(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 1942/2004 (2), Consiliul a instituit taxe antidumping la importurile de placaj de okumé originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”, „China” sau „țara în cauză”) (denumite în continuare „măsurile inițiale”). Investigația care a condus la instituirea măsurilor inițiale va fi denumită în continuare „investigația inițială”.

(2)

Prin Regulamentul (UE) nr. 82/2011 (3), Consiliul a prelungit cu cinci ani măsurile inițiale în urma unei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor (denumită în continuare „prima reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor”). Prin Regulamentul (UE) 2017/648 (4), Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”) a prelungit măsurile inițiale cu încă cinci ani după o a doua reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor (denumită în continuare „a doua reexaminare în perspectiva expirării măsurilor”).

(3)

Taxele antidumping în vigoare în prezent se situează la niveluri cuprinse între 6,5 % și 23,5 % pentru importurile provenite de la patru producători-exportatori și la un nivel al taxei de 66,7 % pentru importurile provenite de la toate celelalte societăți.

(4)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (5), Comisia a primit o cerere de reexaminare în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(5)

Cererea de reexaminare a fost prezentată la data de 16 decembrie 2021 de European Panel Federation (denumit în continuare „solicitantul”) în numele industriei Uniunii producătoare de placaj de okumé, în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Cererea de reexaminare s-a bazat pe argumentul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil continuarea sau reapariția dumpingului și/sau reapariția prejudiciului pentru industria Uniunii.

(6)

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului instituit prin articolul 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a deschis, la 5 aprilie 2022, o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor antidumping aplicabile importurilor în Uniune de placaj de okumé originar din RPC, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (6) („avizul de deschidere”).

(7)

Investigația privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2021 („perioada investigației de reexaminare”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2018 și sfârșitul perioadei investigației de reexaminare („perioada examinată”).

(8)

În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la investigație. În plus, Comisia a informat, în mod expres, solicitantul, alți producători cunoscuți din Uniune, producătorii-(exportatori) din RPC, precum și autoritățile din RPC, importatorii, utilizatorii și comercianții cunoscuți, precum și asociațiile cunoscute ca fiind părți vizate, cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și i-a invitat să participe la investigație.

(9)

Părțile interesate au avut ocazia de a prezenta observații cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale. Niciuna dintre părțile interesate nu a solicitat o audiere.

(10)

În avizul de deschidere, Comisia a anunțat că ar putea constitui un eșantion de părți interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(11)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că a selectat în mod provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul pe baza celui mai mare volum reprezentativ de producție și de vânzări, ținând seama, de asemenea, de distribuția geografică. Eșantionul a fost constituit din trei producători din Uniune. Producătorii din Uniune eșantionați au reprezentat 40 % din producția totală a Uniunii și 41 % din totalul vânzărilor industriei Uniunii. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu. Nu s-au primit observații. Eșantionul a fost considerat reprezentativ pentru industria Uniunii.

(12)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. Niciun importator neafiliat nu a furnizat informațiile solicitate. Prin urmare, Comisia a decis că eșantionarea nu era necesară.

(13)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor/producătorilor-exportatori cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători/producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(14)

Niciun producător/producător-exportator din RPC nu a furnizat informațiile solicitate în termenul stabilit și/sau nu a fost de acord să fie inclus în eșantion. Prin urmare, producătorii chinezi nu au cooperat, iar constatările privind importurile din RPC au fost realizate pe baza datelor disponibile în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază. Sursele utilizate sunt detaliate în considerentul 28.

(15)

Comisia a trimis Guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”) un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(16)

De asemenea, Comisia a trimis chestionare producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Aceleași chestionare, precum și chestionarele pentru importatori neafiliați, utilizatori și exportatori chinezi au fost, de asemenea, puse la dispoziție online (7) în ziua deschiderii investigației. În cursul investigației, Comisia a trimis un chestionar solicitantului, solicitând date macroeconomice ale industriei Uniunii.

(17)

S-au primit răspunsuri la chestionar din partea celor trei producători din Uniune incluși în eșantion și din partea solicitantului.

(18)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului și interesul Uniunii.

(19)

Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:

(20)

La data de 5 aprilie 2023, Comisia a comunicat faptele și considerațiile esențiale pe baza cărora intenționa să mențină taxele antidumping în vigoare. Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în care să poată formula observații cu privire la comunicarea constatărilor. Niciuna dintre părți nu a formulat observații.

(21)

Produsul care face obiectul reexaminării este același cu cel din investigația inițială și din reexaminările anterioare efectuate în perspectiva expirării măsurilor, și anume placajul de okumé, definit ca placaj constituit exclusiv din foi de lemn cu grosimea maximă a fiecărei foi de 6 mm, având cel puțin un strat exterior din okumé neacoperit cu o peliculă permanentă din alte materiale, care se încadrează în prezent la codul NC ex 4412 31 10 (cod TARIC 4412311010) (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”).

(22)

Există două tipuri principale de placaj de okumé, placajul compus exclusiv din okumé (placaj de tip „toate straturile din okumé”) și placajul având cel puțin una dintre suprafețe din okumé, celelalte straturi fiind din alt lemn (placaj de tip „suprafață okumé”) (cel din urmă poate fi numit, de asemenea, „combi” sau „dublu”). Ambele tipuri de placaj de okumé au același aspect exterior. În pofida diferențelor în ceea ce privește proprietățile mecanice, ambele posedă aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și sunt destinate acelorași utilizări de bază.

(23)

Placajul de okumé este utilizat într-o gamă largă de aplicații, de exemplu în industria de construcții pentru tâmplăria exterioară și dulgherie, pentru pardoseală, obloane, izolarea subsolurilor, balustrade și lambrisare. De asemenea, el este folosit în scopuri mai decorative, printre altele, pentru transportul rutier (de exemplu, autoturisme, autocare, caravane, mașini de camping), transportul maritim (iahturi), industria mobilei și fabricarea de uși.

(24)

Produsul care face obiectul prezentei investigații este produsul care face obiectul reexaminării originar din Republica Populară Chineză.

(25)

Astfel cum s-a stabilit în investigația inițială, precum și în investigația anterioară de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, următoarele produse au aceleași caracteristici fizice, chimice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(26)

Aceste produse sunt, prin urmare, considerate produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(27)

În cursul perioadei investigației de reexaminare, importurile de placaj de okumé originar din RPC au dispărut practic de pe piața Uniunii. Conform Eurostat, importurile de placaj de okumé din RPC au reprezentat aproximativ 0,04 % din piața Uniunii. Situația a fost similară în reexaminarea anterioară efectuată în perspectiva expirării măsurilor. În termeni absoluți, importurile de placaj de okumé originar din RPC s-au ridicat la 74 m3 în perioada investigației de reexaminare, în comparație cu 83 606 m3 în investigația inițială, 12 620 m3 în cadrul primei reexaminări efectuate în perspectiva expirării măsurilor și niciun import în a doua reexaminare în perspectiva expirării măsurilor.

(28)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 14, niciunul dintre producătorii/producătorii-exportatori din RPC nu a cooperat la investigație. Prin urmare, Comisia a informat autoritățile din RPC că, din cauza lipsei de cooperare, ar putea aplica articolul 18 din regulamentul de bază cu privire la constatările referitoare la RPC. Comisia nu a primit nicio observație și nicio cerere pentru intervenția consilierului-auditor în această privință.

(29)

În consecință, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului s-au bazat pe datele disponibile, în special pe informațiile cuprinse în cererea de reexaminare, pe datele disponibile public pentru un producător turc de placaj de okumé, pe informațiile furnizate de solicitant și de producătorii din Uniune incluși în eșantion, pe informațiile furnizate de biroul național de statistică din Turcia, pe baza de date Comext a Eurostat, pe Global Trade Atlas („GTA”), pe harta de acces pe piață a Centrului pentru comerț internațional și pe Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).

(30)

Având în vedere că erau disponibile elemente de probă suficiente la momentul deschiderii investigației care tind să demonstreze existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a deschis investigația în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(31)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere, să transmită informații și să furnizeze elemente de probă privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC și nu s-a primit nicio observație privind aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în termenul stabilit. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a determina existența distorsiunilor semnificative în RPC.

(32)

La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate. Comisia a precizat, de asemenea, că va examina și posibile țări adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(33)

La 24 august 2022, Comisia a publicat o notă la dosar cu privire la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale („nota privind sursele”). Prin nota privind sursele, Comisia a informat părțile interesate că intenționează să utilizeze Turcia ca țară reprezentativă și cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale, Turcia fiind țara reprezentativă. A informat, de asemenea, părțile interesate că va stabili costuri de vânzare, cheltuieli administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costuri VAG”), precum și profituri, pe baza informațiilor referitoare la societatea Eksioglu Orman Urunleri, un producător din Turcia.

(34)

Prin nota privind sursele, Comisia a invitat, de asemenea, părțile interesate să prezinte observații cu privire la surse și la oportunitatea alegerii Turciei ca țară reprezentativă, precum și să sugereze alte țări, cu condiția să prezinte suficiente informații cu privire la criteriile relevante. Nu s-au primit observații.

(35)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „valoarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(36)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „[î]n cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri” („cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale” sunt denumite în continuare „costurile VAG”).

(37)

Astfel cum se explică mai jos, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei investigații că, pe baza elementelor de probă disponibile și având în vedere lipsa cooperării din partea GC și a producătorilor-exportatori sau producători, este adecvată aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(38)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază prevede că „distorsiunile semnificative sunt acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau mai multora dintre următoarele elemente:

(39)

Întrucât lista prevăzută la articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază nu este cumulativă, nu este necesar să fie luate în considerare toate elementele pentru a identifica existența unor distorsiuni semnificative. În plus, aceleași circumstanțe faptice pot fi utilizate pentru a se demonstra existența unuia sau a mai multor elemente din listă. Cu toate acestea, orice concluzie privind distorsiunile semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) trebuie luată pe baza tuturor elementelor de probă disponibile. De asemenea, evaluarea generală privind existența unor distorsiuni poate să ia în considerare contextul general și situația din țara exportatoare, în special în cazurile în care elementele fundamentale ale sistemului economic și administrativ al țării exportatoare acordă guvernului puteri semnificative de intervenție în economie, din cauza cărora prețurile și costurile nu sunt rezultatul unei dezvoltări libere a forțelor de pe piață.

(40)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede că „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector”.

(41)

În temeiul acestei dispoziții, Comisia a elaborat un raport de țară privind RPC (denumit în continuare „raportul”) (8), care indică existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv distorsiuni specifice în ceea ce privește numeroși factori-cheie de producție (printre care terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și sectoare specifice (printre care cel siderurgic și cel chimic). Părțile interesate au fost invitate să infirme, să comenteze sau să completeze elementele de probă din dosarul de investigație la momentul deschiderii acesteia. Raportul a fost depus la dosarul investigației în etapa de deschidere a acesteia. Cererea conținea, de asemenea, unele elemente de probă relevante care au completat raportul.

(42)

Mai precis, cererea, făcând referire la raport, a indicat că distorsiunile structurale din multe sectoare industriale chineze au contribuit la supracapacitatea din sectorul placajului din China, inclusiv placajul de okumé. În plus, cererea a subliniat că politicile GC, cum ar fi cele detaliate în cel de al 13-lea plan cincinal privind silvicultura, au încurajat utilizarea lemnului ca materie primă prin intervenția statului. În cel de-al 14-lea plan cincinal ulterior, care acoperă perioada 2021-2026, GC și-a declarat intenția de a „îmbunătăți infrastructura fermelor forestiere și a zonelor forestiere deținute de stat”. În plus, referindu-se la raport, cererea a remarcat existența unor distorsiuni în ceea ce privește accesul la capital, în sectorul chimic și în cel al forței de muncă, precum și a unor denaturări pe piețele energiei. Conform cererii, este probabil ca aceste distorsiuni să aibă un impact semnificativ asupra industriei placajului de okumé. În plus, cererea a reamintit că, în 2017, autoritățile SUA au instituit taxe antidumping și compensatorii asupra anumitor importuri de placaj din lemn de esență tare din China în SUA, în urma unei concluzii potrivit căreia intervențiile GC prin diverse programe de stat, subvenții, împrumuturi de politică în condiții preferențiale etc. au favorizat în mod direct producătorii și exportatorii chinezi de anumite produse din placaj din lemn de esență tare.

(43)

GC nu a prezentat observații și nu a furnizat elemente de probă care să susțină sau să infirme elementele de probă existente la dosarul cazului, inclusiv raportul și elementele de probă suplimentare furnizate de solicitant, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față. De asemenea, Comisia nu a primit observații din partea producătorilor-exportatori chinezi.

(44)

Comisia a analizat dacă este adecvat să folosească sau nu prețurile și costurile interne din RPC, din pricina existenței unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a făcut acest lucru pe baza elementelor de probă disponibile la dosar, inclusiv a elementelor de probă cuprinse în raport, care se bazează pe surse disponibile în mod public. Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia RPC în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul reexaminării. Comisia a completat în continuare aceste elemente probatorii cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în RPC.

(45)

Sistemul economic chinez se bazează pe conceptul unei „economii de piață socialiste”. Acest concept este consacrat în Constituția Chinei și determină guvernanța economică a RPC. Principiul de bază este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a oamenilor muncii”. Economia de stat este considerată „forța conducătoare a economiei naționale”, iar statul are mandatul „de a asigura consolidarea și creșterea acesteia” (9). În consecință, configurația generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții substanțiale ale statului în economie, ci le prevede în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății publice asupra celei private este transpusă în întregul sistem juridic și este subliniată ca principiu general în toate actele legislative centrale. Legislația chineză în materie de proprietate este un exemplu perfect în acest sens: ea se raportează la stadiul primar al socialismului și încredințează statului susținerea sistemului economic de bază în cadrul căruia proprietatea publică joacă un rol dominant. Sunt tolerate și alte forme de proprietate, cărora legea le permite să se dezvolte alături de proprietatea statului (10).

(46)

În plus, în temeiul legislației chineze, economia de piață socialistă este dezvoltată sub conducerea Partidului Comunist Chinez (denumit în continuare „PCC”). Structurile statului chinez și ale PCC sunt interconectate la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o suprastructură în care rolul PCC și cel al statului nu pot fi diferențiate. În urma modificării Constituției chineze din martie 2018, rolului de conducere al PCC i s-a acordat o importanță și mai mare prin reafirmarea acestuia în textul articolului 1 din Constituție. După prima teză deja existentă a dispoziției: „sistemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze”, s-a adăugat o a doua teză, cu următoarea formulare: „[t]răsătura definitorie a socialismului cu caracteristici chineze este autoritatea Partidului Comunist din China” (11). Aceasta ilustrează controlul necontestat și în continuă creștere exercitat de PCC asupra sistemului economic al RPC. Această autoritate și acest control sunt inerente sistemului chinez și depășesc cu mult situația obișnuită din alte țări în care guvernele exercită un control macroeconomic general, în ale cărui limite acționează forțele de pe piața liberă.

(47)

Statul chinez se angajează într-o politică economică intervenționistă în vederea îndeplinirii unor obiective care mai degrabă coincid cu agenda politică stabilită de PCC decât să reflecte condițiile economice predominante pe o piață liberă (12). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, incluzând sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și mediul de reglementare.

(48)

În primul rând, la nivelul controlului administrativ general, direcția în care se îndreaptă economia chineză este reglementată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Toate aceste planuri cuprind o matrice extinsă și complexă de sectoare și politici transversale și sunt prezente la toate nivelurile de guvernare. Planurile de la nivel provincial sunt detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai ample. Planurile precizează, de asemenea, modalitatea de sprijinire a industriilor/sectoarelor relevante, precum și termenele în care trebuie realizate obiectivele. Unele planuri conțin încă obiective explicite privind realizările. În cadrul planurilor, sectoarele industriale individuale și/sau proiectele sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative), în conformitate cu prioritățile guvernului și cu obiectivele de dezvoltare specifice (modernizare industrială, expansiune internațională etc.) care le sunt atribuite. Operatorii economici, atât privați, cât și de stat, trebuie să își adapteze în mod eficient activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Aceasta se explică nu numai prin caracterul obligatoriu al planurilor, ci și prin faptul că autoritățile chineze competente de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planuri și își utilizează competențele în mod corespunzător, determinând astfel operatorii economici să respecte prioritățile stabilite în planuri (a se vedea, de asemenea, punctul 3.3.1.5 de mai jos) (13).

(49)

În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar al RPC este dominat de băncile comerciale de stat și băncile de susținere a politicilor statului. Aceste bănci, atunci când își elaborează și pun în aplicare politica de creditare, trebuie să se alinieze la obiectivele politicii industriale a guvernului, și nu să evalueze în primul rând meritele economice ale unui anumit proiect (a se vedea și secțiunea 3.3.1.8 de mai jos) (14). Același raționament este valabil și pentru celelalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele titlurilor de capital, piețele de obligațiuni, piețele de capital privat etc. De asemenea, aceste părți ale sectorului financiar sunt organizate din punct de vedere instituțional și operațional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și facilitarea intervenției statului și a PCC (15).

(50)

În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervențiile statului în economie se realizează sub multiple forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate cu regularitate în vederea atingerii altor obiective de politică decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață în domeniul respectiv. Legislația aplicabilă prevede în mod specific că achizițiile publice sunt efectuate pentru a facilita atingerea obiectivelor stabilite de politicile de stat. Natura acestor obiective rămâne totuși nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (16). În mod similar, în domeniul investițiilor, GC menține un control și o influență semnificative asupra destinației și amplorii investițiilor de stat și private. Autoritățile utilizează examinarea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții ca instrumente importante de sprijinire a obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului statului asupra sectoarelor esențiale sau consolidarea industriei interne (17).

(51)

În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții multiple ale statului. Astfel de intervenții substanțiale ale statului sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării eficiente a resurselor în conformitate cu principiile pieței (18).

(52)

În RPC, întreprinderile care se află în proprietatea statului și care își desfășoară activitatea sub controlul și/sau supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea statului reprezintă o parte esențială a economiei.

(53)

În timp ce, în sectorul placajului de okumé, gradul de proprietate a statului nu pare a fi semnificativ, GC își menține participația într-o serie de producători, o astfel de participație depășind 40 % în cazul Jiangsu High Hope Arser Co., Ltd (19). Dincolo de proprietatea oficială, autoritățile de stat pot controla și supraveghea societățile prin canale informale, astfel cum arată grupul Luli, aflat în proprietate privată, care, potrivit surselor publice, a fost „cultivat” de guvernul provinciei Shandong (20). În plus, având în vedere că intervențiile PCC în procesul decizional operațional au devenit norma și în întreprinderile private (21) (a se vedea, de asemenea, punctul 3.3.1.4 de mai jos), PCC afirmând că deține o poziție de lider în ceea ce privește practic toate aspectele economiei țării, influența statului prin intermediul structurilor PCC în cadrul societăților are drept rezultat faptul că operatorii economici se află sub controlul și supravegherea politică a guvernului, având în vedere măsura în care structurile de stat și de partid au crescut împreună în RPC.

(54)

Acest lucru este evident și la nivelul Asociației naționale a industriei produselor forestiere din China („CNFPIA”), asociația industrială sectorială. În conformitate cu articolul 4 din statutul CNFPIA, organizația „acceptă orientarea profesională, supravegherea și gestionarea […] Administrației pădurilor de stat și a pășunilor și a Ministerului Afacerilor Civile” (22).

(55)

În consecință, chiar și producătorii privați din sectorul produsului care face obiectul reexaminării sunt împiedicați să își desfășoare activitatea în condiții de piață. Într-adevăr, atât întreprinderile publice, cât și cele private din sector fac obiectul supravegherii și al îndrumării politicilor, astfel cum se arată și la punctul 3.3.1.5 de mai jos.

(56)

Pe lângă exercitarea controlului asupra economiei prin intermediul deținerii întreprinderilor deținute de stat („IDS”) și al altor instrumente, GC este în măsură să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile prin prezența statului în cadrul firmelor. În timp ce dreptul de a numi și de a revoca personalul de conducere esențial din cadrul IDS de către autoritățile de stat relevante, în conformitate cu legislația chineză, poate fi considerat ca reflectând drepturile de proprietate corespunzătoare (23), celulele PCC din cadrul întreprinderilor deținute de stat și private reprezintă un alt canal important prin care statul poate interveni în deciziile comerciale. Conform dreptului societăților comerciale din RPC, în cadrul fiecărei societăți trebuie să se înființeze câte o organizație PCC (care să cuprindă cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC) (24), iar societatea respectivă trebuie să ofere condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid. În trecut, această cerință pare să nu fi fost întotdeauna urmată sau aplicată cu strictețe. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat pretențiile de a controla deciziile comerciale în societăți ca o chestiune de principiu politic (25), inclusiv exercitarea de presiuni asupra întreprinderilor private pentru a pune pe primul loc „patriotismul” și pentru a respecta disciplina de partid (26). În 2017 s-a raportat că existau celule de partid în 70 % dintre cele aproximativ 1,86 de milioane de societăți comerciale private, exercitându-se o presiune tot mai mare ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul societăților respective (27). Aceste norme se aplică la scară largă în întreaga economie a Chinei, în toate sectoarele, producătorilor produsului care face obiectul reexaminării și furnizorilor de factori de producție.

(57)

În plus, la 15 septembrie 2020 a fost publicat un document intitulat „Orientările Biroului General al Comitetului central al PCC privind intensificarea activității Frontului Unit în sectorul privat pentru noua eră” (denumit în continuare „Orientările”) (28), care a extins și mai mult rolul comitetelor de partid în cadrul întreprinderilor private. Secțiunea II.4 din orientări prevede: „trebuie să sporim capacitatea globală a partidului de a conduce activitatea Frontului Unit în sectorul privat și să intensificăm efectiv activitatea în acest domeniu”; iar secțiunea III.6 prevede: „trebuie să facem în continuare progrese în ceea ce privește construcția partidului în cadrul întreprinderilor private și să permitem celulelor de partid să își îndeplinească sarcinile în mod eficient, asemenea unei fortărețe, precum și să le permitem membrilor de partid să acționeze în calitate de avangardiști și pionieri”. Astfel, orientările subliniază rolul PCC în cadrul societăților comerciale și al altor entități din sectorul privat și încearcă să sporească acest rol (29).

(58)

Investigația a confirmat faptul că suprapunerile între funcțiile de conducere și funcțiile de membru al PCC/de partid sunt frecvente în sectorul placajelor. De exemplu, directorul general al Jiangsu High Hope Arser Co., Ltd. deține în paralel funcția de secretar al sucursalei de partid, în timp ce președintele societății-mamă Jiangsu High Hope Group îndeplinește, de asemenea, funcția de secretar al comitetului de partid al grupului (30).

(59)

Prezența și intervenția statului pe piețele financiare (a se vedea și punctul 3.3.1.8 de mai jos), precum și în ceea ce privește aprovizionarea cu materii prime și factori de producție au un efect suplimentar de distorsionare a pieței (31). Astfel, prezența statului în societățile comerciale, din sectorul placajului de okumé și din alte sectoare (cum ar fi sectorul financiar și cel al factorilor de producție) permite GC să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile.

(60)

Direcția economiei chineze este determinată într-o mare măsură de un sistem elaborat de planificare care stabilește prioritățile și obiectivele asupra cărora trebuie să se concentreze autoritățile centrale și locale. Există planuri relevante la toate nivelurile administrative care acoperă practic toate sectoarele economice. Obiectivele stabilite de instrumentele de planificare au caracter obligatoriu, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător al administrației. În ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt direcționate către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic într-un alt mod, în loc să fie alocate după cum dictează forțele pieței (32).

(61)

Autoritățile chineze au adoptat o serie de politici care orientează funcționarea sectorului produsului care face obiectul reexaminării. Pentru început, tehnologiile legate de panourile de lemn sunt enumerate printre industriile încurajate în Catalogul îndrumător pentru ajustarea structurală a industriei 2019 (33), care semnalează intențiile autorităților de a crea un mediu de reglementare favorabil dezvoltării sectorului și care ar putea, de asemenea, deschide calea către accesul industriei la finanțare. În plus, cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei pădurilor și a ierbii (34), nu numai că invită autoritățile să „promoveze transformarea ecologică cuprinzătoare a industriei de prelucrare a lemnului” sau „să consolideze și să modernizeze industriile tradiționale avantajoase, cum ar fi pardoselile din lemn, mobilierul din lemn, ușile din lemn, […] și să accelereze dezvoltarea mobilierului personalizat, a structurilor din lemn și a materialelor de construcții din lemn”, ci stabilește, de asemenea, obiective specifice de realizare: „[î]n 2025, producția panourilor artificiale va fi stabilizată la aproximativ 300 de milioane de metri cubi, producția de pardoseală va fi stabilizată la aproximativ 800 de milioane de metri pătrați, iar valoarea producției de mobilier din lemn va depăși 800 miliarde RMB” (35). În plus, Avizul orientativ privind promovarea dezvoltării de înaltă calitate a silviculturii și a industriei ierbii, publicat de Administrația Națională a Silviculturii și Pădurii în februarie 2019 (36), cuantifică alți parametri ai dezvoltării planificate a sectorului: „Până în 2025, mecanismul instituțional pentru utilizarea rațională a resurselor forestiere și de iarbă va fi constituit în principal, capacitatea de sprijin a resurselor forestiere și de iarbă va fi îmbunătățită în mod semnificativ, volumul producției de produse forestiere și de iarbă de înaltă calitate va crește în mod semnificativ, iar comerțul cu produse forestiere va fi extins în continuare, iar valoarea totală a producției forestiere la nivel național va crește în cele din urmă cu peste 50 % pe baza situației actuale, producția de produse forestiere economice care sunt importante pentru economie va ajunge la 250 de milioane de tone, iar volumul schimburilor comerciale de produse forestiere la import și la export va ajunge la 240 miliarde USD” (37). Prin aceste mijloace și prin altele, GC conduce și controlează practic fiecare aspect al dezvoltării și al funcționării sectorului.

(62)

În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele de politică publică în ceea ce privește sectorul placajului de okumé. Astfel de măsuri împiedică forțele de pe piață să funcționeze în mod liber.

(63)

În conformitate cu informațiile disponibile, sistemul chinez de declarare a falimentului este inadecvat pentru îndeplinirea principalelor sale obiective, cum ar fi acela de a stinge în mod echitabil creanțele și datoriile și de a proteja drepturile și interesele legale ale creditorilor și debitorilor. Acest aspect pare să fie determinat de faptul că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează, în mod oficial, pe principii similare celor aplicate în legislațiile corespunzătoare din alte țări decât RPC, sistemul chinez este caracterizat de o aplicare insuficientă care este sistematică. Numărul de falimente rămâne mic în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând ca urmare a faptului că procedurile de insolvență suferă de o serie de deficiențe, funcționând efectiv ca un factor de descurajare în ceea ce privește depunerea cererilor de declarare a falimentului. În plus, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, având adesea o influență directă asupra rezultatului procedurilor (38).

(64)

În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt evidente îndeosebi în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de folosință asupra terenurilor în RPC (39). Toate terenurile sunt deținute de stat (terenuri rurale deținute în mod colectiv și terenuri urbane aflate în proprietatea statului), iar alocarea acestora rămâne exclusiv la latitudinea statului. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de utilizare a terenurilor într-un mod transparent și la prețul pieței, de exemplu, prin introducerea procedurilor de licitație. Totuși, cu regularitate, aceste dispoziții nu sunt respectate, anumiți cumpărători obținându-și terenurile gratuit sau sub prețul pieței (40). În plus, atunci când alocă terenuri, autoritățile urmăresc deseori anumite obiective politice, inclusiv punerea în aplicare a planurilor economice (41).

(65)

La fel ca alte sectoare din economia chineză, producătorii produsului care face obiectul reexaminării se supun normelor obișnuite prevăzute de legislația chineză privind falimentul, societățile comerciale și proprietatea. Acest aspect are ca efect faptul că și aceste societăți sunt supuse distorsiunilor descendente care rezultă din aplicarea discriminatorie sau aplicarea inadecvată a legislației privind falimentul și proprietatea. Aceste considerații, pe baza dovezilor disponibile, par să fie pe deplin aplicabile inclusiv în sectorul silviculturii și a producției de masă lemnoasă. Investigația de față nu a dezvăluit nimic care să pună la îndoială aceste constatări.

(66)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că există o aplicare discriminatorie sau o asigurare inadecvată a respectării legislației în materie de faliment și proprietate în sectorul produsului care face obiectul reexaminării.

(67)

Un sistem de salarizare bazată pe piață nu se poate dezvolta pe deplin în RPC, deoarece lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite drepturile la organizare colectivă. RPC nu a ratificat o serie de convenții esențiale ale Organizației Internaționale a Muncii (denumită în continuare „OIM”), în special cele referitoare la libertatea de asociere și la negocierile colective (42). Conform legislației naționale, este activă doar o singură organizație sindicală. Această organizație nu este, totuși, independentă de autoritățile statului, iar implicarea sa în negocierile colective și în protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (43). În plus, mobilitatea forței de muncă din China este restricționată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, care limitează accesul la întreaga gamă de asigurări sociale și de alte beneficii pentru rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă. Aceasta are, în mod obișnuit, drept consecință faptul că lucrătorii care nu sunt înregistrați ca rezidenți locali se găsesc într-o situație vulnerabilă din perspectiva dreptului muncii și primesc venituri mai mici decât cei înregistrați ca rezidenți locali (44). Aceste constatări indică o distorsionare a costurilor salariale în RPC.

(68)

Nu a fost prezentat niciun element de probă care să arate că sectorul placajului de okumé nu ar fi supus sistemului chinez de drept al muncii descris mai sus. Prin urmare, sectorul este afectat de distorsiunile costurilor salariale atât direct (în contextul fabricării produsului în cauză sau a materiei prime utilizate în producția acestuia), cât și indirect (în contextul accesului la capital sau la factorii de producție ai societăților care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în RPC).

(69)

Accesul la capital al actorilor corporativi din RPC este afectat de diverse distorsiuni.

(70)

În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică a băncilor deținute de stat (45), care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar cu IDS-urile nefinanciare, băncile rămân legate de stat nu numai prin faptul că sunt în proprietatea lui, ci și prin relațiile personale (directorii executivi ai instituțiilor financiare mari de stat sunt, în ultimă instanță, numiți de PCC) (46) și, tot ca în cazul IDS-urilor nefinanciare, băncile aplică în mod regulat politici publice elaborate de GC. În acest sens, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu necesitățile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (47). Aceste aspecte sunt amplificate de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (48).

(71)

Deși se recunoaște faptul că diverse dispoziții legale se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar obișnuit și normele prudențiale – cum ar fi necesitatea de a examina bonitatea debitorului – un volum copleșitor de elemente de probă, inclusiv constatările efectuate în cadrul investigațiilor în materie de apărare comercială, sugerează că aceste dispoziții joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice.

(72)

De exemplu, GC a clarificat faptul că inclusiv deciziile din sectorul bancar comercial privat trebuie să fie supravegheate de către PCC și să rămână în conformitate cu politicile naționale. Unul dintre cele trei obiective generale ale statului în legătură cu guvernanța bancară este în prezent consolidarea autorității partidului în sectorul bancar și al asigurărilor, inclusiv în legătură cu aspectele operaționale și de gestionare (49). De asemenea, criteriile de evaluare a performanței băncilor comerciale trebuie să ia în considerare, în prezent, în mod specific felul în care entitățile „deservesc obiectivele naționale de dezvoltare și economia reală” și, în special, felul în care ele „deservesc industriile strategice și emergente” (50).

(73)

În plus, calificativele acordate obligațiunilor și creditelor sunt adesea distorsionate din mai multe motive, inclusiv din cauza faptului că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a societății în cauză pentru GC și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului. Estimările sugerează în mod clar că în RPC, calificativele acordate creditelor corespund în mod sistematic unor calificative internaționale inferioare (51).

(74)

Aceste aspecte sunt amplificate de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (52). În consecință, există o favorizare a împrumuturilor acordate IDS-urilor, întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și întreprinderilor din sectoare industriale esențiale, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți actorii de pe piață.

(75)

În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel mic pentru a stimula creșterea investițiilor. Aceasta a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital, cu o rentabilitate tot mai mică a investițiilor. Acest fapt este ilustrat de recenta creștere a nivelului de îndatorare al întreprinderilor din sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a profitabilității, ceea ce sugerează că mecanismele care acționează în sistemul bancar nu urmează răspunsurile comerciale normale.

(76)

În al treilea rând, deși rata nominală a dobânzii a fost liberalizată în octombrie 2015, semnalele de preț tot nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de distorsiunile induse de guvern. Cota creditării la rata dobânzii de referință sau sub această rată continua să reprezinte cel puțin o treime din totalul creditării la sfârșitul anului 2018 (53). Mass-media oficială din RPC a raportat recent faptul că PCC a solicitat „orientarea ratei dobânzii pe piața de creditare în sens descendent” (54). Ratele dobânzilor menținute în mod artificial la niveluri reduse au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului.

(77)

Creșterea generală a creditării în RPC indică o pierdere de eficiență a alocării capitalului, fără niciun semn de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedenaturat. Prin urmare, creditele neperformante au crescut rapid, GC optând de mai multe ori fie să evite intrarea în incapacitate de plată, creând astfel așa-numitele societăți „zombi”, fie să transfere dreptul de proprietate asupra datoriei (de exemplu, prin fuziuni sau prin convertirea creanțelor în acțiuni), fără a elimina neapărat problema generală a îndatorării sau fără a aborda cauzele profunde ale acesteia.

(78)

În esență, în pofida măsurilor recente de liberalizare a pieței, sistemul de credite pentru întreprinderi din RPC este afectat de distorsiuni semnificative rezultate din rolul omniprezent și continuu al statului pe piețele de capital. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(79)

În cadrul prezentei investigații, nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul produsului care face obiectul reexaminării nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor de piață la toate nivelurile.

(80)

Comisia a remarcat faptul că distorsiunile descrise în raport sunt caracteristice pentru economia chineză. Dovezile disponibile atestă că faptele și caracteristicile sistemului chinez, descrise la punctele 3.3.1.2-3.3.1.5 de mai sus, precum și în partea I a raportului, se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Același lucru este valabil și pentru descrierea factorilor de producție menționați la punctele 3.3.1.6-3.3.1.8 și în partea II a raportului.

(81)

Comisia reamintește că, pentru a fabrica produsul care face obiectul reexaminării, sunt necesari anumiți factori de producție. Atunci când producătorii de placaj de okumé cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale lor) sunt expuse, în mod evident, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează o forță de muncă supusă distorsiunilor. Ei pot lua ca împrumut fonduri care sunt supuse distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(82)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare ale produsului care face obiectul reexaminării pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile I și II ale raportului. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, terenuri, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție, este expus unor distorsiuni semnificative. Același raționament este valabil și pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe. Nici GC, nici producătorii-exportatori nu au prezentat elemente de probă sau argumente contrare în cadrul prezentei investigații.

(83)

Analiza prezentată la punctele 3.3.1.2-3.3.1.9, care include o examinare a tuturor dovezilor disponibile referitoare la intervenția RPC în economia sa în general, precum și în sectorul produsului care face obiectul reexaminării), a arătat că prețurile sau costurile produsului care face obiectul reexaminării, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate. Pe această bază și în lipsa oricărei cooperări din partea GC, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz.

(84)

În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza unor costuri de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată la punctul următor.

(85)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(86)

Astfel cum s-a explicat în considerentul 32, Comisia a publicat o notă privind sursele care descria faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante și comunica părților interesate intenția sa de a utiliza Turcia drept o țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se va confirma existența unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(87)

În nota privind sursele, Comisia a explicat că, din cauza lipsei cooperării, ar trebui să se bazeze pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe informațiile cuprinse în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, împreună cu alte surse de informații considerate adecvate în conformitate cu criteriile relevante prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în conformitate cu articolul 18 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(88)

În ceea ce privește nivelul de dezvoltare economică, în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, solicitantul a examinat cinci țări ca posibile țări reprezentative care aveau un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al RPC. Țările examinate au fost Thailanda, Indonezia, Brazilia Malaysia și Turcia (57).

(89)

În ceea ce privește fabricarea produsului care face obiectul reexaminării, numai Turcia și Indonezia au fost identificate în cerere ca țări producătoare de placaj de okumé (58).

(90)

În ceea ce privește disponibilitatea datelor publice relevante în țara reprezentativă, în cererea sa de reexaminare, solicitantul a identificat trei societăți producătoare de produse din lemn de furnir, inclusiv produsul care face obiectul reexaminării, în Turcia și niciuna în Indonezia (59). Astfel cum s-a explicat în nota privind sursele, analiza Comisiei a concluzionat că două dintre societățile turce nu dispuneau de date financiare disponibile suficient de actualizate. A treia societate dispunea de date disponibile pentru 2020, dar nu era clar dacă a fabricat produsul care face obiectul reexaminării. Cu toate acestea, Comisia a identificat o societate din Turcia, Eksioglu Orman Urunleri, care a fabricat produsul care face obiectul reexaminării și care dispunea de date financiare disponibile pentru 2020. Prin urmare, Turcia a îndeplinit criteriile de disponibilitate a datelor publice relevante.

(91)

După ce s-a stabilit că Turcia era singura țară reprezentativă adecvată disponibilă, pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului de protecție socială și a mediului în conformitate cu ultima teză a articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(92)

Prin nota privind sursele, părțile interesate au fost invitate să prezinte observații cu privire la oportunitatea alegerii Turciei ca țară reprezentativă, precum și să sugereze alte țări, cu condiția să prezinte suficiente informații cu privire la criteriile relevante. Nu s-au primit observații.

(93)

Având în vedere analiza de mai sus, Turcia a îndeplinit criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată drept țară reprezentativă adecvată.

(94)

În nota privind sursele, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă utilizate de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. Comisia a afirmat, de asemenea, în nota privind sursele că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza GTA pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în special al materiilor prime principale.

(95)

Comisia a informat părțile interesate că va grupa elemente cu o pondere neglijabilă în costul de producție, cum ar fi alte materii prime, costuri de ambalare, utilități și consumabile, și le va exprima ca procent din principalele materii prime. În plus, Comisia a anunțat că va aplica acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când va utiliza valorile de referință nedistorsionate din țara reprezentativă adecvată.

(96)

În plus, Comisia a afirmat că va utiliza datele Institutului de Statistică al Turciei („TURKSTAT”) pentru a stabili costurile nedistorsionate ale forței de muncă și ale energiei electrice.

(97)

Comisia a inclus o valoare pentru cheltuielile indirecte de producție cu scopul de a acoperi costurile care nu sunt incluse în factorii de producție menționați mai sus. Comisia a stabilit raportul dintre cheltuielile generale de producție și costurile de producție pe baza informațiilor furnizate în cererea de reexaminare și a datelor verificate ale unui producător din Uniune, Joubert Plywood, care a furnizat informații specifice în acest scop. Metodologia este explicată în mod corespunzător la punctul 3.3.5 de mai jos.

(98)

În cele din urmă, Comisia a afirmat că, pentru a stabili costurile VAG și profitul, va utiliza datele financiare de la producătorii turci ai produsului care face obiectul reexaminării, astfel cum se prevede în considerentul 32 de mai sus.

(99)

Comisia nu a primit nicio observație de la părțile interesate cu privire la lista factorilor de producție în nota privind sursele.

(100)

Având în vedere toate informațiile bazate pe cererea de reexaminare și pe informațiile ulterioare transmise de solicitant și verificate la fața locului și în absența cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi sau a oricăror observații cu privire la nota privind sursele, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a determina valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factori de producție a placajului de okumé

(101)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime principale, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import și costurile de transport. Un preț de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind o medie ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa I la Regulamentul (UE) 2015/755 al Parlamentului European și al Consiliului (63).

(102)

Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând la punctul 3.3.1 că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există niciun element de probă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează în egală măsură și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat prețurile de export. După excluderea importurilor din RPC în țara reprezentativă, volumul importurilor din alte țări terțe a rămas reprezentativ.

(103)

În cazul unui număr mic de factori de producție, costurile efective au reprezentat o pondere neglijabilă din costul total al materiilor prime în perioada investigației de reexaminare. Întrucât valoarea utilizată pentru acestea nu a avut niciun impact semnificativ asupra calculării marjei de dumping, indiferent de sursa utilizată, Comisia a decis să includă aceste costuri în consumabile și să le grupeze în continuare cu alte materii prime, costuri de ambalare și utilități și să le exprime ca procent din principalele materii prime, astfel cum se explică în considerentul 94. Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor-exportatori chinezi, Comisia a stabilit acest procent pe baza datelor furnizate în cererea de reexaminare, care au fost verificate ulterior pe baza datelor unuia dintre producătorii din Uniune care au cooperat la investigație și care au furnizat informații specifice în acest scop (64), și anume Joubert Plywood.

(104)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii producătorului, Comisia a aplicat taxa la import din țara reprezentativă, la nivelurile respective, în funcție de țara de origine a volumelor importate (65). Comisia a adăugat costul transportului intern calculat per m3 pe baza informațiilor conținute în schimburile de e-mailuri dintre European Panel Federation și un important producător de plăci pe bază de lemn din Turcia (66).

(105)

TURKSTAT publică informații detaliate privind costul mediu lunar al forței de muncă (67) și componentele în funcție de activitatea economică în Turcia. Comisia a utilizat cele mai recente statistici disponibile (2020) pentru calcularea unui tarif orar.

(106)

Prețul energiei electrice pentru întreprinderi (utilizatori industriali) în Turcia este publicat de TURKSTAT. Comisia a utilizat datele privind prețurile energiei electrice pentru industrie în tranșa de consum corespunzătoare, în kWh, astfel cum au fost publicate la 31 martie 2022 (care acoperă perioada investigației de reexaminare) (68) pentru a calcula un cost mediu al energiei electrice.

(107)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior.

(108)

Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor-exportatori, Comisia a calculat cheltuielile indirecte de producție pe baza raportului dintre cheltuielile indirecte de producție împărțite la costurile de fabricație raportate de KH. Acest procent a fost aplicat ulterior la valoarea nedistorsionată a costului de fabricație pentru a obține valoarea nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de fabricație.

(109)

În ceea ce privește costurile VAG și profitul, Comisia a utilizat datele financiare ale producătorului turc menționat în considerentul 32.

(110)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs (și anume placaj de tip „toate straturile din okumé” și placaj de tip „suprafață okumé”, astfel cum se explică în considerentul 21) pe o bază franco fabrică, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(111)

În conformitate cu informațiile din cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, verificate ulterior pe baza datelor unuia dintre producătorii din Uniune care au cooperat la investigație și care au furnizat informații specifice în acest scop, placajul de tip „toate straturile din okumé” este produs utilizând numai foi de furnir, în timp ce placajul de tip „suprafață okumé” este produsă utilizând atât foi de furnir, cât și bușteni de plop. Prin urmare, valoarea nedistorsionată a buștenilor de plop a fost utilizată, împreună cu toate celelalte materii prime, pentru a construi valoarea normală pentru placajul de tip „suprafață okumé”, în timp ce aceasta nu a fost utilizată pentru a construi valoarea normală pentru placaj de tip „toate straturile din okumé”. Metodologia, explicată în considerentele următoare, este aceeași în ambele cazuri.

(112)

În primul rând, Comisia a stabilit cheltuielile directe nedistorsionate. În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia s-a bazat pe informațiile (69) furnizate de Joubert Plywood, care au fost verificate la fața locului, cu privire la consumul fiecărui factor (materii prime, forță de muncă și energie electrică) pentru producția de placaj de okumé. Comisia a înmulțit volumele de consum cu costurile unitare nedistorsionate observate în Turcia, astfel cum se descrie la punctul 3.3.4.1. O serie de factori de producție care au reprezentat o cotă neglijabilă din costurile totale ale materiilor prime în perioada investigației de reexaminare au fost exprimați ca procent din principalele materii prime, astfel cum se explică în considerentul 94. Comisia a aplicat acest procent la costul nedistorsionat al principalelor materii prime pentru a obține o valoare nedistorsionată.

(113)

Odată ce a fost stabilit costul de producție nedistorsionat, Comisia a adăugat cheltuielile generale de producție, costurile VAG și profitul, astfel cum s-a stabilit în considerentele 107 și 108, la costurile de producție nedistorsionate. În mod concret:

(114)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală pe tip de produs, astfel cum se explică în considerentul 110, pe o bază franco fabrică, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(115)

În absența cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, prețul de export a fost stabilit pe baza datelor Eurostat privind importurile, la nivel de cost, asigurare și navlu („CIF”). Acest preț CIF, de 619 EUR pe m3, a fost redus cu costurile de transport maritim și de asigurare și cu costul transportului intern în China pentru a ajunge la prețul de export la nivel franco fabrică. Sumele deduse s-au bazat pe informațiile cuprinse în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor (70).

(116)

În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, Comisia nu dispunea de informații cu privire la tipul de produs exportat. Prin urmare, Comisia a comparat valorile normale stabilite în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, și anume pentru placajul de tip „toate straturile din okumé” și placajul de tip „suprafață okumé”, cu prețul de export calculat pe o bază franco fabrică, astfel cum s-a stabilit mai sus.

(117)

Pe această bază, marja de dumping pentru importurile din China, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, a fost mai mare de 100 %, indiferent de valoarea normală utilizată.

(118)

Cu toate acestea, volumul importurilor în cauză a fost neglijabil, reprezentând 0,2 % din totalul importurilor în Uniune și o cotă de piață de 0,04 % pe piața Uniunii. În lipsa cooperării, Comisia nu a dispus de informații cu privire la tipul de produs. De asemenea, aceste importuri au constat într-o singură tranzacție, punând sub semnul întrebării reprezentativitatea sa. Din aceste motive, Comisia a concluzionat că aceste volume mici nu oferă o bază suficientă pentru continuarea unei analize a dumpingului. Prin urmare, Comisia a analizat probabilitatea reapariției dumpingului.

(119)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a investigat probabilitatea reapariției dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. S-au analizat următoarele elemente suplimentare: se permite ca eventualele niveluri de dumping de pe piața Uniunii să expire; compararea valorii normale stabilite în prezenta reexaminare efectuată în perspectiva expirării măsurilor, astfel cum se explică la punctul 3.3.5, cu prețurile exporturilor din China pe baza ofertelor comerciale pentru exporturi către Uniune și către țările terțe furnizate în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor; capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC și atractivitatea pieței Uniunii.

(120)

Pentru a stabili nivelul probabil al prețurilor de export către Uniune în perspectiva expirării măsurilor și având în vedere absența cooperării din partea producătorilor chinezi, Comisia a bazat prețul de export pe datele disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, și anume pe informațiile din cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor. Mai precis, prețul de export pentru ambele tipuri principale de produse descrise în considerentul 21 a fost stabilit pe baza a 64 de oferte comerciale pe piața Uniunii și a 26 de oferte comerciale către alte țări terțe (Orientul Mijlociu, Turcia și Regatul Unit), prezentate prin e-mail în cursul perioadei investigației de reexaminare, astfel cum figurează în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor.

(121)

Prețurile medii cuprinse în ofertele comerciale pentru perioada investigației de reexaminare au fost, la nivelul CIF, la 686 EUR/m3 pentru placajul de tip „toate straturile din okumé” și la 458 EUR/m3 pentru placajul de tip „suprafață okumé” pentru piața Uniunii și la 371 EUR/m3 pentru placajul de tip „suprafață okumé” pentru țările terțe. Aceste niveluri ale prețurilor se situează în același interval ca prețul placajului de okumé al importurilor din China în perioada investigației de reexaminare descrisă în considerentul 114. Deși cantitățile respective au fost marginale, acest nivel al prețurilor confirmă reprezentativitatea ofertelor comerciale ca indicator al prețurilor eventualelor exporturi de placaj de okumé din China. Prețul mediu al exporturilor chineze către țări terțe, altele decât Uniunea, încadrate la subpoziția SA 4412 31 din GTA se situează, de asemenea, în același interval. Cu toate acestea, subpoziția 4412 31 din SA conține alte produse decât produsul care face obiectul reexaminării, astfel încât aceste date nu au fost considerate suficient de precise pentru a furniza informații utile.

(122)

Comisia a ajustat prețurile la nivelul franco fabrică urmând abordarea descrisă în considerentul 114 și le-a comparat cu valoarea normală stabilită la punctul 3.3.

(123)

Marjele de dumping pentru aceste importuri potențiale din China, pentru ambele tipuri de produse, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, ar fi fost mai mari de 100 % dacă toate aceste oferte ar fi intrat în Uniune.

(124)

În lipsa cooperării din partea producătorilor/producătorilor-exportatori chinezi sau a altor informații disponibile privind industria chineză a placajului de okumé, producția din RPC a fost stabilită pe baza estimărilor furnizate de solicitant în cererea sa de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, bazate pe cunoștințele acestuia privind piața.

(125)

Solicitantul a estimat producția potențială de placaj de okumé în China pe baza importurilor de bușteni de okumé. Între 2017 și 2020, aproximativ 475 000 m3 până la 1 milion de m3 de bușteni de okumé au fost importați în China, din care se estimează că 75 % ar fi putut fi utilizați pentru producția de placaj de okumé (71). Prin urmare, producătorii chinezi ar putea fabrica cu ușurință între 400 000 m3 și 4 milioane m3 de placaj de okumé, în funcție de tipul de placaj produs. Aceasta corespunde unei valori de minimum 2 până la maximum 20 de ori mai mari decât consumul total al Uniunii.

(126)

În lipsa cooperării din partea producătorilor chinezi de placaj de okumé sau a altor informații disponibile cu privire la industria chineză producătoare de placaj de okumé, a fost examinată situația industriei chineze a placajului, în ansamblu, (indiferent de tipul de lemn utilizat), astfel cum s-a procedat în reexaminarea precedentă.

(127)

În conformitate cu informațiile din cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor și astfel cum au confirmat investigațiile anterioare, placajul este produs de aceleași societăți, utilizând aceleași echipamente, indiferent de speciile de lemn utilizate. Investigațiile de reexaminare precedente au stabilit, de asemenea, că placajul de okumé este mai profitabil decât alte tipuri de placaj.

(128)

Pe această bază, capacitatea de producție semnificativă potențial disponibilă în China este indicată prin volumele producției tuturor tipurilor de placaj, care, conform statisticilor FAO cele mai recente, a fost în valoare de 76,4 milioane m3 în 2021 (72). Elementele de probă incluse în cererea de reexaminare (73) estimează capacitatea de producție a placajului la 270 milioane m3 pe an la sfârșitul perioadei investigației de reexaminare.

(129)

Având în vedere capacitățile mari de producție din RPC, care au afectat cererea UE de 192 000 m3 în perioada investigației de reexaminare, indiferent de cifra luată, și că este necesară doar o schimbare de la alte tipuri de lemn la okumé pentru a produce placaj de okumé, există o mare probabilitate ca producătorii chinezi să își utilizeze capacitatea mare de producție pentru a-și transfera producția de la alte tipuri de placaj de okumé către producția de placaj de okumé, care este mai lucrativă pentru export către Uniune, în cazul în care măsurile expiră.

(130)

Principalul element utilizat pentru a stabili atractivitatea pieței din Uniune în cazul expirării măsurilor a fost nivelul prețului de export practicat de China față de alte țări terțe în raport cu nivelul prețului de export practicat de China față de Uniune. Ofertele comerciale menționate în considerentul 119 adresate pieței Uniunii și celorlalte țări terțe au indicat că, în cursul perioadei investigației de reexaminare, piața Uniunii a fost într-adevăr atractivă, deoarece prețurile exporturilor chineze de placaj de okumé către piața Uniunii au fost mai mari decât prețurile de export chineze către toate celelalte piețe terțe pentru care erau disponibile oferte comerciale. Și anume, ofertele de preț de export la nivel CIF către piața Uniunii au fost, în medie, cu 23 % mai mari decât prețurile de export către țări terțe la nivelul CIF. Astfel, în absența măsurilor, creșterea prețurilor potențiale de export către Uniune ar face ca piața Uniunii să fie atractivă, deoarece exporturile către Uniune ar genera profituri mai mari decât exporturile către alte țări terțe.

(131)

În plus, există măsuri de protecție comercială privind importurile de placaj din China în Republica Coreea (măsuri antidumping privind placajul cu cel puțin o suprafață exterioară din lemn tropical: cu o grosime mai mică de 3,2 mm), Maroc (măsuri antidumping privind toate tipurile de placaj), SUA (măsuri antidumping și compensatorii privind placajul din lemn de esență tare) și Turcia (măsuri antidumping privind anumite tipuri de placaj) (74). Aceste măsuri contribuie la limitarea exporturilor pentru producătorii chinezi de placaj și la existența unei capacități neutilizate semnificative susținute de placaj în China și fac piața Uniunii mai atractivă pentru importurile de placaj din China.

(132)

Prin urmare, dacă se permite expirarea măsurilor în UE, în timp ce alte țări își mențin măsurile antidumping, este probabil ca producătorii chinezi să reînceapă producția de placaj de okumé la volume semnificative pentru exportul către piața Uniunii.

(133)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că este foarte probabil ca dumpingul să reapară în cazul în care s-ar permite ca măsurile antidumping să expire. În special, nivelul valorii normale stabilite pentru RPC, nivelul prețurilor de export practicate de RPC pe piețele țărilor terțe și în Uniune, atractivitatea pieței Uniunii și disponibilitatea unei capacități de producție semnificative în RPC indică toate o probabilitate mare de reapariție a dumpingului în cazul expirării măsurilor actuale.

(134)

Produsul similar a fost fabricat de 16 producători din Uniune în cursul perioadei examinate. Ei constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(135)

Producția totală din Uniune în perioada investigației de reexaminare a fost calculată ca fiind de aproximativ 174 000 de m3. Comisia a stabilit cifra pe baza răspunsurilor la chestionare din partea celor trei producători din Uniune incluși în eșantion și a răspunsului la chestionarul pentru macroindicatori transmis de solicitant.

(136)

Astfel cum se indică în considerentul 11, eșantionarea a fost aplicată pentru a determina posibila continuare sau reapariție a prejudiciului suferit de industria Uniunii. Cei trei producători cooperanți din Uniune incluși în eșantion au reprezentat 40 % din producția totală a Uniunii de produs similar.

(137)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii utilizând: (a) datele solicitantului privind vânzările produsului similar realizate de industria Uniunii, verificate parțial încrucișat cu volumele de vânzări raportate de producătorii din Uniune incluși în eșantion; și (b) importurilor de produs care face obiectul reexaminării din toate țările terțe, astfel cum au fost raportate către Eurostat.

(138)

Consumul la nivelul Uniunii a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (m3)

(139)

Potrivit reexaminării, consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 12 % în cursul perioadei examinate. Consumul la nivelul Uniunii a fost afectat în mod negativ de pandemia de COVID-19 din 2020, dar a crescut puternic în cursul perioadei investigației de reexaminare.

(140)

Comisia a stabilit volumul importurilor din China pe baza statisticilor Eurostat, astfel cum s-a explicat pe larg în considerentul 136 de mai sus. Cota lor de piață a fost stabilită prin compararea importurilor cu consumul la nivelul Uniunii, astfel cum a fost indicat în tabelul 2.

(141)

Importurile în Uniune din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor și cota de piață

(142)

Volumul importurilor din China a fost neglijabil pe parcursul întregii perioade examinate.

(143)

Comisia a stabilit prețurile medii ale importurilor din China pe baza statisticilor Eurostat.

(144)

Prețurile medii ponderate ale importurilor din țara în cauză au evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Preț de import (EUR/m3)

(145)

Prețurile din țara în cauză au crescut cu 67 % în cursul perioadei examinate, însă s-au aplicat în permanență volumelor minime de importuri. Aceste volume minime ale importurilor din RPC nu permit niciun calcul semnificativ al subcotării prețurilor.

(146)

Comisia a stabilit volumele și prețurile importurilor din țări terțe aplicând aceeași metodologie ca în cazul RPC (a se vedea punctul 5.3.1).

(147)

Volumul importurilor din țări terțe a evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 5

Importuri din țări terțe

(148)

Dintre importurile din țări terțe, importurile din Gabon și Maroc au fost cele mai semnificative. În cursul perioadei examinate, ambele țări au crescut volumul vânzărilor lor, cu 31 % și, respectiv, 59 %, precum și cotele lor de piață, cu 1,7 și, respectiv, 1,6 puncte procentuale. Importurile din alte țări terțe au crescut substanțial în perioada examinată (de peste 5 ori), dar au reprezentat o cotă de piață de numai 1,3 % în perioada investigației de reexaminare.

(149)

Evaluarea situației economice a industriei Uniunii a implicat o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(150)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor și a informațiilor cuprinse în răspunsul la chestionar al solicitantului, verificate încrucișat în mod corespunzător cu informațiile din cerere și cu răspunsurile la chestionar ale producătorilor incluși în eșantion, precum și cu statisticile Eurostat. Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru situația economică a industriei din Uniune.

(151)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(152)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costurile cu forța de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capitaluri.

(153)

Totalul producției, al capacității de producție și al utilizării capacității din Uniune a evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6

Producție, capacitate de producție și grad de utilizare a capacității de producție

(154)

Producția industriei din Uniune a scăzut cu 6 % în cursul perioadei examinate. Aceasta a urmat tendința consumului din Uniune și, prin urmare, un impact negativ al epidemiei de COVID-19 a fost vizibil în 2020, cu o redresare semnificativă în perioada investigației de reexaminare.

(155)

Capacitatea de producție a crescut de asemenea cu 7 % în perioada examinată.

(156)

Întrucât adaptarea capacității de producție pentru a corespunde nivelurilor mai ridicate de consum a avut loc în principal înainte de perioada examinată, rata de utilizare a capacității a fost stabilă, dar la un nivel mai scăzut în comparație cu ratele stabilite în cursul perioadei investigației de reexaminare în reexaminarea anterioară (80 %) (75).

(157)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei din Uniune au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul vânzărilor și cota de piață

(158)

Volumul vânzărilor industriei din Uniune a crescut în cursul perioadei examinate cu 7 %, ceea ce a fost mai mic decât creșterea de 13 % a consumului prezentată în tabelul 2. Prin urmare, în pofida creșterii volumului vânzărilor, luând în considerare, de asemenea, creșterea paralelă a importurilor din alte țări terțe, descrisă în considerentul 147, industria Uniunii a pierdut 4,3 puncte procentuale din cota de piață. Cu toate acestea, cota de piață a industriei din Uniune este încă la un nivel ridicat.

(159)

În cursul perioadei examinate, consumul la nivelul Uniunii a crescut cu 13 %, în timp ce volumul vânzărilor industriei Uniunii către clienții neafiliați din Uniune a crescut cu 7 %. În consecință, industria Uniunii a crescut în termeni absoluți, dar nu și în ceea ce privește cota de piață. Cu toate acestea, creșterea vânzărilor a fost însoțită, de asemenea, de creșterea producției, a capacității de producție și a investițiilor.

(160)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(161)

După o ușoară reducere între 2018 și 2019, numărul de angajați a rămas relativ stabil în restul perioadei examinate – industria Uniunii a angajat aproximativ 660 de angajați. Productivitatea pe angajat a crescut cu 8 % în perioada examinată.

(162)

Astfel cum se explică în considerentul 117, din cauza volumului neglijabil al importurilor din China, nu a fost posibil să se stabilească o determinare reprezentativă a dumpingului în cursul perioadei investigației de reexaminare. Prin urmare, investigația s-a axat pe probabilitatea reapariției dumpingului în cazul în care măsurile antidumping ar fi lăsate să expire.

(163)

În cursul perioadei investigației de reexaminare, o serie de indicatori de prejudiciu ai industriei din Uniune au prezentat tendințe favorabile. Pe această bază, Comisia a concluzionat că industria Uniunii s-a redresat în urma practicilor de dumping anterioare.

(164)

În perioada examinată, prețurile de vânzare unitare medii ponderate ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion către clienți neafiliați din Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 9

Prețurile de vânzare și costul de producție în Uniune

(165)

Prețurile de vânzare unitare au rămas stabile în prima parte a perioadei examinate și apoi au crescut cu 8 % între 2019 și perioada investigației de reexaminare. Această creștere a prețurilor a reflectat pe deplin creșterea costului de producție în cursul perioadei examinate.

(166)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(167)

Între 2018 și perioada investigației de reexaminare, costurile medii cu forța de muncă per angajat ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au fost destul de stabile și au crescut în ansamblu cu 1 %.

(168)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 11

Stocurile

(169)

În general, placajul de okumé se produce la comandă și, prin urmare, nivelurile stocurilor sunt, de regulă, scăzute. În 2018, acestea au rămas la un nivel relativ ridicat, dar în cursul perioadei examinate au scăzut cu 36 %, de la 9,6 % în raport cu volumele de producție în 2018 la 6,1 % din volumele de producție în perioada investigației de reexaminare.

(170)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 12

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(171)

Comisia a stabilit profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective. Pe parcursul întregii perioade examinate, industria Uniunii a rămas profitabilă, cu o tendință de creștere. În perioada investigației de reexaminare, rentabilitatea a atins nivelul de aproape 7 %.

(172)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. În ansamblu, în termeni absoluți, fluxul de lichidități s-a situat la un nivel scăzut pe parcursul perioadei examinate și a fost mai mic decât în cursul perioadei examinate în cadrul reexaminării precedente. Cu toate acestea, aceasta a continuat să fie pozitivă, cu excepția perioadei investigației de reexaminare.

(173)

Producătorii din Uniune au continuat investițiile pe parcursul întregii perioade examinate. Investițiile au atins un nivel maxim în 2019. După o scădere în anul următor, care a fost în mod evident afectată de COVID-19, investițiile au crescut din nou în perioada investigației de reexaminare la un nivel cu 29 % mai mare decât la începutul perioadei examinate.

(174)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. Acest randament a avut o evoluție pozitivă în perioada luată în considerare. În cursul perioadei investigației de reexaminare, randamentul activelor producătorilor din Uniune a fost de 5 ori mai mare decât în 2018.

(175)

Niciunul dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion nu a raportat dificultăți în ceea ce privește capacitatea lor de a mobiliza capital.

(176)

Volumul importurilor din țara în cauză a fost neglijabil în cursul perioadei examinate.

(177)

În cursul perioadei examinate, industria Uniunii și-a crescut producția, capacitatea de producție și volumul vânzărilor. S-a observat o pierdere a cotei de piață, dar aceasta a avut loc în situația creșterii consumului global. Nivelul de ocupare a forței de muncă a fost ușor redus, în timp ce productivitatea a crescut.

(178)

În ceea ce privește indicatorii financiari, ar trebui subliniat faptul că, în pofida unei creșteri constante a costurilor de producție, industria Uniunii a continuat să fie profitabilă în toți anii perioadei examinate. În perioada investigației de reexaminare, profitabilitatea acesteia a atins un nivel de aproape 7 %. În plus, industria Uniunii a sporit investițiile și a obținut un randament foarte bun al acestora.

(179)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii nu a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază în perioada investigației de reexaminare.

(180)

Comisia a concluzionat, în considerentul 178, că industria Uniunii nu a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei investigației de reexaminare. Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă ar exista probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat inițial de importurile care fac obiectul unui dumping din China, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(181)

În acest sens, Comisia a examinat capacitatea de producție din China, atractivitatea pieței Uniunii și impactul volumului potențial al importurilor și al prețurilor de import asupra situației industriei din Uniune în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(182)

În primul rând, astfel cum se descrie în considerentele 125-128 de mai sus, având în vedere capacitățile de producție considerabile din China, este probabil că, în lipsa măsurilor, importurile din China vor reîncepe să fie efectuate în cantități substanțiale. Ca o indicație privind posibilitatea ca producătorii-exportatori chinezi să își crească rapid producția și exporturile de placaj de okumé, se reamintește că, în cursul investigației inițiale, producătorii-exportatori chinezi au reușit să își mărească exporturile către piața Uniunii de la aproximativ 9 500 m3 până la peste 83 500 m3 în mai puțin de trei ani (din 2001 până la jumătatea anului 2003). Această cifră ar trebui privită în contextul unui consum de 192 000 m3 la nivelul Uniunii și al unei producții la nivelul industriei Uniunii de 174 000 m3 în cursul PIR actuale.

(183)

Nu au fost găsite elemente care să indice că lemnul de okumé utilizat în producția de placaj din China a fost înlocuit în mod stabil de lemnul altor specii de arbori. Astfel cum se explică în considerentul 126, producătorii chinezi utilizează în continuare okumé pentru a fabrica placaj. Datorită taxelor antidumping în vigoare, importurile din China aproape au încetat în cursul perioadei examinate, cu toate acestea, astfel cum a fost confirmat de investigație, a existat o cerere considerabilă de placaj de okumé pe piața Uniunii în cursul aceleiași perioade.

(184)

În al doilea rând, prețurile de pe piața Uniunii sunt relativ ridicate în comparație cu prețurile la care producătorii-exportatori chinezi își pot exporta producția, ceea ce face ca piața Uniunii să fie foarte atractivă pentru producătorii-exportatori din China.

(185)

În această privință, Comisia a efectuat o analiză privind nivelul probabil al prețului la care producătorii-exportatori chinezi ar exporta către piața Uniunii.

(186)

Având în vedere că niciun producător-exportator din RPC nu a cooperat și importurile chineze foarte limitate înregistrate în Eurostat, Comisia a utilizat pentru calcularea subcotării prețurile chineze preluate din ofertele comerciale, astfel cum au fost furnizate de solicitant în cerere (utilizate, de asemenea, pentru calcularea marjei de dumping, astfel cum se descrie în considerentul 119), ca o indicație a nivelului posibil al prețurilor la care producătorii chinezi ar exporta produsul în cauză în Uniune. Aceste prețuri au fost ajustate prin adăugarea nivelului convențional al taxei vamale și a costurilor ulterioare importului.

(187)

După compararea prețurilor CIF din China, astfel stabilite, cu prețurile de vânzare franco fabrică ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion, s-a constatat o subcotare de 40,8 % și 58,1 % pentru placajul integral de okumé și, respectiv, pentru placajul cu suprafață okumé.

(188)

În plus, ofertele comerciale chineze luate în considerare în acest calcul arată în mod clar că prețurile către țări terțe sunt semnificativ mai mici (a se vedea considerentul 129 de mai sus) decât prețurile către Uniune, ceea ce subliniază, de asemenea, atractivitatea pieței Uniunii în ceea ce privește nivelul prețurilor.

(189)

În eventualitatea probabilă în care importurile din China ale produsului în cauză ar reintra în cantități semnificative pe piața Uniunii la prețuri care ar fi considerabil mai mici decât prețurile practicate de industria Uniunii, industria Uniunii nu ar fi în măsură să își mențină nivelul prețurilor actuale. Această scădere probabilă a prețurilor ar pune, într-adevăr, în pericol evoluția redresării actuale a industriei Uniunii, iar industria Uniunii ar înregistra pierderi foarte rapid.

(190)

În plus, industria Uniunii ar fi pierde rapid vânzări și cotă de piață pe piața Uniunii și, prin urmare, producția ar scădea. Prin urmare, rata de utilizare a capacității ar scădea din nou.

(191)

Pe baza celor de mai sus, se concluzionează că absența măsurilor ar conduce, cel mai probabil, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din China la prețuri prejudiciabile și la o posibilă reapariție a unui prejudiciu important.

(192)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat în ce măsură menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Determinarea interesului Uniunii s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate, printre care cele ale industriei, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune.

(193)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(194)

Pe această bază, Comisia a examinat dacă, în pofida concluziilor privind probabilitatea unei reapariții a dumpingului și a prejudiciului, există motive imperioase pentru a se concluziona că menținerea măsurilor existente nu ar fi în interesul Uniunii.

(195)

Astfel cum s-a concluzionat în considerentul 178, industria Uniunii nu mai suferă un prejudiciu important. Cu toate acestea, astfel cum s-a concluzionat în considerentul 190, industria Uniunii nu ar fi în măsură să facă față unei eliminări a măsurilor, ceea ce ar conduce probabil la o cantitate semnificativă de importuri care fac obiectul unui dumping care intră pe piața Uniunii la prețuri care le subcotează pe cele ale industriei din Uniune. Prin urmare, abrogarea măsurilor ar pune în pericol viabilitatea financiară pe termen lung a industriei. Astfel, continuarea măsurilor este în interesul industriei Uniunii.

(196)

Toți importatorii neafiliați și utilizatorii cunoscuți au fost informați cu privire la deschiderea reexaminării. Cu toate acestea, Comisia nu a beneficiat de nicio cooperare din partea importatorilor neafiliați și a utilizatorilor.

(197)

Prin urmare, nu au existat indicii că menținerea măsurilor ar avea un impact negativ semnificativ asupra utilizatorilor și/sau a importatorilor care să depășească impactul pozitiv al măsurilor.

(198)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva menținerii măsurilor existente asupra importurilor de placaj de okumé originar din China.

(199)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia privind probabilitatea reapariției dumpingului, probabilitatea reapariției prejudiciului și interesul Uniunii, măsurile antidumping aplicabile importurilor de placaj de okumé originar din China ar trebui menținute.

(200)

Nivelurile individuale ale taxelor antidumping specificate la articolul 1 alineatul (2) din prezentul regulament pentru întreprinderi se aplică exclusiv importurilor produsului care face obiectul reexaminării originar din China și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile de produs care face obiectul reexaminării fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. Lor trebuie să nu li se aplice niciunul dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(201)

O societate care își modifică ulterior denumirea poate solicita aplicarea acestor niveluri ale taxei antidumping individuale. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (76). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care demonstrează că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament referitor la schimbarea denumirii.

(202)

Pentru a reduce la minimum riscurile de circumvenție ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Societățile supuse unor taxe antidumping individuale trebuie să prezinte autorităților vamale ale statelor membre o factură comercială valabilă. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Este necesar ca importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte societăți”.

(203)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a asigura faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(204)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale mai scăzute ale taxei cresc semnificativ în volum după continuarea măsurilor, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie în sine o modificare a configurației schimburilor comerciale ca urmare a continuării măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și numai în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, poate fi deschisă o investigație anticircumvenție. Această investigație poate examina, printre altele, necesitatea eliminării nivelului (nivelurilor) individual (e) al (e) taxei și, în consecință, instituirea unei taxe la nivel național pentru societatea care beneficiază de nivelul mai scăzut al taxei antidumping individuale.

(205)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și la considerațiile esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor existente. Tuturor părților li s-a acordat un termen pentru a prezenta observații ulterior acestei comunicări și pentru a solicita o audiere de către Comisie și/sau de către consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. Nu au fost primite observații din partea părților interesate.

(206)

În conformitate cu articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (77), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii de plătit este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(207)

Comitetul instituit prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036 nu a emis un aviz privind măsurile prevăzute în prezentul regulament,