecvate de partajare a riscurilor și a recompenselor, astfel cum se menționează la alineatul (10), și de a adopta decizii motivate de obținerea unui profit, astfel cum se menționează la alineatul (15).

(15)   Măsurile de finanțare de risc garantează că intermediarii financiari care primesc contribuția publică iau decizii motivate de obținerea unui profit atunci când furnizează întreprinderilor eligibile investiții de finanțare de risc. Această obligație este îndeplinită în cazul în care sunt îndeplinite următoarele condiții cumulative:

(a)

statul membru sau entitatea căreia i s-a încredințat punerea în aplicare a măsurii prevede un proces de diligență pentru a se asigura o strategie de investiții solidă din punct de vedere comercial în scopul punerii în aplicare a măsurii de finanțare de risc, ceea ce include o politică adecvată de diversificare a riscurilor menită să asigure realizarea viabilității economice și atingerea unui nivel eficient în ceea ce privește amploarea și domeniul de aplicare teritorial al portofoliului relevant de investiții;

(b)

investițiile de finanțare de risc furnizate întreprinderilor eligibile au la bază un plan de afaceri viabil, care cuprinde detalii despre produs, vânzări și dezvoltarea profitabilității și care stabilește viabilitatea financiară ex ante;

(c)

există o strategie de ieșire clară și realistă pentru fiecare investiție de capital și de cvasicapital.

(16)   Intermediarii financiari sunt gestionați pe o bază comercială. Se consideră că această cerință este îndeplinită în cazul în care intermediarul financiar și, în funcție de tipul de măsură de finanțare de risc, administratorul fondului, îndeplinesc următoarele condiții cumulative:

(a)

sunt obligați prin lege sau prin contract să acționeze conform celor mai bune practici și cu diligența unui administrator profesionist care acționează cu bună credință și evită conflictele de interese; se aplică supravegherea normativă, după caz;

(b)

remunerația lor este conformă cu practicile de pe piață. Se presupune că această cerință este îndeplinită atât timp cât sunt selecționați printr-o procedură de selecție deschisă, transparentă și nediscriminatorie, în conformitate cu alineatul (14);

(c)

își asumă o parte din riscurile de investiții fie prin coinvestiții de resurse proprii, fie prin primirea unei remunerații legate de performanță, astfel încât să se asigure faptul că interesele lor sunt în permanență aliniate cu interesele statului membru sau ale entității căreia i-a fost încredințată execuția;

(d)

stabilesc o strategie de investiții, criteriile și calendarul propus pentru realizarea investițiilor;

(e)

investitorilor li se permite să fie reprezentați în organismele de guvernanță ale fondului de investiții, cum ar fi consiliul de supraveghere sau comitetul consultativ, dacă este cazul.

(17)   În cazul unei măsuri de finanțare de risc în care investițiile de finanțare de risc sunt furnizate întreprinderilor eligibile sub formă de garanții, împrumuturi sau investiții de cvasicapital structurate ca datorie, intermediarul financiar realizează investiții de finanțare de risc în întreprinderi eligibile care nu ar fi fost efectuate sau care ar fi fost efectuate într-o manieră limitată sau diferită în absența ajutorului. Intermediarul financiar este în măsură să demonstreze că utilizează un mecanism care asigură că toate avantajele sunt transferate în cea mai mare măsură către întreprinderi eligibile sub forma unor volume mai mari de finanțare, a unor portofolii mai riscante, a unor cerințe mai reduse în materie de garanții reale, a unor prime de garantare mai mici sau a unor rate ale dobânzii mai scăzute.

(18)   Măsurile de finanțare de risc prin care se furnizează investiții de finanțare de risc IMM-urilor care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alineatul (3) sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții cumulative:

(a)

la nivelul IMM-urilor, ajutoarele îndeplinesc condițiile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1407/2013 al Comisiei (*42), Regulamentul (UE) nr. 1408/2013 al Comisiei (*43) sau Regulamentul (UE) nr. 717/2014 , după caz;

(b)

sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute la prezentul articol, cu excepția condițiilor prevăzute la alineatele (3), (4), (8), (12) și/sau (13);

(c)

în cazul măsurilor de finanțare de risc care furnizează întreprinderilor eligibile investiții de finanțare de risc sub formă de capital, de cvasicapital sau de împrumuturi, măsura mobilizează finanțare suplimentară de la investitori privați independenți la nivelul intermediarilor financiari sau al IMM-urilor, astfel încât să se obțină o rată totală de participare privată de cel puțin 60 % din finanțarea de risc furnizată IMM-urilor.

Rata de participare privată menționată la primul paragraf litera (c) se reduce la 30 % pentru investițiile care: fie sunt efectuate în zone asistate desemnate pe o hartă a ajutoarelor regionale aprobată, valabilă la momentul furnizării investiției de finanțare de risc, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat, fie primesc sprijin pe baza planului de redresare și reziliență al statului membru, astfel cum a fost aprobat de Consiliul, fie primesc sprijin din Fondul european de apărare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/697 sau din Programul spațial al Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/696 sau din fonduri ale Uniunii puse în aplicare în cadrul gestiunii partajate care fac obiectul Regulamentului (UE) nr. 1303/2013, al Regulamentului (UE) 2021/1060 sau al Regulamentului (UE) 2021/2115.

(*40)  Regulamentul (UE) 2021/696 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a Programului spațial al Uniunii și a Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE (JO L 170, 12.5.2021, p. 69);"

(*41)  Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 (JO L 435, 6.12.2021, p. 1)."

(*42)  Regulamentul (UE) nr. 1407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis (JO L 352, 24.12.2013, p. 1)."

(*43)  Regulamentul (UE) nr. 1408/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis în sectorul agricol (JO L 352, 24.12.2013, p. 9).” "

19.

Se introduce următorul articol 21a:

„Articolul 21a

Ajutoare pentru finanțare de risc acordate IMM-urilor sub formă de stimulente fiscale pentru investitorii privați care sunt persoane fizice

(1)   Schemele de ajutoare pentru finanțarea de risc pentru IMM-uri acordate sub formă de stimulente fiscale investitorilor privați independenți persoane fizice care furnizează întreprinderilor eligibile finanțare de risc în mod direct sau indirect sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiția să fie îndeplinite cerințele prevăzute la prezentul articol și în capitolul I.

(2)   Întreprinderile eligibile sunt cele care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 21 alineatul (3). Investițiile totale de finanțare de risc prevăzute la articolul 21 și la prezentul articol pentru fiecare întreprindere eligibilă nu trebuie să depășească cuantumul maxim prevăzut la articolul 21 alineatul (8).

(3)   În cazul în care investitorul privat independent oferă finanțare de risc indirect printr-un intermediar financiar, investiția eligibilă ia forma achiziționării de acțiuni sau participații la intermediarul financiar, care, la rândul său, furnizează întreprinderilor eligibile investiții de finanțare de risc în conformitate cu articolul 21 alineatele (5)-(8). Nu se pot acorda stimulente fiscale pentru serviciile prestate de intermediarul financiar sau de administratorii acestuia.

(4)   În cazul în care investitorul privat independent oferă finanțare de risc direct întreprinderii eligibile, numai achiziționarea de noi acțiuni ordinare cu risc maxim emise de o întreprindere eligibilă constituie o investiție eligibilă. Aceste acțiuni se păstrează timp de cel puțin 3 ani. Capitalul de înlocuire este acoperit numai în condițiile prevăzute la articolul 21 alineatul (7). În ceea ce privește posibilele forme de stimulente fiscale, pierderile cauzate de cedarea acțiunilor pot fi deduse din impozitul pe profit. În cazul facilităților fiscale legate de dividende, orice dividend primit pentru acțiunile care îndeplinesc condițiile poate fi scutit (integral sau parțial) de la plata impozitului pe profit. Orice profit din vânzarea acțiunilor care îndeplinesc condițiile poate fi scutit (integral sau parțial) de la plata impozitului pe câștigurile de capital ori obligația fiscală aferentă acestui profit poate fi amânată dacă în termen de un an câștigurile respective sunt reinvestite în noi acțiuni care îndeplinesc condițiile.

(5)   În cazul în care investitorul privat independent oferă finanțare de risc în mod direct întreprinderii eligibile, pentru a asigura o participare adecvată a respectivului investitor privat independent, în conformitate cu articolul 21 alineatul (12), facilitatea fiscală, considerată ca fiind scutirea fiscală maximă cumulată de la toate stimulentele fiscale combinate, nu trebuie să depășească următoarele praguri maxime:

(a)

50 % din investițiile eligibile efectuate de investitorul privat independent în cadrul întreprinderilor eligibile menționate la articolul 21 alineatul (3) litera (a);

(b)

35 % din investițiile eligibile efectuate de investitorul privat independent în cadrul întreprinderilor eligibile menționate la articolul 21 alineatul (3) litera (b);

(c)

20 % din investițiile eligibile realizate de investitorul privat independent în cadrul întreprinderilor eligibile menționate la articolul 21 alineatul (3) litera (c) sau din investițiile eligibile de continuare în cadrul unei întreprinderi eligibile după perioada de eligibilitate menționată la articolul 21 alineatul (3) litera (b).

Pragurile menționate la primul paragraf pentru acordarea facilităților fiscale în cazul investițiilor străine directe pot fi majorate până la 65 % în condițiile literei (a), până la 50 % în condițiile literei (b) și până la 35 % în condițiile literei (c) pentru investițiile care: fie sunt efectuate în zone asistate desemnate pe o hartă a ajutoarelor regionale aprobată, valabilă la momentul furnizării investiției de finanțare de risc, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat, fie primesc sprijin pe baza planului de redresare și reziliență al statului membru, astfel cum a fost aprobat de Consiliul, fie primesc sprijin din Fondul european de apărare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/697 sau în cadrul Programului spațial al Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/696, fie primesc sprijin din partea fondurilor Uniunii executate în cadrul gestiunii partajate care intră sub incidența Regulamentului (UE) nr. 1303/2013, a Regulamentului (UE) 2021/1060 sau a Regulamentului (UE) 2021/2115.

(6)   În cazul în care investitorul privat independent oferă finanțare de risc în mod indirect prin intermediul unui intermediar financiar și în conformitate cu articolul 21 alineatul (12), facilitatea fiscală, considerată ca fiind scutirea fiscală maximă cumulată de la toate stimulentele fiscale combinate, nu trebuie să depășească 30 % din investiția eligibilă realizată de investitorul privat independent într-o întreprindere eligibilă menționată la articolul 21 alineatul (3). Acest prag pentru acordarea facilităților fiscale poate fi majorat până la 50 % pentru investițiile care: fie sunt efectuate în zone asistate desemnate pe o hartă a ajutoarelor regionale aprobată, valabilă la momentul furnizării investiției de finanțare de risc, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat; fie primesc sprijin pe baza planului de redresare și reziliență al statului membru, astfel cum a fost aprobat de Consiliul, fie primesc sprijin din Fondul european de apărare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/697 sau în cadrul Programului spațial al Uniunii în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/696, fie primesc sprijin din partea fondurilor Uniunii executate în cadrul gestiunii partajate care intră sub incidența Regulamentului (UE) nr. 1303/2013, a Regulamentului (UE) 2021/1060 sau a Regulamentului (UE) 2021/2115.”

20.

Articolul 22 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Întreprinderile eligibile sunt orice întreprinderi mici necotate care au fost înregistrate cu maximum 5 ani în urmă și care îndeplinesc următoarele condiții cumulative:

(a)

nu au preluat activitatea unei alte întreprinderi, cu excepția cazului în care cifra de afaceri a activității preluate reprezintă mai puțin de 10 % din cifra de afaceri a întreprinderii eligibile în exercițiul financiar anterior preluării;

(b)

nu au distribuit încă profituri;

(c)

nu au preluat o altă întreprindere sau nu s-au format printr-o fuziune, cu excepția cazului în care cifra de afaceri a întreprinderii preluate reprezintă mai puțin de 10 % din cifra de afaceri a întreprinderii eligibile în exercițiul financiar anterior preluării sau cifra de afaceri a întreprinderii formate printr-o fuziune depășește cu mai puțin de 10 % cifra de afaceri combinată pe care întreprinderile care fuzionează au realizat-o în exercițiul financiar anterior fuziunii.

În cazul întreprinderilor eligibile care nu fac obiectul unei obligații de înregistrare, perioada de eligibilitate de 5 ani începe fie din momentul în care întreprinderea respectivă își începe activitatea economică, fie din momentul în care întreprinderea devine plătitoare de impozite pentru activitatea sa economică, oricare dintre acestea survine mai întâi.

Prin derogare de la primul paragraf litera (c), întreprinderile formate prin fuziunea unor întreprinderi eligibile pentru ajutor în temeiul prezentului articol sunt considerate de asemenea întreprinderi eligibile pentru o perioadă de maximum 5 ani de la data înregistrării celei mai vechi dintre întreprinderile care fuzionează.”

;

(b)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Ajutorul pentru întreprinderile nou-înființate se prezintă sub următoarele forme:

(a)

împrumuturi cu rate ale dobânzii care nu se conformează condițiilor pieței, cu o durată de 10 ani și cu o valoare nominală maximă de 1,1 milion EUR, respectiv de 1,65 milioane EUR pentru întreprinderile stabilite în zone asistate care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat sau de 2,2 milioane EUR pentru întreprinderile stabilite în zone asistate care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat. Pentru împrumuturile cu o durată cuprinsă între 5 și 10 ani, valorile maxime pot fi ajustate prin înmulțirea sumelor menționate mai sus cu raportul dintre durata de 10 ani și durata reală a împrumutului. Pentru împrumuturile cu o durată mai mică de 5 ani, valoarea maximă este aceeași cu cea pentru împrumuturile cu o durată de 5 ani;

(b)

garanții cu prime care nu se conformează condițiilor pieței, cu o durată de 10 ani și pentru care valoarea maximă garantată este de 1,65 milioane EUR, respectiv de 2,48 milioane EUR pentru întreprinderile stabilite în zone asistate care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat sau de 3,3 milioane EUR pentru întreprinderile stabilite în zone asistate care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat. Pentru garanțiile cu o durată cuprinsă între 5 și 10 ani, valorile maxime garantate pot fi ajustate prin înmulțirea sumelor menționate anterior cu raportul dintre durata de 10 ani și durata reală a garanției. Pentru garanțiile cu o durată mai mică de 5 ani, valoarea maximă garantată este aceeași cu cea pentru garanțiile cu o durată de 5 ani. Garanția nu depășește 80 % din împrumutul subiacent;

(c)

granturi, inclusiv sub formă de investiții de capital sau de cvasicapital, reduceri ale ratelor dobânzilor și ale primelor de garantare de până la 0,5 milioane EUR echivalent subvenție brută, respectiv 0,75 milioane EUR pentru întreprinderile stabilite în zone asistate care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat sau 1 milion EUR pentru întreprinderile stabilite în zone asistate care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat;

(d)

stimulente fiscale pentru întreprinderile eligibile de până la 0,5 milioane EUR echivalent subvenție brută, respectiv 0,75 milioane EUR pentru întreprinderile stabilite în zone asistate care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat sau 1 milion EUR pentru întreprinderile stabilite în zone asistate care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat.”;

(c)

se introduc următoarele alineate (6) și (7):

„(6)   În cazul în care o schemă de ajutor la înființare este pusă în aplicare prin intermediul unuia sau mai multor intermediari financiari, se aplică condițiile aplicabile intermediarilor financiari menționați la articolul 21 alineatele (10), (14), (15), (16) și (17).

(7)   În plus față de sumele menționate la alineatele (3), (4) și (5), schemele de ajutor la înființare pot lua forma unui transfer de proprietate intelectuală (PI) sau a unei acordări a drepturilor de acces conexe, fie gratuit, fie sub valoarea de piață. Transferul sau acordarea se efectuează de la o organizație de cercetare și diseminare a cunoștințelor, în sensul articolului 2 punctul 83, care a dezvoltat PI subiacentă prin intermediul activității sale de cercetare și dezvoltare independente sau colaborative, către o întreprindere eligibilă în sensul alineatului (2). Transferul sau acordarea îndeplinește toate condițiile următoare:

(a)

scopul transferului de proprietate intelectuală sau al acordării drepturilor de acces conexe este de a introduce pe piață un nou produs sau serviciu; și

(b)

valoarea PI este stabilită la prețul pieței, ceea ce se întâmplă în cazul în care a fost stabilită în conformitate cu una dintre următoarele metode:

(i)

suma a fost stabilită printr-o procedură competitivă deschisă, transparentă și nediscriminatorie;

(ii)

o evaluare efectuată de un expert independent confirmă faptul că valoarea este cel puțin egală cu prețul pieței;

(iii)

în cazurile în care întreprinderea eligibilă are un drept de preemțiune în ceea ce privește PI generată în colaborare cu organizația de cercetare și diseminare a cunoștințelor, dacă organizația de cercetare și diseminare a cunoștințelor își exercită dreptul de a solicita oferte mai avantajoase din punct de vedere economic de la terți, întreprinderea eligibilă care colaborează trebuie să își adapteze oferta în consecință.

Valoarea oricărei contribuții, atât financiare, cât și nefinanciare, a întreprinderii eligibile la costurile activităților organizației de cercetare și diseminare a cunoștințelor care au condus la PI în cauză poate fi dedusă din valoarea PI menționată la punctele (i), (ii) și (iii).

(c)

Valoarea ajutorului pentru transferul PI sau acordarea drepturilor de acces conexe în temeiul prezentului alineat nu depășește 1 milion EUR. Valoarea ajutorului corespunde valorii PI menționate la litera (b), minus deducerea menționată mai sus prevăzută la litera (b) ultima teză și minus orice remunerație datorată de beneficiar pentru PI respectivă. Valoarea PI menționată la litera (b) poate depăși 1 milion EUR, caz în care această sumă suplimentară poate fi acoperită de întreprinderea eligibilă prin fonduri proprii sau alte mijloace.”

21.

La articolul 23 alineatul (2), al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Măsura de ajutor poate lua forma unor stimulente fiscale acordate unor investitori privați independenți care au calitatea de persoană fizică pentru investițiile lor de finanțare de risc realizate prin intermediul unei platforme alternative de tranzacționare în întreprinderi eligibile în conformitate cu condițiile prevăzute la articolul 21a alineatele (2) și (5).”

22.

Articolul 24 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:

„(2)   Costurile eligibile sunt:

(a)

costurile pentru analiza inițială și procesul formal de diligență realizate de administratorii intermediarilor financiari sau de investitori pentru a identifica întreprinderile eligibile în conformitate cu articolele 21, 21a și 22;

(b)

costurile aferente cercetării pentru investiții, astfel cum sunt definite la articolul 36 alineatul (1) din Regulamentul delegat (UE) 2017/565 al Comisiei (*44), în cadrul unei întreprinderi individuale eligibile în temeiul articolelor 21, 21a și 22, cu condiția ca această cercetare să fie pusă la dispoziția publicului și, în cazul în care a fost diseminată clienților furnizorului de cercetare pentru investiții înainte de a intra în domeniul public, să fie pusă la dispoziția publicului în aceeași formă în termen de cel mult trei luni de la prima diseminare către clienți.

(3)   Cercetarea pentru investiții menționată la alineatul (2) litera (b) de la prezentul articol trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute la articolele 36 și 37 din Regulamentul delegat (UE) 2017/565.

(*44)  Regulamentul delegat (UE) 2017/565 al Comisiei din 25 aprilie 2016 de completare a Directivei 2014/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele organizatorice și condițiile de funcționare aplicabile firmelor de investiții și termenii definiți în sensul directivei menționate (JO L 87, 31.3.2017, p. 1).”;"

(b)

se adaugă următorul alineat (4):

„(4)   Intensitatea ajutorului nu trebuie să depășească 50 % din costurile eligibile.”

23.

Articolul 25 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (3), litera (e) se înlocuiește cu următorul text:

„(e)

cheltuielile de regie suplimentare și alte costuri de exploatare, inclusiv costurile materialelor, consumabilelor și ale altor produse similare, suportate direct ca urmare a proiectului; fără a aduce atingere articolului 7 alineatul (1) a treia teză, astfel de costuri ale proiectelor de cercetare și dezvoltare se pot calcula, în mod alternativ pe baza unei abordări simplificate a costurilor sub forma unei rate forfetare de până la 20 %, aplicată totalului costurilor eligibile ale proiectelor de cercetare și dezvoltare menționate la literele (a)-(d). În acest caz, costurile proiectelor de cercetare și dezvoltare utilizate pentru calcularea costurilor indirecte se stabilesc pe baza practicilor contabile obișnuite și cuprind numai costurile eligibile ale proiectelor de cercetare și dezvoltare menționate la literele (a)-(d).”;

(b)

alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6)   Intensitățile ajutoarelor pentru cercetare industrială și dezvoltare experimentală pot fi majorate până la o intensitate maximă a ajutorului de 80 % din costurile eligibile, în conformitate cu următoarele litere (a)-(d), unde literele (b), (c) și (d) nu trebuie combinate între ele:

(a)

cu 10 puncte procentuale pentru întreprinderile mijlocii și cu 20 de puncte procentuale pentru întreprinderile mici;

(b)

cu 15 puncte procentuale dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiții:

(i)

proiectul implică o colaborare efectivă:

între întreprinderi dintre care cel puțin una este IMM, sau proiectul este realizat în cel puțin două state membre sau într-un stat membru al UE și într-o parte contractantă la Acordul privind SEE, și niciuna dintre întreprinderi nu suportă singură mai mult de 70 % din costurile eligibile; sau

între o întreprindere și un organism de cercetare și de difuzare a cunoștințelor sau mai multe astfel de organisme, în cazul în care aceste organisme suportă cel puțin 10 % din costurile eligibile și au dreptul de a publica rezultatele cercetărilor proprii;

(ii)

rezultatele proiectului sunt difuzate pe scară largă prin conferințe, prin publicări, prin registre cu acces liber sau prin intermediul unor programe informatice gratuite sau open source;

(iii)

beneficiarul se angajează să pună la dispoziție, în timp util, licențe pentru rezultatele cercetării ale proiectelor de cercetare și dezvoltare care beneficiază de ajutor, care sunt protejate prin drepturi de proprietate intelectuală, la prețul pieței și în mod neexclusiv și nediscriminatoriu, în vederea utilizării de către părțile interesate din SEE;

(iv)

proiectul de cercetare și dezvoltare este realizat într-o regiune asistată care îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat;

(c)

cu 5 puncte procentuale în cazul în care proiectul de cercetare și dezvoltare este realizat într-o regiune asistată care îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat;

(d)

cu 25 de puncte procentuale dacă proiectul de cercetare și dezvoltare:

(i)

a fost selectat de un stat membru în urma unei cereri deschise de participare la un proiect conceput în comun de cel puțin trei state membre sau părți contractante la Acordul privind SEE; și

(ii)

implică o colaborare efectivă între întreprinderi din cel puțin două state membre sau părți contractante la Acordul privind SEE, atunci când beneficiarul este o IMM, sau din cel puțin trei state membre sau părți contractante la Acordul privind SEE, atunci când beneficiarul este o întreprindere mare; și

(iii)

dacă este îndeplinită cel puțin una dintre următoarele două condiții:

rezultatele proiectului de cercetare și dezvoltare sunt diseminate pe scară largă în cel puțin trei state membre sau părți contractante la Acordul privind SEE prin conferințe, prin publicări, prin registre cu acces liber sau prin intermediul unor programe informatice gratuite sau open source; sau

beneficiarul se angajează să pună la dispoziție, în timp util, licențe pentru rezultatele cercetării ale proiectelor de cercetare și dezvoltare care beneficiază de ajutor, care sunt protejate prin drepturi de proprietate intelectuală, la prețul pieței și în mod neexclusiv și nediscriminatoriu, în vederea utilizării de către părțile interesate din SEE.”

24.

Se introduce următorul articol 25e:

„Articolul 25e

Ajutoarele implicate în cofinanțarea proiectelor sprijinite de Fondul european de apărare sau de Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării

(1)   Ajutoarele acordate pentru cofinanțarea unui proiect de cercetare și dezvoltare, finanțat din Fondul european de apărare sau din Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării, și care sunt evaluate, clasificate și selectate în concordanță cu normele Fondului european de apărare sau ale Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiția să fie îndeplinite cerințele prevăzute la prezentul articol și în capitolul I.

(2)   Costurile eligibile ale proiectului care beneficiază de ajutor sunt cele definite ca fiind eligibile în temeiul normelor Fondului european de apărare sau ale Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării.

(3)   Finanțarea publică totală furnizată poate ajunge până la 100 % din costurile eligibile ale proiectului, ceea ce înseamnă că acele costuri ale proiectului care nu sunt acoperite de finanțarea din partea Uniunii pot fi acoperite de ajutoare de stat.

(4)   În cazul în care intensitatea ajutorului primit de beneficiar depășește intensitatea maximă a ajutorului pe care beneficiarul ar fi putut să îl primească în temeiul articolului 25 alineatele (5), (6) și (7), beneficiarul trebuie să plătească un preț al pieței autorității care acordă ajutorul pentru a utiliza, pentru alte aplicații decât cele din domeniul apărării, drepturile de proprietate intelectuală sau prototipurile care rezultă din proiect. În orice caz, suma maximă care trebuie plătită autorității care acordă ajutorul pentru această utilizare nu trebuie să depășească diferența dintre ajutorul primit de beneficiar și valoarea maximă a ajutorului pe care beneficiarul l-ar fi putut primi aplicând intensitatea maximă a ajutorului permisă pentru beneficiarul respectiv în temeiul articolului 25 alineatele (5), (6) și (7).”

25.

Articolul 26 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (6) se înlocuiește cu următorul text:

„(6)   Intensitatea ajutorului nu trebuie să depășească 50 % din costurile eligibile. Intensitatea ajutorului poate fi majorată până la 60 %, cu condiția ca cel puțin două state membre să furnizeze finanțare publică sau pentru o infrastructură de cercetare evaluată și selectată la nivelul Uniunii.”

26.

Se introduce următorul articol 26a:

„Articolul 26a

Ajutoarele pentru investiții în infrastructuri de testare și experimentare

(1)   Ajutoarele pentru construirea sau modernizarea infrastructurilor de testare și experimentare sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiția să fie îndeplinite cerințele prevăzute la prezentul articol și în capitolul I.

(2)   Prețul perceput pentru exploatarea sau utilizarea infrastructurii corespunde unui preț de piață sau, în absența unui preț de piață, reflectă costurile acestora plus o marjă rezonabilă.

(3)   Accesul la infrastructură este deschis pentru mai mulți utilizatori și se acordă în mod transparent și nediscriminatoriu. Întreprinderilor care au finanțat cel puțin 10 % din costurile de investiție în infrastructură li se poate acorda un acces preferențial în condiții mai favorabile. Pentru a se evita supracompensarea, accesul de acest tip trebuie să fie proporțional cu contribuția întreprinderii la costurile de investiții, iar condițiile menționate trebuie să fie făcute publice.

(4)   Costurile eligibile sunt costurile de investiții în active corporale și necorporale.

(5)   Intensitatea ajutorului nu depășește 25 % din costurile eligibile.

(6)   Intensitatea ajutorului poate fi majorată până la o intensitate maximă a ajutorului de 40 %, 50 % și 60 % din costurile de investiție eligibile ale întreprinderilor mari, mijlocii și, respectiv, mici, după cum urmează:

(a)

cu 10 puncte procentuale pentru întreprinderile mijlocii și cu 20 de puncte procentuale pentru întreprinderile mici;

(b)

cu 10 puncte procentuale suplimentare pentru infrastructurile transfrontaliere de testare și experimentare care fac obiectul unei finanțări publice din partea a cel puțin două state membre sau pentru infrastructurile de testare și experimentare evaluate și selectate la nivelul Uniunii;

(c)

cu 5 puncte procentuale suplimentare pentru infrastructurile de testare și experimentare, cel puțin 80 % din capacitatea anuală fiind alocată IMM-urilor.”

27.

Articolul 27 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (2) se înlocuiește cu următorul text:

„(2)   Ajutoarele pentru investiții pot fi acordate proprietarului clusterului de inovare. Ajutoarele de exploatare pot fi acordate operatorului clusterului de inovare. Operatorul, în cazul în care este altul decât proprietarul, poate fie să aibă personalitate juridică, fie să reprezinte un consorțiu de întreprinderi fără personalitate juridică separată. În toate cazurile, fiecare întreprindere trebuie să țină o contabilitate separată a costurilor și veniturilor aferente fiecărei activități (deținerea în proprietate, exploatarea și utilizarea clusterului) în conformitate cu standardele contabile aplicabile.”

;

(b)

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   Taxele percepute pentru utilizarea instalațiilor clusterului și pentru participarea la activitățile clusterului corespund prețului pieței sau reflectă costurile acestora, inclusiv o marjă rezonabilă.”

28.

Articolul 28 se modifică după cum urmează:

(a)

la alineatul (2), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)

costurile pentru serviciile de consultanță și de asistență în domeniul inovării, inclusiv pentru serviciile furnizate de organizații de cercetare și de diseminare a cunoștințelor, de infrastructuri de cercetare, de infrastructuri de testare și experimentare sau de clustere de inovare.”;

(b)

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   În cazul particular al ajutoarelor pentru serviciile de consultanță în domeniul inovării și pentru serviciile de sprijinire a inovării, intensitatea ajutorului poate fi majorată până la 100 % din costurile eligibile, cu condiția ca valoarea totală a ajutoarelor pentru serviciile de consultanță în domeniul inovării și serviciile de sprijinire a inovării să nu depășească 220 000 EUR per întreprindere, pe durata oricărei perioade de trei ani.”

29.

Articolul 36 se modifică după cum urmează:

(a)

titlul și alineatul (1) se înlocuiesc cu următorul text:

„Articolul 36

Ajutoarele pentru investițiile în materie de protecție a mediului, inclusiv decarbonizarea

(1)   Ajutoarele pentru investițiile în materie de protecție a mediului, inclusiv ajutoarele pentru reducerea și eliminarea emisiilor de gaze cu efect de seră, sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiția să fie îndeplinite cerințele prevăzute la prezentul articol și în capitolul I.”;

(b)

se introduce următorul alineat (1a):

„(1a)   Prezentul articol nu se aplică măsurilor pentru care sunt prevăzute norme mai specifice la articolele 36a, 36b și 38-48. Prezentul articol nu se aplică nici investițiilor în echipamente, utilaje și instalații de producție industrială care utilizează combustibili fosili, inclusiv a celor care utilizează gaze naturale. Acest lucru nu aduce atingere posibilității de a acorda ajutoare pentru instalarea de componente suplimentare care îmbunătățesc nivelul de protecție a mediului al echipamentelor, utilajelor și instalațiilor de producție industrială existente, caz în care investiția nu are ca rezultat extinderea capacității de producție, nici creșterea consumului de combustibili fosili.”

;

(c)

se introduce următorul alineat (1b):

„(1b)   Prezentul articol se aplică, de asemenea, investițiilor în echipamente și utilaje care utilizează hidrogen și în infrastructura de transport al acestuia, în măsura în care hidrogenul utilizat sau transportat se califică drept hidrogen din surse regenerabile. Prezentul regulament se aplică, de asemenea, investițiilor în echipamente și utilaje care utilizează combustibili derivați din hidrogen al căror conținut energetic este derivat din surse regenerabile, altele decât biomasa, și care au fost produși în conformitate cu metodologiile stabilite pentru combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi în Directiva (UE) 2018/2001 și în actele sale de punere în aplicare sau delegate.

Prezentul articol se aplică, de asemenea, ajutoarelor pentru investiții în instalații, echipamente și utilaje care produc sau utilizează hidrogen produs din energie electrică și care nu se califică drept hidrogen regenerabil, precum și în infrastructura specifică menționată la articolul 2 punctul 130 ultima teză care transportă acest tip de hidrogen, în măsura în care se poate demonstra că hidrogenul pe bază de energie electrică produs, utilizat sau transportat realizează reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață de cel puțin 70 % în raport cu un combustibil fosil de referință de 94 g CO2 echivalent/MJ. Pentru a determina reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră pe durata ciclului de viață în temeiul prezentului paragraf, emisiile de gaze cu efect de seră legate de producția de energie electrică utilizată pentru a produce hidrogen se determină de către unitatea de generare marginală din zona de ofertare în care este localizat electrolizorul, în intervalele de decontare a dezechilibrului în care electrolizorul consumă energie electrică din rețea.

În cazurile menționate la primul și al doilea paragraf, numai hidrogenul care îndeplinește condițiile prevăzute la paragrafele respective este utilizat, transportat sau – după caz – produs pe întreaga durată de viață a investiției. Statul membru obține un angajament în acest sens.”

;

(d)

alineatul (2) se modifică după cum urmează:

(i)

literele (a) și (b) se înlocuiesc cu următorul text:

„(a)

permit punerea în aplicare a unui proiect care conduce la o creștere a protecției mediului în ceea ce privește activitățile beneficiarului, dincolo de standardele în vigoare ale Uniunii, indiferent dacă există standarde naționale obligatorii mai stricte decât cele ale Uniunii; în cazul proiectelor legate de sau care implică infrastructura dedicată menționată la articolul 2 punctul 130 ultima teză pentru hidrogen în sensul alineatului (1b), căldură reziduală sau CO2 sau care include o conexiune la infrastructura energetică pentru hidrogen în sensul alineatului (1b), căldură reziduală sau CO2, creșterea protecției mediului poate rezulta, de asemenea, din activitățile unei alte entități implicate în lanțul infrastructurii; sau

(b)

permit punerea în aplicare a unui proiect care conduce la o creștere a protecției mediului în ceea ce privește activitățile beneficiarului în absența unor standarde ale Uniunii; în cazul proiectelor legate de sau care implică infrastructura dedicată menționată la articolul 2 punctul 130 ultima teză pentru hidrogen în sensul alineatului (1b), căldură reziduală sau CO2 sau care include o conexiune la infrastructura energetică pentru hidrogen în sensul alineatului (1b), căldură reziduală sau CO2, creșterea protecției mediului poate rezulta, de asemenea, din activitățile unei alte entități implicate în lanțul infrastructurii; sau”;

(ii)

se introduce următoarea literă (c):

„(c)

permit punerea în aplicare a unui proiect care conduce la o creștere a protecției mediului în ceea ce privește activitățile beneficiarului în vederea respectării standardelor Uniunii care au fost adoptate, dar care nu sunt încă în vigoare; în cazul proiectelor legate de infrastructura specifică menționată la articolul 2 punctul 130 ultima teză sau care implică o astfel de infrastructură, pentru hidrogen în sensul alineatului 1b, căldură reziduală sau CO2 sau care includ o conexiune la infrastructura energetică pentru hidrogen în sensul alineatului 1b, căldură reziduală sau CO2, creșterea protecției mediului poate rezulta, de asemenea, din activitățile unei alte entități implicate în lanțul infrastructurii.”;

(e)

se introduc următoarele alineate (2a) și (2b):

„(2a)   Investițiile în captarea și transportul de CO2 îndeplinesc următoarele condiții cumulative:

(a)

captarea și/sau transportul de CO2, inclusiv elementele individuale ale lanțului CCS sau CUC, sunt integrate într-un lanț CCS și/sau CUC complet;

(b)

valoarea actualizată netă («VAN») a proiectului de investiții pe durata sa de viață este negativă. În scopul calculării VAN a proiectului, se iau în considerare costurile evitate ale emisiilor de CO2;

(c)

costurile eligibile sunt exclusiv costurile de investiții suplimentare care decurg din captarea CO2 de la o instalație cu emisii de CO2 (instalație industrială sau centrală electrică) sau direct din aerul înconjurător, precum și din stocarea tampon și transportul emisiilor de CO2 captate.

(2b)   Atunci când ajutorul vizează reducerea sau evitarea emisiilor directe, ajutorul nu trebuie doar să transfere emisiile în cauză dintr-un sector în altul și trebuie să reducă în ansamblu emisiile vizate; în special, atunci când ajutorul vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, ajutorul nu trebuie doar să transfere aceste emisii dintr-un sector în altul și trebuie să le reducă în ansamblu.”

;

(f)

alineatele (3)-(6) se înlocuiesc cu următorul text:

„(3)   Nu se acordă ajutoare în cazul în care investițiile sunt realizate doar pentru a se asigura respectarea de către întreprinderi a standardelor în vigoare ale Uniunii. Ajutoarele care permit întreprinderilor să respecte standardele Uniunii care au fost adoptate, dar care nu sunt încă în vigoare pot fi acordate în temeiul prezentului articol, cu condiția ca investiția pentru care se acordă ajutorul să fie realizată și finalizată cu cel puțin 18 luni înainte de data intrării în vigoare a standardului în cauză.

(4)   Costurile eligibile sunt costurile suplimentare de investiții calculate prin raportarea costurilor investiției la cele ale unui scenariu contrafactual care ar surveni în absența ajutorului, după cum urmează:

(a)

în cazul în care scenariul contrafactual constă în realizarea unei investiții mai puțin ecologice care corespunde practicii comerciale normale din sectorul sau pentru activitatea în cauză, costurile eligibile constau în diferența dintre costurile investiției pentru care se acordă ajutorul de stat și costurile investiției mai puțin ecologice;

(b)

în cazul în care scenariul contrafactual constă în realizarea aceleiași investiții ulterior, costurile eligibile constau în diferența dintre costurile investiției pentru care se acordă ajutorul de stat și valoarea actualizată netă corespunzătoare costurilor investiției ulterioare, actualizate la momentul în care ar fi realizată investiția care beneficiază de ajutor;

(c)

în cazul în care scenariul contrafactual constă în menținerea instalațiilor și echipamentelor existente în funcțiune, costurile eligibile constau în diferența dintre costurile investiției pentru care se acordă ajutorul de stat și valoarea actualizată netă corespunzătoare investițiilor în materie de întreținere, reparare și modernizare a instalațiilor și echipamentelor existente, actualizate la momentul în care ar fi realizată investiția care beneficiază de ajutor;

(d)

în cazul echipamentelor care fac obiectul unor contracte de leasing, costurile eligibile constau în diferența în valoare actualizată netă dintre închirierea echipamentelor pentru care se acordă ajutorul de stat și închirierea echipamentelor mai puțin ecologice care ar fi închiriate în absența ajutorului; costurile de închiriere nu includ costurile legate de exploatarea echipamentului sau a instalației (costuri pentru combustibil, asigurare, întreținere, alte consumabile), indiferent dacă acestea fac parte din contractul de leasing.

În toate situațiile enumerate la primul paragraf literele (a)-(d), scenariul contrafactual corespunde unei investiții cu o capacitate de producție și o durată de viață comparabile, care respectă standardele Uniunii deja în vigoare. Scenariul contrafactual trebuie să fie credibil din perspectiva cerințelor legale, a condițiilor de piață și a stimulentelor generate de sistemul EU ETS.

În cazul în care investiția pentru care se acordă ajutorul de stat constă în instalarea unei componente suplimentare la o instalație deja existentă, pentru care nu există o investiție contrafactuală mai puțin ecologică, costurile eligibile sunt costurile totale ale investiției.

În cazul în care investiția pentru care se acordă ajutor de stat constă în construirea infrastructurii dedicate menționate la articolul 2 punctul 130 ultima teză, pentru hidrogen în sensul alineatului (1b), căldură reziduală sau CO2, care este necesară pentru a permite creșterea nivelului de protecție a mediului astfel cum se menționează la alineatele (2) și (2a), costurile eligibile sunt costurile totale ale investiției. Costurile pentru construirea sau modernizarea instalațiilor de stocare, cu excepția instalațiilor de stocare a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie și a hidrogenului care intră sub incidența alineatului (1b) al doilea paragraf, nu sunt eligibile.

Costurile care nu sunt direct legate de realizarea unui nivel mai ridicat de protecție a mediului nu sunt eligibile.

(5)   Intensitatea ajutorului nu depășește 40 % din costurile eligibile. În cazul în care investiția, cu excepția celor care se bazează pe utilizarea biomasei, are ca rezultat o reducere cu 100 % a emisiilor directe de gaze cu efect de seră, intensitatea ajutorului poate ajunge la 50 %.

(6)   În cazul investițiilor legate de CSC și/sau CUC, intensitatea ajutorului nu poate depăși 30 % din costurile eligibile.”

;

(g)

se adaugă următoarele alineate (9), (10) și (11):

„(9)   Intensitatea ajutorului poate ajunge la 100 % din costurile de investiții în cazul în care ajutorul este acordat în cadrul unei proceduri de ofertare concurențiale, care îndeplinește toate condițiile următoare în plus față de cele menționate la articolul 2 punctul 38:

(a)

ajutorul se acordă pe baza unor criterii de selecție și de eligibilitate obiective, clare, transparente și nediscriminatorii, definite ex ante și publicate cu cel puțin șase săptămâni înainte de termenul de depunere a candidaturilor, pentru a permite o concurență efectivă;

(b)

în timpul punerii în aplicare a unei scheme, în cazul unei proceduri de ofertare în care toți ofertanții primesc ajutor, modul în care este concepută procedura respectivă trebuie corectat pentru a restabili concurența efectivă în cadrul procedurilor de ofertare ulterioare, de exemplu prin reducerea bugetului sau a volumului;

(c)

sunt excluse ajustările ex post ale rezultatului procedurii de ofertare (cum ar fi negocierile ulterioare privind rezultatele ofertării);

(d)

cel puțin 70 % din totalul criteriilor de selecție utilizate pentru clasificarea ofertelor și, în cele din urmă, pentru alocarea ajutorului în cadrul procedurii de ofertare concurențiale se definesc în termeni de ajutor în raport cu contribuția proiectului la obiectivele de mediu ale măsurii, de exemplu ajutorul solicitat pe unitate de protecție a mediului care urmează să fie furnizat.

(10)   Ca alternativă la alineatele (4)-(9), valoarea ajutorului nu depășește diferența dintre costurile de investiții direct legate de atingerea unui nivel mai ridicat de protecție a mediului și profitul din exploatare al investiției. Profitul din exploatare se deduce din costurile eligibile ex ante, fiind calculat pe baza unor estimări rezonabile, și este verificat ex post prin intermediul unui mecanism de recuperare.

(11)   Prin derogare de la alineatul (4) primul paragraf literele (a)-(d) și alineatele (9) și (10), costurile eligibile pot fi stabilite fără identificarea scenariului contrafactual și în absența unei proceduri de ofertare concurențiale. În acest caz, costurile eligibile sunt costurile de investiții direct legate de atingerea unui nivel mai ridicat de protecție a mediului, iar intensitățile ajutoarelor și bonusurile aplicabile prevăzute la alineatele (5)-(8) se reduc cu 50 %.”

30.

Articolul 36a se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 36a

Ajutoarele pentru investiții în infrastructura de reîncărcare sau de realimentare

(1)   Ajutoarele pentru investiții destinate infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiția să fie îndeplinite cerințele prevăzute la prezentul articol și în capitolul I.

(2)   Prezentul articol se aplică numai ajutoarelor acordate pentru infrastructurile de reîncărcare sau de realimentare care furnizează vehiculelor, echipamentelor terminale mobile sau echipamentelor mobile de handling la sol energie electrică sau hidrogen. Pentru infrastructura de realimentare care beneficiază de ajutor și furnizează hidrogen, statul membru obține din partea beneficiarului un angajament ca, până cel târziu la 31 decembrie 2035, infrastructura de realimentare să furnizeze exclusiv hidrogen produs din surse regenerabile de energie. Prezentul articol nu se aplică ajutoarelor pentru investiții legate de infrastructura de reîncărcare și de realimentare în porturi.

(3)   Costurile eligibile sunt costurile aferente construirii, instalării, modernizării sau extinderii infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare. Aceste costuri pot include costurile infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare în sine și ale echipamentelor tehnice aferente, instalarea sau modernizarea componentelor electrice sau de alt tip, inclusiv a cablurilor electrice și transformatoarelor de putere, necesare pentru conectarea infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare la rețea sau la o unitate locală de producție sau stocare a energiei electrice ori a hidrogenului, precum și lucrările de construcții civile, adaptările terestre sau rutiere, costurile de instalare și costurile suportate pentru obținerea autorizațiilor aferente.

Costurile eligibile pot acoperi, de asemenea, costurile de investiții ale producției la fața locului de energie electrică din surse regenerabile sau hidrogen produs din surse regenerabile de energie și costurile de investiții ale unităților de stocare a energiei electrice din surse regenerabile sau a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie. Capacitatea nominală de producție a instalației de producție la fața locului de energie electrică din surse regenerabile sau de hidrogen produs din surse regenerabile de energie nu trebuie să depășească puterea maximă utilă nominală sau capacitatea de realimentare a infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare la care este conectată.

(4)   Ajutoarele în temeiul prezentului articol se acordă în cadrul unei proceduri de ofertare concurențiale, care îndeplinește toate condițiile următoare în plus față de cele menționate la articolul 2 punctul 38:

(a)

ajutorul se acordă pe baza unor criterii de selecție și de eligibilitate obiective, clare, transparente și nediscriminatorii, definite ex ante și publicate cu cel puțin șase săptămâni înainte de termenul de depunere a candidaturilor, pentru a permite o concurență efectivă;

(b)

în timpul punerii în aplicare a unei scheme, în cazul unei proceduri de ofertare în care toți ofertanții primesc ajutor, modul în care este concepută procedura respectivă trebuie corectat pentru a restabili concurența efectivă în cadrul procedurilor de ofertare ulterioare, de exemplu prin reducerea bugetului sau a volumului;

(c)

sunt excluse ajustările ex post ale rezultatului procedurii de ofertare (cum ar fi negocierile ulterioare privind rezultatele ofertării);

(d)

cel puțin 70 % din totalul criteriilor de selecție utilizate pentru clasificarea ofertelor și, în cele din urmă, pentru alocarea ajutorului în cadrul procedurii de ofertare concurențiale se definesc în termeni de ajutor în raport cu contribuția proiectului la obiectivele de mediu ale măsurii, de exemplu ajutorul solicitat pentru fiecare punct de reîncărcare sau de realimentare.

(5)   În cazul în care ajutorul este acordat în cadrul unei proceduri de ofertare concurențiale care respectă condițiile prevăzute la alineatul (4), intensitatea ajutoarelor poate ajunge la 100 % din costurile eligibile.

(6)   Prin derogare de la alineatul (4), ajutorul poate fi acordat în absența unei proceduri de ofertare concurențiale atunci când ajutorul este acordat pe baza unei scheme de ajutoare. În acest caz, intensitatea ajutorului nu depășește 20 % din costurile eligibile. Intensitatea ajutorului se poate majora cu 20 puncte procentuale în cazul întreprinderilor mijlocii și cu 30 de puncte procentuale în cazul întreprinderilor mici. Intensitatea ajutorului poate fi majorată, de asemenea, cu 15 puncte procentuale pentru investițiile efectuate în zone asistate desemnate pe o hartă a ajutoarelor regionale aprobată, în vigoare la data acordării ajutorului în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat, sau cu 5 puncte procentuale pentru investițiile efectuate în zone asistate desemnate pe o hartă a ajutoarelor regionale aprobată, în vigoare la data acordării ajutorului în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat.

(7)   Ajutorul acordat unei întreprinderi nu trebuie să depășească 40 % din bugetul total al schemei în cauză.

(8)   În cazul în care infrastructura de reîncărcare sau de realimentare asigură accesul altor utilizatori decât beneficiarul sau beneficiarii ajutorului, ajutorul se acordă numai pentru construirea, instalarea, modernizarea sau extinderea infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare accesibilă publicului și care oferă utilizatorilor acces nediscriminatoriu, inclusiv în ceea ce privește tarifele, metodele de autentificare și de plată și alte condiții de utilizare. Taxele percepute de la alți utilizatori decât beneficiarul sau beneficiarii ajutorului pentru utilizarea infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare corespund prețurilor pieței.

(9)   Operatorii infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare care oferă sau permit plăți pe bază de contract pentru infrastructura lor nu fac discriminări între furnizorii de servicii de mobilitate, de exemplu prin aplicarea unor condiții de acces preferențial sau prin diferențierea prețurilor fără o justificare obiectivă.

(10)   Necesitatea ajutorului pentru a investi în infrastructura de reîncărcare sau de realimentare din aceeași categorie cu cea care urmează să fie sprijinită prin ajutoare (de exemplu, pentru infrastructura de reîncărcare: putere normală sau ridicată) se stabilește printr-o consultare publică ex ante deschisă sau printr-un studiu de piață independent, care nu este mai vechi de un an în momentul intrării în vigoare a măsurii de ajutor. În special, trebuie să se stabilească dacă nu este probabil ca o astfel de investiție să fie realizată în condiții comerciale în termen de trei ani de la intrarea în vigoare a măsurii de ajutor.

Obligația de a efectua o consultare publică deschisă ex ante sau un studiu de piață independent prevăzut la primul paragraf nu se aplică ajutoarelor pentru construirea, instalarea, modernizarea sau extinderea infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare care nu este accesibilă publicului.

(11)   Prin derogare de la alineatul (10), se presupune că un ajutor pentru infrastructura de reîncărcare sau de realimentare a vehiculelor rutiere este necesar atunci când vehiculele alimentate exclusiv cu energie electrică (pentru infrastructurile de reîncărcare) sau vehiculele alimentate cel puțin parțial cu hidrogen (pentru infrastructurile de realimentare) reprezintă mai puțin de 3 % din numărul total de vehicule din aceeași categorie înmatriculate în statul membru în cauză. În sensul prezentului alineat, autoturismele și vehiculele utilitare ușoare sunt considerate ca făcând parte din aceeași categorie de vehicule.

(12)   Orice concesiune sau alt tip de contract prin care un terț este însărcinat să exploateze infrastructura de reîncărcare sau de realimentare care beneficiază de sprijin se atribuie în condiții concurențiale, transparente și nediscriminatorii, ținându-se seama în mod corespunzător de normele aplicabile în materie de achiziții publice.

(13)   În cazul în care se acordă ajutoare pentru dezvoltarea noii infrastructuri de reîncărcare care permite un transfer de energie electrică cu o putere de ieșire mai mică sau egală cu 22 kW, infrastructura trebuie să fie capabilă să suporte funcționalități de reîncărcare inteligentă.”

31.

Se introduce următorul articol 36b:

„Articolul 36b

Ajutoare pentru investiții destinate achiziționării de vehicule nepoluante sau de vehicule cu emisii zero și modernizării vehiculelor

(1)   Ajutoarele pentru investiții destinate achiziționării de vehicule nepoluante sau de vehicule cu emisii zero pentru transportul rutier, feroviar, maritim și pe căi navigabile interioare și modernizării vehiculelor altele decât aeronave pentru a se califica drept vehicule nepoluante sau vehicule cu emisii zero sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiția să fie îndeplinite cerințele prevăzute la prezentul articol și în capitolul I.

(2)   Se acordă ajutoare pentru achiziționarea sau închirierea, pentru o perioadă de cel puțin 12 luni, de vehicule nepoluante care funcționează cel puțin parțial cu energie electrică sau cu hidrogen sau de vehicule cu emisii zero, precum și pentru modernizarea vehiculelor astfel încât să se califice ca vehicule nepoluante sau vehicule cu emisii zero.

(3)   Costurile eligibile sunt următoarele:

(a)

pentru investițiile care constau în achiziționarea de vehicule nepoluante sau de vehicule cu emisii zero, costurile suplimentare pentru achiziționarea vehiculului nepoluant sau a vehiculului cu emisii zero. Acestea se calculează ca diferența dintre costurile de investiții pentru achiziționarea vehiculului nepoluant sau a vehiculului cu emisii zero și costurile de investiții aferente achiziționării unui vehicul din aceeași categorie care respectă standardele aplicabile ale Uniunii deja în vigoare și care ar fi fost achiziționat fără ajutor;

(b)

pentru investițiile care constau în închirierea de vehicule nepoluante sau de vehicule cu emisii zero, costurile suplimentare aferente leasingului vehiculului nepoluant sau a vehiculului cu emisii zero. Acestea se calculează ca diferența dintre valoarea actualizată netă aferentă închirierii vehiculului nepoluant sau a vehiculului cu emisii zero și valoarea actualizată netă aferentă închirierii unui vehicul din aceeași categorie care respectă standardele aplicabile ale Uniunii deja în vigoare și care ar fi fost închiriat fără ajutor. În scopul determinării costurilor eligibile, costurile de exploatare ale vehiculului, inclusiv costurile cu energia, costurile de asigurare și costurile de întreținere, nu sunt luate în considerare, indiferent dacă sunt sau nu incluse în contractul de leasing;

(c)

pentru investițiile care constau în modernizarea vehiculelor astfel încât să se califice ca vehicule nepoluante sau vehicule cu emisii zero, costurile investiției în modernizare.

(4)   Ajutoarele în temeiul prezentului articol se acordă în cadrul unei proceduri de ofertare concurențiale, care îndeplinește toate condițiile următoare în plus față de cele menționate la articolul 2 punctul 38:

(a)

ajutorul se acordă pe baza unor criterii de selecție și de eligibilitate obiective, clare, transparente și nediscriminatorii, definite ex ante și publicate cu cel puțin șase săptămâni înainte de termenul de depunere a candidaturilor, pentru a permite o concurență efectivă;

(b)

în timpul punerii în aplicare a unei scheme, în cazul unei proceduri de ofertare în care toți ofertanții primesc ajutor, modul în care este concepută procedura respectivă trebuie corectat pentru a restabili concurența efectivă în cadrul procedurilor de ofertare ulterioare, de exemplu prin reducerea bugetului sau a volumului;

(c)

sunt excluse ajustările ex post ale rezultatului procedurii de ofertare (cum ar fi negocierile ulterioare privind rezultatele ofertării);

(d)

cel puțin 70 % din totalul criteriilor de selecție utilizate pentru clasificarea ofertelor și, în cele din urmă, pentru alocarea ajutorului în cadrul procedurii de ofertare concurențiale se definesc în termeni de ajutor în raport cu contribuția proiectului la obiectivele de mediu ale măsurii, de exemplu ajutorul solicitat pentru fiecare vehicul nepoluant sau cu emisii zero.

(5)   În cazul în care ajutorul este acordat în cadrul unei proceduri de ofertare concurențiale care respectă condițiile prevăzute la alineatul (4), intensitatea ajutoarelor nu depășește:

(a)

100 % din costurile eligibile pentru achiziționarea sau închirierea de vehicule cu emisii zero sau pentru modernizarea vehiculelor astfel încât să se califice ca vehicule cu emisii zero;

(b)

80 % din costurile eligibile pentru achiziționarea sau închirierea de vehicule nepoluante sau pentru modernizarea vehiculelor astfel încât să se califice ca vehicule nepoluante.

(6)   Prin derogare de la alineatul (4), ajutorul poate fi acordat în afara unei proceduri de ofertare concurențiale atunci când ajutorul este acordat pe baza unei scheme de ajutoare.

În aceste cazuri, intensitatea ajutorului nu depășește 20 % din costurile eligibile. Intensitatea ajutorului poate fi majorată cu 10 puncte procentuale în cazul vehiculelor cu emisii zero și cu 20 puncte procentuale în cazul întreprinderilor mijlocii sau cu 30 de puncte procentuale în cazul întreprinderilor mici.

(7)   Prin derogare de la alineatul (4), ajutoarele pot fi acordate și în afara unei proceduri de ofertare concurențiale atunci când ajutoarele se acordă întreprinderilor cărora li s-a atribuit un contract de servicii publice pentru furnizarea de servicii publice de transport de călători pe cale terestră, feroviară sau pe apă în urma unei licitații publice deschise, transparente și nediscriminatorii numai în ceea ce privește achiziționarea de vehicule nepoluante sau de vehicule cu emisii zero utilizate pentru prestarea de servicii publice de transport de călători care fac obiectul contractului de servicii publice.

În acest caz, intensitatea ajutorului nu depășește 40 % din costurile eligibile. Intensitatea ajutorului poate fi majorată cu 10 puncte procentuale pentru vehiculele cu emisii zero.”

32.

Articolul 37 se elimină.

33.

Articolul 38 se modifică după cum urmează:

(a)

titlul se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 38

Ajutoarele pentru investiții în favoarea măsurilor de eficiență energetică, altele decât cele pentru clădiri”;

(b)

alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1)   Ajutoarele pentru investiții care permit întreprinderilor să îmbunătățească eficiența energetică, altele decât cele pentru clădiri, sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiția să fie îndeplinite cerințele prevăzute la prezentul articol și în capitolul I.

(2)   Nu se acordă ajutoare în temeiul prezentului articol pentru investițiile realizate în vederea respectării standardelor Uniunii care au fost adoptate și sunt în vigoare. Se pot acorda ajutoare în temeiul prezentului articol pentru investiții realizate în vederea respectării standardelor Uniunii care au fost adoptate, dar care nu sunt încă în vigoare, cu condiția ca investiția să fie pusă în aplicare și finalizată cu cel puțin 18 luni înainte de intrarea în vigoare a standardului.”

;

(c)

se introduc următoarele alineate (2a) și (2b):

„(2a)   Prezentul articol nu se aplică în cazul ajutoarelor pentru cogenerare și ajutoarelor pentru încălzire și/sau răcire centralizată.

(2b)   Ajutoarele pentru instalarea de echipamente energetice pe bază de combustibili fosili, inclusiv gaze naturale, nu sunt exceptate, în temeiul prezentului articol, de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat.”

;

(d)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Costurile eligibile sunt costurile suplimentare de investiție necesare pentru a atinge un nivel mai ridicat de eficiență energetică. Acestea se determină prin compararea costurilor investiției cu cele ale scenariului contrafactual care ar surveni în absența ajutorului, după cum urmează:

(a)

în cazul în care scenariul contrafactual constă în realizarea unei investiții mai puțin eficiente din punct de vedere energetic care corespunde practicii comerciale normale din sectorul sau pentru activitatea în cauză, costurile eligibile constau în diferența dintre costurile investiției pentru care se acordă ajutorul de stat și costurile investiției mai puțin eficiente din punct de vedere energetic.

(b)

în cazul în care scenariul contrafactual constă în realizarea aceleiași investiții ulterior, costurile eligibile constau în diferența dintre costurile investiției pentru care se acordă ajutorul de stat și valoarea actualizată netă corespunzătoare costurilor investiției ulterioare, actualizate la momentul în care ar fi realizată investiția care beneficiază de ajutor;

(c)

în cazul în care scenariul contrafactual constă în menținerea instalațiilor și echipamentelor existente în funcțiune, costurile eligibile constau în diferența dintre costurile investiției pentru care se acordă ajutorul de stat și valoarea actualizată netă corespunzătoare investițiilor în materie de întreținere, reparare și modernizare a instalațiilor și echipamentelor existente, actualizate la momentul în care ar fi realizată investiția care beneficiază de ajutor;

(d)

în cazul echipamentelor care fac obiectul unor contracte de leasing, costurile eligibile constau în diferența în valoare actualizată netă dintre închirierea echipamentelor pentru care se acordă ajutorul de stat și închirierea echipamentelor mai puțin eficiente din punct de vedere energetic care ar fi închiriate în absența ajutorului; costurile de închiriere nu includ costurile legate de exploatarea echipamentului sau a instalației (costuri pentru combustibil, asigurare, întreținere, alte consumabile), indiferent dacă acestea fac parte din contractul de leasing.

În toate situațiile enumerate la primul paragraf, scenariul contrafactual corespunde unei investiții cu o capacitate de producție și o durată de viață comparabile, care respectă standardele Uniunii deja în vigoare. Scenariul contrafactual trebuie să fie credibil din perspectiva cerințelor legale, a condițiilor de piață și a stimulentelor generate de sistemul EU ETS.

În cazul în care investiția constă într-o investiție identificabilă în mod clar, destinată exclusiv îmbunătățirii eficienței energetice, pentru care nu există investiții contrafactuale mai puțin eficiente din punct de vedere energetic, costurile eligibile sunt costurile totale ale investiției.

Nu sunt eligibile costurile care nu sunt legate direct de atingerea unui nivel mai ridicat de eficiență energetică.”

;

(e)

alineatul (3a) se elimină;

(f)

alineatul (7) se înlocuiește cu următorul text:

„(7)   Intensitatea ajutorului poate ajunge la 100 % din costurile totale ale investiției în cazul în care ajutorul este acordat în cadrul unei proceduri de ofertare concurențiale, care îndeplinește toate condițiile următoare în plus față de cele menționate la articolul 2 punctul 38:

(a)

ajutorul se acordă pe baza unor criterii de selecție și de eligibilitate obiective, clare, transparente și nediscriminatorii, definite ex ante și publicate cu cel puțin șase săptămâni înainte de termenul de depunere a candidaturilor, pentru a permite o concurență efectivă;

(b)

în timpul punerii în aplicare a unei scheme, în cazul unei proceduri de ofertare în care toți ofertanții primesc ajutor, modul în care este concepută procedura respectivă trebuie corectat pentru a restabili concurența efectivă în cadrul procedurilor de ofertare ulterioare, de exemplu prin reducerea bugetului sau a volumului;

(c)

sunt excluse ajustările ex post ale rezultatului procedurii de ofertare (cum ar fi negocierile ulterioare privind rezultatele ofertării);

(d)

cel puțin 70 % din totalul criteriilor de selecție utilizate pentru clasificarea ofertelor și, în cele din urmă, pentru alocarea ajutorului în cadrul procedurii de ofertare concurențiale se definesc în termeni de ajutor în raport cu contribuția proiectului la obiectivele de mediu ale măsurii, de exemplu ajutorul solicitat pe unitate de energie economisită sau de eficiență energetică câștigată. Criteriile respective nu reprezintă mai puțin de 70 % din ponderea tuturor criteriilor de selecție.”;

(g)

se adaugă următorul alineat (8):

„(8)   Prin derogare de la alineatul (3) literele (a)-(d) și de la alineatul (7), costurile eligibile pot fi stabilite fără identificarea scenariului contrafactual și în absența unei proceduri de ofertare concurențiale. În acest caz, costurile eligibile sunt costurile totale ale investiției legate direct de atingerea unui nivel mai ridicat de eficiență energetică, iar intensitățile ajutoarelor și bonusurile aplicabile prevăzute la alineatele (4), (5) și (6) se reduc cu 50 %.”

34.

Se introduce următorul articol 38a:

„Articolul 38a

Ajutoarele pentru investiții în favoarea măsurilor de eficiență energetică a clădirilor

(1)   Ajutoarele pentru investiții care permit întreprinderilor să realizeze eficiența energetică a clădirilor sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiția să fie îndeplinite cerințele prevăzute la prezentul articol și în capitolul I.

(2)   Nu se acordă ajutoare în temeiul prezentului articol pentru investițiile realizate în vederea respectării standardelor Uniunii care au fost adoptate și sunt în vigoare.

(3)   Se pot acorda ajutoare în temeiul prezentului articol pentru investiții realizate în vederea respectării standardelor Uniunii care au fost adoptate, dar care nu sunt încă în vigoare. În cazul în care standardele relevante ale Uniunii sunt standarde minime de performanță energetică, ajutoarele trebuie acordate înainte ca standardele să devină obligatorii pentru întreprinderea în cauză. În acest caz, statul membru trebuie să se asigure că beneficiarii furnizează un plan și un calendar de renovare precise care să demonstreze că renovarea pentru care s-a acordat ajutorul este cel puțin suficientă pentru a asigura respectarea standardelor minime de performanță energetică. În cazul în care standardele relevante ale Uniunii diferă de standardele minime de performanță energetică, investiția trebuie pusă în aplicare și finalizată cu cel puțin 18 luni înainte de intrarea în vigoare a standardului Uniunii.

(4)   Prezentul articol nu se aplică în cazul ajutoarelor pentru cogenerare și ajutoarelor pentru încălzire și/sau răcire centralizată.

(5)   Costurile eligibile sunt costurile totale de investiții. Costurile care nu sunt direct legate de atingerea unui nivel mai ridicat de eficiență energetică a clădirii nu sunt eligibile.

(6)   Ajutoarele determină o îmbunătățire a performanței energetice a clădirii, măsurată în energie primară, de cel puțin: (i) 20 % în comparație cu situația anterioară investiției în cazul renovării clădirilor existente sau (ii) 10 % în comparație cu situația anterioară investiției în cazul măsurilor de renovare privind instalarea sau înlocuirea unui singur tip de elemente ale clădirilor, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 9 din Directiva 2010/31/UE, iar aceste măsuri de renovare specifice să nu reprezinte mai mult de 30 % din partea din bugetul schemei dedicat măsurilor de eficiență energetică sau (iii) 10 % comparativ cu pragul stabilit în cazul cerințelor pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero în măsurile naționale de transpunere a Directivei 2010/31/UE în cazul clădirilor noi. Cererea inițială de energie primară și îmbunătățirea estimată se stabilesc în funcție de un certificat de performanță energetică, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 12 din Directiva 2010/31/UE.

(7)   Ajutoarele acordate pentru îmbunătățirea eficienței energetice a clădirii pot fi combinate cu ajutoare pentru oricare dintre sau pentru toate măsurile următoare:

(a)

instalarea de echipamente integrate la fața locului care generează energie electrică, încălzire sau răcire din surse regenerabile de energie, inclusiv, dar fără a se limita la acestea, panouri fotovoltaice și pompe de căldură;

(b)

instalarea de echipamente de stocare a energiei produse la fața locului de instalații de producere a energiei din surse regenerabile. Echipamentele de stocare absorb anual cel puțin 75 % din energia lor din instalația de producție de energie din surse regenerabile conectată direct;

(c)

conectarea la sisteme de termoficare și/sau răcire centralizată eficiente din punct de vedere energetic și echipamente conexe;

(d)

construirea și instalarea infrastructurii de reîncărcare și a infrastructurii conexe, cum ar fi conductele, pentru uzul utilizatorilor clădirii, în cazul în care parcarea fie este situată în interiorul clădirii, fie este adiacentă clădirii;

(e)

instalarea de echipamente pentru digitalizarea clădirii, în special pentru a spori gradul de pregătire pentru soluții inteligente, inclusiv cablajul intern pasiv sau cablajul structurat pentru rețelele de date și partea auxiliară a rețelei pasive de pe proprietatea căreia îi aparține clădirea, dar excluzând cablajul pentru rețelele de date din afara proprietății;

(f)

investiții în acoperișuri verzi și echipamente pentru captarea și utilizarea apei de ploaie.

În cazul oricăror astfel de lucrări combinate, astfel cum se prevede la literele (a)-(f), costurile totale de investiție aferente diverselor instalații și echipamente constituie costuri eligibile. Costurile care nu sunt direct legate de obținerea unui nivel mai ridicat de performanță energetică sau de mediu nu sunt eligibile.

(8)   Ajutorul poate fi acordat fie proprietarului (proprietarilor), fie locatarului (locatarilor) clădirii, în funcție de cine încheie contractul pentru implementarea măsurii de eficiență energetică.

(9)   De asemenea, se pot acorda ajutoare pentru îmbunătățirea eficienței energetice a echipamentelor de încălzire sau răcire din clădire.

(10)   Ajutoarele pentru instalarea de echipamente energetice pe bază de combustibili fosili, inclusiv gaze naturale, nu sunt exceptate, în temeiul prezentului articol, de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat.

(11)   Intensitatea ajutorului nu depășește 30 % din costurile eligibile.

(12)   Prin derogare de la alineatul (11), în cazul în care investiția constă în instalarea sau înlocuirea unui singur tip de element al clădirii, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 9 din Directiva 2010/31/UE, intensitatea ajutorului nu depășește 25 %.

(13)   Prin derogare de la alineatele (11) și (12), în cazul în care ajutoarele pentru investiții în clădiri efectuate în vederea respectării standardelor minime de performanță energetică care se califică drept standarde ale Uniunii sunt acordate cu mai puțin de 18 luni înainte de intrarea în vigoare a standardelor Uniunii, intensitatea ajutorului nu trebuie să depășească 15 % din costurile eligibile în cazul în care investiția constă în instalarea sau înlocuirea unui singur tip de element al clădirii, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 9 din Directiva 2010/31/UE, și 20 % în toate celelalte cazuri.

(14)   Intensitatea ajutorului poate fi majorată cu 20 de puncte procentuale în cazul ajutoarelor acordate întreprinderilor mici și cu 10 puncte procentuale în cazul ajutoarelor acordate întreprinderilor mijlocii.

(15)   Intensitatea ajutorului poate fi majorată cu 15 puncte procentuale în cazul investițiilor efectuate în zone asistate care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (a) din tratat și cu 5 puncte procentuale în cazul investițiilor efectuate în zone asistate care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3) litera (c) din tratat.

(16)   Intensitatea ajutorului poate fi majorată cu 15 puncte procentuale în cazul ajutoarelor acordate pentru îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor existente, în cazul în care ajutorul determină o îmbunătățire a performanței energetice a clădirii, măsurată în energie primară, cu cel puțin 40 % în comparație cu situația anterioară investiției. Această creștere a intensității ajutorului nu se aplică în cazul în care investiția nu îmbunătățește performanța energetică a clădirii peste nivelul impus de standardele minime de performanță energetică care se califică drept standarde ale Uniunii și care intră în vigoare în mai puțin de 18 luni de la momentul în care investiția este pusă în aplicare și finalizată.”

35.

Se introduce următorul articol 38b:

„Articolul 38b

Ajutoare pentru facilitarea contractelor de performanță energetică

(1)   Ajutoarele pentru facilitarea contractelor de performanță energetică sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiția să fie îndeplinite cerințele prevăzute la prezentul articol și în capitolul I.

(2)   Se pot acorda ajutoare în temeiul prezentului articol pentru facilitarea contractelor de performanță energetică în sensul articolului 2 punctul 27 din Directiva 2012/27/UE.

(3)   Sunt eligibile pentru ajutor în temeiul prezentului articol IMM-urile și întreprinderile mici cu capitalizare medie care furnizează măsuri de îmbunătățire a performanței energetice și care sunt beneficiarii finali ai ajutorului.

(4)   Ajutorul ia forma unui împrumut prioritar sau a unei garanții acordate furnizorului măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice în temeiul unui contract de performanță energetică sau constă într-un produs financiar destinat finanțării furnizorului (de exemplu, factoring sau forfetare).

(5)   Durata împrumutului sau a garanției acordate furnizorului măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice nu depășește 10 ani.

(6)   În cazul în care ajutorul ia forma unui împrumut prioritar, coinvestițiile realizate de către furnizorii comerciali ai reeșalonării creditelor nu au o valoare mai mică de 30 % din valoarea portofoliului de bază al contractelor de performanță energetică, iar rambursarea de către furnizor a măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice este cel puțin egală cu valoarea nominală a împrumutului.

(7)   În cazul în care ajutorul ia forma unei garanții, garanția nu depășește 80 % din principalul împrumutului subiacent, iar pierderile sunt suportate proporțional și în aceleași condiții de instituția de credit și de stat. Suma garantată scade proporțional, astfel încât garanția să nu acopere niciodată mai mult de 80 % din împrumutul restant.

(8)   Valoarea nominală a soldului total al finanțării acordate fiecărui beneficiar nu depășește 30 de milioane EUR.”

36.

Articolul 39 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatele (2), (2a) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:

„(2)   Sunt eligibile pentru ajutor în temeiul prezentului articol investițiile care îmbunătățesc eficiența energetică a clădirilor.

(2a)   Ajutoarele acordate pentru îmbunătățirea eficienței energetice a clădirii pot fi combinate cu ajutoare pentru oricare dintre sau pentru toate măsurile următoare:

(a)

instalarea de echipamente integrate la fața locului care generează energie electrică, încălzire sau răcire din surse regenerabile de energie, inclusiv, dar fără a se limita la acestea, panouri fotovoltaice și pompe de căldură;

(b)

instalarea de echipamente de stocare a energiei produse la fața locului de instalații de producere a energiei din surse regenerabile. Echipamentele de stocare absorb anual cel puțin 75 % din energia lor din instalația de producție de energie din surse regenerabile conectată direct;

(c)

investiții în conexiuni la sisteme de termoficare și/sau răcire centralizată eficiente din punct de vedere energetic și echipamente conexe;

(d)

construirea și instalarea infrastructurii de reîncărcare și a infrastructurii conexe, cum ar fi conductele, pentru uzul utilizatorilor clădirii, în cazul în care parcarea fie este situată în interiorul clădirii, fie este adiacentă clădirii;

(e)

instalarea de echipamente pentru digitalizarea clădirii, în special pentru a spori gradul său de pregătire pentru soluții inteligente. Investițiile eligibile pot include intervenții limitate la cablajul intern pasiv sau cablajul structurat pentru rețelele de date și la partea auxiliară a infrastructurii în bandă largă de pe proprietatea căreia îi aparține clădirea, dar excluzând cablajul pentru rețelele de date din afara proprietății;

(f)

investiții în acoperișuri verzi și echipamente pentru captarea și utilizarea apei de ploaie.

(3)   Costurile eligibile sunt costurile totale ale proiectului de eficiență energetică, cu excepția clădirilor menționate la alineatul (2a), în cazul cărora costurile eligibile sunt costurile totale ale proiectului de eficiență energetică, precum și costurile de investiție aferente diverselor echipamente enumerate la alineatul (2a).”

;

(b)

la alineatul (5), prima și a doua teză se înlocuiesc cu următorul text:

„(5)   Fondul pentru eficiență energetică sau alt intermediar financiar acordă împrumuturi sau garanții proiectelor de eficiență energetică eligibile. Valoarea nominală a împrumutului sau valoarea garantată nu depășește 25 de milioane EUR pe beneficiar final și proiect, cu excepția investițiilor combinate menționate la alineatul (2a), în cazul cărora aceasta nu depășește 30 de milioane EUR.”

;

(c)

alineatul (7) se înlocuiește cu următorul text:

„(7)   Ajutoarele pentru eficiență energetică trebuie să mobilizeze investiții suplimentare din partea investitorilor privați independenți, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 72, care se ridică la cel puțin 30 % din finanțarea totală acordată unui proiect de eficiență energetică. Atunci când ajutorul este furnizat de un fond pentru eficiență energetică, mobilizarea unor astfel de investiții private poate fi efectuată la nivelul fondului pentru eficiență energetică și/sau la nivelul proiectelor de eficiență energetică, astfel încât să se obțină un total de cel puțin 30 % din finanțarea totală furnizată unui proiect de eficiență energetică.”

;

(d)

la alineatul (8), litera (f) se înlocuiește cu următorul text:

„(f)

Fondul pentru eficiență energetică sau intermediarul financiar este instituit în conformitate cu legislația aplicabilă și statul membru asigură un proces de diligență astfel încât să se asigure că măsura de ajutor privind eficiența energetică este pusă în aplicare pe baza unei strategii de investiții solidă din punct de vedere comercial.”;

(e)

alineatul (10) se înlocuiește cu următorul text:

„(10)   Nu se acordă ajutoare în temeiul prezentului articol pentru investițiile realizate în vederea respectării standardelor Uniunii care au fost adoptate și sunt în vigoare.”

;

(f)

se introduc următoarele alineate (11)-(14):

„(11)   Se pot acorda ajutoare în temeiul prezentului articol pentru investiții realizate în vederea respectării standardelor Uniunii care au fost adoptate, dar care nu sunt încă în vigoare. În cazul în care standardele relevante ale Uniunii sunt standarde minime de performanță energetică, ajutoarele trebuie acordate înainte ca standardele să devină obligatorii pentru întreprinderea în cauză. În acest caz, statul membru trebuie să se asigure că beneficiarii furnizează un plan și un calendar de renovare precise care să demonstreze că renovarea pentru care s-a acordat ajutorul este cel puțin suficientă pentru a asigura respectarea standardelor minime de performanță energetică. În cazul în care standardele relevante ale Uniunii diferă de standardele minime de performanță energetică, investiția trebuie pusă în aplicare și finalizată cu cel puțin 18 luni înainte de intrarea în vigoare a standardului.

(12)   De asemenea, se pot acorda ajutoare pentru îmbunătățirea eficienței energetice a echipamentelor de încălzire sau răcire din clădire.

(13)   Ajutoarele pentru instalarea de echipamente energetice pe bază de combustibili fosili, inclusiv gaze naturale, nu sunt exceptate, în temeiul prezentului articol, de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat.

(14)   Statul membru poate încredința punerea în aplicare a măsurii de ajutor unei entități căreia i-a fost încredințată execuția.”

37.

Articolul 40 se elimină.

38.

Articolul 41 se modifică după cum urmează:

(a)

titlul și alineatul (1) se înlocuiesc cu următorul text:

„Articolul 41

Ajutoarele pentru investiții destinate promovării producției de energie din surse regenerabile, a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie și a cogenerării de înaltă eficiență

(1)   Ajutoarele pentru investiții destinate promovării producției de energie din surse regenerabile, a hidrogenului produs din surse regenerabile și a cogenerării de înaltă eficiență, cu excepția energiei electrice produse din hidrogen din surse regenerabile, sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiția să fie îndeplinite cerințele prevăzute la prezentul articol și în capitolul I.”;

(b)

se introduce următorul alineat (1a):

„(1a)   Ajutoarele pentru investiții destinate proiectelor de stocare a energiei electrice în temeiul prezentului articol sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat numai în măsura în care sunt acordate proiectelor combinate de energie din surse regenerabile și de stocare (în spatele contorului), în cazul în care ambele elemente sunt componente ale unei singure investiții sau în cazul în care dispozitivul de stocare este conectat la o instalație existentă de producere a energiei din surse regenerabile. Componenta de stocare absoarbe anual cel puțin 75 % din energia sa din instalația de producție de energie din surse regenerabile conectată direct. Se consideră că toate componentele de investiții (producere și stocare) constituie un singur proiect integrat în scopul verificării respectării pragurilor stabilite la articolul 4. Aceleași norme se aplică stocării energiei termice conectate direct la o instalație de producere a energiei din surse regenerabile.”

;

(c)

alineatele (2), (3) și (4) se înlocuiesc cu următorul text:

„(2)   Ajutoarele pentru investiții în favoarea producției și stocării de biocombustibili, biolichide, biogaz (inclusiv biometan) și combustibili din biomasă sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat numai în măsura în care combustibilii care beneficiază de ajutor respectă criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001 și în actele delegate sau de punere în aplicare a acesteia și sunt produși din materiile prime enumerate în anexa IX la directiva respectivă. Componenta de stocare obține anual cel puțin 75 % din conținutul său de combustibil din instalații de producere a biocombustibililor, biolichidelor, biogazului (inclusiv biometanul) și combustibililor din biomasă conectate direct. Se consideră că toate componentele de investiții (producere și stocare) constituie un singur proiect integrat în scopul verificării respectării pragurilor stabilite la articolul 4 din prezentul regulament.

(3)   Ajutoarele pentru investiții destinate producției de hidrogen sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat numai pentru instalațiile care produc exclusiv hidrogen din surse regenerabile de energie. Pentru proiectele privind hidrogenul produs din surse regenerabile de energie care constau într-un electrolizor și una sau mai multe unități de producție alimentate din surse regenerabile situate în spatele unui singur punct de conectare la rețea, capacitatea electrolizorului nu trebuie să depășească capacitatea combinată a unităților de producție a energiei din surse regenerabile. Ajutoarele pentru investiții pot fi acordate pentru infrastructura dedicată de transport sau distribuție a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie, precum și pentru instalațiile de stocare a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie.

(4)   Ajutoarele pentru investiții destinate unităților de cogenerare de înaltă eficiență sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat numai în măsura în care asigură economii globale de energie primară în comparație cu producția separată de energie termică și electrică, astfel cum se prevede în Directiva 2012/27/UE sau în orice act legislativ ulterior care înlocuiește integral sau parțial acest act. Ajutoarele pentru investiții în proiecte de stocare a energiei electrice și termice conectate direct la cogenerarea de înaltă eficiență pe bază de surse regenerabile de energie sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat în condițiile stabilite la alineatul (1a) din prezentul regulament.”

;

(d)

se introduce următorul alineat (4a):

„(4a)   Ajutoarele pentru investiții în cogenerare de înaltă eficiență sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat numai în cazul în care nu sunt destinate instalațiilor de cogenerare pe bază de combustibili fosili, cu excepția gazelor naturale, în cazul cărora respectarea obiectivelor climatice pentru 2030 și 2050 este asigurată în conformitate cu secțiunea 4.30 din anexa 1 la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei (*45).

(*45)  Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei din 4 iunie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea criteriilor tehnice de examinare pentru a determina condițiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice și pentru a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu (JO L 442, 9.12.2021, p. 1).”;"

(e)

alineatele (5), (6) și (7) se înlocuiesc cu următorul text:

„(5)   Ajutoarele pentru investiții se acordă pentru capacitățile nou instalate sau renovate. Valoarea ajutorului este independentă de producție.

(6)   Costurile eligibile sunt costurile totale de investiții.

(7)   Intensitatea ajutorului nu trebuie să depășească:

(a)

45 % din costurile eligibile pentru investiții în producția de surse regenerabile de energie, inclusiv pompe de căldură conforme cu anexa VII la Directiva 2018/2001, hidrogen din surse regenerabile și cogenerare de înaltă eficiență bazate pe surse regenerabile de energie;

(b)

30 % din costurile eligibile pentru orice alte investiții care intră sub incidența prezentului articol.”;

(f)

alineatul (9) se elimină;

(g)

alineatul (10) se înlocuiește cu următorul text:

„(10)   Intensitatea ajutorului poate ajunge la 100 % din costurile eligibile în cazul în care ajutorul este acordat în cadrul unei proceduri de ofertare concurențiale, care îndeplinește toate condițiile următoare în plus față de cele menționate la articolul 2 punctul 38:

(a)

ajutorul se acordă pe baza unor criterii de selecție și de eligibilitate obiective, clare, transparente și nediscriminatorii, definite ex ante și publicate cu cel puțin șase săptămâni înainte de termenul de depunere a candidaturilor, pentru a permite o concurență efectivă;

(b)

în timpul punerii în aplicare a unei scheme, în cazul unei proceduri de ofertare în care toți ofertanții primesc ajutor, modul în care este concepută procedura respectivă trebuie corectat pentru a restabili concurența efectivă în cadrul procedurilor de ofertare ulterioare, de exemplu prin reducerea bugetului sau a volumului;

(c)

sunt excluse ajustările ex post ale rezultatului procedurii de ofertare (cum ar fi negocierile ulterioare privind rezultatele ofertării sau raționalizarea);

(d)

cel puțin 70 % din totalul criteriilor de selecție utilizate pentru clasificarea ofertelor și, în cele din urmă, pentru alocarea ajutorului în cadrul procedurii de ofertare concurențiale se definesc în termeni de ajutor pe unitate de capacitate de energie din surse regenerabile sau cogenerare de înaltă eficiență.”

39.

Articolul 42 se modifică după cum urmează:

(a)

alineatele (1)-(7) se înlocuiesc cu următorul text:

„(1)   Ajutoarele de exploatare pentru promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile, cu excepția energiei electrice produse din hidrogen regenerabil, sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiția să fie îndeplinite cerințele prevăzute la prezentul articol și în capitolul I.

(2)   Ajutoarele se acordă în cadrul unei proceduri de ofertare concurențiale, care îndeplinește toate condițiile următoare în plus față de cele menționate la articolul 2 punctul 38:

(a)

ajutorul se acordă pe baza unor criterii de selecție și de eligibilitate obiective, clare, transparente și nediscriminatorii, definite ex ante și publicate cu cel puțin șase săptămâni înainte de termenul de depunere a candidaturilor, pentru a permite o concurență efectivă;

(b)

în timpul punerii în aplicare a unei scheme, în cazul unei proceduri de ofertare în care toți ofertanții primesc ajutor, modul în care este concepută procedura respectivă trebuie corectat pentru a restabili concurența efectivă în cadrul procedurilor de ofertare ulterioare, de exemplu prin reducerea bugetului sau a volumului;

(c)

sunt excluse ajustările ex post ale rezultatului procedurii de ofertare (cum ar fi negocierile ulterioare privind rezultatele ofertării sau raționalizarea);

(d)

cel puțin 70 % din totalul criteriilor de selecție utilizate pentru clasificarea ofertelor și, în cele din urmă, pentru alocarea ajutorului în cadrul procedurii de ofertare concurențiale se definesc în termeni de ajutor pe unitate de producție de energie electrică sau de capacitate din surse regenerabile.

Procedura de ofertare este deschisă, în mod nediscriminatoriu, tuturor producătorilor de energie electrică din surse regenerabile.

(3)   Procedura de ofertare poate fi limitată la tehnologii specifice în cazul în care:

(a)

măsura urmărește în mod specific sprijinirea proiectelor demonstrative;

(b)

măsura urmărește să abordeze nu doar decarbonizarea, ci și calitatea aerului sau alte tipuri de poluare;

(c)

un stat membru indică motivele pentru care preconizează că sectoarele eligibile sau tehnologiile inovatoare au potențialul de a aduce o contribuție importantă și eficientă din punctul de vedere al costurilor la protecția mediului și la decarbonizarea profundă pe termen lung;

(d)

măsura este necesară pentru a realiza diversificarea de care este nevoie pentru a se evita agravarea problemelor legate de stabilitatea rețelei;

(e)

se poate preconiza că o abordare mai selectivă va conduce la reducerea costurilor de realizare a protecției mediului (de exemplu, prin reducerea costurilor de integrare în rețea datorită diversificării, inclusiv între sursele regenerabile de energie, care ar putea include și consumul dispecerizabil și/sau stocarea) și/sau va avea ca rezultat reducerea denaturării concurenței.

Statele membre realizează o evaluare detaliată privind aplicabilitatea acestor condiții și transmit această evaluare Comisiei în conformitate cu modalitățile descrise la articolul 11 alineatul (1) litera (a).

(4)   În cazul în care procedura de ofertare se limitează la una sau mai multe tehnologii inovatoare, ajutorul acordat acestor tehnologii nu depășește 5 % din noua capacitate planificată de energie electrică din surse regenerabile pe an, în total.

(5)   Ajutorul se acordă sub forma unei prime în plus față de prețul de piață sau sub forma unui contract pentru diferență prin care producătorii își vând energia electrică produsă direct pe piață.

(6)   Beneficiarii ajutorului își vând energia electrică direct pe piață și sunt supuși responsabilităților standard de echilibrare. Beneficiarii pot externaliza responsabilitățile de echilibrare către alte întreprinderi care acționează în numele lor, cum ar fi agregatorii. În plus, ajutoarele nu se plătesc pentru perioadele în care prețurile sunt negative. Pentru a evita orice îndoială, această prevedere se aplică din momentul în care prețurile devin negative.

(7)   Instalațiile de producere a energiei electrice din surse regenerabile de mici dimensiuni pot beneficia de ajutoare sub formă de sprijinire directă a prețurilor, care să acopere costurile totale de exploatare, precum și de exceptare de la obligația de a vinde energia electrică produsă pe piață, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Directiva (UE) 2018/2001. Instalațiile sunt considerate de mici dimensiuni în sensul prezentului alineat în cazul în care capacitatea lor este sub pragul aplicabil în temeiul articolului 5 alineatul (2) litera (b) sau al articolului 5 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2019/943.”

;

(b)

alineatele (8), (9) și (10) se elimină;

(c)

alineatul (11) se înlocuiește cu următorul text:

„(11)   Ajutoarele se acordă numai pe întreaga durată a proiectului.”

40.

Articolul 43 se modifică după cum urmează:

(a)

titlul și alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

„Articolul 43

Ajutoarele de exploatare pentru promovarea producției de energie din surse regenerabile și a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie în proiecte de mici dimensiuni și comunități de energie din surse regenerabile

(1)   Ajutoarele de exploatare pentru promovarea producției de energie din surse regenerabile și a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie în proiecte de mici dimensiuni și comunități de energie din surse regenerabile, cu excepția energiei electrice produse din hidrogen din surse regenerabile, sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiția să fie îndeplinite cerințele prevăzute la prezentul articol și în capitolul I.

(2)   În sensul prezentului articol, proiectele de mici dimensiuni sunt definite după cum urmează:

(i)

pentru producerea sau stocarea energiei electrice – proiecte cu o putere instalată mai mică sau egală cu 1 MW;

(ii)

pentru consumul de energie electrică – proiecte cu o cerere de energie electrică maximă mai mică sau egală cu 1 MW;

(iii)

pentru tehnologiile de producere a căldurii și de producție de gaze – proiecte cu o capacitate instalată mai mică sau egală cu 1 MW sau echivalent;

(iv)

pentru producția de hidrogen din surse regenerabile de energie – proiecte cu o capacitate instalată mai mică sau egală cu 3 MW sau echivalent;

(v)

pentru producția de biocombustibili, biolichide, biogaz (inclusiv biometan) și combustibili din biomasă – proiecte cu o capacitate instalată mai mică sau egală cu 50 000 de tone/an;

(vi)

pentru proiecte deținute în proporție de 100 % de IMM-uri și proiectele demonstrative – proiecte cu o capacitate instalată sau cu o cerere maximă mai mică sau egală cu 6 MW;

(vii)

pentru proiecte deținute în proporție de 100 % de microîntreprinderi sau de întreprinderi mici numai pentru producția de energie eoliană – proiecte cu o capacitate instalată mai mică sau egală cu 18 MW.”;

(b)

se introduc următoarele alineate (2a) și (2b):

„(2a)   Ajutoarele pentru comunitățile de energie din surse regenerabile sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat numai pentru proiectele cu o capacitate instalată sau cu o cerere maximă mai mică sau egală cu 6 MW, din toate sursele regenerabile, doar cu excepția energiei eoliene, pentru care ajutoarele se acordă instalațiilor cu o capacitate instalată mai mică sau egală cu 18 MW.

(2b)   Ajutoarele de exploatare destinate producției de hidrogen sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat numai pentru instalațiile care produc exclusiv hidrogen din surse regenerabile de energie.”

;

(c)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Ajutoarele de exploatare pentru producția de biocombustibili, biolichide, biogaz (inclusiv biometan) și combustibili din biomasă sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat numai în măsura în care combustibilii care beneficiază de ajutor respectă criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001 și în actele delegate sau de punere în aplicare a acesteia și sunt produși din materiile prime enumerate în anexa IX la directiva respectivă.”

;

(d)

alineatul (4) se elimină;

(e)

alineatele (5), (6) și (7) se înlocuiesc cu următorul text:

„(5)   Ajutoarele se limitează la minimul necesar pentru realizarea proiectului sau a activității care beneficiază de ajutor. Această condiție este îndeplinită dacă ajutorul corespunde costului suplimentar net («deficit de finanțare») necesar pentru îndeplinirea obiectivului măsurii de ajutor, comparativ cu scenariul contrafactual în absența ajutorului. O evaluare detaliată a costului suplimentar net nu este necesară în cazul în care cuantumul ajutorului este determinat printr-o procedură de ofertare concurențială, deoarece aceasta din urmă oferă o estimare fiabilă a ajutorului minim necesar potențialilor beneficiari.

(6)   Ajutoarele se acordă numai pe întreaga durată a proiectului.

(7)   Ajutoarele se acordă sub forma unei prime în plus față de prețul de piață sau sub forma unui contract pentru diferență prin care producătorii își vând energia electrică produsă direct pe piață.”

;

(f)

se adaugă următoarele alineate (8) și (9):

„(8)   Beneficiarii ajutorului sunt supuși responsabilităților standard de echilibrare. Beneficiarii pot externaliza responsabilitățile de echilibrare către alte întreprinderi care acționează în numele lor, cum ar fi agregatorii. În plus, ajutoarele nu se plătesc pentru perioadele în care prețurile sunt negative. Pentru a evita orice îndoială, această prevedere se aplică din momentul în care prețurile devin negative.

(9)   Instalațiile de producere a energiei electrice din surse regenerabile de mici dimensiuni și proiectele demonstrative pot beneficia de ajutoare sub formă de sprijinire directă a prețurilor, care să acopere costurile totale de exploatare, precum și de exceptare de la obligația de a vinde energia electrică produsă pe piață, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din Directiva (UE) 2018/2001. Instalațiile sunt considerate de mici dimensiuni în sensul prezentului alineat în cazul în care capacitatea lor este sub pragul aplicabil în temeiul articolului 5 alineatul (2) litera (b) sau al articolului 5 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2019/943.”

41.

Articolul 44 se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 44

Ajutoarele sub formă de reduceri ale taxelor în temeiul Directivei 2003/96/CE

(1)   Schemele de ajutoare sub forma unor reduceri ale taxelor care îndeplinesc condițiile Directivei 2003/96/CE sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiția să fie îndeplinite cerințele prevăzute la prezentul articol și în capitolul I.

(2)   Beneficiarii reducerii fiscale sunt selectați pe baza unor criterii transparente și obiective.

(3)   Beneficiarii reducerii fiscale plătesc cel puțin nivelul minim de impozitare prevăzut în anexa I la Directiva 2003/96/CE, cu excepția reducerilor:

(a)

acordate în temeiul articolului 15 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2003/96/CE, pentru produsele impozabile utilizate sub control fiscal în domeniul proiectelor-pilot pentru dezvoltarea tehnologică a unor produse mai ecologice sau în legătură cu combustibilii din resurse regenerabile;

(b)

acordate în temeiul articolului 15 alineatul (1) litera (b) prima, a doua, a patra și a cincea liniuță din Directiva 2003/96/CE, pentru energia electrică: (i) de origine solară, eoliană sau geotermală sau obținută pe baza energiei valurilor sau a mareelor; (ii) de origine hidraulică produsă în instalații hidroelectrice; (iii) generată de metanul emis de minele de cărbune abandonate; și (iv) generată de pile de combustie;

(c)

acordate în temeiul articolului 15 alineatul (1) litera (b) a treia liniuță din Directiva 2003/96/CE, pentru energia electrică produsă din biomasă sau din produse obținute din biomasă, în măsura în care biomasa respectă criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001 și în actele de punere în aplicare sau delegate ale acesteia;

(d)

acordate în temeiul articolului 15 alineatul (1) litera (d) din Directiva 2003/96/CE, pentru electricitatea produsă din producerea combinată de energie termică și electrică, cu condiția ca cogenerarea de către generatoarele combinate să fie cogenerare de înaltă eficiență, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 34 din Directiva 2012/27/UE;

(e)

acordate în temeiul articolului 15 alineatul (1) litera (l) din Directiva 2003/96/CE, pentru produsele încadrate la codul NC 2705 utilizate pentru încălzire;

(f)

acordate în temeiul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 2003/96/CE.

(4)   Schemele de ajutoare sub formă de reduceri fiscale se pot baza fie pe o reducere a ratei taxei aplicabile, fie pe achitarea unei compensații cu valoare fixă, fie pe o combinație a acestor mecanisme.

(5)   Reducerile fiscale acordate în temeiul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 2003/96/CE sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat numai în măsura în care combustibilii care beneficiază de ajutor respectă criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră prevăzute în Directiva (UE) 2018/2001 și în actele delegate sau de punere în aplicare a acesteia și sunt obținute din materiile prime enumerate în anexa IX la directiva respectivă.”

42.

Se introduce următorul articol 44a:

„Articolul 44a

Ajutoarele sub formă de reduceri ale taxelor de mediu fiscale sau parafiscale

(1)   Schemele de ajutoare sub formă de reduceri ale taxelor de mediu fiscale sau parafiscale sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiția să fie îndeplinite cerințele prevăzute la prezentul articol și în capitolul I. Prezentul articol nu se aplică reducerilor de taxe sau impozite aplicate produselor energetice și energiei electrice, definite la articolul 2 din Directiva 2003/96/CE.

(2)   Ajutoarele sub formă de reduceri ale taxelor de mediu fiscale sau parafiscale sunt compatibile numai în cazul în care reducerea permite atingerea unui nivel mai ridicat de protecție a mediului prin includerea în domeniul de aplicare al taxei de mediu a întreprinderilor care nu ar fi în măsură să își desfășoare activitățile economice fără reducerea respectivă.

(3)   Sunt eligibile pentru ajutor numai întreprinderile care nu ar fi în măsură să își desfășoare activitățile economice fără reducerea respectivă. În sensul prezentului articol, se consideră că acest lucru este valabil pentru întreprinderile ale căror costuri de producție ar crește substanțial ca urmare a taxei de mediu fiscale sau parafiscale fără reducere și care nu sunt în măsură să transfere această creștere asupra clienților. Creșterea costurilor de producție se calculează ca pondere din valoarea adăugată brută pentru fiecare sector sau categorie de beneficiari.

(4)   Beneficiarii trebuie să fie selectați pe baza unor criterii transparente, nediscriminatorii și obiective. Ajutoarele se acordă în același mod tuturor întreprinderilor eligibile care își desfășoară activitatea în același sector de activitate economică și care se află într-o situație de fapt identică sau similară în ceea ce privește obiectivele măsurii de ajutor.

(5)   Echivalentul subvenție brută al ajutorului nu depășește 80 % din cota nominală a taxei sau a impozitului.

(6)   Schemele de ajutoare sub formă de reduceri ale taxelor de mediu fiscale sau parafiscale se pot baza pe o reducere a ratei de impozitare aplicabile, pe plata unei compensații cu valoare fixă sau pe o combinație a acestor mecanisme.”

43.

Articolele 45 și 46 se înlocuiesc cu următorul text:

„Articolul 45

Ajutoarele pentru investiții destinate remedierii daunelor aduse mediului, reabilitării habitatelor naturale și a ecosistemelor, protejării sau refacerii biodiversității și punerii în aplicare a unor soluții bazate pe natură pentru adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora

(1)   Ajutoarele pentru investiții destinate remedierii daunelor aduse mediului, reabilitării habitatelor naturale și a ecosistemelor, protejării sau refacerii biodiversității și punerii în aplicare a unor soluții bazate pe natură pentru adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiția să fie îndeplinite cerințele prevăzute la prezentul articol și în capitolul I.

(2)   Ajutoarele care fac obiectul prezentului articol pot fi acordate pentru următoarele activități:

(a)

remedierea daunelor aduse mediului, inclusiv a daunelor aduse calității solului, a apelor de suprafață sau subterane sau a mediului marin;

(b)

reabilitarea habitatelor naturale și a ecosistemelor dintr-o stare degradată;

(c)

protejarea sau refacerea biodiversității sau a ecosistemelor în scopul de a contribui la atingerea unei stări bune a ecosistemelor sau la protejarea ecosistemelor care sunt deja în stare bună;

(d)

punerea în aplicare a unor soluții bazate pe natură pentru adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora.

(3)   Prezentul articol nu se aplică ajutoarelor destinate reparării pagubelor provocate de dezastre naturale, cum ar fi cutremure, avalanșe, alunecări de teren, inundații, tornade, uragane, erupții vulcanice și incendii de vegetație de origine naturală.

(4)   De asemenea, prezentul articol nu se aplică ajutoarelor pentru remediere sau reabilitare ca urmare a închiderii centralelor electrice și a operațiunilor miniere sau de extracție.

(5)   Fără a aduce atingere Directivei 2004/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului (*46) și altor norme relevante ale Uniunii privind răspunderea pentru daune aduse mediului, în cazul în care este identificată entitatea sau întreprinderea răspunzătoare pentru daunele aduse mediului în temeiul legislației aplicabile în fiecare stat membru, entitatea sau întreprinderea respectivă trebuie să finanțeze lucrările necesare pentru prevenirea și corectarea degradării și contaminării mediului, în conformitate cu principiul „poluatorul plătește”, fără a se acorda vreun ajutor pentru lucrările pe care entitatea sau întreprinderea ar fi obligată să le desfășoare conform legii. Statul membru trebuie să ia toate măsurile necesare, inclusiv acțiuni în justiție, pentru a identifica entitatea sau întreprinderea responsabilă de provocarea daunelor aduse mediului și pentru a-i impune să suporte costurile aferente. În cazul în care entitatea sau întreprinderea responsabilă în temeiul legislației aplicabile nu poate fi identificată sau obligată să suporte costurile de reparare a daunelor aduse mediului pe care le-a cauzat, în special deoarece întreprinderea responsabilă a încetat să existe din punct de vedere juridic și nicio altă întreprindere nu poate fi considerată succesorul său legal sau economic, sau în cazul în care nu există o garanție financiară suficientă pentru a acoperi costurile de remediere, se poate acorda ajutor pentru sprijinirea lucrărilor de remediere sau de reabilitare. Nu se acordă ajutoare pentru punerea în aplicare a măsurilor compensatorii menționate la articolul 6 alineatul (4) din Directiva 92/43/CEE a Consiliului (*47). Ajutorul poate fi acordat în temeiul prezentului articol pentru a acoperi costurile suplimentare necesare pentru a extinde domeniul de aplicare sau scopul măsurilor respective, dincolo de obligațiile legale prevăzute la articolul 6 alineatul (4) din Directiva 92/43/CEE.

(6)   Pentru investițiile destinate remedierii daunelor aduse mediului sau reabilitării habitatelor naturale și a ecosistemelor, costurile eligibile sunt costurile suportate pentru lucrările de remediere sau reabilitare, minus creșterea valorii terenului sau proprietății.

(7)   Creșterea valorii terenului sau proprietății ca urmare a remedierii sau reabilitării se evaluează de un expert calificat independent.

(8)   Pentru investiții în protejarea sau refacerea biodiversității și în punerea în aplicare a unor soluții bazate pe natură pentru adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora, costurile eligibile sunt costurile totale ale lucrărilor care au ca rezultat contribuția la protejarea sau refacerea biodiversității ori la punerea în aplicare a soluțiilor bazate pe natură pentru adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora.

(9)   Intensitatea ajutorului nu trebuie să depășească:

(a)

100 % din costurile eligibile pentru investiții în remedierea daunelor aduse mediului sau în reabilitarea habitatelor naturale și a ecosistemelor;

(b)

70 % din costurile eligibile pentru investiții în protejarea sau refacerea biodiversității și în soluții bazate pe natură pentru adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora.

(10)   Intensitatea ajutorului pentru investiții în protejarea sau refacerea biodiversității și în punerea în aplicare a soluțiilor bazate pe natură pentru adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora poate fi majorată cu 20 de puncte procentuale în cazul ajutoarelor acordate întreprinderilor mici și cu 10 puncte procentuale în cazul ajutoarelor acordate întreprinderilor mijlocii.

Articolul 46

Ajutoarele pentru investiții în favoarea sistemelor de termoficare și/sau răcire centralizată eficiente din punct de vedere energetic

(1)   Ajutoarele pentru investiții destinate construirii, extinderii sau modernizării sistemelor de termoficare și/sau răcire centralizată eficiente din punct de vedere energetic, care includ construirea, extinderea sau modernizarea instalațiilor de încălzire sau răcire și/sau a soluțiilor de stocare a energiei termice și/sau a rețelei de distribuție, sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiția să fie îndeplinite cerințele prevăzute la prezentul articol și în capitolul I.

(2)   Ajutoarele se acordă numai pentru construirea, extinderea sau modernizarea sistemelor de termoficare și/sau răcire centralizată care sunt sau urmează să devină eficiente din punct de vedere energetic, în sensul definiției prevăzute la articolul 2 punctul 41 din Directiva 2012/27/UE. În cazul în care sistemul nu devine încă pe deplin eficient din punct de vedere energetic ca urmare a lucrărilor la rețeaua de distribuție care beneficiază de ajutor, modernizările suplimentare necesare pentru a îndeplini condițiile de încadrare în definiția sistemului de termoficare și/sau răcire centralizată eficient din punct de vedere energetic încep, pentru instalațiile de încălzire și/sau de răcire care fac obiectul ajutorului, în termen de 3 ani de la demararea lucrărilor la rețeaua de distribuție care beneficiază de ajutor.

(3   Se pot acorda ajutoare pentru producția de energie pe bază de surse regenerabile, inclusiv pompe de căldură în conformitate cu anexa VII la Directiva (UE) 2018/2001, căldură reziduală sau cogenerare de înaltă eficiență, precum și soluții de stocare a energiei termice. Ajutoarele pentru producția de energie pe bază de deșeuri se pot baza fie pe deșeuri care corespund definiției surselor regenerabile de energie, fie pe deșeuri utilizate pentru alimentarea instalațiilor care corespund definiției cogenerării de înaltă eficiență. Deșeurile utilizate drept combustibil pentru producție nu trebuie să eludeze principiul ierarhiei deșeurilor, astfel cum este definit la articolul 4 punctul 1 din Directiva 2008/98/CE.

(4)   Nu se acordă ajutoare pentru construirea sau modernizarea instalațiilor de producere a energiei electrice pe bază de combustibili fosili, exceptând gazele naturale. Ajutoarele pentru construirea sau modernizarea instalațiilor de producție pe bază de gaze naturale pot fi acordate numai în cazul în care respectarea obiectivelor climatice pentru 2030 și 2050 este asigurată în conformitate cu secțiunea 4.30 din anexa 1 la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139.

(5)   Ajutoarele pentru modernizarea rețelelor de stocare și distribuție care transportă căldură și frig produse pe bază de combustibili fosili pot fi acordate numai în cazul în care sunt îndeplinite toate condițiile următoare:

(a)

rețeaua de distribuție este sau devine adecvată pentru transportul căldurii sau frigului produse din surse regenerabile de energie și/sau căldură reziduală;

(b)

modernizarea nu conduce la o creștere a producției de energie din combustibili fosili, exceptând gazele naturale. În cazul modernizării unei capacități de stocare sau a unei rețele de distribuție a căldurii și frigului produse pe bază de gaze naturale, în măsura în care modernizarea are ca rezultat o creștere a producției de energie din gaze naturale, instalațiile de producție respective trebuie să respecte obiectivele climatice pentru 2030 și 2050, în conformitate cu secțiunea 4.31 din anexa 1 la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139.

(6)   Costurile eligibile sunt costurile de investiții legate de construirea sau modernizarea unui sistem de termoficare și/sau de răcire centralizată eficient din punct de vedere energetic.

(7)   Intensitatea ajutorului nu depășește 30 % din costurile eligibile. Intensitatea ajutorului poate fi majorată cu 20 de puncte procentuale în cazul ajutoarelor acordate întreprinderilor mici și cu 10 puncte procentuale în cazul ajutoarelor acordate întreprinderilor mijlocii.

(8)   Intensitatea ajutorului poate fi majorată cu 15 puncte procentuale pentru investițiile care utilizează exclusiv surse regenerabile de energie, căldură reziduală sau o combinație a celor două, inclusiv cogenerarea din surse regenerabile.

(9)   Ca alternativă la alineatul (7), intensitatea ajutorului poate ajunge până la 100 % din deficitul de finanțare. Ajutoarele se limitează la minimul necesar pentru realizarea proiectului sau a activității care beneficiază de ajutor. Această condiție este îndeplinită dacă ajutorul corespunde deficitului de finanțare definit la articolul 2 punctul 118. O evaluare detaliată a costului suplimentar net nu este necesară în cazul în care cuantumul ajutorului este determinat printr-o procedură de ofertare concurențială, deoarece aceasta din urmă oferă o estimare fiabilă a ajutorului minim necesar potențialilor beneficiari.

(*46)  Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului (JO L 143, 30.4.2004, p. 56)."

(*47)  Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).” "

44.

Articolul 47 se modifică după cum urmează:

(a)

titlul și alineatele (1)-(8) se înlocuiesc cu următorul text:

„Articolul 47

Ajutoarele pentru investiții destinate utilizării eficiente a resurselor și sprijinirii tranziției către o economie circulară

(1)   Ajutoarele pentru investiții destinate utilizării eficiente a resurselor și economiei circulare sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiția să fie îndeplinite cerințele prevăzute la prezentul articol și în capitolul I.

(2)   Ajutoarele se acordă pentru următoarele tipuri de investiții:

(a)

investiții care îmbunătățesc utilizarea eficientă a resurselor prin una sau ambele metode care urmează:

(i)

o reducere netă a resurselor consumate pentru a obține același volum al producției, comparativ cu un proces de producție preexistent utilizat de beneficiar sau cu proiecte sau activități alternative enumerate la alineatul (7). Resursele consumate includ toate resursele materiale consumate, cu excepția energiei, iar reducerea se determină prin măsurarea sau estimarea consumului înainte și după punerea în aplicare a măsurii de ajutor, luând în considerare orice ajustare în funcție de condițiile externe care ar putea afecta consumul de resurse;

(ii)

înlocuirea materiilor prime principale cu materii prime secundare (reutilizate sau recuperate, inclusiv reciclate);

(b)

investiții pentru prevenirea și reducerea generării de deșeuri, pregătirea în vederea reutilizării, decontaminarea și reciclarea deșeurilor generate de beneficiar sau investiții pentru pregătirea în vederea reutilizării, decontaminarea și reciclarea deșeurilor generate de terți și care altfel ar fi neutilizate, eliminate sau tratate pe baza unei operațiuni de tratare situate mai jos în ierarhia deșeurilor menționată la articolul 4 punctul 1 din Directiva 2008/98/CE sau într-un mod mai puțin eficient din punct de vedere al utilizării resurselor sau ar conduce la o calitate mai scăzută a rezultatelor reciclării;

(c)

investiții pentru colectarea, sortarea, decontaminarea, pretratarea și tratarea altor produse, materiale sau substanțe generate de beneficiar sau de terți și care altfel ar fi neutilizate sau utilizate într-un mod mai puțin eficient din punct de vedere al utilizării resurselor;

(d)

investiții privind colectarea separată și sortarea deșeurilor în vederea pregătirii pentru reutilizare sau reciclare.

(3)   Ajutoarele pentru operațiunile de eliminare a deșeurilor și de recuperare a deșeurilor în vederea producerii de energie nu sunt exceptate în temeiul prezentului articol de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat.

(4)   Ajutoarele nu scutesc întreprinderile care generează deșeuri de orice costuri sau obligații legate de tratarea deșeurilor pentru care sunt responsabile în temeiul dreptului Uniunii sau al dreptului intern, inclusiv în cadrul schemelor de răspundere extinsă a producătorilor, sau de costuri care ar trebui considerate costuri normale pentru o întreprindere.

(5)   Ajutorul nu trebuie să stimuleze producția de deșeuri sau creșterea utilizării resurselor.

(6)   Investițiile legate de tehnologiile care constituie o practică comercială stabilită deja rentabilă în ansamblul Uniunii nu sunt exceptate, în temeiul prezentului articol, de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat.

(7)   Costurile eligibile sunt costurile suplimentare ale investiției, calculate prin raportarea costurilor totale de investiție ale proiectului la cele ale unui proiect sau ale unei activități mai puțin ecologice care sunt una dintre următoarele:

(a)

un scenariu contrafactual constând într-o investiție comparabilă care ar fi realizată în mod credibil într-un proces de producție nou sau preexistent fără ajutor și care nu atinge același nivel de eficiență a utilizării resurselor;

(b)

un scenariu contrafactual care constă în tratarea deșeurilor pe baza unei operațiuni de tratare situate mai jos în ierarhia deșeurilor menționată la articolul 4 alineatul (1) din Directiva 2008/98/CE sau tratarea deșeurilor, a altor produse, materiale sau substanțe într-un mod mai puțin eficient din punct de vedere al utilizării resurselor;

(c)

un scenariu contrafactual care constă într-o investiție comparabilă într-un proces de producție convențional care utilizează materii prime primare sau materii prime, dacă produsul secundar obținut (reutilizat sau recuperat) este substituibil din punct de vedere tehnic și economic cu produsul primar.

În toate situațiile enumerate la primul paragraf literele (a) și (c), scenariul contrafactual corespunde unei investiții cu o capacitate de producție și o durată de viață comparabile, care respectă standardele Uniunii deja în vigoare. Scenariul contrafactual trebuie să fie credibil din perspectiva cerințelor legale, a condițiilor de piață și a stimulentelor.

În cazul în care investiția constă în instalarea unei componente suplimentare la o instalație deja existentă, pentru care nu există un echivalent mai puțin ecologic, sau în cazul în care solicitantul ajutorului poate demonstra că nu ar avea loc nicio investiție în absența ajutorului, costurile eligibile sunt costurile totale ale investiției.

(8)   Intensitatea ajutorului nu depășește 40 % din costurile eligibile. Intensitatea ajutorului poate fi majorată cu 20 de puncte procentuale în cazul ajutoarelor acordate întreprinderilor mici și cu 10 puncte procentuale în cazul ajutoarelor acordate întreprinderilor mijlocii.”;

(b)

alineatul (10) se înlocuiește cu următorul text:

„(10)   Nu se acordă ajutoare în temeiul prezentului articol pentru investițiile realizate în vederea respectării standardelor Uniunii care au fost adoptate și sunt în vigoare. Se pot acorda ajutoare în temeiul prezentului articol pentru investiții realizate în vederea respectării standardelor Uniunii care au fost adoptate, dar care nu sunt încă în vigoare, cu condiția ca investiția să fie pusă în aplicare și finalizată cu cel puțin 18 luni înainte de intrarea în vigoare a standardului.”

45.

Articolele 48 și 49 se înlocuiesc cu următorul text:

„Articolul 48

Ajutoarele pentru investiții în infrastructura energetică

(1)   Ajutoarele pentru investiții destinate construirii sau modernizării infrastructurii energetice sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, cu condiția să fie îndeplinite cerințele prevăzute la prezentul articol și în capitolul I.

(2)   Nu sunt exceptate, în temeiul prezentului articol, de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat ajutoarele pentru infrastructura energetică care, în conformitate cu legislația privind piața internă a energiei, sunt exceptate parțial sau integral de la reglementările privind accesul terților sau cele privind tarifele.

(3)   Ajutoarele pentru investiții în proiecte privind depozitarea energiei electrice și a gazului nu sunt exceptate de la obligația de notificare în temeiul prezentului articol.

(4)   Ajutoarele pentru infrastructura de gaze naturale sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat numai în cazul în care infrastructura în cauză este destinată utilizării pentru hidrogen și/sau gaze regenerabile sau este utilizată pentru transportul hidrogenului și al gazelor regenerabile în proporție de peste 50 %.

(5)   Costurile eligibile sunt costurile totale de investiții.

(6)   Intensitatea ajutorului poate ajunge până la 100 % din deficitul de finanțare. Ajutoarele se limitează la minimul necesar pentru realizarea proiectului sau a activității care beneficiază de ajutor. Această condiție este îndeplinită dacă ajutorul corespunde deficitului de finanțare definit la articolul 2 punctul 118. O evaluare detaliată a costului suplimentar net nu este necesară în cazul în care cuantumul ajutorului este determinat printr-o procedură de ofertare concurențială, deoarece aceasta oferă o estimare fiabilă a ajutorului minim necesar potențialilor beneficiari.

Articolul 49

Ajutoarele pentru studii și servicii de consultanță în domeniul protecției mediului și al energiei

(1)   Ajutoarele pentru studii sau servicii de consultanță, inclusiv audituri energetice, legate direct de investițiile eligibile pentru ajutor în temeiul prezentei secțiuni sunt compatibile cu piața internă în sensul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3), cu condiția să fie îndeplinite cerințele prevăzute la prezentul articol și în capitolul I.

(2)   În cazul în care întregul studiu sau serviciu de consultanță se referă la investiții eligibile pentru ajutor în temeiul prezentei secțiuni, costurile eligibile sunt costurile aferente studiului sau serviciului de consultanță. În cazul în care numai o parte a studiului sau a serviciului de consultanță se referă la investiții eligibile pentru ajutor în temeiul prezentei secțiuni, costurile eligibile sunt costurile aferente părții studiului sau serviciului de consultanță destinat investițiilor respective.

(2a)   Ajutoarele sunt acordate indiferent dacă constatările studiului sau ale serviciului de consultanță sunt urmate de o investiție eligibilă pentru ajutor în temeiul prezentei secțiuni.

(3)   Intensitatea ajutorului nu depășește 60 % din costurile eligibile.

(4)   Intensitatea ajutorului poate fi majorată cu 20 de puncte procentuale pentru studiile sau serviciile de consultanță efectuate în numele întreprinderilor mici și cu 10 puncte procentuale pentru studiile sau serviciile de consultanță efectuate în numele întreprinderilor mijlocii.

(5)   Nu se acordă ajutoare pentru auditurile energetice efectuate în scopul conformării cu Directiva 2012/27/UE, cu excepția cazului în care auditul energetic este efectuat în plus față de auditul energetic obligatoriu în temeiul directivei respective.”

46.

Articolele 52 și 52a se înlocuiesc cu următorul text:

„Articolul 52

Ajutoarele pentru rețelele fixe în bandă largă

(1)   Ajutoarele pentru implementarea unei rețele fixe în bandă largă sunt compatibile cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, sub rezerva îndeplinirii condițiilor stabilite la prezentul articol și în capitolul I.

(2)   Costurile eligibile sunt toate costurile aferente construirii, gestionării și exploatării unei rețele fixe în bandă largă. Cuantumul maxim al ajutorului acordat pentru un proiect se stabilește pe baza unui proces de selecție concurențial, astfel cum se prevede la alineatul (6) litera (a). În cazul în care se efectuează o investiție în conformitate cu alineatul (6) litera (b) fără să existe un proces de selecție concurențial, cuantumul ajutorului nu depășește diferența dintre costurile eligibile și profitul normal din exploatare al investiției. Profitul din exploatare se deduce din costurile eligibile ex ante, fiind calculat pe baza unor estimări rezonabile, și este verificat ex post prin intermediul unui mecanism de recuperare. Proiecția rezonabilă a măsurii necesită luarea în considerare a tuturor costurilor și veniturilor preconizate a fi suportate pe durata de viață economică a investiției.

(3)   Sunt eligibile următoarele tipuri alternative de investiții:

(a)

implementarea unei rețele fixe în bandă largă pentru a conecta gospodăriile și actorii socioeconomici în zonele în care nu există o rețea care să ofere o viteză de descărcare de cel puțin 100 Mbps în condiții de oră de vârf (viteză-prag) sau în care o astfel de rețea nu este planificată în mod credibil să fie implementată în orizontul de timp relevant. Acest fapt se verifică prin cartografiere și consultare publică în conformitate cu alineatul (4);

(b)

implementarea unei rețele fixe în bandă largă pentru a conecta actorii socioeconomici în zonele în care există doar o singură rețea care oferă o viteză de descărcare de cel puțin 100 Mbps în condiții de oră de vârf, dar mai mică de 300 Mbps în condiții de oră de vârf (viteză-prag) sau în care o astfel de rețea nu este planificată în mod credibil să fie implementată în orizontul de timp relevant. Acest fapt se verifică prin cartografiere și consultare publică în conformitate cu alineatul (5).

(4)   Zonele în care există cel puțin o rețea care poate fi modernizată pentru a asigura o viteză de descărcare de cel puțin 1 Gbps în condiții de oră de vârf nu sunt eligibile pentru intervenții în temeiul alineatului (3) literele (a) și (b). Se consideră că o rețea poate fi modernizată pentru a asigura o viteză de descărcare de cel puțin 1 Gbps în condiții de oră de vârf dacă poate asigura această viteză cu o investiție marginală, cum ar fi modernizarea echipamentelor active, fără investiții semnificative în infrastructura în bandă largă.

(5)   Cartografierea și consultarea publică în sensul alineatului (3) trebuie să îndeplinească următoarele cerințe în mod cumulativ:

(a)

cartografierea trebuie să identifice zonele geografice țintă planificate a fi acoperite de intervenția statului și să ia în considerare toate rețelele fixe în bandă largă existente. Cartografierea se efectuează:

(i)

pentru rețelele fixe prin cablu, la nivel de adresă pe baza locațiilor deservite;

(ii)

pentru rețelele de acces fără fir fixe, la nivel de adresă, pe baza locațiilor deservite sau pe baza unor grile de maximum 100x100 de metri.

În cazul în care instalarea unei rețele include, în același timp, instalarea unei rețele de acces și o instalare limitată a rețelei auxiliare de backhaul necesare pentru a permite funcționarea rețelei de acces, nu este necesară o cartografiere a rețelelor backhaul.

Toate elementele metodologiei și criteriile tehnice de bază utilizate pentru cartografierea zonelor-țintă trebuie să fie puse la dispoziția publicului. Cartografierea se verifică întotdeauna printr-o consultare publică;

(b)

consultarea publică trebuie să fie efectuată de autoritatea publică competentă prin publicarea principalelor caracteristici ale intervenției planificate a statului și a listei zonelor geografice țintă identificate în cadrul exercițiului de cartografiere efectuat în conformitate cu litera (a). Aceste informații trebuie să fie puse la dispoziție pe un site internet accesibil publicului la nivel regional și național. Consultarea publică invită părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la intervenția planificată a statului și să transmită informații fundamentate în conformitate cu litera (a) cu privire la rețelele lor care furnizează vitezele-prag stabilite la alineatul (3), rețele care există sau sunt planificate în mod credibil să fie implementate în zona-țintă în orizontul de timp relevant. Consultarea publică trebuie să dureze cel puțin 30 de zile.

(6)   Intervenția trebuie să aducă o îmbunătățire semnificativă (schimbare radicală) în comparație cu rețelele existente sau planificate în mod credibil să fie implementate în orizontul de timp relevant, astfel cum au fost identificate prin cartografiere și consultare publică efectuată în conformitate cu alineatul (5). Rețelele planificate în mod credibil trebuie luate în considerare pentru evaluarea schimbării radicale numai în cazul în care oferă, în mod individual, o performanță similară cu cea din planul de rețea finanțată de stat în zonele țintă în orizontul de timp relevant. Se produce o schimbare radicală dacă, datorită intervenției subvenționate, se realizează o investiție nouă semnificativă în rețeaua în bandă largă, iar rețeaua subvenționată aduce capacități noi semnificative pe piață în ceea ce privește disponibilitatea, capacitatea, viteza și concurența serviciilor în bandă largă, în comparație cu rețelele existente sau planificate în mod credibil în orizontul de timp relevant. Intervenția include investiții de peste 70 % în infrastructura în bandă largă. În orice caz, o intervenție eligibilă, astfel cum se prevede la alineatul (3), trebuie să conducă cel puțin la următoarele îmbunătățiri:

(a)

pentru intervențiile în temeiul alineatului (3) litera (a), rețeaua finanțată de stat trebuie cel puțin să tripleze viteza de descărcare în comparație cu rețelele existente (viteza-țintă);

(b)

pentru intervențiile prevăzute în temeiul alineatului (3) litera (b), rețeaua finanțată de stat trebuie cel puțin să tripleze viteza de descărcare în comparație cu rețelele existente și să asigure o viteză de descărcare de cel puțin 1 Gbps în condiții de oră de vârf (viteza-țintă).

(7)   Ajutoarele se acordă după cum urmează:

(a)

ajutoarele se alocă pe baza unei proceduri de selecție concurențiale deschise, transparente și nediscriminatorii, în conformitate cu principiile normelor privind achizițiile publice și cu respectarea principiului neutralității tehnologice, pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic;

(b)

atunci când ajutorul se acordă fără o procedură de selecție concurențială unei autorități publice pentru a implementa și pentru a gestiona, direct sau prin intermediul unei entități interne, o rețea fixă în bandă largă, autoritatea publică sau entitatea internă, după caz, utilizează rețeaua subvenționată pentru a furniza doar servicii cu ridicata. Orice concesiune sau alt tip de contract prin care un terț este însărcinat să construiască sau să exploateze rețeaua se alocă printr-o procedură de selecție concurențială deschisă, transparentă și nediscriminatorie, în conformitate cu principiile normelor privind achizițiile publice și cu respectarea principiului neutralității tehnologice, pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.

(8)   Rețeaua subvenționată oferă acces cu ridicata, în conformitate cu articolul 2 punctul 139, în condiții echitabile și nediscriminatorii. Prin derogare, intervențiile eligibile în temeiul alineatului (3) litera (a) pot oferi o degrupare virtuală în locul degrupării fizice dacă produsul de acces bazat pe degruparea virtuală este aprobat în prealabil de autoritatea națională de reglementare sau de o altă autoritate competentă. Accesul cu ridicata activ se acordă pentru o perioadă de cel puțin zece ani de la începerea exploatării rețelei, iar accesul cu ridicata la infrastructura în bandă largă se acordă pe durata de viață a elementelor în cauză. Accesul bazat pe degruparea virtuală trebuie acordat pentru o perioadă de timp egală cu durata de viață a infrastructurii pentru care degruparea virtuală este un substitut. Aceleași condiții de acces se aplică întregii rețele, inclusiv părților rețelei în care s-au utilizat infrastructurile existente. Obligațiile de acces se aplică indiferent de schimbările intervenite în ceea ce privește deținerea proprietății, gestionarea sau exploatarea rețelei. Rețeaua asigură accesul pentru cel puțin trei solicitanți de acces și pune la dispoziția solicitanților de acces cel puțin 50 % din capacitate. Pentru a face accesul cu ridicata efectiv și pentru a permite solicitanților de acces să furnizeze servicii, accesul cu ridicata se acordă, de asemenea, pentru părți ale rețelei care nu au fost finanțate de stat sau care este posibil să nu fi fost implementate de beneficiarul ajutorului, de exemplu prin acordarea accesului la echipamente active, chiar dacă se finanțează numai infrastructura în bandă largă.

(9)   Prețul accesului cu ridicata se bazează pe unul dintre următoarele criterii de referință și principii de stabilire a prețurilor:

(a)

prețurile medii cu ridicata publicate care predomină în alte zone comparabile și mai competitive din respectivul stat membru;

(b)

prețurile reglementate deja stabilite sau aprobate de autoritatea națională de reglementare pentru piețele și serviciile în cauză; sau

(c)

orientarea în funcție de costuri sau o metodologie impusă conform cadrului de reglementare sectorial.

Fără a aduce atingere competențelor care îi revin autorității naționale de reglementare în temeiul cadrului de reglementare, autoritatea națională de reglementare este consultată cu privire la produsele de acces cu ridicata, la termenii și condițiile de acces, inclusiv cu privire la prețuri, precum și cu privire la litigiile legate de aplicarea prezentului articol.

(10)   Statele membre instituie un mecanism de monitorizare și de recuperare pentru cazurile în care valoarea ajutorului acordat proiectului depășește 10 milioane EUR.

(11)   Pentru a se asigura că ajutorul rămâne proporțional și nu conduce la supracompensare sau la subvenționarea încrucișată a unor activități pentru care nu s-a acordat ajutor, beneficiarul ajutorului trebuie să asigure separarea contabilă a fondurilor utilizate pentru construirea și exploatarea rețelei finanțate de stat de alte fonduri aflate la dispoziția sa.

Articolul 52a

Ajutoarele pentru rețelele mobile 4G și 5G

(1)   Ajutoarele pentru rețelele mobile 4G și 5G sunt compatibile cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, sub rezerva îndeplinirii condițiilor stabilite la prezentul articol și în capitolul I.

(2)   Costurile eligibile sunt toate costurile aferente construirii, gestionării și exploatării componentelor pasive și active ale unei rețele mobile. Cuantumul maxim al ajutorului acordat pentru un proiect se stabilește pe baza unui proces de selecție concurențial, astfel cum se prevede la alineatul (7) litera (a). În cazul în care se efectuează o investiție în conformitate cu alineatul (7) litera (b) fără să existe un proces de selecție concurențial, cuantumul ajutorului nu depășește diferența dintre costurile eligibile și profitul normal din exploatare al investiției. Profitul din exploatare se deduce din costurile eligibile ex ante, fiind calculat pe baza unor estimări rezonabile, și este verificat ex post prin intermediul unui mecanism de recuperare. Proiecția rezonabilă a măsurii necesită luarea în considerare a tuturor costurilor și veniturilor preconizate a fi suportate pe durata de viață economică a investiției.

(3)   Implementarea rețelei mobile 5G se realizează în zone în care nu există rețele mobile 4G și nici rețele mobile 5G existente sau planificate în mod credibil să fie implementate în orizontul de timp relevant. Implementarea rețelei mobile 4G se realizează în zone în care nu există rețele mobile 3G, 4G sau 5G sau în care nu este planificat în mod credibil să se implementeze astfel de rețele în orizontul de timp relevant. Aceste cerințe se verifică prin cartografiere și consultare publică în conformitate cu alineatul (4).

(4)   Cartografierea și consultarea publică în sensul alineatului (3) trebuie să îndeplinească următoarele cerințe în mod cumulativ:

(a)

cartografierea identifică în mod clar zonele geografice țintă planificate să facă obiectul intervenției statului și ia în considerare toate rețelele mobile existente. Cartografierea se efectuează pe baza unor grile de maximum 100x100 de metri. Toate elementele metodologiei și criteriile tehnice de bază utilizate pentru cartografierea zonelor-țintă trebuie să fie puse la dispoziția publicului. Cartografierea se verifică întotdeauna printr-o consultare publică;

În cazul în care instalarea unei rețele include, în același timp, instalarea unei rețele de acces și o instalare limitată a rețelei auxiliare de backhaul necesare pentru a permite funcționarea rețelei de acces, nu este necesară o cartografiere separată a rețelelor backhaul;

(b)

consultarea publică trebuie să fie efectuată de autoritatea publică competentă prin publicarea principalelor caracteristici ale intervenției planificate a statului și a listei zonelor geografice țintă identificate în cadrul exercițiului de cartografiere efectuat în conformitate cu litera (a). Aceste informații trebuie să fie puse la dispoziție pe un site internet accesibil publicului la nivel regional și național. Consultarea publică invită părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la intervenția planificată a statului și să transmită informații fundamentate în conformitate cu litera (a) cu privire la rețelele lor mobile cu caracteristicile stabilite la alineatul (3), rețele care există sau sunt planificate în mod credibil să fie implementate în zona-țintă în orizontul de timp relevant. Consultarea publică trebuie să dureze cel puțin 30 de zile.

(5)   Infrastructura care beneficiază de ajutor nu este luată în considerare pentru îndeplinirea obligațiilor de acoperire ale operatorilor de rețele mobile care decurg din condițiile aplicabile drepturilor de utilizare a spectrului 4G și 5G.

(6)   Intervenția aduce o îmbunătățire semnificativă (schimbare radicală) în comparație cu rețelele mobile existente sau planificate în mod credibil să fie implementate în orizontul de timp relevant, astfel cum au fost identificate prin cartografiere și consultare publică efectuată în conformitate cu alineatul (4). Rețelele planificate în mod credibil trebuie luate în considerare pentru evaluarea schimbării radicale numai în cazul în care oferă, în mod individual, o performanță similară cu cea din planul de rețea finanțată de stat în zonele țintă în orizontul de timp relevant. Se produce o schimbare radicală dacă, datorită intervenției subvenționate, se realizează o investiție nouă semnificativă în rețeaua mobilă și rețeaua subvenționată aduce capacități noi semnificative pe piață în ceea ce privește disponibilitatea, capacitatea, viteza și concurența serviciilor mobile, în comparație cu rețelele existente sau planificate în mod credibil în orizontul de timp relevant. Intervenția include investiții de peste 50 % în infrastructura în bandă largă.

(7)   Ajutoarele se acordă după cum urmează:

(a)

ajutoarele se alocă pe baza unei proceduri de selecție concurențiale deschise, transparente și nediscriminatorii, în conformitate cu principiile normelor privind achizițiile publice și cu respectarea principiului neutralității tehnologice, pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic;

(b)

atunci când ajutorul se acordă fără o procedură de selecție concurențială unei autorități publice pentru a implementa și pentru a gestiona, direct sau prin intermediul unei entități interne, o rețea mobilă, autoritatea publică sau entitatea internă, după caz, utilizează rețeaua subvenționată pentru a furniza doar servicii cu ridicata. Orice concesiune sau alt tip de contract prin care un terț este însărcinat să construiască sau să exploateze rețeaua se alocă printr-un proces de selecție concurențial deschis, transparent și nediscriminatoriu, în conformitate cu principiile normelor privind achizițiile publice și cu respectarea principiului neutralității tehnologice, pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.

(8)   Exploatarea rețelei subvenționate oferă acces cu ridicata, în conformitate cu articolul 2 punctul 139, în condiții echitabile și nediscriminatorii. Accesul cu ridicata activ se acordă pentru o perioadă de cel puțin zece ani de la începerea exploatării rețelei, iar accesul cu ridicata la infrastructura în bandă largă se acordă pe durata de viață a elementelor în cauză. Aceleași condiții de acces se aplică întregii rețele, inclusiv părților unei astfel de rețele în care s-au utilizat infrastructurile existente. Obligațiile de acces se aplică indiferent de schimbările intervenite în ceea ce privește deținerea proprietății, gestionarea sau exploatarea rețelei. Pentru a face accesul cu ridicata efectiv și pentru a permite solicitanților de acces să furnizeze servicii, accesul cu ridicata se acordă, de asemenea, pentru părți ale rețelei care nu au fost finanțate de stat sau care este posibil să nu fi fost implementate de beneficiarul ajutorului, de exemplu prin acordarea accesului la echipamente active, chiar dacă se finanțează numai infrastructura în bandă largă.

(9)   Prețul accesului cu ridicata se bazează pe unul dintre criteriile de referință și principiile de stabilire a prețurilor următoare:

(a)

prețurile medii cu ridicata publicate care predomină în alte zone comparabile și mai competitive din respectivul stat membru;

(b)

prețurile reglementate deja stabilite sau aprobate de autoritatea națională de reglementare pentru piețele și serviciile în cauză;

(c)

orientarea în funcție de costuri sau o metodologie impusă conform cadrului de reglementare sectorial.

Fără a aduce atingere competențelor care îi revin autorității naționale de reglementare în temeiul cadrului de reglementare, autoritatea națională de reglementare este consultată cu privire la produsele de acces cu ridicata, la termenii și condițiile de acces, inclusiv cu privire la prețuri, precum și cu privire la litigiile legate de aplicarea prezentului articol.

(10)   Statele membre instituie un mecanism de monitorizare și de recuperare pentru cazurile în care valoarea ajutorului acordat proiectului depășește 10 milioane EUR.

(11)   Utilizarea rețelei mobile 4G sau 5G finanțate de stat pentru a furniza servicii de acces fără fir fixe este permisă numai în zonele în care nu există o rețea care să ofere viteze de descărcare de cel puțin 100 Mbps în condiții de oră de vârf sau în care o astfel de rețea nu este planificată în mod credibil să fie implementată în orizontul de timp relevant, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții cumulative:

(a)

cartografierea și exercițiul de consultare publică țin seama de rețelele fixe în bandă largă existente sau planificate în mod credibil, determinate în conformitate cu articolul 52 alineatul (4);

(b)

rețeaua de acces fără fir fixă 4G sau 5G care beneficiază de ajutor trebuie cel puțin să tripleze viteza de descărcare în comparație cu rețelele existente sau planificate în mod credibil (viteza-țintă) în conformitate cu articolul 52 alineatul (5).

(12)   Pentru a se asigura că ajutorul rămâne proporțional și nu conduce la supracompensare sau la subvenționarea încrucișată a unor activități pentru care nu s-a acordat ajutor, beneficiarul ajutorului asigură separarea contabilă a fondurilor utilizate pentru construirea și exploatarea rețelei finanțate de stat de alte fonduri aflate la dispoziția sa.”

47.

Articolul 52c se înlocuiește cu următorul text:

„Articolul 52c

Vouchere pentru conectivitate

(1)   Ajutoarele sub formă de vouchere pentru conectivitate acordate consumatorilor, pentru a facilita telemunca, educația online, serviciile de formare, sau cele acordate IMM-urilor sunt compatibile cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, sub rezerva îndeplinirii condițiilor stabilite la prezentul articol și în capitolul I.

(2)   Durata unei scheme de vouchere nu poate depăși 3 ani. Valabilitatea voucherelor pentru utilizatorii finali nu poate depăși 2 ani.

(3)   Sunt eligibile următoarele categorii de vouchere:

(a)

voucherele puse la dispoziția consumatorilor și IMM-urilor pentru abonarea la un nou serviciu în bandă largă sau pentru modificarea abonamentului în curs la un serviciu care oferă viteze de descărcare de cel puțin 30 Mbps în condiții de oră de vârf, cu condiția ca toți furnizorii de servicii de comunicații electronice care asigură viteze de descărcare de cel puțin 30 Mbps în condiții de oră de vârf să fie eligibili în cadrul schemei. Nu se acordă vouchere pentru schimbarea furnizorilor care oferă aceleași viteze ca și vitezele deja disponibile în cadrul abonamentului în curs sau pentru modificarea unui abonament în curs care asigură o viteză de descărcare de cel puțin 30 Mbps în condiții de oră de vârf;

(b)

voucherele puse la dispoziția IMM-urilor pentru abonarea la un nou serviciu în bandă largă sau pentru modificarea abonamentului în curs la un serviciu care oferă viteze de descărcare de cel puțin 100 Mbps în condiții de oră de vârf, cu condiția ca toți furnizorii de servicii de comunicații electronice care asigură viteze de descărcare de cel puțin 100 Mbps în condiții de oră de vârf să fie eligibili în cadrul schemei. Nu se acordă vouchere pentru schimbarea furnizorilor care oferă aceleași viteze ca și vitezele deja disponibile în cadrul abonamentului în curs sau pentru modificarea unui abonament în curs care asigură o viteză de descărcare de cel puțin 100 Mbps în condiții de oră de vârf.

(4)   Voucherele acoperă până la 50 % din costurile eligibile. Costurile eligibile sunt costul lunar al abonamentului, costurile standard de instalare și echipamentul terminal necesar pentru ca utilizatorii finali să utilizeze serviciile în bandă largă cu vitezele specificate la alineatul (3). Costurile pentru cablajul intern și instalarea limitată în proprietățile private ale utilizatorilor finali sau în proprietatea publică în imediata apropiere a proprietăților private ale utilizatorilor finali sunt, de asemenea, eligibile în măsura în care sunt necesare și auxiliare furnizării serviciului. Voucherul este plătit de autoritățile publice direct utilizatorilor finali sau direct furnizorului de servicii ales de utilizatorii finali.

(5)   Nu se acordă vouchere pentru zonele în care nu există o rețea care să furnizeze serviciile eligibile menționate la alineatul (3). Statele membre trebuie să efectueze o consultare publică prin publicarea principalelor caracteristici ale sistemului și a listei zonelor geografice țintă pe un site web accesibil publicului la nivel regional și național. Consultarea publică invită părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la proiectul de măsură și să transmită informații fundamentate cu privire la rețelele lor existente care pot să furnizeze în mod fiabil viteza specificată la alineatul (3). Consultarea publică trebuie să dureze cel puțin 30 de zile.

(6)   Voucherele sunt neutre din punct de vedere tehnologic. Schemele asigură tratamentul egal al tuturor furnizorilor de servicii posibili și le oferă utilizatorilor finali gama cea mai largă posibil de furnizori din care să aleagă, indiferent de tehnologiile utilizate. În acest scop, statul membru creează un registru online al tuturor furnizorilor de servicii eligibili sau să introducă o metodă alternativă echivalentă pentru a asigura deschiderea, transparența și caracterul nediscriminatoriu al intervenției statului. Utilizatorii finali au posibilitatea de a consulta aceste informații cu privire la toate întreprinderile care sunt în măsură să furnizeze servicii eligibile. Toate întreprinderile capabile să furnizeze servicii eligibile au dreptul, la cerere, să fie incluse în registrul online sau în orice alt loc ales de statul membru.

(7)   Pentru a reduce la minimum denaturările pieței, statele membre efectuează o evaluare a pieței, identificând furnizorii eligibili prezenți în zonă și colectând informații pentru calcularea cotei lor de piață, a gradului de utilizare a serviciilor eligibile și a prețurilor acestora. Ajutoarele se acordă numai în cazul în care evaluarea pieței stabilește că schema este concepută într-un mod suficient de amplu pentru a nu aduce beneficii nejustificate unui număr limitat de furnizori și că schema nu conduce la consolidarea puterii de piață (locale) a anumitor furnizori.

(8)   Pentru a fi eligibil, atunci când un furnizor de servicii în bandă largă este integrat pe verticală și are o cotă din piața vânzării cu amănuntul de peste 25 %, acesta trebuie să ofere, pe piața corespunzătoare de acces cu ridicata, produse de acces cu ridicata pe baza cărora orice solicitant de acces va putea furniza serviciile eligibile la viteza specificată la alineatul (3), în condiții deschise, transparente și nediscriminatorii.

Prețul accesului cu ridicata se bazează pe unul dintre următoarele criterii de referință și principii de stabilire a prețurilor:

(a)

prețurile medii cu ridicata publicate care predomină în alte zone comparabile și mai competitive din respectivul stat membru;

(b)

prețurile reglementate deja stabilite sau aprobate de autoritatea națională de reglementare pentru piețele și serviciile în cauză;

(c)

orientarea în funcție de costuri sau o metodologie impusă conform cadrului de reglementare sectorial.

Fără a aduce atingere competențelor care îi revin autorității naționale de reglementare în temeiul cadrului de reglementare, autoritatea națională de reglementare este consultată cu privire la produsele de acces cu ridicata, la termenii și condițiile de acces, inclusiv cu privire la prețuri, precum și cu privire la litigiile legate de aplicarea prezentului articol.”

48.

Se introduce următorul articol 52d:

„Articolul 52d

Ajutoarele pentru rețele backhaul

(1)   Ajutoarele pentru implementarea unei rețele backhaul sunt compatibile cu piața internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) din tratat și sunt exceptate de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat, sub rezerva îndeplinirii condițiilor stabilite la prezentul articol și în capitolul I.

(2)   Costurile eligibile sunt toate costurile aferente construirii, gestionării și exploatării unei rețele backhaul. Cuantumul maxim al ajutorului acordat pentru un proiect se stabilește pe baza unui proces de selecție concurențial, astfel cum se prevede la alineatul (6) litera (a). În cazul în care se efectuează o investiție în conformitate cu alineatul (6) litera (b) fără să existe un proces de selecție concurențial, cuantumul ajutorului nu depășește diferența dintre costurile eligibile și profitul normal din exploatare al investiției. Profitul din exploatare se deduce din costurile eligibile ex ante, fiind calculat pe baza unor estimări rezonabile, și este verificat ex post prin intermediul unui mecanism de recuperare. Proiecția rezonabilă a măsurii necesită luarea în considerare a tuturor costurilor și veniturilor preconizate a fi suportate pe durata de viață economică a investiției.

(3)   Implementarea rețelei backhaul se realizează în zone în care nu există o rețea backhaul bazată pe fibră sau pe alte tehnologii capabile să asigure același nivel de performanță și fiabilitate ca și fibra existentă sau planificată în mod credibil să fie implementată în orizontul de timp relevant. Acest fapt se verifică prin cartografiere și consultare publică în conformitate cu alineatul (4).

(4)   Cartografierea și consultarea publică în sensul alineatului (3) trebuie să îndeplinească următoarele cerințe în mod cumulativ:

(a)

cartografierea trebuie să identifice zonele-țintă pentru intervenția statului în ceea ce privește rețeaua backhaul și ia în considerare toate rețelele backhaul existente. Toate elementele metodologiei și criteriile tehnice de bază utilizate pentru cartografierea zonelor-țintă trebuie să fie puse la dispoziția publicului. Cartografierea se verifică întotdeauna printr-o consultare publică;

(b)

consultarea publică se efectuează de către autoritatea publică competentă prin publicarea principalelor caracteristici ale intervenției planificate a statului și a listei zonelor identificate în exercițiul de cartografiere în conformitate cu litera (a). Aceste informații trebuie să fie puse la dispoziție pe un site internet accesibil publicului la nivel regional și național. Consultarea publică invită părțile interesate să își prezinte observațiile cu privire la intervenția planificată a statului și să transmită informații fundamentate în conformitate cu litera (a) cu privire la rețelele backhaul care există sau sunt planificate în mod credibil să fie implementate în orizontul de timp relevant. Consultarea publică trebuie să dureze cel puțin 30 de zile.

(5)   Intervenția aduce o îmbunătățire semnificativă (schimbare radicală) în comparație cu rețelele backhaul existente sau planificate în mod credibil să fie implementate în orizontul de timp relevant, astfel cum au fost identificate prin cartografiere și consultare publică efectuată în conformitate cu alineatul (4). Rețelele planificate în mod credibil trebuie luate în considerare pentru evaluarea schimbării radicale numai în cazul în care oferă, în mod individual, o performanță similară cu cea din planul de rețea finanțată de stat în zonele țintă în orizontul de timp relevant. Se produce o schimbare radicală dacă, datorită intervenției subvenționate, se realizează o investiție nouă semnificativă în rețeaua backhaul, iar rețeaua backhaul subvenționată se bazează pe fibră sau pe alte tehnologii capabile să asigure același nivel de performanță a fibrei, în comparație cu rețelele existente sau planificate în mod credibil în orizontul de timp relevant. Intervenția trebuie să includă investiții de peste 70 % în infrastructura în bandă largă.

(6)   Ajutoarele se acordă după cum urmează:

(a)

ajutoarele se alocă pe baza unei proceduri de selecție concurențiale deschise, transparente și nediscriminatorii, în conformitate cu principiile normelor privind achizițiile publice și cu respectarea principiului neutralității tehnologice, pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic;

(b)

atunci când ajutorul se acordă fără o procedură de selecție concurențială unei autorități publice pentru a implementa și pentru a gestiona, direct sau prin intermediul unei entități interne, o rețea backhaul, autoritatea publică sau entitatea internă, după caz, utilizează rețeaua subvenționată pentru a furniza doar servicii cu ridicata. Orice concesiune sau alt tip de contract prin care un terț este însărcinat să construiască sau să exploateze rețeaua se alocă printr-o procedură de selecție concurențială deschisă, transparentă și nediscriminatorie, în conformitate cu principiile normelor privind achizițiile publice și cu respectarea principiului neutralității tehnologice, pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic.

(7)   Exploatarea rețelei subvenționate oferă acces cu ridicata, în conformitate cu articolul 2 punctul 139, în condiții echitabile și nediscriminatorii, atât la rețelele fixe, cât și la cele mobile. Accesul cu ridicata activ se acordă pentru o perioadă de cel puțin zece ani de la începerea exploatării rețelei, iar accesul cu ridicata la infrastructura în bandă largă se acordă pe durata de viață a elementelor în cauză. Aceleași condiții de acces se aplică întregii rețele, inclusiv părților rețelei în care s-au utilizat infrastructurile existente. Obligațiile de acces se aplică indiferent de schimbările intervenite în ceea ce privește deținerea proprietății, gestionarea sau exploatarea rețelei. Rețeaua finanțată de stat acoperă toate rețelele fixe și mobile din zonele-țintă ale intervenției referitoare la rețeaua backhaul și pune la dispoziția solicitanților de acces cel puțin 50 % din capacitate. Pentru a face accesul cu ridicata efectiv și pentru a permite solicitanților de acces să furnizeze servicii, accesul cu ridicata se acordă, de asemenea, pentru părți ale rețelei care nu au fost finanțate de stat sau care este posibil să nu fi fost implementate de beneficiarul ajutorului, de exemplu prin acordarea accesului la echipamente active, chiar dacă se finanțează numai infrastructura în bandă largă.

(8)   Prețul accesului cu ridicata se bazează pe unul dintre următoarele criterii de referință și principii de stabilire a prețurilor:

(a)

prețurile medii cu ridicata publicate care predomină în alte zone comparabile, mai competitive, din respectivul stat membru;

(b)

prețurile reglementate deja stabilite sau aprobate de autoritatea națională de reglementare pentru piețele și serviciile în cauză; sau

(c)

orientarea în funcție de costuri sau o metodologie impusă conform cadrului de reglementare sectorial.

Fără a aduce atingere competențelor care îi revin autorității naționale de reglementare în temeiul cadrului de reglementare, autoritatea națională de reglementare este consultată cu privire la produsele de acces cu ridicata, la termenii și condițiile de acces, inclusiv cu privire la prețuri, precum și cu privire la litigiile legate de aplicarea prezentului articol.

(9)   Statele membre instituie un mecanism de monitorizare și de recuperare pentru cazurile în care valoarea ajutorului acordat proiectului depășește 10 milioane EUR.

(10)   Pentru a se asigura că ajutorul rămâne proporțional și nu conduce la supracompensare sau la subvenționarea încrucișată a unor activități pentru care nu s-a acordat ajutor, beneficiarul ajutorului asigură separarea contabilă a fondurilor utilizate pentru construirea și exploatarea rețelei finanțate de stat de alte fonduri aflate la dispoziția sa.”

49.

La articolul 53, alineatul (8) se înlocuiește cu următorul text:

„(8)   Pentru ajutoarele care nu depășesc 2,2 milioane EUR, valoarea maximă a ajutorului poate fi stabilită la 80 % din costurile eligibile, ca alternativă la folosirea metodei menționate la alineatele (6) și (7).”

50.

La articolul 55, alineatul (12) se înlocuiește cu următorul text:

„(12)   Pentru ajutoarele care nu depășesc 2,2 milioane EUR, valoarea maximă a ajutorului poate fi stabilită la 80 % din costurile eligibile, ca alternativă la folosirea metodei menționate la alineatele (10) și (11).”

51.

Articolul 56b se modifică după cum urmează:

(a)

se introduce următorul alineat (1a):

„(1a)   Ajutoarele prevăzute la prezentul articol nu se acordă pentru construirea, instalarea sau modernizarea infrastructurii de realimentare care aprovizionează navele cu combustibili fosili, cum ar fi motorina, gazele naturale, în stare gazoasă [gaz natural comprimat (GNC)] și lichefiată [gaz natural lichefiat (GNL)] și gaz petrolier lichefiat (GPL).”

;

(b)

se introduce următorul alineat (2a):

„(2a)   În cazul ajutoarelor pentru infrastructura de reîncărcare și realimentare care furnizează energie electrică, hidrogen, amoniac și metanol, costurile eligibile sunt costurile aferente construirii, instalării, modernizării sau extinderii infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare. Aceste costuri pot include costurile infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare în sine și ale echipamentelor tehnice aferente, inclusiv ale instalațiilor fixe, mobile sau plutitoare, instalarea sau modernizarea componentelor electrice sau de alt tip, inclusiv a cablurilor electrice și transformatoarelor de putere, necesare pentru conectarea infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare la rețea sau la o unitate locală de producție sau stocare a energiei electrice ori a hidrogenului, precum și lucrările de construcții civile, adaptările terestre sau rutiere, costurile de instalare și costurile suportate pentru obținerea autorizațiilor aferente.

Costurile eligibile pot acoperi, de asemenea, costurile de investiții ale producției la fața locului de energie electrică din surse regenerabile sau hidrogen produs din surse regenerabile de energie și costurile de investiții ale unităților de stocare a energiei electrice din surse regenerabile sau a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie. Capacitatea nominală de producție a instalației de producție la fața locului de energie electrică din surse regenerabile sau de hidrogen produs din surse regenerabile de energie nu trebuie să depășească puterea maximă utilă nominală sau capacitatea de realimentare a infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare la care este conectată.”

;

(c)

alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

„(5)   Intensitatea ajutorului pentru fiecare investiție menționată la alineatul (2) litera (a) nu depășește:

(a)

100 % din costurile eligibile, când costurile eligibile totale ale proiectului nu depășesc 22 de milioane EUR;

(b)

80 % din costurile eligibile, când costurile eligibile totale ale proiectului depășesc 22 de milioane EUR, dar nu depășesc 55 de milioane EUR;

(c)

60 % din costurile eligibile, când costurile eligibile totale ale proiectului depășesc 55 de milioane EUR, dar nu depășesc suma prevăzută la articolul 4 alineatul (1) litera (ee).

Intensitatea ajutorului nu depășește 100 % din costurile eligibile stabilite la alineatul (2) literele (b) și (c) și nu depășește suma prevăzută la articolul 4 alineatul (1) litera (ee).”

;

(d)

se introduce următorul alineat (8a):

„(8a)   Atunci când se acordă ajutoare pentru construirea, instalarea sau modernizarea unei infrastructuri de realimentare care furnizează hidrogen, beneficiarul se angajează ca, până cel târziu la 31 decembrie 2035, infrastructura de realimentare care beneficiază de ajutor să furnizeze exclusiv hidrogen produs din surse regenerabile de energie. Atunci când se acordă ajutoare pentru construirea, instalarea sau modernizarea unei infrastructuri de realimentare care furnizează amoniac sau metanol, beneficiarul se angajează ca, până cel târziu la 31 decembrie 2035, infrastructura de realimentare care beneficiază de ajutor să furnizeze numai amoniac sau metanol al căror conținut energetic este derivat din surse regenerabile, altele decât biomasa, și care au fost produse în conformitate cu metodologiile stabilite pentru combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi în Directiva (UE) 2018/2001 și în actele sale de punere în aplicare sau delegate.”

;

(e)

alineatul (9) se înlocuiește cu următorul text:

„(9)   Pentru ajutoarele care nu depășesc 5,5 milioane EUR, valoarea maximă a ajutorului poate fi stabilită la 80 % din costurile eligibile, ca alternativă la folosirea metodei menționate la alineatele (4), (5) și (6).”

52.

Articolul 56c se modifică după cum urmează:

(a)

se introduce următorul alineat (1a):

„(1a)   Ajutoarele prevăzute la prezentul articol nu se acordă pentru construirea, instalarea sau modernizarea infrastructurii de realimentare care aprovizionează navele cu combustibili fosili, cum ar fi motorina, gazele naturale, în stare gazoasă [gaz natural comprimat (GNC)] și lichefiată [gaz natural lichefiat (GNL)] și gaz petrolier lichefiat (GPL).”

;

(b)

se introduce următorul alineat (2a):

„(2a)   În cazul ajutoarelor pentru infrastructura de reîncărcare și realimentare care furnizează energie electrică, hidrogen, amoniac și metanol, costurile eligibile sunt costurile aferente construirii, instalării, modernizării sau extinderii infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare. Aceste costuri pot include costurile infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare în sine și ale echipamentelor tehnice aferente, inclusiv ale instalațiilor fixe, mobile sau plutitoare, instalarea sau modernizarea componentelor electrice sau de alt tip, inclusiv a cablurilor electrice și transformatoarelor de putere, necesare pentru conectarea infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare la rețea sau la o unitate locală de producție sau stocare a energiei electrice ori a hidrogenului, precum și lucrările de construcții civile, adaptările terestre sau rutiere, costurile de instalare și costurile suportate pentru obținerea autorizațiilor aferente.

Costurile eligibile pot acoperi, de asemenea, costurile de investiții ale producției la fața locului de energie electrică din surse regenerabile sau hidrogen produs din surse regenerabile de energie și costurile de investiții ale unităților de stocare a energiei electrice din surse regenerabile sau a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie. Capacitatea nominală de producție a instalației de producție la fața locului de energie electrică din surse regenerabile sau de hidrogen produs din surse regenerabile de energie nu trebuie să depășească puterea maximă utilă nominală sau capacitatea de realimentare a infrastructurii de reîncărcare sau de realimentare la care este conectată.”

;

(c)

se introduce următorul alineat (7a):

„(7a)   Atunci când se acordă ajutoare pentru construirea, instalarea sau modernizarea unei infrastructuri de realimentare care furnizează hidrogen, beneficiarul se angajează ca, până cel târziu la 31 decembrie 2035, infrastructura de realimentare care beneficiază de ajutor să furnizeze exclusiv hidrogen produs din surse regenerabile de energie. Atunci când se acordă ajutoare pentru construirea, instalarea sau modernizarea unei infrastructuri de realimentare care furnizează amoniac sau metanol, beneficiarul se angajează ca, până cel târziu la 31 decembrie 2035, infrastructura de realimentare care beneficiază de ajutor să furnizeze numai amoniac sau metanol al căror conținut energetic este derivat din surse regenerabile, altele decât biomasa, și care au fost produse în conformitate cu metodologiile stabilite pentru combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi în Directiva (UE) 2018/2001 și în actele sale de punere în aplicare sau delegate.”

;

(d)

alineatul (8) se înlocuiește cu următorul text:

„(8)   Pentru ajutoarele care nu depășesc 2,2 milioane EUR, valoarea maximă a ajutorului poate fi stabilită la 80 % din costurile eligibile, ca alternativă la folosirea metodei menționate la alineatele (4) și (5).”

53.

La articolul 56d, alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

„(4)   Pragurile maxime prevăzute la articolele 56e și 56f se aplică soldului total al finanțării în măsura în care această finanțare, furnizată în cadrul oricărui produs financiar care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU, conține un ajutor. Pragurile maxime se aplică:

(a)

pe proiect, în cazul ajutoarelor cu costuri eligibile identificabile care intră sub incidența articolului 56e alineatele (2), (3) și (4), a articolului 56e alineatul (5) litera (a) punctul (i), și a articolului 56e alineatele (6), (7), (8) și (9);

(b)

pe beneficiar final, în cazul ajutoarelor fără costuri eligibile identificabile care intră sub incidența articolului 56e alineatul (5) litera (a) punctele (ii), (iii) și (iv), a articolului 56e alineatul (10) și a articolului 56f.”

54.

Articolul 56e se modifică după cum urmează:

(a)

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Ajutoarele pentru implementarea rețelelor fixe în bandă largă și ajutoarele pentru implementarea rețelelor mobile 4G și 5G pentru conectarea anumitor actori socioeconomici eligibili trebuie să respecte următoarele condiții:

(a)

ajutoarele se acordă numai pentru proiecte care îndeplinesc toate condițiile de compatibilitate prevăzute la articolul 52 și, respectiv, la articolul 52a, cu excepția cazului în care se prevede altfel la literele (c) și (d) ale prezentului alineat;

(b)

valoarea nominală a finanțării totale acordate oricărui beneficiar final pe proiect, în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU, nu depășește 150 de milioane EUR;

(c)

proiectul conectează actori socioeconomici care sunt administrații publice ori entități publice sau private cărora li s-a încredințat prestarea de servicii de interes general sau de servicii de interes economic general în sensul articolului 106 alineatul (2) din tratat. Sunt excluse proiectele care includ alte elemente sau entități decât cele specificate la prezenta literă;

(d)

prin derogare de la articolul 52 alineatul (4), disfuncționalitatea identificată a pieței trebuie să fie verificată printr-o cartografiere adecvată disponibilă sau, în cazul în care o astfel de cartografiere nu este disponibilă, printr-o consultare publică, după cum urmează:

(i)

cartografierea poate fi considerată adecvată dacă nu este mai veche de 18 luni. Cartografierea identifică în mod clar actorii socioeconomici vizați de intervenția publică și include toate rețelele care oferă, în condiții de oră de vârf, viteze de descărcare de cel puțin 100 Mbps, dar mai mici de 300 Mbps (viteze-prag) existente sau planificate în mod credibil să fie implementate în orizontul de timp relevant, care deservesc sediul actorului socioeconomic eligibil identificat, astfel cum se menționează la litera (c). Cartografierea se efectuează de către autoritatea publică competentă. Cartografierea se efectuează: 1. pentru rețelele pur fixe la nivel de adresă, pe baza locațiilor deservite; 2. pentru rețelele de acces fără fir fixe, la nivel de adresă, pe baza locațiilor deservite sau pe baza unor grile de maximum 100 × 100 de metri; 3. pentru rețelele mobile, pe baza unor grile de maximum 100 × 100 de metri. Toate elementele metodologiei și criteriile tehnice de bază utilizate pentru cartografierea zonelor-țintă trebuie să fie puse la dispoziția publicului. Pentru a încuraja sinergiile și simplificarea pentru administrația publică, se poate considera că o anchetă geografică efectuată în temeiul articolului 22 din Directiva (UE) 2018/1972 constituie o cartografiere adecvată în sensul prezentului punct, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la prezentul punct;

(ii)

consultarea publică se efectuează de către autoritatea publică competentă prin publicarea pe un site internet accesibil publicului la nivel regional și național a principalelor caracteristici ale intervenției planificate a statului. Consultarea publică invită părțile interesate să prezinte observații cu privire la intervenția planificată a statului și să prezinte informații fundamentate cu privire la rețelele care furnizează, în condiții de oră de vârf, viteze de descărcare de cel puțin 100 Mbps, dar mai mici de 300 Mbps (viteze-prag) existente sau planificate în mod credibil să fie implementate în orizontul de timp relevant și care deservesc sediul unui actor socioeconomic eligibil, astfel cum se menționează la litera (c) și identificat în conformitate cu punctul (i), pe baza informațiilor: 1. pentru rețelele pur fixe, la nivel de adresă pe baza locațiilor deservite; 2. pentru rețelele de acces fără fir fixe, la nivel de adresă, pe baza locațiilor deservite sau pe baza unor grile de maximum 100 × 100 de metri; 3. pentru rețelele mobile, pe baza unor grile de maximum 100 × 100 de metri. Consultarea publică trebuie să dureze cel puțin 30 de zile.”;

(b)

la alineatul (4) literele (a) și (b) se înlocuiesc cu următorul text:

„(a)

Ajutoarele se acordă numai pentru investiții în infrastructura energetică care nu beneficiază de derogări referitoare la accesul terților, reglementarea tarifelor și separarea, pe baza legislației privind piața internă a energiei pentru următoarele categorii de proiecte:

(i)

în ceea ce privește infrastructura de gaze naturale, proiectele incluse în lista în vigoare a Uniunii de proiecte de interes comun din anexa VII la Regulamentul (UE) nr. 347/2013; și

(ii)

Toate proiectele în ceea ce privește infrastructura de energie electrică, infrastructura pentru hidrogen și infrastructura pentru dioxidul de carbon.

(b)

ajutoarele pentru investițiile în producerea de energie din surse regenerabile de energie trebuie să respecte următoarele cerințe:

(i)

ajutoarele se acordă numai pentru instalațiile noi selectate în mod concurențial, transparent, obiectiv și nediscriminatoriu, în conformitate cu cerințele prevăzute la articolul 41 alineatul (10);

(ii)

ajutoarele pot fi acordate pentru proiecte combinate de stocare a energiei din surse regenerabile și a energiei electrice sau termice, cu condiția îndeplinirii cerințelor prevăzute la articolul 41 alineatul (1a);

(iii)

se pot acorda ajutoare pentru proiecte combinate de stocare a biocombustibililor, a biolichidelor, a biogazului (inclusiv a biometanului) și a combustibililor din biomasă, cu condiția îndeplinirii cerințelor prevăzute la articolul 41 alineatul (2);

(iv)

în cazul instalațiilor care produc hidrogen din surse regenerabile, ajutoarele se acordă numai pentru instalațiile care respectă cerințele prevăzute la articolul 41 alineatul (3);

(v)

în cazul instalațiilor care produc biocombustibili, ajutoarele se acordă numai pentru instalațiile care produc biocombustibili care respectă criteriile de durabilitate și de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră menționate la articolul 29 din Directiva (UE) 2018/2001 și în actele delegate sau de punere în aplicare a acesteia și sunt produși din materiile prime enumerate în anexa IX la directiva respectivă.”

(c)

la alineatul (5), litera (a) se înlocuiește cu următorul text:

„(a)

valoarea nominală a finanțării totale acordate oricărui beneficiar final, în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU, nu depășește:

(i)

110 milioane EUR pe proiect pentru investițiile în infrastructura utilizată pentru furnizarea de servicii sociale și pentru educație; 165 de milioane EUR pe proiect pentru scopurile și activitățile culturale și de conservare a patrimoniului prevăzute la articolul 53 alineatul (2), inclusiv a patrimoniului natural;

(ii)

33 de milioane EUR pentru activitățile legate de serviciile sociale;

(iii)

82,5 milioane EUR pentru activitățile legate de cultură și de conservarea patrimoniului; și

(iv)

5,5 milioane EUR pentru educație și formare.”;

(d)

alineatul (6) se modifică după cum urmează:

(i)

la litera (a), punctul (v) se înlocuiește cu următorul text:

„(v)

infrastructura de reîncărcare sau de realimentare care furnizează vehiculelor energie electrică sau hidrogen. Pentru infrastructura de realimentare care beneficiază de ajutor care furnizează hidrogen, beneficiarul se angajează ca, până cel târziu la 31 decembrie 2035, infrastructura de realimentare să furnizeze exclusiv hidrogen produs din surse regenerabile de energie. Prezentul alineat nu se aplică ajutoarelor pentru investiții legate de infrastructura de reîncărcare și de realimentare în porturi.”;

(ii)

la litera (b), se adaugă punctul (iv):

„(iv)

Atunci când se acordă ajutoare pentru infrastructura de realimentare care furnizează hidrogen, beneficiarul se angajează ca, până cel târziu la 31 decembrie 2035, infrastructura de realimentare să furnizeze exclusiv hidrogen produs din surse regenerabile de energie. Atunci când se acordă ajutoare pentru construirea, instalarea sau modernizarea unei infrastructuri de realimentare care furnizează amoniac sau metanol, beneficiarul se angajează ca, până cel târziu la 31 decembrie 2035, infrastructura de realimentare care beneficiază de ajutor să furnizeze numai amoniac sau metanol al căror conținut energetic este derivat din surse regenerabile, altele decât biomasa, și care au fost produse în conformitate cu metodologiile stabilite pentru combustibilii lichizi și gazoși de origine nebiologică produși din surse regenerabile și utilizați în transporturi în Directiva (UE) 2018/2001 și în actele sale de punere în aplicare sau delegate.”;

(iii)

alineatul (6) litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

„(c)

valoarea nominală a finanțării totale prevăzute la litera (a) sau (b) acordate oricărui beneficiar final, pe proiect, în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU, nu depășește 165 de milioane EUR.”;

(e)

alineatul (7) se modifică după cum urmează:

(i)

litera (a) se modifică după cum urmează:

punctul (ii) se înlocuiește cu următorul text:

„(ii)

investiții pentru utilizarea eficientă a resurselor și pentru economia circulară, în conformitate cu articolul 47 alineatele (1)-(6) și alineatul (10);”;

următorul punct (v) se adaugă:

„(v)

investiții în infrastructuri de testare și experimentare;”;

(ii)

litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

valoarea nominală a finanțării totale acordate oricărui beneficiar final pe proiect, în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU, nu depășește 110 milioane EUR.”;

(f)

alineatul (8) se modifică după cum urmează:

(i)

litera (a) se modifică după cum urmează:

punctele (i) și (ii) se înlocuiesc cu următorul text:

„(i)

investiții care permit întreprinderilor să remedieze sau să prevină daunele aduse mediului fizic (inclusiv schimbărilor climatice) sau resurselor naturale prin activitățile proprii ale unui beneficiar sau prin activitățile unei alte entități care participă la același proiect, cu condiția ca (i) investițiile să nu vizeze echipamentele, utilajele sau instalațiile de producție industrială care utilizează combustibili fosili, inclusiv gaze naturale, fără a aduce atingere posibilității de a acorda ajutoare pentru instalarea de componente suplimentare care îmbunătățesc nivelul de protecție a mediului al echipamentelor, utilajelor și instalațiilor de producție industrială existente, caz în care costurile de investiție nu se referă la instalațiile care emit CO2; și (ii) în cazul investițiilor în echipamente, utilaje și instalații de producție industrială care utilizează hidrogen, beneficiarul se angajează să utilizeze exclusiv hidrogen produs din surse regenerabile de energie pe întreaga durată a investiției. Nu se acordă ajutoare în temeiul prezentului punct pentru investiții realizate în vederea respectării standardelor Uniunii care au fost adoptate, cu excepția cazului în care investiția este pusă în aplicare și finalizată cu cel puțin 18 luni înainte de intrarea în vigoare a standardului.”;

„(ii)

măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice a unei clădiri sau a unei întreprinderi, cu condiția ca investițiile să nu vizeze echipamentele, utilajele sau producția industrială care utilizează combustibili fosili, inclusiv gaze naturale. Nu se acordă ajutoare în temeiul prezentului punct pentru investiții realizate în vederea respectării standardelor Uniunii care au fost adoptate, cu excepția cazului în care investiția este pusă în aplicare și finalizată cu cel puțin 18 luni înainte de intrarea în vigoare a standardului. Prin derogare, se pot acorda ajutoare în temeiul prezentului punct pentru investiții în clădiri efectuate în vederea respectării standardelor minime de performanță energetică, care se califică drept standarde ale Uniunii, cu condiția ca ajutorul să fie acordat înainte ca standardele să devină obligatorii pentru întreprinderea în cauză.”;

se adaugă următorul punctul (vi):

„(vi)

ajutoarele pentru investiții pentru achiziționarea de vehicule nepoluante care funcționează cel puțin parțial cu energie electrică sau cu hidrogen, sau de vehicule cu emisii zero pentru transportul rutier, feroviar, pe căi navigabile interioare și maritim și pentru modernizarea vehiculelor astfel încât să se califice ca vehicule nepoluante sau vehicule cu emisii zero;”;

(ii)

litera (b) se înlocuiește cu următorul text:

„(b)

Fără a aduce atingere literei (a), ajutoarele acordate pentru îmbunătățirea eficienței energetice a clădirii pot fi combinate cu ajutoare pentru oricare dintre sau pentru toate măsurile următoare:

(i)

instalarea de echipamente integrate la fața locului care generează energie electrică, încălzire sau răcire din surse regenerabile de energie, inclusiv, dar fără a se limita la acestea, panouri fotovoltaice și pompe de căldură;

(ii)

instalarea de echipamente de stocare a energiei produse la fața locului de instalații de producere a energiei din surse regenerabile;

(iii)

conectarea la sisteme de termoficare și/sau răcire centralizată eficiente din punct de vedere energetic și echipamente conexe;

(iv)

construirea și instalarea infrastructurii de reîncărcare și a infrastructurii conexe, cum ar fi conductele, pentru uzul utilizatorilor clădirii, în cazul în care parcarea fie este situată în interiorul clădirii, fie este adiacentă clădirii;

(v)

instalarea de echipamente pentru digitalizarea clădirii, în special pentru a spori gradul de pregătire pentru soluții inteligente, inclusiv cablajul intern pasiv sau cablajul structurat pentru rețelele de date și partea auxiliară a infrastructurii în bandă largă de pe proprietatea căreia îi aparține clădirea, dar excluzând cablajul pentru rețelele de date din afara proprietății;

(vi)

investiții în acoperișuri verzi și echipamente pentru captarea și utilizarea apei de ploaie.

Măsura de ajutor nu sprijină instalarea de echipamente energetice care utilizează combustibili fosili, inclusiv gaze naturale.

Ajutorul poate fi acordat fie proprietarului (proprietarilor) clădirii, fie locatarului (locatarilor) clădirii, în funcție de cine obține finanțarea pentru proiect.”;

(iii)

litera (e) se înlocuiește cu următorul text:

„(e)

ajutoarele pentru măsuri de îmbunătățire a eficienței energetice se pot referi, de asemenea, la facilitarea contractelor de performanță energetică, sub rezerva următoarelor condiții cumulative:

(i)

sprijinul este acordat IMM-urilor sau întreprinderilor mici cu capitalizare medie care furnizează măsuri de îmbunătățire a performanței energetice, și care sunt beneficiarii finali ai sprijinului;

(ii)

sprijinul este acordat pentru facilitarea contractelor de performanță energetică, în sensul articolului 2 punctul 27 din Directiva 2012/27/UE;

(iii)

sprijinul ia forma unui împrumut prioritar sau a unei garanții acordate furnizorului măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice în temeiul unui contract de performanță energetică sau constă într-un produs financiar destinat finanțării furnizorului (de exemplu, factoring sau forfetare);

(iv)

valoarea nominală a soldului total al finanțării prevăzute la prezentul punct pe beneficiar nu depășește 30 de milioane EUR.”;

(g)

alineatul (10) se înlocuiește cu următorul text:

„(10)   IMM-urile sau, după caz, întreprinderile mici cu capitalizare medie pot primi, în plus față de categoriile de ajutoare prevăzute la alineatele (2)-(9), și ajutoare sub una dintre următoarele forme de finanțare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU, sub rezerva îndeplinirii următoarelor condiții:

(a)

valoarea nominală a finanțării totale acordate fiecărui beneficiar final în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU să nu depășească 16,5 milioane EUR și să fie acordată:

(i)

IMM-urilor necotate care nu au funcționat încă pe nicio piață sau care funcționează pe o piață de mai puțin de 10 ani de la înregistrare sau de mai puțin de 7 ani de la prima lor vânzare comercială; în cazul în care perioada de funcționare de mai puțin de 10 ani de la înregistrare sau de mai puțin de 7 ani de la prima vânzare comercială a fost aplicată pentru o anumită întreprindere, doar perioada respectivă poate fi aplicată și în cazul oricărui ajutor ulterior în temeiul prezentului articol pentru aceeași întreprindere. În cazul întreprinderilor care au preluat o altă întreprindere sau care s-au format printr-o fuziune, perioada de eligibilitate aplicată include, de asemenea, operațiunile întreprinderii preluate sau, respectiv, ale întreprinderilor rezultate în urma fuziunii, cu excepția întreprinderilor preluate sau rezultate în urma fuziunii a căror cifră de afaceri reprezintă mai puțin de 10 % din cifra de afaceri a întreprinderii care preia controlul în exercițiul financiar anterior preluării sau, în cazul întreprinderilor constituite printr-o fuziune, mai puțin de 10 % din cifra de afaceri combinată pe care întreprinderile care fuzionează au realizat-o în exercițiul financiar anterior fuziunii. În ceea ce privește perioada de eligibilitate legată de înregistrare, dacă este utilizată, în cazul întreprinderilor eligibile care nu fac obiectul unei obligații de înregistrare se consideră că perioada de eligibilitate de zece ani începe din momentul în care survine mai întâi unul din următoarele două evenimente: momentul în care întreprinderea respectivă își începe activitatea economică sau momentul în care întreprinderea devine plătitoare de impozite pentru activitatea sa economică. Finanțarea în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU poate acoperi, de asemenea, investițiile de continuare în IMM-urile necotate după perioada de eligibilitate menționată la prezentul punct, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții cumulative: 1. valoarea nominală a finanțării totale menționate la litera (a) nu este depășită; 2. posibilitatea de continuare a investițiilor a fost prevăzută în planul de afaceri inițial; și 3. beneficiarul final care primește investiția de continuare nu a devenit o „întreprindere afiliată”, în sensul articolului 3 alineatul (3) din anexa I, cu o altă întreprindere decât intermediarul financiar sau un investitor privat independent care furnizează finanțare în cadrul sprijinului Fondului InvestEU, cu excepția cazului în care noua entitate este un IMM;

(ii)

IMM-urilor necotate care încep o nouă activitate economică, în cazul în care investiția inițială depășește 50 % din cifra de afaceri medie anuală din ultimii cinci ani. Prin derogare de la prima teză, următoarele sunt considerate investiții pentru noi activități economice dacă investiția inițială conexă, pe baza unui plan de afaceri, este mai mare de 30 % din cifra de afaceri anuală medie în ultimii cinci ani: 1. investițiile care îmbunătățesc semnificativ performanța de mediu a activității dincolo de standardele obligatorii ale Uniunii în conformitate cu articolul 36 alineatul (2) din prezentul regulament; 2. alte investiții durabile din punctul de vedere al mediului, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 1 din Regulamentul (UE) 2020/852; și 3. investițiile care vizează creșterea capacității de extracție, separare, rafinare, prelucrare sau reciclare a unei materii prime critice enumerate în anexa IV. Caracterul durabil din perspectiva mediului pe care îl prezintă inițiativa trebuie demonstrat în conformitate cu articolul 3 din Regulamentul (UE) 2020/852, inclusiv principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative», sau prin alte metodologii comparabile, inclusiv, printre altele, evaluarea durabilității pentru Fondul InvestEU. Pentru măsurile care sunt identice cu cele din cadrul planurilor de redresare și reziliență aprobate de Consiliu, conformitatea acestora cu principiul de «a nu aduce prejudicii semnificative» este considerată îndeplinită, întrucât acest lucru a fost deja verificat;

(iii)

IMM-urilor și întreprinderilor mici cu capitalizare medie care sunt întreprinderi inovatoare, astfel cum sunt definite la articolul 2 punctul 80;

(b)

valoarea nominală a finanțării totale acordate fiecărui beneficiar final în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU să nu depășească 16,5 milioane EUR și să fie acordată IMM-urilor sau întreprinderilor mici cu capitalizare medie ale căror activități principale sunt situate în zone asistate, cu condiția ca finanțarea să nu fie utilizată pentru relocarea activităților, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 61a;

(c)

valoarea nominală a finanțării totale acordate fiecărui beneficiar final în cadrul sprijinului din Fondul InvestEU să nu depășească 2,2 milioane EUR și să fie acordată IMM-urilor sau întreprinderilor mici cu capitalizare medie.”

55.

La articolul 56f, alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

„(3)   Valoarea nominală a finanțării totale acordate unui beneficiar final prin intermediarul financiar comercial nu depășește 8,25 milioane EUR.”

56.

La articolul 58, alineatele (3a) și (4) se înlocuiesc cu următorul text:

„(3a)   Orice ajutor individual acordat între 1 iulie 2014 și [data intrării în vigoare a prezentei modificări] în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament aplicabile la momentul acordării ajutorului este compatibil cu piața internă și este exceptat de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat. Orice ajutor individual acordat înainte de 1 iulie 2014 în conformitate cu dispozițiile prezentului regulament, cu excepția articolului 9, aplicabile înainte sau după 10 iulie 2017, înainte sau după 3 august 2021, ori înainte sau după [data intrării în vigoare a prezentei modificări] este compatibil cu piața internă și este exceptat de la obligația de notificare prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din tratat.

(4)   La încheierea perioadei de valabilitate a prezentului regulament, orice schemă de ajutoare exceptată în temeiul acestuia rămâne în continuare exceptată pe durata unei perioade de adaptare de 6 luni. Exceptarea ajutoarelor de finanțare de risc exceptate în temeiul articolului 21 alineatul (9) litera (a) expiră la sfârșitul perioadei prevăzute în acordul de finanțare, cu condiția ca angajarea fondurilor publice în fondul de investiții în societăți necotate care beneficiază de sprijin să fi avut loc, pe baza respectivului acord, în termen de 6 luni de la sfârșitul perioadei de valabilitate a prezentului regulament și ca toate celelalte condiții de exceptare să continue să fie îndeplinite.”

57.

La articolul 59, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

„Se aplică până la 31 decembrie 2026.”

58.

În anexa II, partea a II-a se înlocuiește cu textul din anexa la prezentul regulament.

59.

Se adaugă următoarea anexă IV:

„ANEXA IV

Materii prime critice menționate la articolul 21 alineatul (3) litera (c) și la articolul 56e alineatul (10) litera (a) punctul (ii)

Următoarele materii prime sunt considerate materii prime critice în sensul articolului 21 alineatul (3) litera (c) și al articolului 56e alineatul (10) litera (a) punctul (ii):

(a)

antimoniu

(b)

arsen

(c)

bauxită

(d)

baritină

(e)

beriliu

(f)

bismut

(g)

bor

(h)

cobalt

(i)

huilă de cocs

(j)

cupru

(k)

feldspat

(l)

fluorină

(m)

galiu

(n)

germaniu

(o)

hafniu

(p)

heliu

(q)

pământuri rare grele

(r)

pământuri rare ușoare

(s)

litiu

(t)

magneziu

(u)

mangan

(v)

grafit natural

(w)

nichel – grad de puritate pentru baterii

(x)

niobiu

(y)

fosforit

(z)

fosfor

(aa)

metale din grupa platinei

(bb)

scandiu

(cc)

siliciu metalic

(dd)

stronțiu

(ee)

tantal

(ff)

titan

(gg)

wolfram

(hh)

vanadiu.

Articolul 2

La articolul 56 din Regulamentul (UE) 2022/2473 se adaugă următorul alineat (3):

„(3)   Prezentul articol se aplică până la 30 iunie 2023.”

Articolul 3

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 23 iunie 2023.

Pentru Comisie

Președinta

Ursula VON DER LEYEN


(1)   JO L 248, 24.9.2015, p. 1.

(2)  Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (JO L 187, 26.6.2014, p. 1).

(3)  Comunicare a Comisiei, „Orientări privind ajutoarele de stat regionale” (JO C 153, 29.4.2021, p. 1).

(4)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, „Pactul verde european” [COM(2019) 640 final].

(5)  Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).

(6)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic Și Social European Și Comitetul Regiunilor „O strategie pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală” [COM(2020) 103 final].

(7)  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Conturarea viitorului digital al Europei” [COM(2020) 67 final].

(8)  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „O strategie europeană privind datele” [COM(2020) 66 final].

(9)  Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „O nouă strategie industrială pentru Europa” [COM(2020) 102 final].

(10)  Regulamentul (UE) 2022/2472 al Comisiei din 14 decembrie 2022 de declarare a anumitor categorii de ajutoare în sectoarele agricol și forestier și în zonele rurale ca fiind compatibile cu piața internă, în aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO L 327, 21.12.2022, p. 1).

(11)  Regulamentul (UE) 2022/1854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie (JO L 261 I , 7.10.2022, p. 1).

(12)  Regulamentul (UE) nr. 1407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis (JO L 352, 24.12.2013, p. 1).

(13)  Comunicarea Comisiei – Orientări privind ajutoarele de stat pentru promovarea investițiilor de finanțare de risc (JO C 508, 16.12.2021, p. 1).

(14)  Document de lucru al serviciilor Comisiei privind verificarea adecvării pachetului de modernizare a ajutoarelor de stat din 2012, a liniilor directoare pentru sectorul feroviar și a comunicării privind asigurările de credit la export pe termen scurt [(SWD(2020) 257 final].

(15)  Comunicare a Comisiei – Orientări privind ajutoarele de stat pentru climă, protecția mediului și energie 2022 (JO C 80, 18.2.2022, p. 1).

(16)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, și Comitetul Regiunilor [COM(2022) 230 final].

(17)  Regulamentul (UE) 2021/1237 al Comisiei din 23 iulie 2021 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 651/2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (JO L 270, 29.7.2021, p. 39).

(18)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, „O strategie pentru hidrogen: pentru o Europă neutră climatic” [COM(2020) 301 final].

(19)  Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).

(20)  Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iunie 2019 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și de modificare a Directivei 2012/27/UE (JO L 158, 14.6.2019, p. 125).

(21)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor „Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030. Readucerea naturii în viețile noastre” [COM(2020) 380 final].

(22)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, „Construirea unei Europe reziliente la schimbările climatice – Noua Strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice” [COM(2021) 82 final].

(23)  Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu, Cicluri durabile ale carbonului, [COM(2021) 800 final].

(24)  Comunicare a Comisiei – Un nou Plan de acțiune privind economia circulară – Pentru o Europă mai curată și mai competitivă [COM(2020) 98 final].

(25)  Directiva 2003/96/CE a Consiliului din 27 octombrie 2003 privind restructurarea cadrului comunitar de impozitare a produselor energetice și a electricității (JO L 283, 31.10.2003, p. 51).

(26)  Regulamentul (UE) 2022/2473 al Comisiei din 14 decembrie 2022 de declarare a anumitor categorii de ajutoare acordate întreprinderilor care își desfășoară activitatea în producția, prelucrarea și comercializarea produselor obținute din pescuit și acvacultură ca fiind compatibile cu piața internă, în aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (JO L 327, 21.12.2022, p. 82).

(27)  Comunicare a Comisiei – Planul de investiții pentru o Europă durabilă – Planul de investiții din cadrul Pactului ecologic european [COM(2020) 21 final].

(28)  Regulamentul (UE) 2021/697 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 de instituire a Fondului european de apărare și de abrogare a Regulamentului (UE) 2018/1092 (JO L 170, 12.5.2021, p. 149).

(29)  Regulamentul (UE) 2018/1092 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 de instituire a Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării pentru sprijinirea competitivității și a capacității de inovare a industriei de apărare a Uniunii (JO L 200, 7.8.2018, p. 30).


ANEXĂ

„PARTEA II

Informațiile care trebuie transmise prin intermediul sistemului electronic de notificare al Comisiei, astfel cum se prevede la articolul 11

Indicați în temeiul cărei dispoziții din RGECA este pusă în aplicare măsura de ajutor.

Obiectiv principal – obiective generale (listă)

Obiective

(listă)

Intensitatea maximă a ajutoarelor

în %

sau cuantumul anual maxim al ajutoarelor în moneda națională (fără zecimale)

IMM-uri – bonusuri (dacă este cazul)

în %

Ajutoare regionale – ajutoare pentru investiții (1) (articolul 14)

Schemă

…%

…%

Ajutoare ad-hoc

…%

…%

Ajutoare regionale – ajutoare de exploatare (articolul 15)

În zonele slab populate [articolul 15 alineatul (2)]

…%

…%

În zonele foarte slab populate [articolul 15 alineatul (3)]

…%

…%

În regiunile ultraperiferice [articolul 15 alineatul (4)]

…%

…%

Ajutoare regionale pentru dezvoltare urbană (articolul 16)

…moneda națională

…%

Ajutoare pentru IMM-uri (articolele 17-19d)

Ajutoare pentru investiții destinate IMM-urilor (articolul 17)

…%

…%

Ajutoare pentru consultanță în favoarea IMM-urilor (articolul 18)

…%

…%

Ajutoare destinate IMM-urilor pentru participarea la târguri (articolul 19)

…%

…%

Ajutoare pentru costurile suportate de IMM-urile care participă la proiectele de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității („DLRC”) (articolul 19a)

…%

…%

Ajutoare cu un cuantum limitat acordate IMM-urilor care beneficiază de proiectele de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității („DLRC”) (articolul 19b) (2)

…moneda națională

…%

Ajutoare pentru microîntreprinderi sub formă de intervenții publice privind furnizarea de energie electrică, gaze sau energie termică (articolul 19c)

…%

…%

Ajutoare pentru IMM-uri sub formă de intervenții publice temporare privind furnizarea de energie electrică, gaze sau energie termică produsă din gaze naturale sau electricitate pentru a atenua impactul creșterii prețurilor în urma războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei (articolul 19d)

…%

…%

Ajutoare pentru cooperarea teritorială europeană (articolele 20-20a)

Ajutoare pentru costurile suportate de întreprinderile participante la proiecte de cooperare teritorială europeană (articolul 20)

…%

…%

Ajutoare cu un cuantum limitat acordate întreprinderilor pentru participarea la proiectele de cooperare teritorială europeană (articolul 20a) (3)

…moneda națională

…%

Ajutoare pentru acces la finanțare pentru IMM-uri (articolele 21-22)

Ajutoare de finanțare de risc (articolul 21)

…moneda națională

Nu se aplică

Ajutoare de finanțare de risc pentru IMM-uri sub formă de stimulente fiscale pentru investitorii privați care au calitatea de persoană fizică (articolul 21a)

…moneda națională

Nu se aplică

Ajutoare pentru întreprinderile nou-înființate (articolul 22)

…moneda națională

Nu se aplică

Ajutoare pentru IMM-uri – ajutoare în favoarea platformelor alternative de tranzacționare specializate în IMM-uri (articolul 23)

…moneda națională

Nu se aplică

Ajutoare pentru IMM-uri – ajutoare pentru acoperirea costurilor de prospecție (articolul 24)

…%

Nu se aplică

Ajutoare pentru cercetare, dezvoltare și inovare (articolele 25-30)

Ajutoare pentru proiecte de cercetare și dezvoltare (articolul 25)

Cercetare fundamentală

[articolul 25 alineatul (2) litera (a)]

…%

…%

Cercetare industrială

[articolul 25 alineatul (2) litera (b)]

…%

…%

Dezvoltare experimentală [articolul 25 alineatul (2) litera (c)]

…%

…%

Studii de fezabilitate [articolul 25 alineatul (2) litera (d)]

…%

…%

Ajutoare pentru proiecte cărora li s-a acordat o etichetă de calitate „marcă de excelență” (articolul 25a)

…moneda națională

…%

Ajutoare pentru acțiunile Marie Skłodowska-Curie și pentru acțiunile de validare a conceptului de către Consiliul European pentru Cercetare (articolul 25b)

…moneda națională

…%

Ajutoare incluse în proiectele de cercetare și dezvoltare cofinanțate (articolul 25c)

…%

…%

Ajutoare pentru acțiunile de teaming (articolul 25d)

…%

…%

Ajutoare implicate în cofinanțarea proiectelor sprijinite de Fondul european de apărare sau de Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (articolul 25e)

…%

…%

Ajutoare pentru investiții în infrastructurile de cercetare (articolul 26)

…%

…%

Ajutoare pentru investiții în infrastructuri de testare și experimentare (articolul 26a)

…%

…%

Ajutoare pentru clusterele de inovare (articolul 27)

…%

…%

Ajutoare pentru inovare destinate IMM-urilor (articolul 28)

…%

…%

Ajutoare pentru inovarea de proces și organizațională (articolul 29)

…%

…%

Ajutoare pentru cercetare și dezvoltare în sectorul pescăresc și al acvaculturii (articolul 30)

…%

…%

Ajutoare pentru formare (articolul 31)

…%

…%

Ajutoare pentru lucrătorii defavorizați și pentru lucrătorii cu handicap (articolele 32-35)

Ajutoare pentru recrutarea de lucrători defavorizați acordate sub formă de subvenții salariale (articolul 32)

…%

…%

Ajutoare pentru încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap acordate sub formă de subvenții salariale (articolul 33)

…%

…%

Ajutoare pentru compensarea costurilor suplimentare generate de încadrarea în muncă a lucrătorilor cu handicap (articolul 34)

…%

…%

Ajutoare pentru compensarea costurilor aferente asistenței acordate lucrătorilor defavorizați (articolul 35)

…%

…%

Ajutoare pentru protecția mediului (articolele 36-49)

Ajutoare pentru investițiile în materie de protecție a mediului, inclusiv decarbonizarea (articolul 36)

…%

…%

Ajutoare pentru investiții în infrastructura de reîncărcare sau de realimentare (articolul 36a)

…%

…%

Ajutoare pentru investiții destinate achiziționării de vehicule nepoluante sau de vehicule cu emisii zero și modernizării vehiculelor (articolul 36b)

…%

…%

Ajutoare pentru investiții în favoarea măsurilor de eficiență energetică, altele decât investiții în clădiri (articolul 38)

…%

…%

Ajutoare pentru investiții în favoarea măsurilor de eficiență energetică a clădirilor (articolul 38a)

…%

…%

Ajutoare pentru facilitarea contractelor de performanță energetică (articolul 38b)

…moneda națională

Nu se aplică

Ajutoare pentru investiții în favoarea unor proiecte de eficiență energetică a clădirilor sub formă de instrumente financiare (articolul 39)

…moneda națională

Nu se aplică

Ajutoare pentru investiții destinate promovării producției de energie din surse regenerabile, a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie și a cogenerării de înaltă eficiență (articolul 41)

…%

…%

Ajutoare de exploatare pentru promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile (articolul 42)

…%

…%

Ajutoare de exploatare pentru promovarea producției de energie din surse regenerabile și a hidrogenului produs din surse regenerabile de energie în proiecte de mici dimensiuni și comunități de energie din surse regenerabile (articolul 43)

…%

…%

Ajutoare sub formă de reduceri ale taxelor în temeiul Directivei 2003/96/CE (articolul 44)

…%

Nu se aplică

Ajutoare sub formă de reduceri ale taxelor de mediu fiscale sau parafiscale (articolul 44a)

…%

Nu se aplică

Ajutoare pentru investiții destinate reparării daunelor aduse mediului, reabilitării habitatelor naturale și a ecosistemelor, protejării sau refacerii biodiversității și punerii în aplicare a unor soluții bazate pe natură pentru adaptarea la schimbările climatice și atenuarea acestora (articolul 45)

…%

…%

Ajutoare pentru investiții în favoarea sistemelor de termoficare și/sau răcire centralizată eficiente din punct de vedere energetic (articolul 46)

…%

…%

Ajutoare pentru investiții destinate utilizării eficiente a resurselor și sprijinirii tranziției către o economie circulară (articolul 47)

…%

…%

Ajutoare pentru investiții în infrastructura energetică (articolul 48)

…%

…%

Ajutoare pentru studii și servicii de consultanță în domeniul protecției mediului și al energiei (articolul 49)

…%

…%

Scheme de ajutoare destinate reparării daunelor provocate de anumite dezastre naturale (articolul 50)

Intensitatea maximă a ajutoarelor

…%

…%

Tipul de dezastru natural

cutremur

avalanșă

alunecare de teren

inundație

tornadă

uragan

erupție vulcanică

incendiu de pădure

Data producerii dezastrului natural

de la zz/ll/aaaa până la zz/ll/aaaa

Ajutoare sociale pentru transportul rezidenților din regiunile îndepărtate (articolul 51)

…moneda națională

…%

Ajutoare pentru rețelele fixe în bandă largă (articolul 52)

…moneda națională

…%

Ajutoare pentru rețelele mobile 4G și 5G (articolul 52a)

…moneda națională

…%

Ajutoare pentru proiectele de interes comun în domeniul infrastructurii de conectivitate digitală transeuropeană (articolul 52b)

…%

…%

Vouchere pentru conectivitate (articolul 52c)

…moneda națională

…%

Ajutoare pentru rețele backhaul (articolul 52d)

…%

…%

Ajutoare pentru cultură și pentru conservarea patrimoniului (articolul 53)

…%

…%

Scheme de ajutoare pentru operele audiovizuale (articolul 54)

…%

…%

Ajutoare pentru infrastructurile sportive și pentru infrastructurile de agrement multifuncționale (articolul 55)

…%

…%

Ajutoare pentru investiții în infrastructurile locale (articolul 56)

…%

…%

Ajutoare pentru aeroporturile regionale (articolul 56a)

…%

…%

Ajutoare destinate porturilor maritime (articolul 56b)

…%

…%

Ajutoare destinate porturilor interioare (articolul 56c)

…%

…%

Ajutoare incluse în produsele financiare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU (articolele 56d-56f)

Articolul 56e

Ajutoare pentru proiectele de interes comun din domeniul infrastructurii de conectivitate digitală transeuropeană finanțate în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1153 sau care au primit o etichetă de calitate „marcă de excelență” în temeiul respectivului regulament [articolul 56e alineatul (2)]

…moneda națională

…%

Ajutoare pentru implementarea rețelelor fixe în bandă largă și ajutoare pentru implementarea rețelelor mobile 4G și 5G pentru conectarea anumitor factori socioeconomici eligibili [articolul 56e alineatul (3)]

…moneda națională

…%

Ajutoare pentru producerea de energie și infrastructura energetică [articolul 56e alineatul (4)]

…moneda națională

…%

Ajutoare pentru infrastructurile și activitățile sociale, educaționale și culturale și privind patrimoniul natural [articolul 56e alineatul (5)]

…moneda națională

…%

Ajutoare pentru transport și pentru infrastructurile de transport [articolul 56e alineatul (6)]

…moneda națională

…%

Ajutoare pentru alte infrastructuri [articolul 56e alineatul (7)]

…moneda națională

…%

Ajutoare pentru protecția mediului, inclusiv pentru protecția climei [articolul 56e alineatul (8)]

…moneda națională

…%

Ajutoare pentru cercetare, dezvoltare, inovare și digitalizare [articolul 56e alineatul (9)]

…moneda națională

…%

Ajutoare sub formă de finanțare care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU acordate IMM-urilor sau întreprinderilor mici cu capitalizare medie [articolul 56e alineatul (10)]

…moneda națională

…%

Ajutoare incluse în produsele financiare intermediate care beneficiază de sprijin din Fondul InvestEU (articolul 56f)

…moneda națională

…%”


(1)  În cazul ajutoarelor regionale ad-hoc care completează ajutoarele acordate în cadrul unei (unor) scheme de ajutoare, indicați atât intensitatea ajutoarelor acordate în cadrul schemei, cât și intensitatea ajutoarelor ad-hoc.

(2)  În conformitate cu articolul 11 alineatul (1), raportarea ajutoarelor acordate în temeiul articolului 19b nu este obligatorie. Prin urmare, raportarea acestor ajutoare este doar opțională.

(3)  În conformitate cu articolul 11 alineatul (1), raportarea ajutoarelor acordate în temeiul articolului 20a nu este obligatorie. Prin urmare, raportarea acestor ajutoare este doar opțională.