(1)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/336 (3), Comisia Europeană („Comisia”) a instituit taxe antidumping asupra importurilor de anumite tipuri de tablă groasă din oțeluri nealiate sau din alte oțeluri aliate originare din Republica Populară Chineză („RPC” sau „China” sau „țara în cauză”) („măsurile inițiale”). Investigația care a condus la instituirea măsurilor inițiale va fi denumită în continuare „investigația inițială”.

(2)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1382 (4) („Regulamentul privind măsurile de salvgardare”), Comisia Europeană a modificat anumite regulamente de instituire a unor măsuri antidumping sau antisubvenție privind anumite produse siderurgice supuse unor măsuri de salvgardare.

(3)

Taxele antidumping în vigoare în prezent se situează la niveluri cuprinse între 65,1 % și 73,7 % pentru importurile provenite de la producătorii-exportatori incluși în eșantion; la un nivel de 70,6 % pentru importurile provenite de la societățile cooperante neincluse în eșantion și la un nivel de 73,7 % pentru importurile provenite de la toate celelalte societăți din China.

(4)

În urma publicării unui aviz de expirare iminentă (5), Comisia a primit o cerere de reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(5)

Cererea de reexaminare a fost depusă la 26 noiembrie 2021 de Asociația Europeană a Oțelului EUROFER („solicitantul”), în numele industriei Uniunii producătoare de anumite tipuri de tablă groasă din oțeluri nealiate sau din alte oțeluri aliate, în sensul articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(6)

Cererea de reexaminare s-a bazat pe faptul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului pentru industria Uniunii.

(7)

Întrucât a stabilit, în urma consultării comitetului înființat în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază, că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, la 25 februarie 2022, Comisia a deschis o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor cu privire la importurile în Uniune de anumite tipuri de tablă groasă din oțeluri nealiate sau din alte oțeluri aliate originare din China, în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. Comisia a publicat un aviz de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (6) („avizul de deschidere”).

(8)

Investigația privind continuarea sau reapariția dumpingului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2021 („perioada investigației de reexaminare”). Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității unei continuări sau reapariții a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2018 și sfârșitul perioadei investigației de reexaminare („perioada examinată”).

(9)

În avizul de deschidere, părțile interesate au fost invitate să contacteze Comisia în vederea participării la investigație. În plus, Comisia a informat cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor în mod special solicitantul și pe ceilalți producători cunoscuți din Uniune, producătorii cunoscuți din RPC, precum și autoritățile țării respective, importatorii, utilizatorii și comercianții cunoscuți, precum și asociațiile cunoscute ca fiind părți vizate, lansându-le invitația de a participa la reexaminare.

(10)

Părțile interesate au avut ocazia de a prezenta observații cu privire la deschiderea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și de a solicita o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale.

(11)

Nicio parte nu a solicitat să fie audiată.

(12)

Comisia a primit observații cu privire la deschiderea reexaminării de la China Iron and Steel Association („CISA”) și de la Primex Steel Trading GmbH („Primex”). Solicitantul a prezentat, de asemenea, observații în această privință.

(13)

Primex a susținut că cererea nu conținea suficiente elemente de probă privind probabilitatea reapariției sau a continuării dumpingului. În special, Primex a susținut că nivelul importurilor în Uniune, în cazul eliminării măsurilor, nu va depinde numai de capacitatea neutilizată din RPC, ci și de cererea la nivelul Uniunii, de raportul dintre prețuri și costuri, precum și de intensitatea concurenței pe piața mondială, de existența unor bariere în calea comerțului pe piața mondială și de evoluția cursurilor de schimb. Primex a susținut, de asemenea, că diferitele surse pentru capacitatea neutilizată pe care le-a menționat solicitantul în cerere ridică îndoieli cu privire la validitatea acestor date. Primex a afirmat că, din cauza modificării politicii siderurgice în China, inclusiv a unei reduceri a anumitor restituiri ale TVA-ului la export, creșterea importurilor în Uniune va fi moderată în cazul în care măsurile vor fi eliminate. Primex a susținut, de asemenea, că piața Uniunii nu a fost atât de atractivă pentru exportatorii chinezi cum a susținut solicitantul în cererea de reexaminare.

(14)

Analiza cererii a arătat că, în etapa de deschidere a reexaminării, existau suficiente elemente de probă care indicau probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului în cazul în care s-ar fi permis expirarea măsurilor antidumping aplicabile importurilor din RPC. Solicitantul nu și-a bazat analiza doar pe capacitatea neutilizată din RPC, ci și pe atractivitatea pieței Uniunii, datorită dimensiunii sale și a rețelei consacrate de societăți comerciale pe care marii producători chinezi de tablă groasă o au în Uniune, pe măsurile de apărare comercială impuse de țări terțe și pe practicile tarifare neloiale ale RPC în materie de prețuri pe piețe terțe. Standardul juridic al elementelor de probă necesar pentru deschiderea unei investigații („elemente de probă suficiente cu privire la existența unui dumping, a unui prejudiciu și a unei legături de cauzalitate”) este mai scăzut decât cel necesar pentru a se ajunge la o determinare finală (7). Cerința de a furniza suficiente elemente de probă se limitează la informațiile care pot fi „disponibile în mod rezonabil” părții solicitante (8). Informațiile furnizate în cerere nu trebuie să constituie un element de probă de necontestat al existenței faptelor invocate (9). Prin urmare, aceste afirmații au fost respinse.

(15)

Primex nu a fost de acord cu selecția solicitantului pentru țara reprezentativă, și anume Brazilia. În special, Primex a susținut că: piața braziliană este mai mică decât piața chineză: societatea braziliană Usinas Siderúrgicas de Minas Gerais SA („Usiminas”) utilizată de solicitant pentru calcularea costurilor de vânzare, a cheltuielilor administrative și a altor costuri generale („costurile VAG”) și a marjelor de profit nu a fost adecvată, deoarece această societate deține o poziție dominantă pe piața internă; piața braziliană este protejată de concurența internațională la import prin taxe antidumping impuse importurilor din Ucraina, China, Africa de Sud și Coreea de Sud (10); iar importurile din Brazilia în Uniune sunt scăzute.

(16)

Pe baza informațiilor furnizate de solicitant, Comisia a analizat țara reprezentativă propusă și a considerat că Brazilia îndeplinește cerințele legale pentru a fi utilizată ca țară reprezentativă în scopul deschiderii reexaminării în perspectiva expirării măsurilor. În special, Brazilia are un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al Chinei, potrivit Băncii Mondiale, este un producător important de tablă groasă și are date ușor accesibile pentru costurile de producție și vânzare corespunzătoare. Prin urmare, Comisia a considerat că Brazilia este o alegere adecvată ca țară reprezentativă în etapa de deschidere a investigației.

(17)

Primex a susținut, de asemenea, că metodologia utilizată pentru calcularea dumpingului în cererea de reexaminare nu a fost corectă. În special, Primex a susținut că perioada de investigație (și anume 1 ianuarie 2021-31 decembrie 2021) a fost prea scurtă pentru a stabili o valoare normală reprezentativă și că aceasta este diferită de perioada din cererea de reexaminare. Primex a susținut, de asemenea, că prețul principalelor materii prime (minereu de fier, huilă de cocs și deșeuri siderurgice) a fost supus unor fluctuații puternice, în special prețul pentru minereul de fier în 2021 și, prin urmare, 2021 nu ar putea fi considerat un an reprezentativ. În plus, Primex a susținut că este discutabil dacă datele producătorului din Uniune, utilizate de solicitant în cererea pentru factorii de consum, sunt reprezentative pentru întreaga piață. În plus, Primex a susținut că metodologia utilizată de solicitant în cererea de reexaminare pentru calcularea valorii normale pentru RPC nu a fost adecvată, deoarece solicitantul a utilizat numai datele privind costurile cu forța de muncă, costurile VAG și profitul societății braziliene Usiminas. Primex a susținut, de asemenea, că cererea de reexaminare nu a inclus elemente de probă care să ateste că structura costurilor producătorilor din Uniune, brazilieni și chinezi era comparabilă. În plus, Primex a susținut că cererea de reexaminare nu a explicat dacă prețul pentru factorii individuali de producție din Brazilia este reprezentativ. De asemenea, Primex a argumentat că solicitantul a calculat în mod eronat procentul de profit ca procent din costul vânzărilor, în timp ce ar fi trebuit să fie calculat ca procent din vânzări. În plus, Primex a susținut că marja de profit reprezentativă ar trebui să fie calculată pentru o perioadă mai lungă de timp și ar trebui să includă și anul 2019, întrucât acest an nu a fost afectat de pandemia de COVID-19. În cele din urmă, Primex a susținut că marja de profit de 14 % utilizată de solicitant în cererea de reexaminare nu a fost realizabilă în condiții normale de piață. Primex a susținut, de asemenea, că cele două metode utilizate de solicitant pentru a calcula prețul de export în cererea de reexaminare nu erau adecvate.

(18)

Se deschide o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor atunci când cererea conține suficiente elemente de probă potrivit cărora expirarea măsurilor ar avea drept rezultat probabil continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului. Solicitantul a furnizat suficiente elemente de probă privind prețul de export și valoarea normală care arată că marjele de dumping ar fi semnificative în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Cifrele pe care s-au bazat valoarea normală și prețul de export au fost susținute cu suficiente elemente de probă, astfel cum a confirmat analiza efectuată de serviciile Comisiei. În practică, calculul valorii normale, precum și al prețului de export, a fost în conformitate cu principiile prevăzute la articolul 2 din regulamentul de bază și a arătat că cererea conținea suficiente elemente ce atestă existența dumpingului în cazul produsului în cauză pe piața Uniunii. În analiza legală pe care a efectuat-o, Comisia a luat în considerare numai aspectele pentru care elementele de probă erau adecvate și exacte.

(19)

Comisia a constatat că nu există nicio cerință legală în regulamentul de bază cu privire la perioada aleasă de solicitant și nici cu privire la faptul că perioada aleasă pentru investigație trebuie să fie aceeași cu cea aleasă de solicitant. În conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din regulamentul de bază, se alege o perioadă de investigație care, în cazul dumpingului, acoperă în mod normal o perioadă de cel puțin șase luni imediat anterioară inițierii procedurii. Perioada aleasă de solicitant, și anume 1 iulie 2020-30 iunie 2021, s-a încheiat cu puțin timp înainte de prezentarea cererii de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor la 26 noiembrie 2021 și, prin urmare, a fost considerată reprezentativă pentru probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului în etapa de deschidere.

(20)

În cadrul investigației inițiale, Comisia a constatat că produsul în cauză și produsul fabricat și vândut în Uniune de către industria Uniunii sunt produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază. Cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor prevede că procesul de producție al industriei Uniunii, utilizat de solicitant pentru factorii de consum, a fost similar cu procesul de producție din RPC și din țara reprezentativă. Structura costurilor și factorii de consum utilizați în cerere au fost, prin urmare, considerați reprezentativi. În temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, solicitantul a construit valoarea normală pe baza costurilor de producție și de vânzare corespunzătoare dintr-o țară reprezentativă, și anume Brazilia. Costurile din această țară au fost aplicate la ratele de consum ale factorilor de producție pentru a calcula costurile de fabricație, în timp ce costurile VAG, cheltuielile administrative și alte costuri generale, precum și profitul au fost obținute din situațiile financiare publice ale unui producător din țara reprezentativă. Ar trebui remarcat faptul că inclusiv comparația dintre costul de producție construit, fără costurile VAG și profitul producătorului din țara reprezentativă, și prețurile de export chineze ale produsului care face obiectul reexaminării către țări terțe a arătat existența dumpingului. Prin urmare, afirmațiile Primex cu privire la nivelul de profitabilitate au rămas fără obiect.

(21)

În ceea ce privește prețul de export, cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a utilizat trei metode, și anume prețul mediu de import din China către Uniune la nivelul TARIC (11), prețul mediu de export FOB din China pentru unul dintre principalele tipuri de produse către toate țările terțe și prețul mediu de export din China către toate țările terțe. S-a constatat că aceste trei metode sunt suficient de bine fundamentate pentru a respecta standardul juridic în etapa de deschidere.

(22)

CISA a susținut că cererea de reexaminare a invocat în mod excesiv păstrarea confidențialității, ceea ce a împiedicat CISA să evalueze situația economică a industriei Uniunii, precum și să răspundă afirmațiilor solicitantului din cererea de reexaminare. Acest lucru ar fi condus la o încălcare a dreptului la apărare al CISA. De exemplu, CISA s-a referit în special la anexa F1 (Capacitate), la anexa F2 (Exporturi), mai precis la exporturile chineze de tablă groasă din perioada august 2020 - iulie 2021, și la anexa N (Calcularea subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative), mai precis în ceea ce privește vânzările industriei Uniunii și datele privind costurile către UE-27 din cererea de reexaminare.

(23)

Comisia observă că anexa neconfidențială F1 conținea intervale de date privind consumul, capacitatea și producția de tablă groasă din China. Anexa neconfidențială F2 conținea un rezumat cuprinzător al prețului mediu de export din China și al volumului total al exporturilor chineze către restul lumii, precum și către primele cinci destinații de export. Anexa N neconfidențială conținea calculele complete ale subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative, precum și datele agregate privind prețul și costul mediu al industriei Uniunii. Anexa neconfidențială M conținea toți indicatorii de prejudiciu ai solicitanților, indexați pentru fiecare societate, iar anexa neconfidențială K conținea valorile agregate ale tuturor datelor necesare pentru calcularea consumului UE, inclusiv a vânzărilor, acestea fiind indexate pentru fiecare societate. Prin urmare, s-a considerat că informațiile furnizate în versiunea neconfidențială a cererii de reexaminare au fost suficient de detaliate pentru a permite o înțelegere rezonabilă a fondului informațiilor transmise cu titlu confidențial.

(24)

Articolul 19 din regulamentul de bază permite protecția informațiilor confidențiale în situații în care divulgarea lor ar avantaja în mod semnificativ un concurent sau ar avea un efect nefavorabil semnificativ pentru persoana care a furnizat informația sau pentru cea de la care a obținut-o. Informațiile furnizate în anexele limitate atașate la cerere se încadrau în aceste categorii. Comisia a considerat că versiunea cererii deschise pentru consultare de către părțile interesate conținea toate elementele de probă esențiale. Rezumatele neconfidențiale ale datelor furnizate cu titlu confidențial au fost suficient de detaliate pentru a permite o înțelegere rezonabilă a fondului informațiilor transmise cu titlu confidențial, astfel încât părțile interesate să își poată exercita dreptul la apărare pe tot parcursul procedurii. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(25)

CISA a susținut că cererea de reexaminare a inclus informații contradictorii, în special în ceea ce privește prețul de export din RPC către Uniune, care a avut un impact asupra constatărilor privind dumpingul.

(26)

Cererea de reexaminare nu conținea informații contradictorii. Solicitantul a construit valoarea normală a două tipuri de produse (S235 și S355) și a utilizat prețul de import din China la nivelul TARIC pentru clasa S235 și prețul mediu de export publicat din China pentru clasa S355. Prin urmare, solicitantul a calculat marjele de dumping prin compararea unor tipuri de produse similare. În plus, solicitantul a constatat existența unui dumping atunci când a comparat prețul mediu de vânzare din China al produsului care face obiectul reexaminării către toate țările terțe cu ambele valori normale construite. Prin urmare, afirmația a trebuit să fie respinsă.

(27)

CISA a susținut că cererea nu conținea suficiente elemente de probă privind probabilitatea continuării sau a reapariției prejudiciului. În special, CISA a susținut că nu există niciun element de probă în cerere care să demonstreze că expirarea măsurilor ar putea favoriza continuarea prejudiciului. De asemenea, CISA a exprimat îndoieli cu privire la presupusa fragilitate a industriei Uniunii și a susținut că, într-o astfel de situație, aceasta ar putea fi atribuită în întregime scăderii consumului și reducerii cererii. CISA a susținut, de asemenea, că nu exista niciun indiciu privind reapariția prejudiciului din cauza măsurilor de salvgardare ale UE privind anumite produse din oțel, printre care tabla groasă, și a faptului că exporturile de tablă groasă din China nu mai erau eligibile pentru restituiri ale TVA-ului la export.

(28)

Comisia a considerat elementele de probă prezentate în cerere ca fiind suficiente privind dumpingul, prejudiciul și legătura de cauzalitate, disponibile în mod rezonabil pentru solicitant. Principalii indicatori de prejudiciu incluși în cerere au arătat o tendință negativă pentru perioada de referință aleasă de solicitant și, prin urmare, solicitantul a susținut că a continuat să sufere un prejudiciu important.

(29)

Cu toate acestea, solicitantul a recunoscut, de asemenea, în cererea sa de reexaminare că importurile din RPC au încetat, în esență, de la instituirea măsurilor inițiale, iar situația prejudiciabilă a industriei Uniunii, precum și scăderea consumului au fost cauzate de alți factori, cum ar fi situația economiei generale, în special în proiectele de construcții și conducte, și efectul negativ al pandemiei de COVID-19. Prin urmare, solicitantul a susținut, de asemenea, probabilitatea reapariției prejudiciului în cazul expirării măsurilor și a furnizat suficiente elemente de probă în această privință, arătând că, în absența măsurilor, este susceptibil ca importurile din RPC să crească la prețuri subcotate. Prin urmare, afirmația CISA trebuie respinsă.

(30)

Primex a susținut că atât prețul de import CIF, cât și prețul de vânzare în Uniune, pe care solicitantul le-a utilizat pentru calcularea subcotării prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative în cererea de reexaminare au fost eronate și nu ar trebui să se identifice marje de subcotare a prețurilor de vânzare sau a prețurilor indicative. În plus, Primex a susținut că marja de profit utilizată pentru calcularea subcotării prețurilor indicative nu a fost atinsă, chiar dacă au fost instituite măsuri în ultimii ani.

(31)

Comisia nu a fost de acord cu faptul că subcotarea prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative din cerere a fost incorect calculată. Solicitantul a furnizat o comparație între prețul de export și prețul de vânzare în Uniune pentru cele mai frecvente tipuri de produse, ceea ce reprezintă o comparație la un nivel mai granular decât comparația dintre prețul mediu de export și prețul mediu de vânzare al industriei Uniunii propus de Primex. Metodologia solicitantului este explicată în mod clar în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, la punctul 3.6, și în anexa N, care conține un calcul pentru fiecare tip de produs reprezentativ, indicând subcotarea prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative. În plus, în ceea ce privește marja de profit utilizată de solicitant pentru calcularea subcotării prețurilor indicative, Comisia a considerat că această marjă de profit ar putea fi obținută în mod rezonabil în condiții normale de concurență în cadrul investigației inițiale. Trebuie remarcat faptul că, chiar dacă solicitantul nu ar fi furnizat niciun calcul al subcotării prețurilor indicative, existau totuși suficiente elemente de probă care să arate că prejudiciul cauzat de importurile din China care fac obiectul unui dumping ar reapărea în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(32)

CISA a susținut că raportul pe care s-a bazat Comisia nu a respectat standardele privind elementele de probă imparțiale și obiective și dovezile cu valoare probatorie suficientă, având în vedere în special faptul că a fost elaborat de Comisie cu scopul specific de a facilita depunerea unei plângeri de către industriile Uniunii în domeniul măsurilor comerciale. În plus, CISA a susținut că, întrucât raportul a fost publicat în 2017, acesta nu putea reflecta presupusele distorsiuni pentru perioada de investigație care acoperă anul calendaristic 2021.

(33)

Comisia nu a fost de acord. Comisia a observat că raportul este un document cuprinzător bazat pe elemente de probă ample și obiective, incluzând acte legislative, reglementări și alte documente oficiale de politică publicate de Guvernul Republicii Populare Chineze („GC”), rapoarte ale unor părți terțe din partea organizațiilor internaționale, studii academice și articole elaborate de cercetători, precum și alte surse independente fiabile. El a fost pus la dispoziția publicului în decembrie 2017, astfel încât orice parte interesată ar fi avut numeroase posibilități de a prezenta obiecții, completări sau observații cu privire la raport și la elementele de probă pe care se bazează acesta, dar nici GC și nici alte părți nu au prezentat argumente sau elemente de probă care să contrazică sursele incluse în raport. De asemenea, în ceea ce privește argumentul potrivit căruia raportul nu mai era de actualitate, Comisia a remarcat, în special, că principalele documente de politică și elemente de probă conținute în raport, inclusiv planurile cincinale relevante și legislația aplicabilă produsului care face obiectul reexaminării, erau, în cea mai mare parte, încă relevante în cursul PIR și că niciuna dintre părți nu a dovedit că această situație s-ar fi schimbat. China a început să publice noi planuri cincinale numai în cursul anului 2021 și multe dintre aceste planuri au fost făcute publice abia în a doua jumătate a anului. Acest lucru a fost confirmat ulterior prin cercetările specifice cazului întreprinse de Comisie, rezumate mai sus.

(34)

În al doilea rând, CISA a susținut că Acordul antidumping al OMC („Acordul privind PAD”) nu recunoaște conceptul de distorsiuni semnificative prevăzut la articolul 2.2 din Acordul privind PAD. În schimb, dispoziția permite construirea valorii normale într-un număr limitat de condiții specifice, iar distorsiunile semnificative nu se numără printre aceste condiții. În plus, CISA a susținut că articolul 2.2 din Acordul privind PAD permite doar utilizarea costului de producție din țara de origine, plus o sumă rezonabilă pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și alte costuri generale și profituri, în timp ce articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază permite utilizarea datelor dintr-o țară reprezentativă adecvată și, prin urmare, este incompatibil cu normele OMC. În plus, CISA a susținut că orice valoare construită ar trebui să fie calculată în conformitate cu articolul 2.2.1.1 din Acordul privind PAD și în concordanță cu interpretarea dată de Organul de apel al OMC în cauza UE – Biomotorină (DS473), precum și de grupul special de soluționare a litigiilor al OMC în cauza UE – Metodologii de ajustare a costurilor II (Rusia) (DS494), care nu menționează conceptul de distorsiuni semnificative și nici posibilitatea de a nu lua în considerare datele societății exportatoare.

(35)

Comisia a considerat că dispozițiile de la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază sunt pe deplin compatibile cu obligațiile Uniunii Europene în baza normelor OMC și cu jurisprudența citată de CISA. În primul rând, Comisia consideră conceptul de „distorsiuni semnificative” ca fiind compatibil cu Acordul privind PAD. În plus, în opinia Comisiei, în conformitate cu decizia grupului special al OMC și al Organului de apel în cauza UE-Biomotorină (DS473), dispozițiile regulamentului de bază care se aplică în general tuturor membrilor OMC, cum este articolul 2 alineatul (5) al doilea paragraf, permit utilizarea datelor dintr-o țară terță, ajustate în mod corespunzător, atunci când o astfel de ajustare este necesară și justificată. Existența unor distorsiuni semnificative face ca prețurile și costurile din țara exportatoare să fie inadecvate pentru construirea valorii normale. În aceste condiții, articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază prevede construirea costurilor de producție și de vânzare pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate, inclusiv cele dintr-o țară reprezentativă adecvată cu un nivel de dezvoltare asemănător celui din țara exportatoare. În ceea ce privește DS494, raportul grupului special în acest litigiu a considerat în mod specific că dispozițiile articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază sunt în afara domeniului de aplicare al litigiului. Totodată, Comisia a reamintit că atât UE, cât și Federația Rusă au contestat constatările grupului special, care nu sunt definitive și, în consecință, în conformitate cu jurisprudența consacrată a OMC, nu au niciun statut juridic în cadrul sistemului OMC, deoarece nu au fost aprobate de Organul de soluționare a litigiilor printr-o decizie a membrilor OMC. Prin urmare, Comisia a respins această afirmație.

(36)

În al treilea rând, CISA a argumentat că practica de a face trimitere la investigațiile anterioare ca „elemente de probă” privind anumite acuzații, astfel cum a făcut solicitantul în cererea din prezenta investigație, nu ar rezista, probabil, abordării Organului de apel privind sarcina probei, astfel cum este prevăzută în hotărârea Organului de apel al OMC în cauza SUA – Taxe antidumping și compensatorii definitive asupra anumitor produse (China) (DS379).

(37)

Comisia a reamintit că, în cauza DS379, hotărârea Organului de apel a stabilit în mod explicit că trimiterile încrucișate de la o hotărâre la alta sunt permise, în cazul în care există o strânsă suprapunere temporală și de fond între cele două investigații. O astfel de suprapunere de fond există în mod clar între prezenta investigație și investigația privind GOES („produse laminate plate din oțeluri cu siliciu numite «magnetice» cu grăunți orientați”) menționată în cerere, deoarece nu numai că ambele investigații au vizat sectorul siderurgic din China, ci a existat și un decalaj de doar șase luni între perioada de investigație în cazul GOES (1 iulie 2019-30 iunie 2020) și PIR în cazul prezentei investigații (1 ianuarie 2021-31 decembrie 2021).

(38)

În al patrulea rând, CISA a ridicat problema celui de al 13-lea plan cincinal („planul cincinal”), subliniind că, pe de o parte, planul nu ar trebui să fie considerat obligatoriu, ci mai degrabă un document de politică generală, care există și în UE, și că, pe de altă parte, PIR nu se încadrează în perioada vizată de cel de al 13-lea plan cincinal. În plus, CISA susține că cererea continuă să facă referire la cel de al 13-lea plan cincinal, indicând faptul că nu există niciun element în cel de al 14-lea plan cincinal care să reducă controalele statului asupra economiei RPC, în general, sau asupra sectorului siderurgic, în special.

(39)

Acest argument nu a putut fi acceptat. În primul rând, China aplică un ciclu de planificare periodic pe cinci ani. În ciclul respectiv, documentele individuale de planificare pentru ciclul următor sunt deja elaborate în cursul ciclului anterior, deși, în același timp, documentele individuale de planificare din ciclul următor pot fi publicate în mod oficial cu o anumită întârziere după expirarea documentelor de planificare corespunzătoare din ciclul anterior. Faptul că data oficială de încheiere a celui de al 13-lea plan cincinal poate să nu se încadreze în perioada investigației de reexaminare sau că cel de al 14-lea plan cincinal relevant a fost publicat cu un anumit decalaj de timp după încheierea perioadei de planificare anterioare nu poate modifica natura sistemului de planificare din China, în care autoritățile și operatorii economici se regăsesc întotdeauna ca făcând parte a ciclului de planificare. Comisia a subliniat, de asemenea, că planurile cincinale publicate de GC nu sunt doar documente de orientare generale, ci au un caracter obligatoriu din punct de vedere juridic. În acest sens, Comisia a făcut trimitere la analiza detaliată a planurilor din capitolul 4 al raportului, cu o secțiune dedicată în mod specific caracterului obligatoriu al planurilor în secțiunea 4.3.1. Atât cel de al 14-lea plan cincinal, cât și cel de al 13-lea plan cincinal reamintesc în mod explicit tuturor autorităților să pună în aplicare cu diligență planurile: „Vom consolida sistemele de gestionare a planificării, cum ar fi cataloagele și listele, compilarea și arhivarea, precum și alinierea și coordonarea, vom elabora liste și cataloage, cum ar fi planurile speciale la nivel național din cadrul celui de al «14-lea plan cincinal», vom promova arhivarea planurilor care se bazează pe platforma națională integrată de informare în materie de planificare și vom reuni diverse planuri sub o conducere unificată. Vom stabili și îmbunătăți mecanismele de aliniere și coordonare a planificării, vom alinia planurile aprobate de Comitetul Central [al Partidului Comunist Chinez («PCC»)] și de Consiliul de Stat și planurile de dezvoltare provincială cu acest plan înainte de a fi supus aprobării, ne vom asigura că amenajarea teritoriului la nivel național, planificarea specială, planificarea regională și alte niveluri de planificare sunt coordonate cu acest plan în ceea ce privește obiectivele principale, direcțiile de dezvoltare, configurația generală, politicile majore, proiectele majore și prevenirea și controlul riscurilor” (12). În plus, cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime prevede că „toate localitățile trebuie să se familiarizeze mai bine cu acest plan și să includă conținutul principal și proiectele majore ale acestuia în sarcinile lor locale primare”, în timp ce „oțelul și alte sectoare esențiale trebuie să formuleze avize specifice de punere în aplicare bazate pe obiectivele și sarcinile acestui plan” (13). Prin urmare, afirmația CISA trebuie respinsă.

(40)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea constitui un eșantion din rândul părților interesate, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(41)

În avizul de deschidere, Comisia a declarat că a selectat cu titlu provizoriu un eșantion de producători din Uniune. Comisia a selectat eșantionul în temeiul dispozițiilor de la articolul 17 din regulamentul de bază. Comisia a selectat eșantionul pe baza producției și a vânzărilor produsului similar în Uniune în perioada investigației de reexaminare, și anume între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2021. Acest eșantion provizoriu a fost format din trei producători din Uniune. Producătorii din Uniune incluși în eșantion au reprezentat peste 25 % din volumul total estimat al producției Uniunii și peste 31 % din volumul total estimat al vânzărilor produsului similar în Uniune. În conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a invitat părțile interesate să prezinte observații cu privire la eșantionul provizoriu. Nu s-au primit observații.

(42)

În nota din 8 martie 2022, Comisia a confirmat că eșantionul selectat în mod provizoriu este eșantionul definitiv, acesta fiind considerat reprezentativ pentru industria Uniunii.

(43)

Pentru a decide dacă eșantionarea era necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat importatorilor neafiliați să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere.

(44)

Nu s-a prezentat niciun importator neafiliat.

(45)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor-exportatori din Republica Populară Chineză să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii Republicii Populare Chineze pe lângă Uniunea Europeană să identifice și/sau să contacteze alți eventuali producători-exportatori care ar putea fi interesați să participe la investigație.

(46)

Niciunul dintre producătorii-exportatori din țara în cauză nu a furnizat informațiile solicitate și nu a fost de acord să fie inclus în eșantion.

(47)

Comisia a trimis GC un chestionar referitor la existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(48)

Comisia a trimis scrisori cu un link către un chestionar producătorilor din Uniune incluși în eșantion:

(49)

Același chestionar a fost pus la dispoziție și în dosarul destinat consultării de către părțile interesate și online pe site-ul DG Comerț (14) în ziua deschiderii investigației.

(50)

S-au primit răspunsuri la chestionar din partea celor trei producători din Uniune incluși în eșantion.

(51)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat, de asemenea, utilizatorii și asociațiile lor reprezentative, sindicatele și organizațiile reprezentative ale consumatorilor să furnizeze informații privind interesul Uniunii și să completeze un chestionar specific.

(52)

S-au primit răspunsuri la chestionarul destinat utilizatorilor produsului care face obiectul reexaminării de la trei societăți:

(53)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau a reapariției dumpingului și a prejudiciului și interesul Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următoarelor societăți:

(54)

Comisia intenționa să efectueze o vizită de verificare la sediul principalului utilizator independent (Vestas), dar societatea nu a fost suficient de cooperantă pentru a permite efectuarea unei astfel de vizite.

(55)

La 28 februarie 2023, Comisia a informat toate părțile interesate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora intenționa să instituie o taxă antidumping definitivă la importurile de tablă groasă originară din RPC („comunicarea constatărilor finale”). Tuturor părților li s-a acordat o perioadă în care să poată prezenta observații cu privire la comunicarea constatărilor finale. Comisia a primit observații din partea solicitantului și din partea CISA.

(56)

În urma comunicării constatărilor finale, părților interesate li s-a acordat posibilitatea de a fi audiate în conformitate cu dispozițiile prevăzute la punctul 5.8 din avizul de deschidere. A avut loc o audiere privind comunicarea constatărilor finale cu CISA.

(57)

Produsul care face obiectul reexaminării este identic cu cel din investigația inițială, și anume produsele plate din oțeluri aliate sau nealiate (cu excepția oțelurilor inoxidabile, a oțelurilor cu siliciu numite „magnetice”, a oțelurilor de scule și a oțelurilor rapide), laminate la cald, neplacate și neacoperite, nerulate, cu o grosime de peste 10 mm și o lățime de minimum 600 mm sau cu o grosime de minimum 4,75 mm și de maximum 10 mm și cu o lățime de minimum 2 050 mm („produsul care face obiectul reexaminării” sau „tablă groasă”).

(58)

Tabla groasă este utilizată la fabricarea de echipamente pentru construcții, minerit și carotaj; vase de presiune; oleoducte și gazoducte; construcții navale, poduri și clădiri.

(59)

Produsul care face obiectul prezentei investigații este produsul care face obiectul reexaminării, originar din China, încadrat în prezent la codurile NC ex 7208 51 20, ex 7208 51 91, ex 7208 51 98, ex 7208 52 91, ex 7208 90 20, ex 7208 90 80, 7225 40 40, ex 7225 40 60 și ex 7225 99 00 (coduri TARIC: 7208512010, 7208519110, 7208519810, 7208529110, 7208902010, 7208908020, 7225406010 și 7225990045). Codurile NC și TARIC sunt menționate doar cu titlu informativ, fără a aduce atingere eventualei modificări ulterioare a clasificării tarifare.

(60)

Astfel cum s-a stabilit în investigația inițială, prezenta investigație de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor a confirmat faptul că următoarele produse au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază, precum și aceleași utilizări principale:

(61)

Prin urmare, aceste produse sunt considerate produse similare în înțelesul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(62)

În perioada investigației de reexaminare, tabla groasă din RPC a fost importată în cantități neglijabile; prin urmare, acest lucru nu a putut sta la baza constatării continuării dumpingului. Comisia a analizat așadar probabilitatea reapariției dumpingului în secțiunea următoare.

(63)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a investigat probabilitatea reapariției dumpingului în cazul expirării măsurilor. Au fost analizate următoarele elemente: capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC, atractivitatea pieței Uniunii și prețurile de export către piețele țărilor terțe, precum și posibila capacitate de absorbție a piețelor țărilor terțe.

(64)

Astfel cum se menționează în considerentul 46, niciunul dintre producătorii din RPC nu a cooperat în cadrul investigației. Prin urmare, Comisia a informat autoritățile din RPC că, din cauza lipsei de cooperare, Comisia poate aplica articolul 18 din regulamentul de bază cu privire la constatările referitoare la producătorii-exportatori din RPC. Comisia nu a primit nicio observație și nicio cerere pentru intervenția consilierului-auditor în această privință.

(65)

În consecință, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, constatările cu privire la probabilitatea reapariției dumpingului s-au bazat pe datele disponibile, în special pe informațiile actualizate corespunzător din cererea de reexaminare, dacă au fost disponibile, pe informațiile obținute de la solicitant și pe informații din alte surse aflate la dispoziția publicului, în special Global Trade Atlas („GTA” (15)).

(66)

În conformitate cu informațiile furnizate de solicitant în cererea de reexaminare, capacitatea de producție pentru tabla groasă din RPC în cursul PIR s-a bazat pe două surse de informații, cum ar fi CRU (16) și MCI (17). Potrivit raportului CRU, China a avut o capacitate de producție de tablă groasă de 94 de milioane de tone în 2021, cu o producție efectivă de 86 de milioane de tone, capacitatea neutilizată rămasă fiind de cel puțin 8 milioane de tone. Potrivit MCI, China a avut o capacitate de producție de tablă groasă de 113 milioane de tone în 2021, cu o producție efectivă de 99 de milioane de tone, capacitatea neutilizată rămasă fiind de cel puțin 14 milioane de tone.

(67)

Prin urmare, rezultă că capacitatea neutilizată din China este cuprinsă între 8 și 14 milioane de tone, ceea ce este suficient pentru a acoperi întregul consum la nivelul Uniunii în cursul PIR, care a fost de 8,2 milioane de tone, astfel cum se indică în tabelul 2 din considerentul 177. Solicitantul a considerat că, având în vedere capacitatea neutilizată atât de mare, importurile din China către Uniune ar putea crește la peste 1 milion de tone pe an, astfel cum s-a întâmplat în perioada de investigație (2015) a investigației inițiale (18).

(68)

Astfel cum se indică în considerentul 13, Primex a susținut că capacitatea de producție de tablă groasă a Chinei a fost indicată foarte diferit în funcție de sursă, că originea datelor inițiale nu a fost indicată și că scăderea capacității neutilizate în perioada 2018-2021 a sugerat că exporturile potențiale din China către Uniune au devenit din ce în ce mai reduse în ultimii ani.

(69)

Solicitantul a clarificat faptul că estimările capacității s-au bazat pe două rapoarte detaliate furnizate de părți terțe independente, și anume CRU și MCI, pe baza datelor furnizate de un număr substanțial de societăți chineze. În plus, solicitantul a susținut că scăderea capacității neutilizate a fost asociată cu o creștere a consumului aparent din China până în 2020, urmată de o scădere a consumului din 2021 și de o prognoză de slăbire continuă a economiei chineze. Consumul de tablă groasă în China a fost de aproximativ 85 de milioane de tone în 2021. Solicitantul a afirmat, de asemenea, că Fondul Monetar Internațional a raportat că creșterea din China a scăzut semnificativ de la începutul anului 2022 (19). În plus, potrivit OCDE, încetinirea consumului de oțel a început în iulie 2021, când sectorul construcțiilor a înregistrat o scădere (20). Conform cunoștințelor de piață ale unuia dintre producătorii din Uniune, se preconizează că China va înregistra o creștere negativă a cererii de tablă groasă pe termen mediu.

(70)

Prin urmare, solicitantul a susținut că există probabilitatea să scadă și mai mult consumul chinez de tablă groasă, ceea ce ar duce la o creștere continuă a capacității neutilizate și la o presiune mai mare asupra producătorilor chinezi de a găsi piețe din țări terțe pentru capacitate excedentară de producție de oțel.

(71)

Solicitantul a susținut, de asemenea, că o creștere bruscă a importurilor de plăci chineze (cod NC 7207 12 10) în Uniune în perioada iunie-august 2022 demonstrează existența unor mari capacități neutilizate în China și capacitatea acesteia de a transporta cantități foarte mari de oțel în Uniune într-un interval de timp foarte scurt.

(72)

Comisia a considerat că informațiile furnizate în cerere, astfel cum au fost clarificate de solicitant, precum și elementele de probă pe care le-a furnizat cu privire la o reducere anticipată a consumului în China și la creșterea recentă a importurilor de plăci, au sugerat că capacitatea neutilizată de tablă groasă din China este substanțială și este puțin probabil să scadă pe termen mediu. Prin urmare, Comisia a respins argumentele prezentate de Primex.

(73)

Așadar, Comisia a constatat că exista o capacitate neutilizată substanțială pentru a crește exporturile către Uniune în cantități substanțiale, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(74)

Conform informațiilor furnizate de solicitant în cererea de reexaminare, piața tablei groase din Uniune se numără printre cele mai mari piețe din lume. În plus, capacitatea producătorilor chinezi, astfel cum se prevede în considerentul 66, este mai mare decât consumul din China, astfel cum se prevede în considerentul 69, cu cel puțin 9 milioane de tone, ceea ce îi determină pe producătorii chinezi să caute piețe pe care să își exporte supracapacitatea.

(75)

Solicitantul a indicat în cererea de reexaminare că marii producători chinezi de tablă groasă, cum ar fi Baoshan Iron & Steel Co., Ltd. („Baosteel”) și Wuhan Iron & Steel Co., Ltd. („WISCO”), au înființat societăți comerciale în Uniune pentru a facilita importurile pe care le realizează în Uniune. Această situație a fost confirmată în Regulamentul de punere în aplicare al Comisiei de instituire a unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de anumite GOES originare, printre alte țări, din RPC (21).

(76)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 67, importurile de tablă groasă din China au depășit 1 milion de tone în 2015, înainte de instituirea taxelor antidumping. Prin urmare, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, este probabil ca exportatorii chinezi să fie din nou atrași să exporte volume substanțiale pe piața Uniunii.

(77)

Primex a susținut că măsurile de salvgardare aplicate tablei groase [ajustate prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/434 (22)] au limitat importurile în Uniune până la 30 iunie 2024. Primex a argumentat că importurile din China intră sub incidența contingentului pentru alte țări și că importurile din această categorie în 2021 au fost de aproximativ 370 000 de tone. Această societate a susținut că, întrucât alte țări nu vor opri exporturile către Uniune, China nu va avea acces la întregul contingent alocat altor țări.

(78)

Solicitantul a observat, de asemenea, în cererea de reexaminare, că actualele măsuri de salvgardare ale UE privind importurile de anumite produse din oțel nu restricționează în mod semnificativ volumele importurilor de tablă groasă.

(79)

Cu toate acestea, pentru perioada 1 iulie 2022-30 iunie 2023, contingentul tarifar total pentru plăcile de tablă quarto din oțeluri nealiate și din alte oțeluri aliate a fost stabilit la peste 3,2 milioane de tone, din care aproximativ 2,2 milioane de tone din sunt alocate țărilor din categoria „alte țări”, în care este inclusă China. În plus, pentru perioada 1 iulie 2023-30 iunie 2024, contingentul a fost stabilit la aproximativ 3,4 milioane de tone, din care aproximativ 2,3 milioane de tone sunt alocate țărilor din categoria „alte țări”, în care este inclusă și China (23). Importurile de tablă groasă din țări din categoria „alte țări” (și anume cu excepția Ucrainei) au atins un volum total mai mic de 0,8 milioane de tone în cursul PIR, astfel cum se indică în tabelele 3 și 5; prin urmare, China are posibilitatea să crească importurile la peste 1 milion de tone fără a fi afectată de măsurile de salvgardare.

(80)

Comisia consideră că contingentul disponibil pentru importurile din China este, prin urmare, substanțial, iar existența contingentului nu ar afecta atractivitatea pieței Uniunii, în cazul în care s-ar permite expirarea taxelor antidumping, în timp ce importurile din cadrul contingentului substanțial ar fi în continuare disponibile.

(81)

În plus, pentru a avea un indiciu privind comportamentul probabil în materie de prețuri către Uniune în absența măsurilor, Comisia a comparat, de asemenea, prețul de export din China către țări terțe cu valoarea normală chineză.

(82)

În lipsa unei cooperări din partea producătorilor-exportatori chinezi și a GC, Comisia a determinat valoarea normală pe baza informațiilor furnizate în cererea de reexaminare formulată în perspectiva expirării măsurilor și a altor informații disponibile, astfel cum se explică în secțiunea următoare.

(83)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la momentul deschiderii investigației care tind să demonstreze existența unor distorsiuni semnificative în RPC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a deschis investigația în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(84)

Pentru a obține informațiile pe care le-a considerat necesare pentru investigația sa cu privire la presupusele distorsiuni semnificative, Comisia a trimis un chestionar către GC. În plus, la punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării avizului de deschidere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu s-a primit niciun răspuns la chestionar din partea GC. Ulterior, Comisia a informat GC că va folosi datele disponibile în sensul articolului 18 din regulamentul de bază pentru a stabili existența distorsiunilor semnificative în RPC.

(85)

La punctul 5.3.2 din avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată în temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate și a sugerat Brazilia în acest sens. Comisia a precizat, de asemenea, că va examina și alte țări care ar putea fi adecvate, în conformitate cu criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(86)

La 16 decembrie 2022, prin intermediul unei note adresate părților interesate, Comisia a informat părțile interesate cu privire la sursele relevante pe care intenționează să le utilizeze pentru stabilirea valorii normale („nota”), considerând Brazilia țară reprezentativă. Comisia a informat, de asemenea, părțile interesate că va stabili costurile VAG și profiturile pe baza informațiilor referitoare la societățile Usinas Siderúrgicas de Minas Gerais („Usiminas”) și Gerdau S/A („Gerdau”), producători ai produsului care face obiectul reexaminării, din țara reprezentativă.

(87)

În observațiile sale cu privire la notă, solicitantul a susținut că Comisia ar trebui să ia în considerare și alți factori de producție utilizați la fabricarea tablelor grele, cum ar fi sârma din aluminiu nealiat, deșeurile și resturile de aluminiu, feroaliajele, ferosiliciul, apa, uleiurile grele, acetilena etc.

(88)

În notă, Comisia a prezentat principalii factori de producție. Pe lângă acești factori de producție, Comisia a adăugat, de asemenea, consumabilele și cheltuielile generale, astfel cum se explică în considerentele 139 și 149. În plus, având în vedere că investigația actuală este o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, care nu necesită un calcul precis al marjei de dumping, ci mai degrabă stabilirea probabilității continuării sau a reapariției dumpingului, Comisia a considerat că, în acest caz, s-ar putea concentra, în mod excepțional, asupra principalilor factori de producție pentru calcularea valorii normale. În plus, astfel cum se specifică în considerentele 184 și 185, importurile produsului în cauză din RPC au fost neglijabile în perioada investigației de reexaminare. Prin urmare, valoarea normală construită va fi utilizată numai pentru comparația cu prețul de export chinez către țări terțe.

(89)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „[v]aloarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(90)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „în cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate”, și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”.

(91)

Astfel cum se explică în continuare, Comisia a concluzionat în prezenta investigație că, pe baza dovezilor disponibile, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază a fost adecvată.

(92)

În cadrul investigațiilor recente privind sectorul siderurgic din RPC (24), Comisia a constatat existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază.

(93)

În cadrul investigațiilor respective, Comisia a constatat că în RPC există o intervenție substanțială a statului, ceea ce duce la distorsionarea alocării efective a resurselor în conformitate cu principiile pieței (25). În special, Comisia a concluzionat că, în sectorul oțelului, care reprezintă principala materie primă utilizată la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării, nu numai că persistă un grad substanțial de proprietate a GC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază (26), dar GC este, de asemenea, în măsură să intervină în procesul de stabilire a prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază (27). Comisia a constatat, de asemenea, că prezența și intervenția statului pe piețele financiare, precum și în furnizarea de materii prime și de factori de producție au un efect suplimentar de distorsionare asupra pieței. Într-adevăr, în ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat concentrarea resurselor în sectoarele desemnate de GC ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic, în locul alocării acestora în conformitate cu forțele pieței (28). În plus, Comisia a concluzionat că legislația chineză privind falimentul și proprietatea nu funcționează în mod corespunzător în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază, ceea ce generează distorsiuni, în special atunci când întreprinderile insolvente sunt menținute pe linia de plutire și când sunt atribuite drepturi de folosință asupra terenurilor în RPC (29). În aceeași ordine de idei, Comisia a constatat distorsiuni ale costurilor salariale în sectorul siderurgic în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază (30), precum și distorsiuni pe piețele financiare în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, în special în ceea ce privește accesul la capital al întreprinderilor din RPC (31).

(94)

La fel ca în investigațiile anterioare referitoare la sectorul siderurgic din RPC, Comisia a analizat, în prezenta investigație, dacă este adecvat sau nu să utilizeze prețurile și costurile interne din RPC, dată fiind existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Comisia a făcut această analiză pe baza dovezilor disponibile la dosar, inclusiv a elementelor de probă conținute în cerere, precum și în documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul investigațiilor în materie de apărare comercială (32) („raportul”), care se bazează pe sursele disponibile în mod public. Această analiză a inclus examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia RPC în general, dar și a situației specifice a pieței din sectorul relevant, inclusiv a produsului care face obiectul reexaminării. Comisia a completat în continuare aceste elemente de probă cu propriile cercetări privind diferitele criterii relevante pentru a confirma existența unor distorsiuni semnificative în RPC, astfel cum s-a constatat și în investigațiile sale anterioare în această privință.

(95)

Solicitantul a susținut în cerere că prețurile și costurile produselor siderurgice din RPC, inclusiv ale produsului care face obiectul reexaminării, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă. Potrivit cererii, toți factorii de producție – terenuri, energie, capital, materii prime și forță de muncă – sunt afectați în egală măsură de distorsiuni. În sprijinul acestei poziții, în cerere s-a făcut referire la o serie de surse de informații disponibile publicului, cum ar fi raportul, concluziile formulate de Departamentul de Comerț al SUA (33), recentele investigații ale Comisiei cu privire la sectorul siderurgic al Chinei (34), cel de al 13-lea plan cincinal pentru dezvoltarea economică și socială națională a RPC, precum și cel de al 14-lea plan cincinal pentru dezvoltarea economică și socială națională a RPC.

(96)

Având în vedere cele menționate, în cerere s-a subliniat că:

(97)

GC nu a prezentat observații și nu a furnizat elemente de probă care să susțină sau să infirme elementele de probă existente la dosarul cazului, inclusiv raportul și elementele de probă suplimentare furnizate de solicitant, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față.

(98)

În special în sectorul produsului care face obiectul reexaminării, și anume sectorul siderurgic, persistă un grad substanțial de proprietate a GC în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) prima liniuță din regulamentul de bază. Având în vedere că niciun exportator chinez al produsului care face obiectul reexaminării nu a cooperat, nu se poate stabili proporția exactă a producătorilor privați și a celor deținuți de stat. Cu toate acestea, investigația a confirmat că cei mai mari doi producători din sectorul siderurgic, și anume Angang Steel Group („Ansteel”) și Baowu, sunt fie integral deținuți de stat, fie statul deține o participație majoritară. În orice caz, chiar și atunci când este posibil să nu fie disponibile informații specifice pentru produsul care face obiectul reexaminării, sectorul reprezintă un subsector al industriei siderurgice și, prin urmare, constatările privind sectorul siderurgic sunt considerate sugestive și pentru produsul care face obiectul reexaminării.

(99)

Atât întreprinderile publice, cât și cele private din sectorul siderurgic fac obiectul supravegherii în privința politicilor și a îndrumării. Cele mai recente documente de politică ale Chinei privind sectorul siderurgic confirmă importanța continuă pe care GC o acordă sectorului, inclusiv intenția de a interveni în acest sector pentru a-l modela în conformitate cu politicile guvernamentale. Acest fapt este exemplificat de proiectul de aviz orientativ al Ministerului Industriei și Tehnologiei Informației privind promovarea unei dezvoltări de înaltă calitate a industriei siderurgice, care solicită consolidarea în continuare a bazei industriale și îmbunătățirea semnificativă a nivelului de modernizare a lanțului industrial (35), prin cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime, conform căruia sectorul va „adera la combinația dintre poziția de lider de piață și promovarea guvernamentală” și va „cultiva un grup de întreprinderi de vârf cu o poziție de lider în domeniul ecologiei și o competitivitate de bază” (36) sau, de asemenea, prin cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei deșeurilor siderurgice, ale cărui obiective principale sunt „creșterea continuă a ratei de valorificare a deșeurilor siderurgice, astfel încât, până la sfârșitul celui de al 14-lea plan cincinal, rata totală a deșeurilor din producția națională de oțel va ajunge la 30 %.” (37)

(100)

Exemple similare ale intenției autorităților chineze de a supraveghea și a direcționa evoluțiile din acest sector pot fi observate la nivel provincial, cum ar fi în provincia Hebei, care intenționează să „pună în aplicare constant dezvoltarea grupurilor de organizații, să accelereze reforma proprietății mixte a întreprinderilor deținute de stat, să se concentreze asupra promovării fuziunii și reorganizării transregionale a întreprinderilor private din domeniul fierului și oțelului și să depună eforturi pentru a înființa 1-2 grupuri mari de talie mondială, 3-5 grupuri mari cu influență internă pentru sprijin” și să „extindă în continuare canalele de reciclare și de circulație a deșeurilor siderurgice, să consolideze sortarea și clasificarea deșeurilor siderurgice” (38). În mod similar, Planul de punere în aplicare din Henan pentru transformarea și modernizarea industriei siderurgice în cursul celui de al 14-lea plan cincinal prevede „construirea de baze specifice de producție a oțelului [...], construirea a 6 baze specifice de producție a oțelului în Anyang, Jiyuan, Pingdingshan, Xinyang, Shangqiu, Zhouou etc., precum și creșterea dimensiunii, a intensității, a specializării și a gradului de diferențiere al industriei. Printre acestea, până în 2025, capacitatea de producție de fontă brută din Anyang va fi controlată în limita a 14 milioane de tone, iar capacitatea de producție de oțel brut va fi controlată în limita a 15 milioane de tone” (39). Alte obiective de politică industrială pot fi observate și în documentele de planificare ale altor provincii, cum ar fi Jiangsu (40), Shandong (41), Shanxi (42), Liaoning Dalian (43) sau Zhejiang (44).

(101)

În ceea ce privește faptul că GC este în măsură să intervină în procesul de stabilire a prețurilor și a costurilor prin prezența statului în cadrul firmelor în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a doua liniuță din regulamentul de bază, din cauza lipsei de cooperare din partea producătorilor-exportatori, a fost imposibil să se stabilească în mod sistematic existența unor legături personale între producătorii produsului care face obiectul reexaminării și PCC. Cu toate acestea, având în vedere că produsul care face obiectul reexaminării reprezintă un subsector al sectorului siderurgic, informațiile disponibile cu privire la producătorii de oțel sunt relevante și pentru produsul care face obiectul reexaminării.

(102)

De exemplu, președintele Ansteel are în același timp funcția de secretar al comitetului de partid. În mod similar, președintele și directorul general al Ansteel ocupă funcția de secretar adjunct al comitetului de partid (45). În cazul Baowu, președintele Baosteel, care este o filială deținută în proporție de 100 % de Baowu, deține totodată funcția de secretar al comitetului de partid, în timp ce directorul executiv are, de asemenea, funcția de secretar adjunct al comitetului de partid, iar directorul general adjunct are funcția de membru al comisiei permanente a comitetului de partid (46).

(103)

În plus, comitetul de partid al Ansteel a emis un raport privind studiul și punerea în aplicare a spiritului discursului important al secretarului general Xi Jinping cu ocazia zilei de „1 iulie”, prezentat la 22 iulie 2022: „Trebuie să depunem multe eforturi pentru a pune în aplicare spiritul discursului important cu ocazia zilei din «1 iulie» al secretarului general Xi Jinping, să comparăm cu atenție mecanismele și dispozițiile comitetului de partid al Grupului Ansteel, să examinăm și să formulăm «acțiuni opționale», să analizăm îndeaproape situația reală a promovării strategiei de dezvoltare a celui de Al 14-lea plan cincinal și să efectuăm cercetări în vederea realizării unor investigații aprofundate, să îndeplinim bine acțiunile practice și să înființăm în mod corespunzător noi afaceri” (47). La 2 aprilie 2021, afilierea lor la partid a fost evidențiată în cadrul unei reuniuni sindicale în cadrul Grupului Ansteel, unde au declarat că „organizațiile sindicale de la toate nivelurile Grupului Ansteel ar trebui să adere la conducerea partidului, să reflecte responsabilitatea politică a sindicatelor și să servească în mod conștient la dezvoltarea generală de înaltă calitate a Grupului Ansteel.” (48)

(104)

În plus, astfel cum s-a raportat pe site-ul Baowu: „Baowu pune în aplicare pe deplin cerințele din «Avizul cu privire la consolidarea conducerii partidului în ceea ce privește îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor centrale», optimizează în mod sistematic sistemul de luare a deciziilor importante și elaborează măsurile de punere în aplicare pentru sistemul de luare a deciziilor de tipul «trei importante și una mare», lista competențelor și a responsabilităților de luare a deciziilor în cazul unor chestiuni majore, precum și pentru consiliul de administrație.” (49)

(105)

În plus, în sectorul produsului care face obiectul reexaminării sunt în vigoare politici discriminatorii în favoarea producătorilor interni sau care influențează în alt mod piața în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a treia liniuță din regulamentul de bază. Chiar dacă în cursul investigației nu s-a putut identifica niciun document de politică specific care să îndrume în mod special dezvoltarea sectorului de tablă groasă în sine, acesta beneficiază de pe urma îndrumării și a intervenției statului în sectorul siderurgic, având în vedere că produsul care face obiectul reexaminării reprezintă unul dintre subsectoarele sale.

(106)

Industria siderurgică este considerată, în continuare, de GC ca fiind o industrie-cheie (50). Acest lucru este confirmat în numeroasele planuri, directive și alte documente având ca obiect oțelul, care sunt publicate la nivel național, regional și municipal. În cadrul celui de al 14-lea plan cincinal adoptat în martie 2021, GC a desemnat industria siderurgică pentru transformare și modernizare, precum și pentru optimizare și ajustare structurală (51). În mod similar, cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime, aplicabil și industriei siderurgice, enumeră sectorul ca fiind „piatra de temelie a economiei reale” și „un domeniu-cheie care modelează avantajul competitiv internațional al Chinei” și stabilește o serie de obiective și metode de lucru care ar stimula dezvoltarea sectorului siderurgic în perioada 2021-2025, precum modernizarea tehnologică, îmbunătățirea structurii sectorului (nu în ultimul rând, prin intermediul unor concentrări suplimentare ale întreprinderilor) sau transformarea digitală (52).

(107)

Cealaltă materie primă importantă utilizată pentru fabricarea tablei groase este minereul de fier. Minereul de fier este menționat, de asemenea, în cel de al 14-lea plan cincinal privind dezvoltarea industriei materiilor prime, în care statul intenționează să „dezvolte în mod rațional resursele minerale interne. Consolidarea exploatării minereului de fier […], punerea în aplicare a unor politici fiscale preferențiale, încurajarea adoptării de tehnologii și echipamente avansate pentru a reduce generarea de deșeuri solide din activitățile miniere” (53). În provincii precum Hebei, autoritățile au următoarele planuri pentru acest sector: „o subvenție sub formă de reduceri pentru investițiile în noi proiecte; identificarea și îndrumarea instituțiilor financiare care să ofere împrumuturi cu dobândă redusă pentru ca întreprinderile din sectorul metalurgiei și al siderurgiei să facă tranziția către industrii noi și, în același timp, oferirea de către guvern a unor subvenții sub formă de reduceri” (54). În concluzie, GC a luat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele politicii publice de a sprijini sectoarele industriale încurajate, inclusiv producția principalelor materii prime utilizate pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze în mod liber.

(108)

Prezenta investigație nu a evidențiat niciun element de probă care să indice că aplicarea discriminatorie sau asigurarea inadecvată a respectării legislației privind falimentul și proprietatea în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) a patra liniuță din regulamentul de bază în sectorul tablei groase, menționate în considerentul 93 de mai sus, nu i-ar afecta pe producătorii produsului care face obiectul reexaminării.

(109)

Sectorul tablei groase este, de asemenea, afectat de distorsiunile costurilor salariale în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a cincea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum se menționează și în considerentul 93 de mai sus. Aceste distorsiuni afectează sectorul atât direct (în contextul fabricării produsului care face obiectul reexaminării sau a principalilor factori de producție), cât și indirect (în contextul accesului la factorii de producție ai societăților care sunt supuse aceluiași sistem de muncă în RPC) (55).

(110)

În plus, în cadrul prezentei investigații, nu a fost prezentat niciun element de probă care să demonstreze că sectorul produsului care face obiectul reexaminării nu este afectat de intervenția statului în sistemul financiar în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) a șasea liniuță din regulamentul de bază, astfel cum se menționează și în considerentul 93 de mai sus. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor pieței la toate nivelurile.

(111)

În cele din urmă, Comisia reamintește că, pentru a fabrica produsul care face obiectul reexaminării, sunt necesari mai mulți factori de producție. Atunci când producătorii de tablă groasă cumpără/contractează acești factori de producție, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costuri ale lor) sunt expuse, în mod clar, acelorași distorsiuni sistemice menționate anterior. De exemplu, furnizorii de factori de producție angajează forță de muncă supusă distorsiunilor. Aceștia pot împrumuta fonduri care fac obiectul distorsiunilor care afectează sectorul financiar/alocarea de capital. În plus, ei fac obiectul sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile administrative și în toate sectoarele.

(112)

În consecință, pe lângă faptul că prețurile de vânzare a tablei groase pe piața internă nu sunt adecvate pentru a fi utilizate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, sunt afectate inclusiv toate costurile factorilor de producție (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.), deoarece formarea prețurilor acestora este afectată de intervenții substanțiale ale statului, astfel cum se descrie în părțile I și II ale raportului. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, terenuri, forță de muncă, energie și materii prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un factor de producție care a fost, în sine, produs în RPC prin combinarea unei serii de factori de producție, este expus unor distorsiuni semnificative. Același raționament este valabil și pentru factorii de producție ai factorilor de producție și așa mai departe.

(113)

În observațiile sale cu privire la notă, CISA a reiterat observațiile pe care le-a avut ca reacție la deschiderea investigației (a se vedea considerentele 32-39). În plus, CISA a adăugat că, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, evaluarea privind existența unor distorsiuni semnificative ar trebui efectuată pentru fiecare producător-exportator în parte. Prin urmare, Comisia avea obligația de a analiza situația fiecărui producător chinez și de a decide pentru fiecare dintre aceștia dacă vreunul dintre factorii costurilor de producție și de vânzare este distorsionat. CISA a susținut că, deși a existat o lipsă de cooperare din partea producătorilor chinezi individuali în acest caz, constatările „la nivel național” sau „la nivel de industrie” nu ar trebui să fie permise.

(114)

Comisia a remarcat că, odată ce se stabilește că, din cauza existenței unor distorsiuni semnificative pentru țara exportatoare în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b), nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne din țara exportatoare, Comisia poate construi valoarea normală prin utilizarea unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate dintr-o țară reprezentativă adecvată, pentru fiecare producător-exportator, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a). Articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază prevede că pot fi utilizate costurile interne ale fiecărui producător dacă se stabilește în mod cert că acestea nu sunt afectate de distorsiuni, pe baza unor elemente de probă exacte și adecvate. Cu toate acestea, pe baza elementelor de probă disponibile privind factorii de producție ai producătorilor-exportatori individuali, nu s-a putut stabili că costurile de producție și de vânzare ale produsului care face obiectul reexaminării sunt nedistorsionate. Prin urmare, această afirmație a fost respinsă.

(115)

În observațiile sale cu privire la comunicarea constatărilor finale, CISA și-a reiterat observațiile prezentate ca răspuns la deschiderea anchetei și ca răspuns la notă (a se vedea considerentele 32-39). Mai precis, deși a afirmat că Comisia a răspuns la observațiile sale anterioare, CISA și-a exprimat dezamăgirea cu privire la respingerea de către Comisie a argumentelor invocate. În consecință, CISA a insistat asupra faptului că (i) raportul are o valoare probantă îndoielnică și nu respectă standardele privind elementele de probă imparțiale și obiective, (ii) diferitele planuri cincinale sunt doar documente de politică generale fără efecte juridice obligatorii – ceea ce, în opinia CISA, reiese și din lipsa unor sancțiuni explicite în caz de încălcare – și că UE a instituit tipuri similare de documente de politică.

(116)

Argumentele aduse de CISA au fost deja abordate mai sus în considerentul 33 privind raportul și în considerentul 39 referitor la planurile cincinale. În ceea ce privește observația CISA cu privire la instituirea de către UE a unor documente de politică similare cu planurile cincinale chineze, Comisia a observat că acestea sunt complet irelevante pentru evaluarea distorsiunilor semnificative din China în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. În mod similar, referirea la absența sancțiunilor din planurile cincinale nu poate modifica evaluarea din considerentul 39, care, pe baza unor dispoziții specifice din planurile cincinale relevante, în combinație cu faptele discutate în raport, demonstrează obligația lipsită de ambiguitate a autorităților chineze în cauză de a pune în aplicare aceste planuri. În consecință, argumentele CISA nu pot modifica concluziile formulate de Comisie în considerentele 32-39.

(117)

În concluzie, elementele de probă disponibile au arătat că prețurile sau costurile produsului care face obiectul reexaminării, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, astfel cum rezultă din impactul efectiv sau potențial al unuia sau al mai multor elemente relevante menționate la dispoziția respectivă. Pe această bază, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile de pe piața internă pentru a stabili valoarea normală în acest caz. În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza unor costuri de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, după cum se arată în secțiunea următoare.

(118)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii, în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază:

(119)

Astfel cum se explică în considerentul 86, Comisia a publicat o notă cu privire la sursele care se pot utiliza pentru stabilirea valorii normale. Această notă descrie faptele și elementele de probă care stau la baza criteriilor relevante. Prin intermediul notei, Comisia a comunicat părților interesate intenția sa de a considera Brazilia drept țară reprezentativă adecvată în cazul de față, dacă se confirmă existența distorsiunilor semnificative prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(120)

În conformitate cu criteriile enumerate la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a identificat Brazilia ca fiind o țară cu un nivel de dezvoltare economică similar celui din RPC, astfel cum a sugerat solicitantul în cererea de reexaminare. Brazilia este clasificată de Banca Mondială ca țară cu „venituri medii-superioare” pe baza venitului național brut. Prin urmare, se consideră că aceasta are un nivel de dezvoltare economică similar cu cel al RPC.

(121)

Comisia a constatat că Brazilia este un producător important de tablă groasă (capacitate instalată de aproximativ 3,1 milioane de tone pe an (58)). Comisia a stabilit, de asemenea, că Brazilia îndeplinește toate criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază și că toate datele publice relevante sunt disponibile și accesibile, inclusiv statisticile privind importurile, precum și datele privind costurile materiilor prime și ale factorilor de producție cum ar fi gazele naturale, energia electrică și forța de muncă.

(122)

Principalul producător brazilian de tablă groasă este Usinas Siderúrgicas de Minas Gerais („Usiminas”). Potrivit solicitantului, Usiminas este un mare producător integrat de oțel, care fabrică oțel utilizând același proces ca și producătorii chinezi [și anume de la cărbune și minereu de fier, la fontă brută prin reducerea în furnale înalte, la oțel brut prin metoda convertizorului cu insuflare de oxigen (basic oxygen furnace – „BOF”) și până la turnare și laminare continuă]. Comisia a observat că situațiile financiare ale Usiminas pentru exercițiile financiare care s-au încheiat la 31 decembrie 2020 și la 31 decembrie 2021 sunt disponibile în baza de date Orbis Bureau van Dijk („baza de date Orbis”). Gerdau S/A („Gerdau”) este un alt producător brazilian de tablă groasă. Situațiile financiare ale Gerdau pentru exercițiile financiare care se încheie la 31 decembrie 2020 și la 31 decembrie 2021 sunt, de asemenea, disponibile în baza de date Orbis. Prin urmare, Comisia intenționează să utilizeze datele financiare ale ambilor producători brazilieni de tablă groasă.

(123)

Importatorul Primex a transmis observații cu privire la țara reprezentativă propusă în cererea de reexaminare.

(124)

Astfel cum se menționează în considerentul 15, Primex nu a fost de acord cu selectarea Braziliei ca țară reprezentativă în cererea de reexaminare. În special, Primex a susținut că (1) piața braziliană este mai mică decât piața chineză, (2) societatea braziliană Usiminas, utilizată de solicitant pentru calcularea costurilor VAG și a marjelor de profit, nu este adecvată, deoarece această societate ocupă o poziție dominantă pe piața internă, (3) piața braziliană este protejată de concurența internațională la import prin taxe antidumping împotriva importurilor de tablă groasă din Ucraina, China, Africa de Sud și Coreea de Sud și (4) importurile de tablă groasă din Brazilia în Uniune sunt reduse.

(125)

Comisia a menționat că faptul că o țară are o piață mai mică decât piețele chineze nu o exclude din lista țărilor reprezentative. Cerința privind „oportunitatea” din regulamentul de bază se referă la un nivel similar de dezvoltare economică și nu există nicio referire la dimensiunea pieței ca atare. S-a observat, de asemenea, că, astfel cum se menționează în cerere, Brazilia, alături Rusia și RPC (care face obiectul prezentei proceduri), este unul dintre cei mai mari trei producători de tablă groasă din grupul de țări cu „venituri medii-superioare”, conform clasamentului Băncii Mondiale. Astfel cum s-a explicat mai sus, în Brazilia există doi producători adecvați de tablă groasă care dispun de date rezonabile privind costurile VAG și profiturile.

(126)

În plus, afirmația că Usiminas ocupă o poziție dominantă pe piața braziliană nu este susținută de elemente de probă care să ateste dacă și în ce mod o astfel de circumstanță ar face ca această societate să nu fie adecvată pentru stabilirea de surse nedistorsionate. În orice caz, astfel cum s-a explicat mai sus, pentru calcularea costurilor VAG și a marjelor de profit, Comisia a utilizat datele financiare ale ambilor producători brazilieni de tablă groasă, deoarece datele financiare ale ambelor societăți sunt ușor accesibile.

(127)

În plus, Primex nu a justificat modul în care instituirea de măsuri antidumping asupra importurilor de tablă groasă din RPC, Africa de Sud și Coreea de Sud a afectat caracterul adecvat al costurilor VAG ale Usiminas ca sursă nedistorsionată. În ceea ce privește profitul, deși existența măsurilor antidumping în Brazilia ar putea avea, într-adevăr, un impact asupra marjei de profit a Usiminas, rezultatul măsurilor antidumping este de a restabili concurența loială, inclusiv realizarea unui nivel de profit regulat pentru producătorii interni. În orice caz, Comisia a observat că situațiile financiare ale Usiminas și Gerdau nu se limitează doar la tabla groasă, ci reflectă o agregare a produselor siderurgice fabricate de aceste societăți. Comisia a observat, de asemenea, că Primex nu a sugerat o altă țară reprezentativă în această etapă.

(128)

Părțile interesate au fost invitate să își prezinte observațiile privind oportunitatea alegerii Braziliei ca țară reprezentativă și a societăților Usiminas și Gerdau ca producători din țara reprezentativă.

(129)

În urma notei privind țara reprezentativă adecvată, nicio parte interesată nu a formulat observații cu privire la selectarea Braziliei ca țară reprezentativă.

(130)

În observațiile sale cu privire la notă, CISA a susținut că, pentru stabilirea prețului unitar al principalilor factori de producție, Comisia ar trebui să utilizeze prețurile interne și nu datele GTA privind importurile, deoarece prețurile de import sunt afectate de mai mulți factori, cum ar fi cantitatea importurilor unui anumit produs, disponibilitatea unui astfel de produs și distanța dintre țările exportatoare și cele importatoare.

(131)

Comisia a remarcat că articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază prevede utilizarea datelor corespunzătoare dintr-o țară reprezentativă adecvată „cu condiția ca datele relevante să fie ușor accesibile.” Comisia nu are la dispoziție date privind prețurile interne ale factorilor de producție relevanți din țările reprezentative posibile, iar astfel de date nu sunt ușor accesibile. În schimb, datele privind prețurile de import din posibilele țări reprezentative adecvate sunt ușor accesibile. Dacă, pe baza elementelor de probă, se impune aplicarea articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, Comisia ajustează în continuare aceste prețuri de import (de exemplu prin adăugarea taxelor vamale relevante) pentru a ajunge la un substituent rezonabil care reprezintă un preț intern nedistorsionat în aceste țări. De asemenea, Comisia verifică dacă există volume suficiente, reprezentative și nedistorsionate de astfel de date privind importurile, astfel încât media finală rezultată să reducă în mod automat impactul prețurilor potențial anormale la limita inferioară și superioară a intervalului, reflectând astfel o combinație a diferitelor calități și disponibilități ale unui anumit factor de producție. În plus, Comisia exclude datele privind importurile din China și din alte țări care nu sunt membre ale OMC (59) în țara reprezentativă pentru a stabili valorile de referință relevante. Atât timp cât cantitățile importate ale factorilor de producție sunt suficient de reprezentative și nu există alte circumstanțe specifice care să le facă inadecvate, nu există niciun motiv obiectiv pentru a le exclude. De asemenea, CISA nu a prezentat niciun element de probă în sprijinul afirmației sale. Prin urmare, în absența unor elemente de probă care să demonstreze contrariul, Comisia a respins această afirmație.

(132)

În final, având în vedere absența cooperării și după ce s-a stabilit că Brazilia este o țară reprezentativă adecvată, pe baza tuturor elementelor de mai sus, nu a fost necesară efectuarea unei evaluări a nivelului protecției sociale și a mediului în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază.

(133)

În absența cooperării și a comentariilor cu privire la notă referitor la țara reprezentativă adecvată, astfel cum s-a propus în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, și având în vedere că Brazilia îndeplinește toate criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, Comisia a selectat Brazilia ca țară reprezentativă adecvată.

(134)

În notă, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materialele, gazele naturale, energia și forța de muncă utilizate de către producătorii-exportatori pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. Comisia a afirmat, de asemenea, că, pentru a construi valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, va utiliza GTA pentru a stabili costul nedistorsionat al majorității factorilor de producție, în special al materiilor prime. În plus, Comisia a declarat că va utiliza informații de la: Organizația Internațională a Muncii („OIM”) pentru a stabili costurile nedistorsionate ale forței de muncă și tarifele publice de la furnizorii de energie electrică din Brazilia.

(135)

În cele din urmă, Comisia a afirmat că, pentru a stabili costurile VAG și profitul, va utiliza datele financiare de la producătorii brazilieni ai produsului care face obiectul reexaminării.

(136)

În notă, Comisia a mai informat părțile interesate că, din cauza numărului mare de factori de producție ai producătorilor-exportatori incluși în eșantion care au furnizat informații complete, precum și din cauza ponderii neglijabile a unora dintre materiile prime în costul total de producție, aceste elemente neglijabile au fost grupate în categoria „consumabile”. În plus, Comisia a informat că va calcula procentul consumabilelor în costul total al materiilor prime și va aplica acest procent la costul recalculat al materiilor prime atunci când utilizează valorile de referință nedistorsionate stabilite în țara reprezentativă adecvată.

(137)

Având în vedere toate informațiile bazate pe cerere și informațiile ulterioare transmise de solicitant și de părțile interesate, au fost identificați următorii factori de producție și sursele acestora pentru a stabili valoarea normală în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază:

Tabelul 1

Factorii de producție ai tablei groase

Materii prime

(138)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime, livrate la poarta fabricii unui producător din țara reprezentativă, Comisia a utilizat drept bază prețul mediu ponderat de import în țara reprezentativă, astfel cum a fost raportat în GTA, la care au fost adăugate taxele de import. Prețul de import în țara reprezentativă a fost determinat ca fiind o medie ponderată a prețurilor unitare ale importurilor din toate țările terțe, cu excepția RPC și a țărilor care nu sunt membre ale OMC, menționate în anexa 1 la Regulamentul (UE) 2015/755 (60). Comisia a decis să excludă importurile din RPC în țara reprezentativă, concluzionând la punctul 4.2.2.1 de mai sus că nu este oportun să se utilizeze prețurile și costurile interne din RPC din cauza existenței unor distorsiuni semnificative în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Având în vedere că nu există niciun element de probă din care să reiasă că aceleași distorsiuni nu afectează și produsele destinate exportului, Comisia a considerat că aceleași distorsiuni au afectat prețurile de export. După excluderea importurilor din RPC și din statele care nu sunt membre ale OMC în țara reprezentativă, volumul importurilor din alte țări terțe a rămas reprezentativ.

(139)

În cazul unui număr mic de factori de producție, costurile efective suportate de solicitant au reprezentat o pondere neglijabilă din costul total al materiilor prime în perioada investigației de reexaminare. Întrucât valoarea utilizată pentru aceștia nu a avut niciun impact semnificativ asupra calculului marjei de dumping, indiferent de sursa utilizată, Comisia a decis să includă costurile respective în categoria „toate celelalte materii prime”. Pentru a stabili o valoare nedistorsionată a tuturor celorlalte materii prime și în absența cooperării producătorilor-exportatori, Comisia a utilizat datele disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Prin urmare, pe baza datelor furnizate de solicitant, Comisia a stabilit raportul dintre toate celelalte materii prime și costul total al materiilor prime la 7,5 %. Acest procent a fost aplicat ulterior la valoarea nedistorsionată a materiilor prime pentru a se obține valoarea nedistorsionată a altor materii prime.

(140)

În mod normal, prețurile de transport intern ar trebui, de asemenea, să fie adăugate la aceste prețuri de import. Cu toate acestea, având în vedere natura prezentei investigații de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, care se concentrează asupra determinării reapariției dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, și nu asupra amplorii exacte a acestuia, Comisia a decis că ajustările pentru transportul intern nu erau necesare. Astfel de ajustări ar conduce doar la creșterea valorii normale și, prin urmare, a marjei de dumping.

Forța de muncă

(141)

Comisia a utilizat statisticile OIM pentru a stabili salariile din Brazilia (61). Aceste statistici furnizează informații privind salariile lunare ale angajaților din sectorul de producție și numărul mediu săptămânal de ore lucrate în Brazilia pentru perioada de investigație (anul 2021).

Energie electrică

(142)

În ceea ce privește energia electrică, Comisia a utilizat prețurile ușor accesibile ale Cemig Distribuição S.A, unul dintre principalii furnizori de energie electrică din Brazilia (62). Această sursă permite stabilirea prețului mediu al tarifului industrial pentru perioada de investigație (anul 2021).

Gaze naturale

(143)

În ceea ce privește gazele naturale, Comisia a utilizat prețul gazului din Brazilia pentru perioada investigației de reexaminare, astfel cum a fost publicat de Companhia de Gás de Minas Gerais (GASMIG) (63), care permite stabilirea prețului gazelor naturale furnizate utilizatorilor industriali.

(144)

În observațiile sale cu privire la notă, CISA a afirmat că Brazilia a fost utilizată ca țară reprezentativă în cadrul altor două investigații, cum ar fi AD683 – Produse din oțel acoperit electrolitic cu crom (64) („ECCS”) și R728 – Anumite produse laminate plate din oțeluri cu siliciu numite „magnetice” cu grăunți orientați (65). CISA a afirmat că, deși perioadele de investigație din fiecare procedură nu au fost identice, întrucât cele două proceduri menționate mai sus sunt recente, Comisia ar fi trebuit să extragă date din surse similare în ceea ce privește energia și costurile și, prin urmare, să fi constatat costuri unitare similare pentru fiecare factor. CISA a susținut că, în cadrul prezentei investigații, valoarea de referință pentru gazele naturale a fost stabilită pe baza prețului gazului din Brazilia publicat de GASMIG și a fost calculată la valoarea de 7,46 CNY/M3. În cadrul investigației privind ECCS, valoarea de referință pentru gaze a fost stabilită pe baza statisticilor Ministerului Energiei din Brazilia și a fost calculată la valoarea de 2,257 CNY/M3. În cadrul investigației privind GOES, valoarea de referință pentru gaze a fost stabilită pe baza prețurilor raportate de GASMIG și a fost calculată la valoarea de 3,42-3,72 CNY/M3. CISA a afirmat că, în pofida faptului că perioadele de investigație în ceea ce privește investigațiile ECCS și GOES sunt foarte apropiate de perioada de investigație a prezentei investigații, diferența de prețuri dintre investigația actuală și investigațiile privind ECCS și GOES este mai mult decât dublă și, prin urmare, a depășit un interval rezonabil. CISA solicită Comisiei să compare prețurile din aceste surse diferite și, prin urmare, să stabilească un preț rezonabil.

(145)

În plus, CISA a făcut o observație similară cu privire la costul forței de muncă. CISA a subliniat că, în cadrul prezentei investigații, valoarea de referință pentru forța de muncă a fost stabilită pe baza datelor din Raportul OIM privind statisticile și durabilitatea publicat de Usiminas și a fost calculată ca fiind de 46,69 CNY/oră. În cadrul investigației privind ECCS, s-au utilizat doar statisticile OIM și s-a calculat un cost mediu al forței de muncă de 27,112 CNY/oră. CISA a susținut că costul forței de muncă în Brazilia nu ar fi putut crește mult într-o perioadă scurtă de timp și a solicitat Comisiei să utilizeze în cadrul investigației actuale aceeași metodologie ca în investigația privind ECCS pentru stabilirea valorii de referință pentru forța de muncă.

(146)

Comisia a observat că perioada de investigație a prezentei investigații este diferită de cea din cadrul celor două investigații menționate de CISA. Astfel cum se menționează în considerentul 8, perioada de investigație a investigației actuale este cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2021, iar perioada de investigație a investigației privind ECCS a fost cuprinsă între 1 iulie 2020 și 30 iunie 2021, iar pentru investigația privind GOES, perioada de investigație a fost cuprinsă între 1 iulie 2019 și 30 iunie 2020. Prin urmare, valorile de referință ar putea fi diferite, deoarece se referă la perioade diferite. În plus, CISA nu a precizat dacă vreuna dintre metodologiile utilizate de Comisie pentru a calcula valorile de referință a fost eronată. CISA a părut să se concentreze numai asupra valorii de referință. CISA nu a precizat care e o valoare de referință rezonabilă. CISA a părut să sugereze că o valoare de referință mai mică ar fi o valoare de referință rezonabilă. Comisia a observat, de asemenea, că, în timp ce, pentru gaz, CISA a făcut trimitere atât la investigația privind ECCS, cât și la investigația privind GOES, pentru forța de muncă, CISA s-a referit numai la investigația privind ECCS. Se remarcă faptul că, în cadrul investigației privind GOES, valoarea de referință pentru forța de muncă a fost calculată la 84,59 CNY/oră, de două ori mai mult decât pentru investigația actuală. În plus, Comisia a observat că CISA nu prezintă observații cu privire la valoarea de referință pentru energia electrică în legătură cu investigațiile ECCS și GOES. În cadrul prezentei investigații, valoarea de referință pentru energia electrică a fost semnificativ mai mică în comparație cu celelalte două investigații. În cadrul prezentei investigații, valoarea de referință pentru energia electrică a fost calculată la 0,79 Kwh, iar în investigația privind ECCS la 5,034 Kwh și în investigația privind GOES la 8,251 Kwh.

(147)

În cadrul fiecărei investigații, Comisia calculează valorile de referință pe baza informațiilor ușor accesibile și a informațiilor specifice investigației și producătorilor-exportatori chinezi. Se reamintește că, în cadrul prezentei investigații, producătorii-exportatori chinezi nu au cooperat, în timp ce, în cadrul investigațiilor privind ECCS și GOES, producătorii-exportatori chinezi au cooperat. Dacă, în cadrul unei investigații, o valoare de referință este mai mică decât în cadrul unei alte investigații, acest lucru nu este relevant. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(148)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. În plus, trebuie stabilită o valoare pentru cheltuielile indirecte de fabricație care să acopere costurile neincluse în factorii de producție menționați anterior.

(149)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de fabricație și având în vedere absența cooperării din partea producătorilor chinezi, Comisia a utilizat datele disponibile în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. Prin urmare, pe baza datelor furnizate de unul dintre producătorii din Uniune incluși în eșantion, Comisia a stabilit raportul dintre cheltuielile indirecte de fabricație, pe de o parte, și costurile totale de fabricație și costurile forței de muncă, pe de altă parte. Acest procent a fost aplicat ulterior la valoarea nedistorsionată a costului de fabricație pentru a obține valoarea nedistorsionată a cheltuielilor indirecte de fabricație.

(150)

Pentru a stabili o valoare nedistorsionată și rezonabilă pentru costurile VAG și profit, Comisia s-a bazat pe cele mai recente date financiare disponibile ale societăților din Brazilia care fuseseră identificate în notă ca fiind producători activi și profitabili ai produsului care face obiectul reexaminării. Pentru exercițiile financiare 2020 și 2021, s-au utilizat date financiare extrase din Orbis Bureau van Dijk pentru următoarele societăți: Usiminas și Gerdau.

(151)

În urma notei, CISA a susținut că atât Usiminas, cât și Gerdau au înregistrat venituri și profituri excepțional de ridicate în 2020 comparativ cu 2021. Având în vedere cele de mai sus, CISA a solicitat Comisiei să nu utilizeze datele financiare din 2021, ci o medie a datelor financiare pentru 2020 și 2021 pentru a reflecta în mod rezonabil situația financiară normală a celor doi producători brazilieni.

(152)

Comisia a considerat că această afirmație este rezonabilă. În realitate, atât Usiminas, cât și Gerdau au înregistrat profituri foarte mari în 2021. Prin urmare, Comisia a considerat că ar fi mai rezonabil să se utilizeze datele financiare ale ambilor producători brazilieni pentru 2020, nu cele pentru 2021, care părea a fi un an excepțional pentru ambele societăți.

(153)

În observațiile sale prezentate în urma comunicării constatărilor finale, CISA a susținut că costurile VAG și marjele de profit utilizate de Comisie sunt în continuare ridicate. Aceasta a susținut că, într-o industrie precum cea a fierului și a oțelului, este foarte rar, dacă nu imposibil, să se obțină un profit de două cifre. CISA a susținut că Comisia nu ar trebui să utilizeze informațiile financiare din baza de date Orbis pentru cele două societăți braziliene, care nu acoperă doar produsul în cauză, ci ar trebui să se bazeze pe constatările investigației de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor publicate de Ministerul Economiei din Brazilia (66) privind importurile de tablă groasă originară din Africa de Sud, China, Coreea de Sud și Ucraina. CISA a solicitat Comisiei să ia în considerare constatările prezentei investigații atunci când ajustează costurile VAG și marjele de profit.

(154)

Comisia a observat că, în observațiile sale prezentate cu privire la prima notă, CISA a solicitat Comisiei să nu utilizeze datele financiare din 2021, ci o medie a datelor financiare pentru 2020 și 2021 pentru a reflecta în mod rezonabil situația financiară normală a celor doi producători brazilieni, astfel cum se enunță în considerentul 151. Comisia a acceptat această afirmație și, pentru a rămâne și mai prudentă, a utilizat doar costurile VAG și marjele de profit pentru 2020, care au fost mai mici decât media costurilor VAG și a marjelor de profit pentru 2020 și 2021, conform sugestiei CISA. În ceea ce privește investigația menționată de CISA, Comisia a observat că aceasta a fost finalizată în octombrie 2019 și s-a bazat pe date care acoperă anii 2013 și 2017, în timp ce perioada de investigație a prezentei investigații este anul 2021. În plus, CISA nu a specificat modul în care Comisia ar trebui să ajusteze costurile VAG și marjele de profit pe baza constatărilor investigației braziliene. În plus, articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază prevede că sumele corespunzătoare costurilor VAG și profitului utilizate la construirea valorii normale trebuie să fie nedistorsionate și rezonabile. CISA nu a reușit să demonstreze nici că aceste valori sunt denaturate, nici că sunt nerezonabile. Prin urmare, afirmația a fost respinsă.

(155)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a construit valoarea normală la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(156)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de fabricație nedistorsionate. În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia a utilizat informațiile furnizate de solicitant în cererea de reexaminare referitoare la utilizarea fiecărui factor de producție (materiale și forță de muncă) la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării.

(157)

După ce a fost stabilit costul de fabricație nedistorsionat, Comisia a adăugat cheltuielile indirecte de fabricație, costurile VAG și profitul, astfel cum sunt descrise la considerentele 149-152. Cheltuielile indirecte de fabricație au fost determinate pe baza datelor furnizate de solicitant. Costurile VAG și profitul au fost stabilite pe baza situațiilor financiare ale Usiminas și ale Gerdau pentru 2020, astfel cum au fost raportate în situațiile financiare ale societății. Comisia a adăugat următoarele elemente la costurile de fabricație nedistorsionate:

(158)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază.

(159)

În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori din RPC, prețul de export a fost stabilit pe baza datelor FOB din GTA pentru exporturile din China către țări terțe, ajustate la nivelul franco fabrică.

(160)

În acest sens, Comisia a utilizat statisticile privind exporturile din GTA pentru următoarele coduri de mărfuri din China: 7208 51 10, 7208 51 20, 7208 51 90, 7208 52 00, 7208 90 00, 7225 40 91, 7225 40 99 și 7225 99 90. Comisia observă că aceste coduri ale mărfurilor nu acoperă numai produsul în cauză, ci includ și alte tipuri de produse. Cu toate acestea, având în vedere lipsa de cooperare a producătorilor din China, informațiile din dosar nu permit identificarea volumului produsului în cauză în volumul total al exporturilor acestor mărfuri din China, încadrate la codurile menționate. Prețurile medii de export variază între 619 EUR/tonă și 1 163 EUR/tonă, în funcție de codul mărfurilor. Prețul mediu de export pentru toate cele opt coduri de mărfuri din China a fost de 749 EUR pe tonă. Cel mai mare volum de exporturi către țări terțe a fost realizat utilizând codul de mărfuri chinez 7225 40 99, care are cel mai mic preț de export de 619 EUR pe tonă din cele opt coduri chineze ale mărfurilor.

(161)

Datele FOB din GTA au fost ajustate la nivelul franco fabrică. Prețul FOB a fost redus, așadar, prin scăderea costului transportului intern pe baza informațiilor furnizate de solicitant în cererea de reexaminare.

(162)

Comisia a comparat valoarea normală, stabilită în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, cu prețul de export al mărfurilor originare din China către țări terțe, la nivelul franco fabrică, astfel cum s-a stabilit mai sus.

(163)

Pe această bază, diferențele de preț dintre valoarea normală și prețurile de export către țări terțe, stabilite ca procent din prețul CIF la frontieră, variază între 9 % și 97 %, în funcție de codul mărfurilor din China. În medie, diferența de preț constatată ca procent din prețul CIF la frontieră a fost de 65 %.

(164)

Acest lucru sugerează că, în cazul în care măsurile ar urma să expire, iar prețurile la care producătorii-exportatori chinezi ar exporta produsul în cauză către Uniune sunt în concordanță cu prețurile către alte țări terțe observate în cursul reexaminării, marjele de dumping ar fi probabil semnificative, similare cu nivelurile celor din cadrul investigației inițiale.

(165)

În plus, astfel cum se indică în considerentele 13 și 27, CISA și Primex au susținut că, pentru a reduce exporturile și a redirecționa producția chineză de oțel către industria internă chineză, Ministerul de Finanțe al Chinei a anunțat că, începând cu 1 august 2021, anumite produse din oțel, inclusiv tabla groasă, nu mai sunt eligibile pentru restituirea TVA-ului la export (67). CISA a susținut că intenția GC, care a stat la baza acestei schimbări de politică, a fost de a reduce exporturile și de a redirecționa producția chineză către industria internă. CISA a argumentat că, în urma acestei schimbări de politică, se poate preconiza o scădere semnificativă a exporturilor de tablă groasă din China în viitorul apropiat, iar Primex a susținut că va exista o creștere moderată a importurilor din China.

(166)

Deși, într-adevăr, producătorii-exportatori chinezi au pierdut acest stimulent la export începând din 2021, având în vedere: (1) scăderea cererii pe piața chineză, astfel cum se menționează în considerentul 69; (2) existența unor măsuri antidumping pe mai multe alte piețe majore, astfel cum se explică în considerentul 169 și (3) capacitatea neutilizată semnificativă, astfel cum se menționează în considerentele 66 și 69, faptul că au pierdut acest stimulent nu îi va împiedica să exporte pe piața Uniunii tablă groasă care face obiectul unui dumping, în volume mari, în cazul eliminării măsurilor, pentru a-și utiliza capacitatea neutilizată. În plus, CISA și Primex nu au cuantificat impactul probabil pe care eliminarea restituirii TVA-ului l-ar putea avea asupra prețului de export. De asemenea, acestea au opinii divergente cu privire la impactul asupra volumelor importurilor în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Prin urmare, Comisia a respins aceste afirmații.

(167)

Comisia a examinat nivelurile prețurilor pe care producătorii din Uniune ar putea să le atingă pe piața Uniunii în comparație cu nivelurile prețurilor practicate de producătorii-exportatori chinezi pe piețele altor țări terțe.

(168)

În lipsa cooperării producătorilor chinezi, Comisia a recurs la datele GTA. Comisia a constatat că, în perioada investigației de reexaminare, prețul mediu de vânzare practicat de industria Uniunii pe piața liberă (749 EUR/tonă) în perioada investigației de reexaminare, astfel cum se menționează în tabelul 9, a fost același cu prețul mediu FOB către țări terțe (749 EUR pe tonă), dar mai mare decât prețul mediu al codului mărfurilor din China pentru care s-a înregistrat cel mai mare volum de exporturi. Prin urmare, producătorii-exportatori chinezi ar considera că este avantajos să transfere exporturile din țări terțe către Uniune, în cazul expirării măsurilor, profitând astfel de oportunitatea de a-și extinde exporturile către piața Uniunii.

(169)

În conformitate cu informațiile furnizate de solicitant în cererea de reexaminare, în urma unor cercetări pe internet și a examinării bazei de date a OMC, Comisia a constatat că în Brazilia, Canada, Indonezia, Thailanda, Statele Unite ale Americii (68) și Regatul Unit (69) sunt instituite măsuri antidumping asupra importurilor de tablă groasă din RPC. Având în vedere dificultățile cu care se confruntă exportatorii chinezi de a vinde pe toate aceste piețe, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor actuale, piața Uniunii ar deveni foarte atractivă pentru exportatorii chinezi care doresc să își exporte producția excedentară și să utilizeze capacitatea neutilizată.

(170)

Având în vedere evaluarea efectuată în considerentele 66-169, în special capacitatea neutilizată semnificativă a exportatorilor chinezi, capacitatea scăzută de absorbție a piețelor țărilor terțe și prețurile de vânzare ridicate din Uniune în comparație cu piețele țărilor terțe, Comisia a concluzionat că există probabilitatea reapariției importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor în vigoare.

(171)

Primex a susținut că, în cazul eliminării măsurilor, nivelul importurilor în Uniune nu va depinde numai de capacitatea de producție din China, ci de mulți factori, dintre care cel mai important este cererea consumatorilor din Uniune. Alți factori au fost raportul dintre prețuri și costuri, precum și intensitatea concurenței pe piața mondială, existența unor bariere în calea comerțului pe piața mondială și evoluția cursurilor de schimb. Primex a afirmat, de asemenea, că nu poate fi preconizat modul în care acești factori vor evolua în viitor.

(172)

Astfel cum se menționează în considerentul 170, concluzia Comisiei potrivit căreia există probabilitatea reapariției unor volume mari de importuri care fac obiectul unui dumping din RPC în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor în vigoare nu se bazează exclusiv pe capacitatea neutilizată din China, ci și pe atractivitatea pieței Uniunii și pe capacitatea scăzută de absorbție a piețelor țărilor terțe. Primex nu și-a argumentat afirmația cu privire la ceilalți factori și, prin urmare, aceasta a fost respinsă.

(173)

În cursul perioadei examinate, produsul similar a fost fabricat de peste 25 de producători din Uniune. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(174)

Producția totală a Uniunii în perioada investigației de reexaminare a fost stabilită la aproximativ 9,4 milioane de tone. Comisia a stabilit această cifră pe baza tuturor informațiilor disponibile referitoare la industria Uniunii, cum ar fi cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, răspunsurile verificate la chestionar din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion și informațiile verificate prezentate de EUROFER.

(175)

Astfel cum se indică în considerentul 41 de mai sus, trei producători din Uniune au fost selectați pentru a fi incluși în eșantion. Aceștia reprezintă peste 25 % din producția totală a produsului similar din Uniune și peste 31 % din volumul total estimat al vânzărilor produsului similar în Uniune în perioada investigației de reexaminare.

(176)

Comisia a stabilit consumul la nivelul Uniunii pe baza statisticilor Eurostat privind importurile și a datelor verificate privind vânzările transmise de industria Uniunii.

(177)

Consumul la nivelul Uniunii al produsului care face obiectul reexaminării a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

(178)

Consumul total la nivelul Uniunii a scăzut mai întâi cu 9 % în 2019, când creșterea PIB-ului Uniunii a încetinit semnificativ, afectând sectoare cu caracteristici ciclice puternice, cum ar fi industria siderurgică. Ulterior, declinul a fost exacerbat de încetinirea creșterii economice cauzate de pandemia de COVID-19, iar consumul a continuat să scadă în 2020. În perioada investigației de reexaminare, consumul s-a putut redresa în cele din urmă, dar s-a situat cu 10 % sub nivelul din 2018.

(179)

Piața captivă include atât vânzările captive, cât și utilizarea captivă. În ansamblu, volumul de tablă groasă destinată pieței captive a scăzut cu 23 % în cursul perioadei examinate. Piața captivă a deținut doar o pondere marginală în sectorul tablei groase, și anume mai puțin de 10 % din consumul total pe parcursul întregii perioade. Ponderea acestor vânzări în consumul total a fost chiar mai mică în 2019, iar în 2020, în contextul încetinirii economiei și al pandemiei de COVID-19, a fost de aproximativ 6 % din consum. Această situație a fost determinată, în principal, de scăderea cererii din partea întreprinderilor afiliate care își desfășoară activitatea în sectorul țevilor.

(180)

Consumul la nivelul Uniunii pe piața liberă a urmat o tendință similară cu cea a consumului total. Acesta a scăzut constant cu 18 % până în 2020 din motivele menționate în considerentul 178 și a început să se redreseze în perioada investigației de reexaminare. Cu toate acestea, nu a atins nivelul din 2018. Investigația a demonstrat că anumite segmente de vânzare, cum ar fi sectorul autovehiculelor și al turbinelor eoliene, erau în creștere, în special în perioada investigației de reexaminare. În schimb, unele dintre cele mai importante segmente de vânzări, cum ar fi industria tuburilor din oțel și a construcțiilor navale, au fost grav afectate de încetinirea creșterii economice și nu s-au redresat în perioada investigației de reexaminare. Acest lucru a determinat o scădere cu 9 % a consumului total la nivelul Uniunii pe piața liberă în cursul perioadei examinate.

(181)

Comisia a stabilit volumul importurilor din China pe baza statisticilor privind importurile furnizate de Eurostat. Cota de piață a importurilor a fost apoi stabilită prin compararea volumelor importurilor destinate pieței libere cu consumul total la nivelul Uniunii pe piața respectivă, astfel cum se arată în tabelul 2 din considerentul 177 de mai sus.

(182)

Importurile din China în Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor și cota de piață

(183)

Volumul importurilor din China a fost de 1,4 milioane de tone, iar cota de piață a depășit 14 % în cursul investigației inițiale.

(184)

Importurile din China în Uniune au devenit neglijabile în cursul perioadei examinate. Volumul acestora se situa deja la un nivel foarte scăzut în 2018 și a scăzut cu 86 % în cursul perioadei examinate.

(185)

Cota de piață a importurilor din China a rămas neglijabilă în cursul perioadei examinate, și anume sub 1 % din consumul la nivelul Uniunii.

(186)

În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori chinezi, Comisia a stabilit prețul mediu de import pe baza statisticilor privind importurile, furnizate de Eurostat.

(187)

Prețul mediu al importurilor din China către Uniune a evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețul de import (EUR/tone)

(188)

Prețurile medii de import din China au fluctuat semnificativ în cursul perioadei examinate. Astfel cum se arată în tabelul 3 din considerentul 182 de mai sus, volumul importurilor a rămas neglijabil în cursul perioadei examinate. Prin urmare, Comisia a considerat că nu s-au putut formula concluzii semnificative sau relevante pe baza unui volum atât de limitat al importurilor.

(189)

În plus, trebuie remarcat faptul că, pe parcursul perioadei examinate, deși producătorii din Uniune își vindeau tabla groasă în temeiul unor contracte pe termen mediu, în principal contracte cu durata de un an sau doi ani, cu prețuri fixe pentru perioada contractuală, informațiile disponibile sugerează că exportatorii chinezi își vindeau tabla groasă pe piața la vedere, și anume în temeiul unor contracte cu termen foarte scurt. Acest context le-a permis exportatorilor respectivi să își adapteze prețurile relativ rapid la condițiile pieței și să se adapteze rapid la evoluția prețurilor. Cu toate acestea, astfel cum s-a menționat în considerentul 185, cota de piață a produselor din China a rămas în mod sistematic sub nivelul de minimis în cursul perioadei examinate și, prin urmare, nu se pot formula concluzii semnificative cu privire la stabilirea prețurilor pentru astfel de cantități limitate.

(190)

Importurile de tablă groasă din alte țări terțe decât China au provenit, în principal, din Ucraina, India, Federația Rusă și Republica Coreea.

(191)

Volumul (agregat) al importurilor în Uniune, precum și cota de pe piața liberă și evoluția prețurilor pentru importurile de tablă groasă din celelalte țări terțe au evoluat după cum urmează:

Tabelul 5

Importurile din țări terțe și cotele de piață

(192)

Importurile totale ale produsului care face obiectul reexaminării, din alte țări terțe decât China, au scăzut cu 3 % în cursul perioadei examinate.

(193)

Având în vedere că volumul importurilor din alte țări terțe a scăzut, în general, într-o măsură mai mică decât consumul la nivelul Uniunii în cursul perioadei examinate, astfel cum se descrie în considerentul 178, cota de piață a importurilor din alte țări terțe a crescut cu 6 % (sau cu 0,9 puncte procentuale) în cursul perioadei examinate.

(194)

Pentru a calcula importurile de tablă groasă din oțel nealiat, solicitantul a utilizat datele Eurostat care acoperă codurile NC complete care corespund acestor produse, și nu doar codurile TARIC respective. Acest lucru se datorează faptului că, în opinia solicitantului, toate produsele importate sub aceste coduri NC ar trebui să fie produse care fac obiectul reexaminării. În ceea ce privește în special oțelurile de scule, care sunt excluse din definiția produsului, solicitantul a susținut că, în conformitate cu definiția din Nomenclatura combinată (70), oțelurile de scule pot fi produse numai din oțeluri aliate și, prin urmare, nu pot exista produse din oțeluri de scule încadrate la codurile NC corespunzătoare oțelurilor nealiate. În orice caz, solicitantul a susținut că plângerea din investigația inițială excludea numai oțelurile de scule fabricate din oțeluri aliate. În opinia solicitantului, Comisia nu ar fi trebuit să stabilească coduri TARIC la nivel de 10 cifre pentru principalele mărfuri de tablă groasă din oțeluri nealiate de la codurile NC 7208 51 20, 7208 51 91, 7208 51 98 și 7208 52 91, iar un calcul efectuat utilizând aceste coduri TARIC ar subestima în mod semnificativ importurile din cauza unei clasificări eronate. La rândul său, o astfel de subestimare ar conduce la erori în cazul calculării altor factori de prejudiciu, cum ar fi consumul și cota de piață, și, eventual, la o imagine distorsionată a situației industriei Uniunii în analiza prejudiciului.

(195)

Comisia a constatat că produsele din oțeluri de scule pot fi fabricate și din oțeluri nealiate (și anume oțel carbon) (71) și că cel puțin unele cantități de astfel de produse au fost importate în Uniune în cursul perioadei examinate. Existența oțelurilor de scule fabricate din oțeluri nealiate nu contrazice definiția oțelurilor de scule din Nomenclatura combinată, întrucât această definiție este prevăzută numai în scopul subpozițiilor tarifare specifice (coduri NC), care corespund produselor din oțeluri aliate. În plus, solicitantul nu a furnizat niciun element de probă privind clasificarea eronată a importurilor produsului care face obiectul reexaminării. Având în vedere cele de mai sus, Comisia a confirmat că temeiul relevant pentru calcularea datelor privind importurile ar trebui să fie codurile TARIC corespunzătoare, în cazul în care au fost create astfel de coduri. În cele din urmă, Comisia a remarcat faptul că, chiar dacă ar exista dovezi că o estimare mai mare rezultată din utilizarea codurilor NC complete ar fi mai exactă, concluziile privind prejudiciul nu s-ar schimba.

(196)

Evaluarea situației economice a industriei Uniunii a inclus o evaluare a tuturor indicatorilor economici care influențează situația industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(197)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 41, pentru evaluarea situației economice a industriei Uniunii s-a recurs la eșantionare.

(198)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici. Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor cuprinse în cererea de reexaminare și a informațiilor verificate furnizate de solicitant, și anume datele referitoare la toți producătorii din Uniune. Comisia a stabilit indicatorii microeconomici pe baza datelor cuprinse în răspunsurile la chestionare date de producătorii din Uniune incluși în eșantion, și anume a datelor referitoare la aceștia. Ambele seturi de date au fost considerate reprezentative pentru stabilirea situației economice a industriei Uniunii.

(199)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității de producție, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, productivitatea, amploarea marjei de dumping și redresarea în urma practicilor de dumping anterioare.

(200)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar, costul forței de muncă, stocurile, profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a atrage capital.

(201)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 6 A

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție

(202)

Investigația a arătat că tendințele producției industriei Uniunii au urmat îndeaproape tendințele consumului pe piața liberă. În ansamblu, producția a scăzut cu 8 % în cursul perioadei examinate. Situația a fost deosebit de dificilă în 2020, când producția a scăzut cu 15 % din cauza cererii scăzute cauzate de intensificarea pandemiei de COVID-19 în anul respectiv. Producția s-a redresat în perioada investigației de reexaminare, odată cu creșterea consumului pe piața liberă și a utilizării captive, dar nu a atins nivelul din 2018.

(203)

Capacitatea de producție dedicată tablei groase a fost menținută și chiar a crescut ușor în perioada 2018-2020. Cu toate acestea, investigația a arătat că industria Uniunii a trebuit să își închidă o parte din capacitate sau să o transfere către alte produse în perioada investigației de reexaminare. Capacitatea totală a fost redusă cu 5 % sau cu 727 de mii de tone în cursul perioadei examinate.

(204)

Având în vedere reducerea capacității de producție cu 5 %, rata de utilizare la începutul și la sfârșitul perioadei investigației de reexaminare a fost menținută la aproximativ 70 %. Cu toate acestea, rata de utilizare a fost deosebit de scăzută în 2019 și 2020, când a fost de 59 %. Această rată scăzută a fost determinată de încetinirea creșterii economice ca urmare a crizei provocate de pandemia de COVID-19, care a condus la o reducere semnificativă a consumului pe piața liberă și a producției destinate utilizării captive și vânzărilor captive.

Tabelul 6 B

Producția la nivelul Uniunii destinată utilizării captive și vânzărilor captive

(205)

Astfel cum s-a menționat la punctul 5.2 „Consumul la nivelul Uniunii”, consumul de tablă groasă a scăzut în cursul perioadei examinate. Efectul încetinirii creșterii economice a fost deosebit de important pentru producția destinată utilizării captive și vânzărilor captive, care a scăzut cu 39 % în 2019 și cu încă 4 puncte procentuale în 2020. Redresarea observată în perioada investigației de reexaminare nu a fost suficientă pentru a recâștiga volumul de producție pierdut în anii precedenți.

(206)

Volumul vânzărilor și cota de piață a industriei Uniunii au evoluat pe parcursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 7

Volumul vânzărilor și cota de piață

(207)

Evoluția volumului total al vânzărilor industriei Uniunii a urmat în linii mari tendința consumului în cursul perioadei examinate. Acesta a scăzut cu 8 % în 2019, înregistrând o scădere și mai mare în 2020, anul în care a izbucnit pandemia de COVID-19. Chiar dacă cererea s-a redresat în perioada investigației de reexaminare, aceasta nu a permis industriei să atingă nivelul vânzărilor din 2018. În ansamblu, un volum de vânzări de aproape un milion de tone a fost pierdut în cursul perioadei examinate.

(208)

Investigația a arătat că vânzările captive au fost mai grav afectate decât vânzările pe piața liberă. Între 2018 și sfârșitul anului 2020, scăderea a fost de 55 % (sau de aproximativ 425 000 de tone). Redresarea vânzărilor captive în perioada investigației de reexaminare a fost relativ slabă, iar aceste vânzări au rămas cu 37 % sub nivelul din 2018.

(209)

Vânzările pe piața liberă au fost, de asemenea, afectate de încetinirea generală a creșterii economice de pe piață, iar tendințele vânzărilor au urmat, de asemenea, tendințele consumului pe piața respectivă. Aparenta redresare din perioada investigației de reexaminare a fost slabă și insuficientă pentru a recupera volumul de vânzări pierdut în anii precedenți.

(210)

Întrucât tendințele volumului vânzărilor au urmat îndeaproape tendințele consumului de pe piața liberă, industria Uniunii nu a suferit o pierdere a cotei de piață pe piața respectivă. Acest lucru nu poate ascunde faptul că scăderea volumului vânzărilor pe piața liberă (- 683 000 de tone) a fost considerabilă în cursul perioadei examinate.

(211)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 178, perioada examinată a acoperit anul 2019, când s-a înregistrat o încetinire a creșterii economice, și anul 2020, care a exacerbat încetinirea creșterii economice din cauza pandemiei de COVID-19. Prin urmare, piața și alți indicatori de volum nu au crescut în perioada respectivă, chiar dacă au existat semne încurajatoare de redresare a pieței în perioada investigației de reexaminare.

(212)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 8

Ocuparea forței de muncă și productivitatea

(213)

Industria Uniunii și-a menținut locurile de muncă până la sfârșitul anului 2020, dar a trebuit să disponibilizeze 14 % din forța sa de muncă în perioada investigației de reexaminare din cauza severității încetinirii creșterii economice pe piață. Aceasta a inclus pierderea de forță de muncă ca urmare a închiderii operațiunilor de producere a tablei groase ale unuia dintre producătorii din Uniune (ThyssenKrupp) în 2021.

(214)

Productivitatea angajaților industriei Uniunii a fost foarte scăzută în 2019 și 2020, deoarece producția a scăzut semnificativ (până la -15 %), iar nivelul ocupării forței de muncă a fost menținut în acești ani. Redresarea productivității în perioada investigației de reexaminare s-a datorat unui număr mai mic de angajați și redresării producției (+ 7 %) în comparație cu 2020.

(215)

Având în vedere că volumul importurilor din China a fost neglijabil în perioada investigației de reexaminare, Comisia nu a efectuat un calcul al dumpingului pentru perioada respectivă. Cu toate acestea, se reamintește faptul că astfel de calcule au fost efectuate în contextul probabilității reapariției dumpingului de la capitolul 4 de mai sus.

(216)

În contextul redresării în urma practicilor de dumping anterioare, trebuie remarcat faptul că prezenta investigație este prima reexaminare a măsurilor inițiale, al căror nivel variază între 65,1 % și 73,7 %. Având în vedere cota de piață de 14,4 % deținută la momentul respectiv de exportatorii chinezi, impactul negativ pe care dumpingul anterior l-a avut asupra pieței Uniunii și asupra industriei Uniunii pe termen lung nu poate fi subestimat, în special în contextul încetinirii creșterii economice.

(217)

Având în vedere situația economică nefavorabilă din cursul perioadei examinate, industria Uniunii nu s-a redresat suficient în urma efectelor practicilor de dumping anterioare.

(218)

Prețurile de vânzare unitare medii ponderate practicate față de clienți neafiliați din Uniune și costul de producție unitar al producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat după cum urmează în cursul perioadei examinate:

Tabelul 9

Prețurile de vânzare din Uniune și costul unitar de producție (EUR/tonă)

(219)

Industria Uniunii a putut crește prețul de vânzare pe piața liberă cu 9 % în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, creșterea prețurilor nu a fost suficientă pentru a acoperi creșterea paralelă a costurilor din perioada respectivă. Astfel cum se explică în considerentul 189, industria Uniunii vinde pe baza unor contracte cu o durată de unul sau doi ani, prețurile fiind fixe pe durata contractului. În plus, pandemia de COVID-19 și impactul acesteia asupra pieței au un efect care nu a putut fi prevăzut.

(220)

Investigația a arătat că prețurile au putut fi adaptate, într-o anumită măsură, în funcție de evoluția costurilor. Cu toate acestea, prețul unitar de vânzare pe piața liberă a fost cu 12 % mai mic decât costul unitar de producție în perioada investigației de reexaminare.

(221)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 10

Costurile medii cu forța de muncă per angajat

(222)

În cursul perioadei examinate, costurile medii cu forța de muncă au fluctuat și au înregistrat o creștere globală de 4 %.

(223)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat după cum urmează pe parcursul perioadei examinate:

Tabelul 11

Stocurile

Sursă: Răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(224)

Tabelul 11 arată că stocurile de tablă groasă au scăzut cu aproape 20 % în perioada 2018-2019, au rămas stabile în 2020 și au crescut din nou în 2021 ajungând la nivelurile din 2018, situându-se la aproximativ 12 % din producția totală. Stocurile nu sunt considerate un indicator important de prejudiciu pentru industrie, deoarece produsul similar este fabricat în mod normal de industria Uniunii pe baza unor comenzi specifice ale utilizatorilor.

(225)

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 12

Profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(226)

Comisia a determinat profitabilitatea producătorilor din Uniune incluși în eșantion prin exprimarea profitului net înainte de impozitare, realizat din vânzările produsului similar către clienți neafiliați din Uniune, și anume vânzările de pe piața liberă, ca procent din cifra de afaceri obținută din vânzările respective. Conform așteptărilor, profitabilitatea a atins cel mai scăzut nivel, și anume -11 %, în 2020, în cea mai intensă perioadă a pandemiei. Profitabilitatea s-a redresat în perioada investigației de reexaminare, dar a rămas negativă. Acest rezultat a putut fi obținut deoarece prețurile au crescut cu până la 9 % în comparație cu 2018, iar anumite costuri, cum ar fi costurile totale ale forței de muncă, au putut fi reduse în perioada respectivă.

(227)

Fluxul net de lichidități reprezintă capacitatea producătorilor din Uniune de a-și autofinanța activitățile. Fluxul de lichidități a rămas negativ în cursul perioadei examinate și s-a deteriorat semnificativ, în special în 2020. Acesta s-a redresat ușor în perioada investigației de reexaminare, dar a rămas în mare măsură negativ.

(228)

Încetinirea creșterii economice, creșterea majorității costurilor de producție și pierderile suferite de industria Uniunii în cursul perioadei examinate au avut consecințe grave asupra nivelului investițiilor, care au trebuit să fie reduse în mod constant și drastic începând din 2020. Nivelul investițiilor în perioada investigației de reexaminare a fost mai mic de jumătate față de nivelul din 2018.

(229)

Randamentul investițiilor este profitul exprimat ca procent din valoarea contabilă netă a investițiilor. La fel ca ceilalți indicatori de performanță, acesta a rămas negativ în cursul perioadei examinate. Nu este surprinzător faptul că cel mai scăzut nivel (-20 %) a fost atins în 2020. Redresarea pieței, reducerea pierderilor, dar și un nivel mai scăzut al investițiilor în perioada investigației de reexaminare au condus la un rezultat ușor îmbunătățit, deși negativ.

(230)

Investigația a arătat că importurile din China au scăzut și au rămas sub nivelul de minimis în cursul perioadei examinate. Prin urmare, nu s-au putut trage concluzii semnificative pe baza volumului sau a prețului unor astfel de cantități limitate importate.

(231)

Volumul importurilor din alte țări terțe a scăzut, de asemenea, în perioada examinată, în contextul scăderii cererii. Prețul mediu de import al tablei groase importate din toate celelalte țări terțe a fost cu aproximativ 2,5 % sub nivelul mediu al prețurilor industriei Uniunii. Cota de piață a importurilor a rămas în mare măsură stabilă în perioada respectivă.

(232)

Perioada examinată include anul 2020, anul în care s-a declanșat epidemia de COVID-19, care a condus la o încetinire generală semnificativă a economiilor din întreaga lume. În acest context, investigația a arătat că, pe o piață în scădere, toți indicatorii de prejudiciu ai industriei Uniunii au evoluat negativ și/sau au rămas la o valoare negativă în cursul perioadei examinate. Producția s-a redus, vânzările pe piața liberă au scăzut cu 9 %, iar industria Uniunii a trebuit să reducă forța de muncă cu 14 %. Prețurile de vânzare au putut fi majorate, dar nu suficient pentru a acoperi creșterile costurilor de producție, prin urmare profitabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor au rămas în mod constant negative în perioada respectivă.

(233)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că industria Uniunii se află într-o situație foarte vulnerabilă și a suferit un prejudiciu important în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază în perioada investigației de reexaminare. În același timp, Comisia a concluzionat că, având în vedere volumul neglijabil al importurilor produsului în cauză din China, prejudiciul important suferit de industria Uniunii în perioada investigației de reexaminare nu ar fi putut fi cauzat de importurile din China.

(234)

Primex a susținut că scăderea cererii a fost cauza situației fragile a industriei Uniunii și că nu există nicio dovadă a unei legături de cauzalitate între importurile din China și situația producătorilor din Uniune. Prin urmare, exportatorii chinezi nu ar putea fi considerați responsabili pentru niciun prejudiciu suferit de industria Uniunii pe piața Uniunii.

(235)

Scăderea consumului a avut probabil un impact asupra situației economice a industriei Uniunii în cursul perioadei examinate. Cu toate acestea, se reamintește faptul că trebuie luate în considerare și alte criterii, în special probabilitatea reapariției dumpingului și a prejudiciului cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din China, în cadrul unei investigații în perspectiva expirării măsurilor, deschise în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază. În această privință, Comisia a examinat în continuare probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat inițial de importurile din China.

Observații prezentate în urma comunicării constatărilor finale

(236)

În observațiile sale prezentate în urma comunicării constatărilor finale, solicitantul a fost de acord cu concluziile Comisiei, afirmând că instituirea măsurilor antidumping a condus la o îmbunătățire generală a situației economice a industriei Uniunii în comparație cu perioada investigației inițiale, dar a observat că industria Uniunii rămâne într-o situație fragilă din punct de vedere economic și prejudiciabilă.

(237)

În observațiile sale, CISA a considerat că faptul, recunoscut de Comisie, că presupusul prejudiciu continuu suferit de industria Uniunii nu a fost cauzat de importurile din China este esențial în acest caz.

(238)

Cu toate acestea, CISA a contestat și determinarea de către Comisie a prejudiciului, susținând că aceasta nu a respectat standardul privind examinarea obiectivă și elementele de probă concrete prevăzute la articolul 3.1 din Acordul antidumping al OMC. Pentru a corobora această afirmație, CISA a abordat în detaliu alegerea perioadei examinate, interpretarea principalilor indicatori macroeconomici ai industriei Uniunii și tendințele prețurilor de import.

(239)

În ceea ce privește perioada examinată, CISA a făcut referire la interpretarea standardului privind examinarea obiectivă de către Organul de apel al OMC, care a afirmat în raportul (72) său că „autoritățile de investigații nu au dreptul să își desfășoare investigația în așa fel încât să devină mai probabil ca, în urma procesului de stabilire a faptelor sau de evaluare, să stabilească faptul că industria națională este prejudiciată”. În plus, CISA a făcut trimitere la articolul 6 alineatul (1) din regulamentul de bază, care prevede că perioada de investigație servește, printre altele, „pentru a realiza o determinare reprezentativă”. CISA a considerat că, din cauza efectelor pandemiei de COVID-19 din 2020 și 2021 asupra economiei în general și asupra industriei siderurgice în special, perioada examinată de Comisie (1 ianuarie 2018-31 decembrie 2021) nu este reprezentativă și că Comisia ar fi trebuit să includă în perioada examinată cel puțin încă doi ani înainte de aceasta, precum și perioada ulterioară perioadei de investigație.

(240)

În ceea ce privește interpretarea principalilor indicatori macroeconomici ai industriei Uniunii, CISA a reiterat opiniile exprimate în observațiile sale cu privire la deschiderea investigației. În special, CISA s-a axat pe scăderea consumului de tablă groasă în Uniune și a susținut că indicatorii industriei Uniunii ar trebui analizați în raport cu această scădere. CISA a susținut că această abordare ar duce la concluzia că industria Uniunii se află într-o stare bună. În plus, CISA a subliniat că o evoluție negativă a acestor indicatori nu poate fi atribuită importurilor din China.

(241)

În ceea ce privește tendințele prețurilor de import, CISA a observat că prețurile importurilor din China au fost mai mari decât prețurile de vânzare și costurile de producție ale industriei Uniunii în cursul perioadei investigației de reexaminare și, de asemenea, că prețurile importurilor din China între 2019 și 2021 au fost mai mari decât prețurile importurilor din alte țări terțe, care au fost în mod constant inferioare prețurilor de vânzare și costurilor de producție ale industriei Uniunii. În opinia CISA, acest lucru furnizează elemente de probă prima facie privind subcotarea prețurilor de vânzare și a prețurilor indicative de către exportatorii actuali și, de asemenea, elemente de probă suplimentare potrivit cărora menținerea măsurilor antidumping existente împotriva Chinei nu este justificată, contrar concluziilor Comisiei.

(242)

Astfel cum se menționează în considerentul 233, prejudiciul important suferit de industria Uniunii în cursul perioadei investigației de reexaminare nu a putut fi atribuit importurilor din China care fac obiectul unui dumping. Prin urmare și contrar observațiilor CISA, cauza prejudiciului nu este un aspect esențial în cazul de față. În plus, analiza privind probabilitatea reapariției prejudiciului a demonstrat că absența măsurilor ar duce, cel mai probabil, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC la prețuri prejudiciabile, existând probabilitatea de reapariție a prejudiciului important cauzat inițial de importurile care fac obiectul unui dumping din China. Acest lucru este explicat detaliat în considerentele 249-263 de mai jos. Prin urmare, afirmațiile CISA cu privire la constatarea unui prejudiciu important sunt inoperante.

(243)

În orice caz și din motive de exhaustivitate, din motivele explicate în considerentele următoare, Comisia nu a fost de acord nici cu afirmațiile CISA potrivit cărora determinarea prejudiciului nu a respectat standardul privind examinarea obiectivă și elementele de probă certe. De asemenea, a contestat și faptul că vreunul dintre argumentele furnizate de CISA ar susține această afirmație.

(244)

În ceea ce privește selectarea perioadei examinate, astfel cum admite CISA în comunicarea sa, Comisia dispune de o marjă de apreciere considerabilă. În cazul de față, ea a urmat practica sa obișnuită, care constă în selectarea unei perioade care include perioada de investigație [selectată în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din regulamentul de bază] și trei ani întregi anteriori. Prin urmare, orice insinuare potrivit căreia perioada examinată ar fi fost selectată astfel încât să fie mai probabilă constarea existenței unui prejudiciu este complet nefondată și trebuie respinsă. În ceea ce privește reprezentativitatea, o perioadă de patru ani întregi ar fi, în mod normal, considerată suficient de reprezentativă. Este normal ca într-o astfel de perioadă condițiile de piață să varieze și să existe intervale de încetinire a creșterii economice, care fie fac parte dintr-un ciclu economic, fie sunt cauzate de evoluții neprevăzute, cum ar fi pandemia de COVID-19. În plus, Comisia a subliniat că condițiile de piață, inclusiv scăderea consumului, au fost luate în considerare în mod corespunzător în evaluarea sa, care a concluzionat că prejudiciul nu poate fi atribuit importurilor din China.

(245)

În ceea ce privește interpretarea principalilor indicatori macroeconomici, Comisia a observat că în regulamentul de bază nu există niciun element care să sugereze că situația economică a industriei Uniunii ar trebui evaluată numai în raport cu consumul și cu alte condiții de piață. În schimb, regulamentul de bază impune luarea în considerare a scăderii cererii și a modificării modelelor de consum pentru evaluarea legăturii de cauzalitate. Astfel cum s-a explicat mai sus, această cerință a fost îndeplinită în totalitate de analiza Comisiei.

(246)

În ceea ce privește tendințele prețurilor de import, Comisia a observat că compararea volumelor și a prețurilor importurilor din China cu volumele și prețurile importurilor din țări terțe nu este relevantă pentru determinarea prejudiciului în sine, ci ar putea fi relevantă numai pentru evaluarea existenței unei legături de cauzalitate.

(247)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia și-a confirmat concluzia privind prejudiciul, observând că, în orice caz, analiza existenței unui prejudiciu important în cursul perioadei investigației de reexaminare este separată de determinarea pozitivă a probabilității reapariției prejudiciului în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Această determinare se bazează pe o analiză prospectivă a diverșilor factori, astfel cum se explică în considerentele 250-260.

(248)

Comisia a concluzionat, în considerentul 233, că industria Uniunii a suferit un prejudiciu important în perioada investigației de reexaminare. Astfel cum se menționează în considerentul 216, impactul negativ al dumpingului semnificativ din trecut nu poate fi subestimat, iar Comisia a considerat că prejudiciul suferit de industria Uniunii observat în perioada investigației de reexaminare nu ar fi putut fi cauzat de importurile din RPC din cauza volumului lor foarte redus în perioada respectivă. Astfel cum s-a menționat în considerentele 185 și 230, cota de piață a importurilor din China a rămas sub nivelul de minimis, și anume sub 1 % din consum, în cursul perioadei examinate. Prin urmare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă ar exista probabilitatea reapariției prejudiciului cauzat inițial de importurile care fac obiectul unui dumping din RPC, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor antidumping.

(249)

În acest sens, Comisia a examinat capacitatea de producție și capacitatea neutilizată din RPC, precum și atractivitatea pieței Uniunii, inclusiv raportul dintre prețurile de export către țări terțe și nivelul prețurilor din Uniune. În plus, Comisia a examinat nivelurile probabile ale prețurilor importurilor din RPC în absența măsurilor antidumping, precum și impactul acestora asupra industriei Uniunii.

(250)

Se reamintește faptul că exportatorii chinezi au fost din ce în ce mai prezenți pe piața Uniunii și au atins o cotă de piață de până la 14,4 % în perioada investigației inițiale. Acest lucru arată că exportatorii respectivi au un interes deosebit pentru piața Uniunii. Astfel cum se menționează în considerentul 170, pe baza capacității neutilizate din RPC, a atractivității pieței Uniunii pentru producătorii-exportatori chinezi și a existenței unor măsuri antidumping în alte țări, care limitează posibilitățile de export către aceste piețe, există o mare probabilitate ca expirarea măsurilor antidumping să conducă la o creștere semnificativă a exporturilor de tablă groasă din RPC către Uniune.

(251)

În ceea ce privește nivelurile prețurilor la care aceste importuri ar intra în Uniune, solicitantul a furnizat estimări utilizând date privind prețurile furnizate de S&P Global Platts, o platformă independentă de cercetare de piață din sectorul siderurgic. Aceste date au inclus prețurile de export (FOB) din RPC (Shanghai), prețurile practicate de industria Uniunii (EXW) în Europa de Nord și de Sud, precum și prețurile de import (CIF) într-un port din Europa de Sud. Prețurile exporturilor din RPC se referă la calitatea structurală de bază Q355, în timp ce restul prețurilor se referă la calitatea comparabilă S235 JR. Datele au arătat că, în perioada ulterioară PIR, prețurile de export din RPC au fost, în general, semnificativ mai mici decât prețurile practicate de industria Uniunii în Europa de Nord și de Sud, inclusiv mai mici decât prețurile de import într-un port din Europa de Sud. În special pentru ultimele trei luni pentru care erau disponibile date, și anume august, septembrie și octombrie 2022, solicitantul a calculat prețurile exporturilor din RPC (ajustate pentru costurile de transport din Shanghai la Anvers) la un nivel cu 39 % mai mic decât prețurile percepute de industria Uniunii în Europa de Nord, cu 29 % mai mic decât prețurile percepute de industria Uniunii în Europa de Sud și cu 20 % mai mic decât prețurile de import din Europa de Sud. Prin urmare, solicitantul a estimat că un volum mare de exporturi din China către piața Uniunii ar determina probabil scăderea prețurilor de pe piața UE cu cel puțin 20-29 %, dacă s-ar menține aceleași volume de vânzări.

(252)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că o creștere substanțială a importurilor din RPC ar exercita o presiune suplimentară semnificativă asupra prețurilor din Uniune, care sunt deja la niveluri care generează pierderi. Având în vedere situația vulnerabilă a industriei Uniunii, această combinație ar conduce la pierderi substanțiale suplimentare în ceea ce privește vânzările, cota de piață și profitabilitatea, deteriorându-i și mai mult situația și, în cele din urmă, punând sub semnul întrebării viabilitatea ei.

(253)

CISA a formulat o serie de afirmații în contextul probabilității reapariției prejudiciului. În primul rând, a susținut că tabla groasă beneficiază deja de protecția acordată prin măsurile de salvgardare ale UE și că simpla instituire a acestor măsuri face foarte puțin probabilă reapariția prejudiciului. Societatea a invitat Comisia să țină seama de această dublă protecție în evaluarea reexaminării actuale.

(254)

În acest context, ar trebui reamintite două principii de bază. În primul rând, chiar dacă atât măsurile de salvgardare, cât și măsurile antidumping sunt instituite pentru a contracara prejudiciul, cele dintâi nu au ca scop să le înlocuiască pe cele din urmă. În al doilea rând, nu există o dublă protecție pentru industria Uniunii în acest caz. Astfel cum a menționat CISA, măsurile de salvgardare au fost stabilite la 25 %, în timp ce taxele antidumping pentru tabla groasă au fost mai mari și au fost stabilite la un nivel cuprins între 65,1 % și 73,7 %. După cum se menționează în mod clar în anexa 2.6 la Regulamentul privind măsurile de salvgardare, după plata măsurilor de salvgardare pentru plăcile groase, va fi datorată doar o fracțiune din taxa antidumping. Prin urmare, aceste măsuri nu sunt cumulative și nu există o protecție dublă.

(255)

În al doilea rând, anexa 2.6 la Regulamentul privind măsurile de salvgardare arată că măsurile de salvgardare nu sunt stabilite pentru a se asigura că tabla groasă va fi importată din China la nivelul neprejudiciabil relevant stabilit în investigația antidumping inițială. O taxă suplimentară de cel puțin 40,1 % ar urma să fie percepută pentru a se îndeplini această cerință. În plus, astfel cum s-a menționat în considerentele 79 și 80, Comisia a observat că contingentul global prevăzut de măsurile de salvgardare actuale este substanțial și, prin urmare, nu ar putea restricționa în mod semnificativ intrarea importurilor din RPC pe piața Uniunii la prețuri prejudiciabile în cazul în care s-ar permite expirarea taxelor antidumping.

(256)

Pe baza considerațiilor prezentate mai sus, afirmațiile potrivit cărora industria Uniunii se bucură de o protecție dublă și că măsurile de salvgardare ar împiedica reapariția prejudiciului sunt respinse.

(257)

CISA și Primex au susținut, de asemenea, că Ministerul de Finanțe al Chinei a anunțat că anumite produse din oțel, inclusiv tabla groasă, nu mai sunt eligibile pentru restituirea TVA-ului la export începând din august 2021 și că, după aplicarea acestei măsuri, ar fi puțin probabil ca prejudiciul să reapară în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(258)

Astfel cum s-a menționat în considerentul 166, CISA și Primex nu au formulat nicio pretenție cu privire la impactul probabil al anulării restituirii TVA-ului la export asupra prețului de export către Uniune, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Comisia a considerat că, având în vedere necesitatea de a-și utiliza capacitatea neutilizată, anularea restituirii TVA-ului la export nu ar împiedica producătorii chinezi să inunde piața Uniunii cu exporturi care fac obiectul unui dumping. Prin urmare, argumentul potrivit căruia nu ar mai exista probabilitatea de reapariție a prejudiciului ca urmare a acestei anulări este nefondat.

(259)

Pe baza celor de mai sus, se concluzionează că absența măsurilor ar duce, cel mai probabil, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC la prețuri prejudiciabile, existând probabilitatea de reapariție a prejudiciului important cauzat inițial de importurile care fac obiectul unui dumping din China.

Observații prezentate în urma comunicării constatărilor finale

(260)

În observațiile sale prezentate în urma comunicării constatărilor, solicitantul a fost de acord cu concluzia Comisiei, afirmând că absența măsurilor ar duce, cel mai probabil, la o creștere semnificativă a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC la prețuri prejudiciabile, existând probabilitatea de reapariție a prejudiciului important cauzat inițial de importurile care fac obiectul unui dumping din China.

(261)

În schimb, CISA a reiterat în observațiile sale faptul că importurile de tablă groasă din China sunt deja neglijabile și că anularea rambursării TVA la export ar descuraja și mai mult aceste importuri. Potrivit CISA, singura concluzie la care se poate ajunge în mod rezonabil ar fi că niciun presupus prejudiciu sau reapariție a prejudiciului pentru industria Uniunii nu poate fi cauzat(ă) de importurile din China.

(262)

Comisia a considerat că, în contextul evaluării probabilității de reapariție a prejudiciului, chestiunea relevantă nu este efectul anulării rambursării TVA la export în perioada în care măsurile sunt în vigoare, ci efectul acesteia asupra pieței de tablă groasă a Uniunii și asupra industriei Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Comisia a observat că CISA nu a cuantificat efectele acestei anulări asupra volumului posibil și a prețului de export la care produsele chinezești pot ajunge pe piața Uniunii. În plus, CISA nu a furnizat niciun argument împotriva concluziei potrivit căreia anularea rambursării TVA la export nu ar împiedica producătorii chinezi să inunde piața Uniunii cu exporturi care fac obiectul unui dumping în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor. Prin urmare, Comisia a menținut concluzia la care s-a ajuns în considerentul 259 de mai sus cu privire la probabilitatea reapariției prejudiciului.

(263)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat în ce măsură menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblu. Stabilirea interesului Uniunii s-a bazat pe o evaluare a tuturor intereselor implicate, inclusiv a celor ale industriei Uniunii, ale importatorilor/comercianților și ale utilizatorilor.

(264)

Toate părțile interesate au avut posibilitatea să își exprime punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(265)

Industria Uniunii este situată în mai multe state membre, cum ar fi Germania, Franța, Italia, Spania, Belgia, Grecia, Republica Cehă, Polonia, Austria și, astfel cum se menționează în considerentul 212, a angajat în mod direct peste 16 000 de persoane în sectorul tablei groase în perioada investigației de reexaminare.

(266)

Investigația a stabilit că, în cursul perioadei examinate, în pofida măsurilor existente împotriva RPC, industria Uniunii a continuat să înregistreze pierderi și a pierdut volum de producție și de vânzări pe piața Uniunii. Astfel cum s-a explicat mai sus, în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor, există o mare probabilitate ca importurile din China să fie reluate la prețuri de dumping, în volume importante. Acest lucru ar conduce probabil la o deteriorare a situației deja vulnerabile a industriei Uniunii, care ar putea pune sub semnul întrebării viabilitatea producției de tablă groasă, ceea ce ar duce la pierderea de locuri de muncă și la surse alternative de aprovizionare în Uniune.

(267)

Interesul industriei Uniunii este ca piața să fie guvernată de condiții comerciale eficace și echitabile. În cazul în care măsurile vor fi menținute, se preconizează că, odată cu redresarea pieței după pandemie, industria Uniunii va fi capabilă să își crească prețurile, volumul producției și al vânzărilor, numărul de locuri de muncă și să revină treptat la profit.

(268)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că menținerea măsurilor în vigoare împotriva RPC ar fi în mod clar în interesul industriei Uniunii.

(269)

Niciun importator neafiliat sau comerciant nu a răspuns la chestionarul relevant al Comisiei.

(270)

Primex, un importator de tablă groasă, s-a opus prelungirii măsurilor, a prezentat observații cu privire la deschiderea investigației, dar nu a formulat observații cu privire la interesul importatorilor neafiliați și al comercianților.

(271)

În cadrul investigației inițiale, s-a concluzionat că instituirea de măsuri nu ar avea efecte negative semnificative asupra interesului importatorilor din Uniune. Acest lucru s-a datorat faptului că tabla groasă reprezenta cel mult 20 % din activitatea importatorilor cooperanți și faptului că majoritatea importatorilor comercializează mărfuri din numeroase surse, inclusiv de la industria Uniunii.

(272)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că, în cazul în care măsurile ar fi menținute, este puțin probabil ca impactul asupra importatorilor neafiliați și comercianților să fie semnificativ.

(273)

Trei utilizatori au cooperat la investigație și au răspuns, cel puțin parțial, la chestionarul Comisiei. Europipe GmbH („Europipe”) a declarat că ar fi în favoarea menținerii măsurilor. Totuși, acest utilizator este deținut de doi producători din Uniune, iar poziția sa nu poate fi considerată reprezentativă pentru interesul utilizatorilor.

(274)

Ceilalți doi utilizatori, Vestas Wind Systems A/S („Vestas”) și Astilleros Gondán S.A. („Gondán”), au declarat că s-ar opune menținerii măsurilor.

(275)

Vestas, care își desfășoară activitatea în domeniul construcției de turbine eoliene, a afirmat că produsul care face obiectul reexaminării a reprezentat o parte semnificativă din costul produselor sale finale. Deși a afirmat că a achiziționat tablă groasă exclusiv de la industria Uniunii în perioada investigației de reexaminare, Vestas a susținut că menținerea măsurilor ar avea un impact negativ asupra activităților sale. Cu toate acestea, utilizatorul respectiv a refuzat să furnizeze informații care ar fi relevante pentru verificarea acestei afirmații.

(276)

Pentru evaluarea posibilului impact pe care prelungirea măsurilor l-ar putea avea asupra acestui utilizator și, în general, asupra activității aferente instalațiilor eoliene, Comisia a consultat, de asemenea, un raport al WinEurope (73) care arată că industria instalațiilor eoliene a crescut în mod constant (+22 %) în perioada 2018-2020, în pofida situației economice dificile menționate în considerentul 178, și a continuat să crească în perioada investigației de reexaminare (+17 %). Previziunile până în 2026 sugerează că această activitate va continua să crească în mod semnificativ.

(277)

Gondán, care își desfășoară activitatea în domeniul construcțiilor navale, a afirmat că a achiziționat produse, de asemenea, exclusiv de la industria Uniunii în perioada investigației de reexaminare. Costul produsului care face obiectul reexaminării a reprezentat mai puțin de 5 % din costul total al produselor finale respective.

(278)

Consumul de tablă groasă al tuturor utilizatorilor care s-au opus a reprezentat cu mult mai puțin de 10 % din consumul total de pe piața liberă din Uniune în perioada investigației de reexaminare.

(279)

Având în vedere cele de mai sus, nu există nicio dovadă care să ateste că posibilul impact al continuării măsurilor asupra activităților acestor utilizatori ar fi semnificativ sau disproporționat.

(280)

Vestas, CISA și Primex au susținut că menținerea măsurilor antidumping nu ar fi în interesul Uniunii, în special ținând seama de impactul războiului de agresiune neprovocat și nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei, începând cu 24 februarie 2022, asupra aprovizionării cu tablă groasă, și de sancțiunile ulterioare impuse Rusiei și Belarusului. Potrivit acestor părți, evoluțiile respective au dus la oprirea importurilor de tablă groasă originară din Rusia și Belarus și la o restricționare semnificativă a importurilor din Ucraina, preconizându-se că ambele vor persista. Potrivit Vestas și Primex, capacitatea de producție a producătorilor din Uniune ar fi, de asemenea, limitată, din cauza presupuselor deficite în ceea ce privește aprovizionarea cu plăci din oțel sau cu alți factori de producție, cum ar fi peletele de minereu de fier, huila de cocs, deșeurile și metalele aliate. Având în vedere scăderea importurilor din țările menționate anterior, CISA și Primex au susținut că importurile originare din China ar putea înlocui deficitul de aprovizionare.

(281)

Comisia a recunoscut că, începând din februarie 2022, războiul din Ucraina a provocat o scădere semnificativă a importurilor din Rusia și Ucraina și că nu există niciun indiciu că această situație s-ar schimba în viitorul apropiat. Cu toate acestea, Comisia a observat că importurile din Ucraina și Rusia au fost înlocuite în mare măsură de importurile din India, Indonezia și Republica Coreea. În plus, astfel cum se arată în considerentul 201, industria Uniunii menține o capacitate neutilizată de aproximativ 4 milioane de tone și poate face față unor creșteri semnificative ale cererii, în timp ce presupusele restricții privind materiile prime nu au fost dovedite. În cele din urmă, Comisia a reamintit că scopul măsurilor nu este de a bloca piața pentru importurile din China și că exporturile chineze au fost întotdeauna autorizate să își vândă tabla groasă la un preț neprejudiciabil. Prin urmare, afirmațiile privind deficitul de aprovizionare nu au putut fi acceptate.

(282)

În concluzie, Comisia a considerat că impactul continuării măsurilor asupra utilizatorilor nu ar fi semnificativ, în special având în vedere necesitatea de a menține producția de tablă groasă în Uniune.

(283)

Vestas a susținut că, din cauza limitărilor de capacitate ale industriei Uniunii, cererea de tablă groasă din partea sectorului energiei eoliene din Uniune, în special cererea de plăci de oțel de dimensiuni mari, nu ar putea fi satisfăcută dacă măsurile ar fi menținute. Potrivit Vestas, acest lucru ar avea, de asemenea, un impact asupra pătrunderii în continuare a energiei eoliene în mixul energetic și, prin urmare, asupra capacității Uniunii de a-și atinge obiectivele privind energia din surse regenerabile și reducerea emisiilor de CO2.

(284)

Comisia a observat că Vestas nu a justificat presupusele limitări de capacitate pentru tipul specific de tablă groasă. În plus, astfel cum se menționează în considerentul 281, industria Uniunii menține o capacitate neutilizată care poate face față unor creșteri semnificative ale cererii, iar producția sa este completată de importuri din țări terțe. Având în vedere cele de mai sus, nu există nicio dovadă că menținerea măsurilor ar limita în mod substanțial dezvoltarea sectorului energiei eoliene.

(285)

În plus, investigația a arătat că industria Uniunii are planuri ambițioase de investiții în „înverzirea” producției de oțel, inclusiv o tranziție de la furnalele înalte tradiționale la cuptoarele cu arc electric. Se preconizează că astfel de investiții vor avea o contribuție semnificativă la obiectivele Uniunii de reducere a emisiilor de dioxid de carbon. Cu toate acestea, obiectivele s-ar concretiza numai în cazul în care industria Uniunii ar putea obține o profitabilitate adecvată, o condiție prealabilă în acest scop fiind menținerea măsurilor.

(286)

În concluzie, Comisia a considerat că, în ansamblu, continuarea măsurilor nu ar avea un efect negativ asupra obiectivelor de mediu ale Uniunii.

(287)

Pe baza celor de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase din sfera interesului Uniunii împotriva menținerii măsurilor existente vizând importurile de tablă groasă originară din RPC.

Observații prezentate în urma comunicării constatărilor finale

(288)

În observațiile sale prezentate în urma comunicării constatărilor finale, solicitantul a fost de acord cu concluziile Comisiei, afirmând că menținerea măsurilor ar aduce beneficii întregii piețe a Uniunii, asigurând o aprovizionare internă sigură și stabilă cu tablă groasă și permițând tranziția aflată în curs către producția de oțel verde și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

(289)

În schimb, CISA a susținut că, din considerente legate de interesul Uniunii, măsurile în cauză trebuie să expire din următoarele motive: (1) deficitul potențial al importurilor ca urmare a ieșirii de facto a Rusiei și Ucrainei de pe piața UE și a menținerii măsurilor de salvgardare privind oțelul, (2) mecanismul propus al UE de ajustare la frontieră în funcție de carbon și (3) riscurile de recesiune economică legate de ratele ridicate ale inflației în UE.

(290)

În ceea ce privește deficitul potențial al importurilor, CISA și-a reiterat opinia potrivit căreia încetarea importurilor din Rusia și Ucraina ar crea un deficit de aprovizionare. Pentru a-și susține afirmația, aceasta a prezentat un articol (74) relevant publicat de un analist de piață.

(291)

Comisia a observat că informațiile furnizate de CISA confirmă concluzia potrivit căreia importurile din Ucraina și Rusia au fost înlocuite în mare măsură cu importuri din alte țări, inclusiv din India și Indonezia. Ținând seama, de asemenea, de faptul că CISA nu a furnizat informații fiabile cu privire la evoluția cererii din Uniune sau cu privire la producția de tablă groasă a producătorilor din Uniune, s-a considerat că afirmațiile privind existența unui deficit nu au fost justificate și nu au putut fi luate în considerare.

(292)

În ceea ce privește mecanismul UE de ajustare la frontieră în funcție de carbon (CBAM), CISA a susținut că, dacă este adoptat și aplicat în conformitate cu acordul provizoriu relevant dintre Parlamentul European și Consiliu (75), acesta va impune costuri suplimentare semnificative și, prin urmare, va descuraja importurile de tablă groasă, inclusiv, în special, importurile din China, India, Rusia și Turcia.

(293)

Astfel cum a recunoscut chiar CISA, CBAM nu a avut niciun efect în perioada investigației de reexaminare, deoarece era încă în stadiul de propunere legislativă. În orice caz, Comisia a reamintit că scopul mecanismului propus este de a preveni relocarea emisiilor de dioxid de carbon, de a încuraja o producție industrială mai curată în țările din afara UE și de a asigura un preț echitabil pentru carbonul emis în cursul producerii unui număr redus de bunuri mari consumatoare de energie care intră în UE. Prin urmare, obiectivele urmărite de CBAM sunt pe deplin conforme cu interesul Uniunii de a-și urmări obiectivele de mediu. În plus, Comisia a reamintit că orice posibil impact al CBAM asupra importurilor de tablă groasă din China, India, Rusia și Turcia ar depinde de nivelul de decarbonizare din procesul de producție al acestor țări, pentru a cărui evaluare este încă prea devreme în această etapă. În acest sens, Comisia va proceda la o reexaminare a impactului CBAM la sfârșitul perioadei de tranziție a punerii în aplicare (decembrie 2025) pentru a ajusta aplicarea acestuia, dacă este necesar, înainte de intrarea deplină în vigoare a sistemului definitiv în ianuarie 2026. Având în vedere cele menționate anterior, această cerere este respinsă.

(294)

În ceea ce privește inflația, CISA a susținut că, având în vedere nivelurile fără precedent înregistrate în Uniune în 2022, creșterea prețurilor produsului în cauză ar pune în pericol viabilitatea proiectelor de infrastructură și ar periclita creșterea PIB-ului în statele membre ale UE.

(295)

Comisia a reamintit că scopul măsurilor este de a asigura condiții de piață echitabile în Uniune și a observat că un mediu economic în care costul factorilor de producție crește semnificativ, dar producătorilor nu li se permite să își ajusteze prețurile în consecință din cauza importurilor care fac obiectul unui dumping nu ar favoriza creșterea economică și ar amenința viabilitatea industriei.

(296)

În concluzie, Comisia și-a menținut poziția potrivit căreia nu există motive imperioase legate de interesul Uniunii împotriva menținerii măsurilor existente privind importurile de tablă groasă originară din RPC.

(297)

CISA a susținut că au fost întrunite condițiile pentru suspendarea măsurilor antidumping actuale în conformitate cu articolul 14 alineatul (4) din regulamentul de bază. CISA a afirmat că sunt îndeplinite ambele condiții prevăzute la articolul 14 alineatul (4) din regulamentul de bază menționat anterior. CISA a susținut că condițiile de piață s-au modificat temporar într-o asemenea măsură încât este puțin probabil ca prejudiciul să continue sau să apară ca urmare a suspendării. În acest sens, CISA a făcut referire la estimările de creștere ale industriei din aval a Uniunii și la agravarea deficitului de pe piața Uniunii, la redresarea economică preconizată în perioada post-COVID, la creșterile de preț ale produsului în cauză, la scăderea preconizată a volumului importurilor din Rusia și Ucraina și la decizia de punere în aplicare pentru suspendarea taxelor antidumping definitive instituite asupra produselor laminate plate din aluminiu din RPC.

(298)

Comisia a respins afirmația CISA, întrucât aceasta era nefondată. CISA nu a prezentat nicio informație pentru a demonstra că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 14 alineatul (4) din regulamentul de bază și că măsurile antidumping actuale ar trebui suspendate.

(299)

Pe baza concluziilor la care a ajuns Comisia cu privire la probabilitatea reapariției dumpingului, la probabilitatea reapariției prejudiciului și la interesul Uniunii, măsurile antidumping care vizează tabla groasă originară din Republica Populară Chineză ar trebui să fie menținute.

(300)

Pentru a reduce la minimum riscurile de eludare ca urmare a diferenței dintre nivelurile taxei, sunt necesare măsuri speciale de asigurare a aplicării taxelor antidumping individuale. Societățile care fac obiectul unor taxe antidumping individuale trebuie să prezinte o factură comercială valabilă autorităților vamale ale statelor membre. Factura trebuie să respecte cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de factura respectivă ar trebui să facă obiectul taxei antidumping aplicabile pentru „toate celelalte societăți”.

(301)

Deși prezentarea acestei facturi este necesară pentru ca autoritățile vamale ale statelor membre să aplice importurilor nivelurile individuale ale taxei antidumping, ea nu este singurul element care trebuie luat în considerare de către autoritățile vamale. Într-adevăr, chiar dacă le este prezentată o factură care îndeplinește toate cerințele prevăzute la articolul 1 alineatul (3) din prezentul regulament, autoritățile vamale ale statelor membre trebuie să își efectueze verificările uzuale și pot, la fel ca în toate celelalte cazuri, să solicite documente suplimentare (documente de expediere etc.) pentru a verifica exactitatea datelor conținute în declarație și pentru a asigura faptul că aplicarea ulterioară a taxei mai mici este justificată, în conformitate cu legislația vamală.

(302)

În cazul în care exporturile uneia dintre societățile care beneficiază de niveluri individuale ale taxei mai scăzute cresc semnificativ în volum, după instituirea măsurilor în cauză, s-ar putea considera că o astfel de creștere în volum constituie ea însăși o modificare a configurației schimburilor comerciale, modificare datorată instituirii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe și în cazul în care sunt îndeplinite condițiile, se poate deschide o investigație antieludare. O astfel de investigație poate examina, printre altele, necesitatea de a elimina nivelul/nivelurile individual(e) al(e) taxelor și, prin urmare, instituirea unei taxe la scară națională.

(303)

Nivelurile individuale ale taxei antidumping aplicabile societăților menționate în prezentul regulament se aplică exclusiv importurilor produsului care face obiectul reexaminării, originar din Republica Populară Chineză și fabricat de entitățile juridice menționate. Importurile produsului care face obiectul reexaminării fabricat de orice altă societate care nu este menționată în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de entitățile afiliate societăților menționate în mod specific, trebuie să facă obiectul taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”. Acestora nu trebuie să li se aplice niciunul dintre nivelurile individuale ale taxei antidumping.

(304)

O societate care își modifică ulterior denumirea poate solicita aplicarea acestor niveluri ale taxei antidumping individuale. Cererea trebuie să fie adresată Comisiei (76). Cererea trebuie să conțină toate informațiile relevante care să permită demonstrarea faptului că modificarea nu afectează dreptul societății de a beneficia de nivelul taxei aplicabile. În cazul în care schimbarea denumirii societății nu îi afectează dreptul de a beneficia de nivelul taxei care i se aplică, în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene va fi publicat un regulament referitor la schimbarea denumirii.

(305)

Un exportator sau un producător care nu a exportat produsul în cauză către Uniune în cursul perioadei utilizate pentru a stabili nivelul taxei aplicabile în prezent exporturilor sale poate solicita Comisiei să fie supus nivelului taxei antidumping pentru societățile cooperante neincluse în eșantion. Comisia ar trebui să aprobe o astfel de cerere dacă sunt îndeplinite trei condiții, de care noul producător-exportator ar trebui să facă dovadă: (i) faptul că nu a exportat produsul în cauză către Uniune în cursul perioadei utilizate pentru a stabili nivelul taxei aplicabile exporturilor sale; (ii) faptul că nu este afiliat unei societăți care a făcut acest lucru și care, prin urmare, face obiectul taxelor antidumping și (iii) faptul că a exportat ulterior produsul în cauză ori este supus unei obligații contractuale irevocabile de export al unor cantități substanțiale.

(306)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și la considerațiile esențiale pe baza cărora se intenționează să se recomande menținerea măsurilor existente. Părților li s-a acordat, de asemenea, un termen pentru a-și prezenta observațiile în urma acestei informări.

(307)

În conformitate cu articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (77), în cazul în care un cuantum trebuie rambursat în urma unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, rata dobânzii este rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(308)

Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159 al Comisiei (78), Comisia a instituit o măsură de salvgardare cu privire la anumite produse siderurgice pentru o perioadă de trei ani. Prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1029 (79), măsura de salvgardare a fost prelungită până la 30 iunie 2024. Produsul care face obiectul reexaminării face parte din una dintre categoriile de produse care fac obiectul măsurii de salvgardare. În consecință, odată ce contingentele tarifare stabilite în temeiul măsurii de salvgardare sunt depășite, atât taxa în afara contingentului tarifar, cât și taxa antidumping ar deveni exigibile pentru aceleași importuri. Întrucât un astfel de cumul de măsuri antidumping cu măsuri de salvgardare poate avea un efect mai important decât este de dorit asupra schimburilor comerciale, Comisia a decis să împiedice aplicarea simultană a taxei antidumping și a taxei vamale în afara contingentului pentru produsul care face obiectul reexaminării pe durata instituirii taxei de salvgardare.

(309)

Aceasta înseamnă că, în cazul în care taxa în afara contingentului tarifar menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159 devine aplicabilă produsului care face obiectul reexaminării, taxa în afara contingentului tarifar menționată la articolul 1 alineatul (6) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/159 este percepută în plus față de diferența dintre această taxă și taxele antidumping mai ridicate instituite în temeiul prezentului regulament. Partea din valoarea taxelor antidumping care nu este percepută se suspendă.

(310)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt în conformitate cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2016/1036,