REGULAMENTUL (UE) 2023/955 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI

din 10 mai 2023

de instituire a Fondului social pentru climă și de modificare a Regulamentului (UE) 2021/1060

PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 91 alineatul (1) litera (d), articolul 192 alineatul (1) și articolul 194 alineatul (2) și articolul 322 alineatul (1) litera (a),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European (1),

având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),

întrucât:

(1)

Acordul de la Paris (4), adoptat la 12 decembrie 2015 în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) (denumit în continuare „Acordul de la Paris”), a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016. Părțile la Acordul de la Paris au convenit să mențină creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2 °C în raport cu nivelurile din perioada preindustrială și să continue eforturile de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C în raport cu nivelurile din perioada preindustrială. Respectivul angajament a fost consolidat prin adoptarea, în temeiul CCONUSC, la 13 noiembrie 2021, a Pactului climatic de la Glasgow, în care Conferința părților la CCONUSC, care servește drept reuniune a părților la Acordul de la Paris, recunoaște că impactul schimbărilor climatice va fi mult mai scăzut în cazul unei creșteri a temperaturii cu 1,5 °C, comparativ cu o creștere de 2 °C, și se angajează să continue eforturile de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C.

(2)

Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul verde european (denumit în continuare „Pactul verde european”) stabilește o nouă strategie de creștere care vizează transformarea Uniunii într-o societate durabilă, echitabilă și prosperă, cu o economie modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și competitivă, în care să nu existe emisii nete de gaze cu efect de seră cel târziu până în 2050 și în care creșterea economică să fie decuplată de utilizarea resurselor. Pactul verde european urmărește, de asemenea, să refacă, să protejeze, să conserve și să consolideze capitalul natural al Uniunii, precum și să protejeze sănătatea și bunăstarea cetățenilor împotriva riscurilor legate de mediu și a impacturilor aferente. În cele din urmă, acesta consideră că tranziția ar trebui să fie justă și favorabilă incluziunii, fără a lăsa pe nimeni în urmă.

(3)

Prin adoptarea Regulamentului (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului (5), Uniunea a consacrat în legislație obiectivul neutralității climatice la nivelul întregii economii până cel târziu în 2050 și obiectivul de a obține ulterior un bilanț negativ al emisiilor. Regulamentul respectiv stabilește, de asemenea, un obiectiv obligatoriu al Uniunii de reducere internă a emisiilor nete de gaze cu efect de seră (emisii după deducerea absorbțiilor) cu cel puțin 55 % până în 2030 comparativ cu nivelurile din 1990. Se preconizează că toate sectoarele economice vor contribui la atingerea acestui obiectiv.

(4)

Concluziile Consiliului European din 10-11 decembrie 2020 au aprobat obiectivul obligatoriu al Uniunii de reducere internă a emisiilor nete de gaze cu efect de seră, subliniind, în același timp, importanța considerentelor de echitate și solidaritate, fără a lăsa pe nimeni în urmă. Concluziile respective au fost reafirmate în concluziile Consiliului European din 24-25 mai 2021, în care Consiliul European a invitat Comisia să își prezinte rapid pachetul legislativ, împreună cu o analiză aprofundată a impactului economic, social și de mediu la nivelul statelor membre.

(5)

Planul de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, aprobat prin concluziile Consiliului European din 24-25 iunie 2021, subliniază necesitatea de a consolida drepturile sociale și dimensiunea socială europeană la nivelul tuturor politicilor Uniunii. Principiul 20 al Pilonului european al drepturilor sociale prevede că „orice persoană are dreptul de acces la servicii esențiale de bună calitate, inclusiv la apă, salubritate, energie, transporturi, servicii financiare și comunicații digitale. Pentru persoanele aflate într-o situație dificilă, trebuie să existe un sprijin pentru accesul la aceste servicii”.

(6)

Declarația de la Porto din 8 mai 2021 a reafirmat angajamentul Consiliului European de a acționa în direcția unei Europe sociale consolidând o tranziție echitabilă, precum și hotărârea sa de a continua aprofundarea punerii în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale la nivelul Uniunii și la nivel național, ținând seama în mod corespunzător de competențele respective și de principiile subsidiarității și proporționalității.

(7)	În vederea punerii în aplicare a angajamentului asumat în direcția neutralității climatice, legislația Uniunii în domeniul climei și al energiei a fost revizuită și modificată pentru a accelera reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

(8)

Aceste modificări au efecte economice și sociale diferite asupra diferitelor sectoare ale economiei, asupra cetățenilor și a statelor membre. În special, includerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de sectorul clădirilor, al transportului rutier și de alte sectoare care corespund activităților industriale, care nu sunt incluse în anexa I la Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6), în domeniul de aplicare al directivei menționate ar trebui să ofere un stimulent economic suplimentar pentru a investi în reducerea consumului de combustibili fosili, accelerând astfel reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Împreună cu alte măsuri, acest lucru ar trebui, pe termen mediu și lung, să contribuie la reducerea sărăciei energetice și a sărăciei din perspectiva transporturilor, să reducă costurile pentru clădiri și transportul rutier și, după caz, să ofere noi oportunități pentru crearea de locuri de muncă de calitate și pentru investiții durabile, aliniate pe deplin la obiectivele Pactului verde european.

(9)

Cu toate acestea, sunt necesare resurse pentru finanțarea acestor investiții. În plus, este probabil ca, înaintea realizării unor astfel de investiții, costurile suportate de gospodării și de utilizatorii de transport pentru încălzire, răcire, gătit și transportul rutier să crească, pe măsură ce furnizorii de combustibili care sunt supuși obligațiilor care decurg din schema de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri și transportul rutier transferă costurile carbonului către consumatori.

(10)

Tranziția climatică va avea un impact economic și social greu de evaluat ex ante. Atingerea obiectivelor mai ambițioase în materie de climă va necesita resurse publice și private substanțiale. Investițiile în măsuri care vizează eficiența energetică, precum și în sisteme de încălzire bazate pe energie din surse regenerabile, cum ar fi încălzirea cu pompe de căldură electrice, încălzire și răcire centralizată și în participarea la comunități de energie din surse regenerabile sunt o metodă eficace de a reduce dependența de importuri și emisiile, sporind în același timp reziliența Uniunii. Este necesară o finanțare specifică pentru sprijinirea gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor vulnerabile și a utilizatorilor de transport vulnerabili.

(11)

Creșterea prețului la combustibilii fosili poate afecta în mod disproporționat gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili care cheltuiesc o parte mai mare a venitului lor pentru energie și transporturi, care, în anumite regiuni, nu au acces la soluții alternative de mobilitate și transport la prețuri accesibile și care ar putea să nu dispună de capacitatea financiară necesară pentru a investi în reducerea consumului de combustibili fosili. Particularitățile geografice, cum ar fi insulele, regiunile și teritoriile ultraperiferice, zonele rurale sau îndepărtate, periferiile mai puțin accesibile, zonele montane sau zonele rămase în urmă, pot avea un impact specific în contextul sărăciei din perspectiva transporturilor asupra vulnerabilității gospodăriilor, a microîntreprinderilor și a utilizatorilor de transport. Prin urmare, respectivele particularități geografice ar trebui să fie luate în considerare atunci când se pregătesc măsuri și investiții în sprijinul gospodăriilor vulnerabile, al microîntreprinderilor vulnerabile și al utilizatorilor de transport vulnerabili, dacă este cazul și relevant.

(12)

O parte din veniturile generate de includerea clădirilor, a transportului rutier și a unor sectoare suplimentare în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE ar trebui să fie utilizate pentru a aborda impactul social al acestei includeri, astfel încât tranziția să fie justă și favorabilă incluziunii, fără a lăsa pe nimeni în urmă. Cuantumul total al Fondului social pentru climă instituit în temeiul prezentului regulament (denumit în continuare „fondul”) ar trebui să reflecte nivelul de ambiție privind decarbonizarea al includerii în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri, de transportul rutier și de unele sectoare suplimentare.

(13)

Utilizarea unei părți a veniturilor pentru a aborda impactul social al includerii clădirilor, a transportului rutier și a unor sectoare suplimentare în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE este și mai relevantă având în vedere nivelurile existente de sărăcie energetică. Sărăcia energetică este o situație în care gospodăriile nu pot avea acces la servicii energetice esențiale care stau la baza unui nivel de trai și de sănătate decente, cum ar fi căldura adecvată prin încălzire, răcirea, pe măsură ce temperaturile cresc, iluminatul și energia necesară funcționării aparatelor. Într-un sondaj realizat în 2021 la nivelul Uniunii, aproximativ 34 de milioane de europeni, reprezentând aproape 6,9 % din populația Uniunii, au declarat că nu își pot permite să își încălzească suficient locuința. Sărăcia energetică este, prin urmare, o provocare majoră pentru Uniune. Deși tarifele sociale sau sprijinul temporar direct pentru venit pot oferi ajutor imediat gospodăriilor care se confruntă cu sărăcia energetică pe termen scurt, numai măsurile structurale specifice, în special renovările clădirilor, inclusiv prin accesul la energie din surse regenerabile și promovarea activă a surselor regenerabile de energie prin intermediul unor măsuri de informare și de sensibilizare care vizează gospodăriile, și renovările clădirilor care contribuie la obiectivele stabilite în Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului (7) pot oferi soluții durabile și pot contribui în mod eficace la combaterea sărăciei energetice. Ar trebui să fie posibilă actualizarea definiției sărăciei energetice în temeiul prezentului regulament pentru a reflecta rezultatul negocierilor referitoare la o directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind eficiența energetică (reformare).

(14)

O abordare holistică a renovărilor clădirilor, care să țină seama într-un mod mai eficient de persoanele expuse riscului de excluziune, și anume persoanele care suferă cel mai mult de pe urma sărăciei energetice în Uniune, ar putea duce la o scădere a cererii de energie. Prin urmare, sprijinul în cadrul fondului acordat sectorului clădirilor ar trebui să vizeze îmbunătățirea eficienței energetice, conducând la o reducere a consumului de energie pentru fiecare gospodărie care s-ar reflecta în economiile financiare realizate și, astfel, ar oferi un mijloc de combatere a sărăciei energetice. Revizuirea Directivei 2010/31/UE ar pune bazele realizării acestor obiective și, prin urmare, ar trebui să fie luată în considerare la punerea în aplicare a prezentului regulament.

(15)

Întrucât sărăcia din perspectiva transporturilor nu a fost încă definită la nivelul Uniunii, ar trebui să fie introdusă o astfel de definiție în sensul prezentului regulament. Sărăcia din perspectiva transporturilor ar putea deveni o problemă și mai stringentă, astfel cum se recunoaște în Recomandarea Consiliului din 16 iunie 2022 privind asigurarea unei tranziții echitabile către neutralitatea climatică (8), și ar putea avea ca rezultat un acces limitat la activități și servicii socioeconomice esențiale, cum ar fi ocuparea forței de muncă, educația sau asistența medicală, în special pentru persoanele și gospodăriile vulnerabile. Sărăcia din perspectiva transporturilor este cauzată, de obicei, de un factor sau de o combinație de factori, cum ar fi veniturile mici, cheltuielile ridicate cu combustibilul sau lipsa soluțiilor de transport privat sau public accesibil sau la prețuri accesibile. Sărăcia din perspectiva transporturilor poate afecta în special persoanele și gospodăriile din zonele rurale, insulare, periferice, montane, îndepărtate și mai puțin accesibile sau din regiunile sau teritoriile mai puțin dezvoltate, inclusiv din zonele periurbane mai puțin dezvoltate și din regiunile ultraperiferice.

(16)

Fondul ar trebui instituit pentru a furniza fonduri statelor membre în vederea sprijinirii politicilor lor de abordare a impactului social avut de introducerea schemei de comercializare a certificatelor de emisii în sectoarele clădirilor și transportului rutier asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor vulnerabile și a utilizatorilor de transport vulnerabili. Acest lucru ar trebui realizat în special prin sprijin temporar direct pentru venit și prin măsuri și investiții menite să reducă dependența de combustibilii fosili prin creșterea eficienței energetice a clădirilor, decarbonizarea încălzirii și răcirii clădirilor, indiferent de cine sunt proprietarii clădirilor respective, inclusiv integrarea energiei din surse regenerabile și prin acordarea unui acces îmbunătățit la mobilitate și transport cu emisii zero și cu emisii scăzute, în beneficiul gospodăriilor vulnerabile, al microîntreprinderilor vulnerabile și al utilizatorilor de transport vulnerabili. Este necesar să se acorde atenție diferitelor tipuri de locuințe de închiriat, inclusiv celor de pe piața privată a închirierilor. Sprijinul financiar sau stimulentele fiscale, cum ar fi deductibilitatea din chirie a costurilor de renovare, ar putea fi incluse printre măsuri pentru a ține seama de chiriași și de persoanele care trăiesc în locuințe sociale.

(17)

Fiecare stat membru ar trebui să prezinte Comisiei un plan social pentru climă (denumit în continuare „planul”). Planurile ar trebui prezentate până la 30 iunie 2025, astfel încât să poată fi examinate cu atenție și în timp util. Planurile ar trebui să aibă o componentă de investiții care să promoveze soluția pe termen lung de reducere a dependenței de combustibilii fosili și ar putea avea în vedere alte măsuri, inclusiv sprijin temporar direct pentru venit, pentru a atenua efectele negative asupra veniturilor pe termen scurt. Planurile ar trebui să urmărească două obiective. În primul rând, ar trebui să ofere gospodăriilor vulnerabile, microîntreprinderilor vulnerabile și utilizatorilor de transport vulnerabili resursele necesare pentru a finanța și a realiza investiții în eficiența energetică, decarbonizarea încălzirii și răcirii și în vehicule și mobilitate cu emisii zero și cu emisii scăzute, inclusiv prin intermediul cupoanelor, al subvențiilor sau al împrumuturilor cu dobândă zero. În al doilea rând, ar trebui să atenueze impactul creșterii costului combustibililor fosili asupra persoanelor celor mai vulnerabile și, prin urmare, să prevină sărăcia energetică și sărăcia din perspectiva transporturilor în perioada de tranziție, până la realizarea unor astfel de investiții. Planurile ar putea sprijini accesul la locuințe la prețuri accesibile și eficiente din punct de vedere energetic, inclusiv la locuințe sociale. Atunci când pun în aplicare măsuri în sprijinul utilizatorilor de transport vulnerabili, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a acorda prioritate sprijinului acordat vehiculelor cu emisii zero în planurile lor, cu condiția ca aceasta să fie o soluție accesibilă ca preț și care poate fi implementată.

(18)

Statele membre, în consultare cu autoritățile de la nivel local și regional, cu partenerii economici și sociali și organizațiile relevante ale societății civile, sunt cele mai în măsură să elaboreze, să pună în aplicare și, după caz, să modifice planuri adaptate și orientate către circumstanțele lor locale, regionale și naționale, politicile lor existente în domeniile relevante și utilizarea planificată a altor fonduri relevante ale Uniunii. Ar trebui să aibă loc o consultare publică a părților interesate de fiecare dată când Comisia trebuie să evalueze un plan. Acest lucru permite ca marea diversitate a situațiilor, cunoștințele specifice ale autorităților locale și regionale, ale partenerilor economici și sociali, ale organizațiilor relevante ale societății civile, ale instituțiilor de cercetare și inovare, ale părților interesate industriale și ale reprezentanților dialogului social, precum și circumstanțele naționale să fie cel mai bine reflectate și să contribuie la eficacitatea și eficiența sprijinului global acordat persoanelor vulnerabile.

(19)

Planurile ar trebui să fie concepute în strânsă cooperare cu Comisia și elaborate în conformitate cu modelul furnizat. Pentru a evita sarcinile administrative excesive, statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a efectua ajustări minore sau de a corecta erorile materiale din planuri printr-o simplă notificare adresată Comisiei cu privire la modificările respective. Ajustările minore ar trebui să reprezinte o creștere sau o scădere cu mai puțin de 5 % a unei ținte prevăzute în plan.

(20)

Asigurarea faptului că măsurile și investițiile vizează în special gospodăriile afectate de sărăcia energetică sau gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili este esențială pentru o tranziție echitabilă către neutralitatea climatică. Măsurile de sprijin pentru promovarea reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră ar trebui să ajute statele membre să abordeze impactul social al comercializării emisiilor în sectoarele clădirilor și transportului rutier.

(21)

Până când aceste investiții vor avea un impact asupra reducerii costurilor și a emisiilor, un sprijin direct pentru venit, care să fie bine orientat către gospodăriile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili ar contribui la o reducere a costurilor energiei și mobilității și ar sprijini tranziția justă. Sprijinul direct pentru venit ar trebui înțeles ca o măsură temporară care însoțește decarbonizarea sectoarelor locuințelor și transporturilor. Acesta nu ar fi permanent, deoarece nu abordează cauzele profunde ale sărăciei energetice și ale sărăciei din perspectiva transporturilor. Un astfel de sprijin ar trebui să fie utilizat numai pentru a viza impactul direct al includerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri și de transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE și nu ar trebui să fie utilizat pentru a viza costurile energiei electrice sau ale încălzirii legate de includerea producției de energie electrică și termică în domeniul de aplicare al directivei respective. Eligibilitatea pentru acest sprijin direct pentru venit ar trebui să fie limitată în timp. Destinatarii sprijinului direct pentru venit ar trebui să fie vizați, ca membri ai unui grup general de beneficiari, de măsuri și investiții menite să scoată în mod eficace beneficiarii respectivi din sărăcia energetică și din sărăcia din perspectiva transporturilor. Prin urmare, planurile ar trebui să includă sprijinul direct pentru venit, cu condiția ca acestea să conțină, de asemenea, măsuri sau investiții cu impact de durată care să vizeze gospodăriile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili care beneficiază de sprijin direct pentru venit.

(22)

Statele membre ar trebui să sensibilizeze gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili prin furnizarea de informații, educație și consiliere specifice, accesibile și la prețuri abordabile cu privire la măsuri și investiții eficiente din punctul de vedere al costurilor, și sprijin disponibil, inclusiv prin audituri energetice ale clădirilor, precum și consultări adaptate în domeniul energiei sau servicii adaptate de gestionare a mobilității.

(23)

Ținând seama de importanța combaterii schimbărilor climatice în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Paris și de angajamentul față de obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, măsurile și investițiile întreprinse în temeiul prezentului regulament sunt menite să fie în concordanță cu obiectivul potrivit căruia cel puțin 30 % din cuantumul total al bugetului Uniunii din cadrul financiar multianual pentru perioada 2021-2027 stabilit în Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (9) (denumit în continuare „CFM 2021-2027”) și din cuantumul total al Instrumentului de redresare al Uniunii Europene, instituit prin Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului (10), și cel puțin 37 % din cuantumul total al Mecanismului de redresare și reziliență, instituit prin Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului (11), ar trebui să fie destinate integrării obiectivelor climatice. Totodată, măsurile și investițiile întreprinse în temeiul prezentului regulament sunt menite să fie în conformitate cu obiectivul ambițios de a aloca 7,5 % din cheltuielile anuale din CFM 2021-2027 pentru obiectivele în materie de biodiversitate în 2024 și 10 % din cheltuielile anuale din CFM 2021-2027 pentru obiectivele în materie de biodiversitate în 2026 și 2027, luând în considerare totodată suprapunerile existente între obiectivele climatice și cele în materie de biodiversitate.

În acest scop, metodologia prevăzută în anexa I la Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului (12) ar trebui utilizată pentru a urmări cheltuielile fondului. Fondul ar trebui să sprijine măsuri și investiții care respectă pe deplin standardele și prioritățile Uniunii privind clima și mediul și principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului (13). Numai astfel de măsuri și investiții ar trebui incluse în planuri. Măsurile de sprijin direct pentru venit ar trebui, de regulă, să fie considerate ca având un impact previzibil nesemnificativ asupra obiectivelor de mediu și, ca atare, ar trebui să fie considerate a fi conforme cu principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”. Comisia ar trebui să emită orientări tehnice pentru statele membre cu mult timp înainte de elaborarea planurilor. Orientările ar trebui să explice modul în care măsurile și investițiile urmează să respecte principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”.

(24)

Femeile sunt afectate în mod disproporționat de sărăcia energetică și de sărăcia din perspectiva transporturilor, în special mamele singure, care reprezintă 85 % din familiile monoparentale, precum și femeile singure, femeile cu handicap și femeile în vârstă care locuiesc singure. În plus, femeile au modele de mobilitate diferite și mai complexe. Familiile monoparentale cu copii aflați în întreținere prezintă un risc deosebit de ridicat de sărăcie în rândul copiilor. Egalitatea de gen și egalitatea de șanse pentru toți și integrarea acestor obiective, precum și drepturile de accesibilitate ale persoanelor cu handicap ar trebui să fie susținute și promovate pe parcursul pregătirii și punerii în aplicare a planurilor, pentru a se asigura că nimeni nu este lăsat în urmă.

(25)

Clienții activi, comunitățile de energie ale cetățenilor și tranzacționarea inter pares a energiei din surse regenerabile pot ajuta statele membre să realizeze obiectivele prezentului regulament printr-o abordare ascendentă inițiată de cetățeni. Respectivele comunități capacitează și implică consumatorii și le permit anumitor grupuri de clienți casnici să participe la măsuri și investiții care vizează eficiența energetică, să sprijine utilizarea energiei din surse regenerabile în gospodării și, în același timp, să contribuie la combaterea sărăciei energetice. Statele membre ar trebui, prin urmare, să promoveze rolul comunităților de energie ale cetățenilor și al comunităților de energie din surse regenerabile și să le considere beneficiari eligibili ai fondului.

(26)

Statele membre ar trebui să includă în planuri măsurile și investițiile care urmează să fie finanțate, costurile estimate ale măsurilor și investițiilor respective și contribuția națională. Atunci când își transmit planurile, statele membre ar trebui să prezinte costurile totale estimate, excluzând taxa pe valoarea adăugată (TVA), pentru a permite comparabilitatea între planuri. Planurile ar trebui să includă, de asemenea, jaloane și ținte esențiale astfel încât punerea în aplicare efectivă a măsurilor și a investițiilor să poată fi evaluată.

(27)

Fondul și planurile ar trebui să fie coerente și încadrate în reformele planificate și în angajamentele asumate de statele membre în cadrul planurilor lor naționale integrate privind energia și clima în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului (14), în temeiul Directivei Parlamentului European și a Consiliului privind eficiența energetică (reformare), în cadrul Planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale, în cadrul programelor politicii de coeziune în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1060, în cadrul planurilor teritoriale pentru o tranziție justă în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European și al Consiliului (15), în cadrul planurilor de redresare și reziliență în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/241, în cadrul Fondului pentru modernizare, astfel cum este prevăzut la articolul 10d din Directiva 2003/87/CE, și în cadrul strategiilor pe termen lung ale statelor membre de renovare a clădirilor în conformitate cu Directiva 2010/31/UE. Pentru a asigura eficiența administrativă, dacă este cazul, informațiile incluse în planuri ar trebui să fie în concordanță cu actele legislative și planurile respective.

(28)

Pentru o planificare mai eficientă, statele membre ar trebui să indice în planurile lor consecințele amânării schemei de comercializare a certificatelor de emisii instituite în conformitate cu capitolul IVa din Directiva 2003/87/CE, în temeiul articolului 30k din directiva respectivă. În acest scop, toate informațiile relevante care trebuie să fie incluse în plan ar trebui să fie diferențiate în detaliu, prin separarea lor în două scenarii, și anume prin descrierea și cuantificarea ajustărilor necesare ale măsurilor, ale investițiilor, ale jaloanelor, ale țintelor, ale cuantumului contribuției naționale și ale oricărui alt element relevant al planului.

(29)

Uniunea ar trebui să sprijine statele membre cu mijloace financiare pentru a-și pune în aplicare planurile prin intermediul fondului. Plățile din fond ar trebui să fie condiționate de atingerea jaloanelor și a țintelor incluse în planuri. Acest lucru ar permite luarea în considerare a circumstanțelor și a priorităților naționale, simplificând totodată finanțarea și facilitând integrarea finanțării din fond cu alte programe naționale de cheltuieli și garantând, totodată, impactul și integritatea cheltuielilor Uniunii.

(30)

Fondul ar trebui să fie finanțat, în mod excepțional și temporar, din veniturile provenite din licitarea a 50 de milioane de certificate în temeiul articolului 10a alineatul (8b) din Directiva 2003/87/CE, a 150 de milioane de certificate în temeiul articolului 30d alineatul (3) din directiva respectivă și a unui volum de certificate suplimentare în temeiul articolului 30d alineatul (4) din directiva respectivă, care ar trebui să constituie venituri alocate externe. În principiu, ar trebui să se pună la dispoziție un cuantum maxim de 65 000 000 000 EUR pentru execuția fondului pentru perioada 2026-2032. Comisia urmează să asigure licitarea certificatelor care fac obiectul capitolului IVa din directiva respectivă. În cazul în care schema de comercializare a certificatelor de emisii instituită în conformitate cu capitolul respectiv este amânată până în 2028 în temeiul articolului 30k din directiva respectivă, cuantumul maxim disponibil pentru execuția fondului ar trebui să fie de 54 600 000 000 EUR. Respectivul cuantum și cuantumurile anuale reflectă o nevoie mai mare de finanțare la începutul fondului. Alocarea financiară maximă ar trebui calculată pentru fiecare stat membru în conformitate cu o metodologie de alocare care oferă, în special, sprijin suplimentar statelor membre afectate în măsură mai mare de includerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri și de transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE. Având în vedere că veniturile alocate externe urmează să fie puse la dispoziție în urma licitării certificatelor în temeiul articolului 10a alineatul (8b), al articolului 30d alineatul (3) și al articolului 30d alineatul (4) din Directiva 2003/87/CE, este necesar să se prevadă o derogare de la articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (16) pentru a permite Uniunii să angajeze în fiecare an cuantumurile necesare efectuării plăților către statele membre în conformitate cu prezentul regulament în scopul de a include creditele corespunzătoare veniturilor alocate.

(31)	Statele membre ar trebui să contribuie cu cel puțin 25 % din costurile totale estimate ale planurilor lor.

(32)

Angajamentele bugetare ar trebui să poată fi defalcate în tranșe anuale, după caz. Acordurile cu statele membre care constituie angajamente juridice individuale ar trebui să țină seama, printre altele, de evenimentul menționat la articolul 30k din Directiva 2003/87/CE, care ar putea determina o întârziere de un an a începerii comercializării certificatelor de emisii pentru clădiri, transportul rutier și sectoare suplimentare. Acordurile respective ar trebui, de asemenea, să țină seama de orice risc financiar potențial pentru Uniune, ceea ce ar putea necesita o modificare a angajamentelor juridice individuale, având în vedere particularitățile finanțării temporare și excepționale a fondului din veniturile alocate externe generate de certificatele din cadrul schemei de comercializare a certificatelor de emisii.

(33)

Pentru a asigura resurse suplimentare pentru fond, statele membre ar trebui să poată solicita un transfer de resurse către fond din programele politicii de coeziune care fac obiectul gestiunii partajate, instituite prin Regulamentul (UE) 2021/1060, sub rezerva condițiilor prevăzute în regulamentul respectiv. Pentru a oferi statelor membre suficientă flexibilitate în execuția alocărilor lor în cadrul fondului, ar trebui să fie posibil să se transfere resurse din alocarea lor financiară anuală către fondurile care fac obiectul gestiunii partajate prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1060, până la un plafon de 15 %. În vederea reducerii sarcinii administrative care rezultă din transferuri succesive de resurse din alocarea lor financiară anuală din fond către fondurile care fac obiectul gestiunii partajate care intră în domeniul de aplicare al Regulamentului (UE) 2021/1060, modificarea corespunzătoare a unuia sau mai multor programe ar trebui, în principiu, să fie necesară o singură dată, sub rezerva anumitor condiții pentru a asigura un control financiar eficace. Ar trebui să fie posibil să se efectueze transferuri suplimentare în anii următori prin notificarea tabelelor financiare către Comisie, cu condiția ca modificările să se refere exclusiv la o creștere a resurselor financiare, fără alte schimbări ale programului în cauză.

(34)

Fondul ar trebui să sprijine măsuri care respectă principiul adiționalității fondurilor Uniunii. Fondul nu ar trebui să înlocuiască cheltuielile naționale recurente, cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător, inclusiv pentru plata costurilor pentru acțiunile de asistență tehnică indicate în planuri.

(35)

Pentru a se asigura alocarea eficientă, transparentă și coerentă a fondurilor și pentru a se respecta principiul bunei gestiuni financiare, acțiunile întreprinse în temeiul prezentului regulament ar trebui să fie în concordanță cu programele Uniunii, precum și cu programele naționale și, după caz, regionale aflate în curs și complementare acestora, evitându-se totodată dubla finanțare din cadrul fondului și al altor programe ale Uniunii a acelorași cheltuieli. În special, Comisia și statele membre ar trebui să asigure o coordonare eficace în toate etapele procesului, în vederea asigurării consecvenței, coerenței, complementarității și sinergiei între sursele de finanțare. În acest scop, atunci când transmit Comisiei planurile lor, statele membre ar trebui să aibă obligația de a prezenta informațiile relevante privind finanțarea existentă sau planificată acordată de Uniune. Sprijinul acordat în cadrul fondului ar trebui să se adauge sprijinului furnizat în cadrul altor programe și instrumente ale Uniunii. Măsurile și investițiile finanțate în cadrul fondului ar trebui să poată beneficia de finanțare din partea altor programe și instrumente ale Uniunii, cu condiția ca acest sprijin să nu acopere aceleași costuri.

(36)

Plățile ar trebui efectuate pe baza unei decizii a Comisiei de autorizare a plății către statul membru în cauză. Prin urmare, este necesar să se deroge de la articolul 116 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, astfel încât termenul de plată să poată începe să curgă de la data la care statului membru în cauză i s-a comunicat de către Comisie decizia respectivă, și nu de la data primirii unei cereri de plată.

(37)

După analizarea tuturor cererilor de plată primite într-o anumită rundă și în cazul în care veniturile alocate fondului în conformitate cu articolul 30d alineatul (4) din Directiva 2003/87/CE nu sunt suficiente pentru a acoperi cererile de plată transmise de statele membre, Comisia ar trebui să efectueze plățile către statele membre pe bază proporțională, pentru a asigura un tratament egal al statelor membre. În următoarea rundă de cereri de plată, Comisia ar trebui să acorde prioritate statelor membre cu plăți întârziate din runda anterioară de cereri de plată și abia apoi să plătească noile cereri de plată transmise.

(38)

Pentru a facilita pregătirea planurilor și pentru a asigura norme transparente de monitorizare și evaluare, lista indicatorilor comuni și modelul pentru planuri ar trebui să fie incluse în anexele la prezentul regulament. Statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza indicatori comuni relevanți pentru a stabili jaloanele și țintele în planurile lor. Lista indicatorilor comuni ar trebui să conțină indicatorii comuni pentru raportarea progreselor înregistrate și în scopul monitorizării și al evaluării punerii în aplicare a planurilor și a execuției fondului.

(39)

Fondul ar trebui executat în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, asigurând inclusiv prevenirea și urmărirea penală eficace a fraudei, inclusiv a fraudei fiscale, a evaziunii fiscale, a corupției și a conflictelor de interese. Fondul face obiectul unui regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii în cazul încălcării principiilor statului de drept în statele membre, stabilit prin Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului (17).

(40)

În scopul asigurării unei bune gestiuni financiare, cu respectarea caracterului bazat pe performanțe al fondului, ar trebui să se stabilească norme specifice privind angajamentele bugetare, plățile, suspendarea și recuperarea fondurilor, precum și privind încetarea acordurilor referitoare la sprijinul financiar. Statele membre ar trebui să ia măsuri adecvate pentru a se asigura că utilizarea fondurilor în legătură cu măsurile sprijinite de fond respectă dreptul aplicabil al Uniunii și cel intern. Statele membre ar trebui să se asigure că acest sprijin este acordat în conformitate cu normele Uniunii privind ajutoarele de stat, dacă este cazul. În special, ele ar trebui să se asigure că frauda, corupția și conflictele de interese sunt prevenite, depistate și corectate și că finanțarea dublă din cadrul fondului și al altor programe ale Uniunii este evitată. Suspendarea și încetarea acordurilor referitoare la sprijinul financiar, precum și reducerea și recuperarea contribuției financiare ar trebui să fie posibile atunci când planul de redresare și reziliență nu a fost implementat în mod satisfăcător de către statul membru în cauză sau în cazul unor nereguli grave, și anume fraudă, corupție și conflicte de interese în legătură cu măsurile sprijinite de fond sau o încălcare gravă a unei obligații în temeiul acordurilor referitoare la sprijinul financiar. În cazul încetării unui acord referitor la sprijinul financiar sau în cazul reducerii și recuperării unei alocări financiare, sumele respective ar trebui alocate statelor membre până la 31 decembrie 2033, în conformitate cu normele de distribuire a certificatelor prevăzute la articolul 30d alineatul (5) din Directiva 2003/87/CE. Ar trebui să se stabilească proceduri contradictorii adecvate pentru a se asigura faptul că deciziile Comisiei în legătură cu suspendarea și recuperarea sumelor plătite sau cu încetarea acordurilor referitoare la sprijinul financiar respectă dreptul statelor membre de a prezenta observații.

(41)

Comisia ar trebui să se asigure că interesele financiare ale Uniunii sunt protejate în mod eficace. Deși este în primul rând responsabilitatea statului membru să se asigure că fondul este executat în conformitate cu normele relevante din dreptul Uniunii și din dreptul intern, Comisia ar trebui să poată primi asigurări suficiente din partea statului membru în această privință. În acest scop, la execuția fondului, statele membre ar trebui să asigure funcționarea unui sistem de control intern concret și eficient și ar trebui să recupereze cuantumurile plătite în mod necuvenit sau utilizate în mod abuziv. Statele membre ar trebui să se poată baza în acest sens pe propriile sisteme naționale de gestiune a bugetului. Statele membre ar trebui să colecteze, să înregistreze și să stocheze într-un sistem electronic categorii standardizate de date și informații care să le permită să prevină, să depisteze și să corecteze neregulile grave privitoare la măsurile și investițiile sprijinite de fond, și anume frauda, corupția și conflictele de interese. Comisia ar trebui să pună la dispoziție un sistem de informare și monitorizare, inclusiv un instrument unic de extragere a datelor și de evaluare a riscurilor, pentru accesarea și analizarea acestor date și informații. Comisia ar trebui să încurajeze utilizarea sistemului de informare și monitorizare respectiv în vederea aplicării sale generalizate de către statele membre.

(42)	Comisia, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), Curtea de Conturi și, după caz, Parchetul European (EPPO) ar trebui să poată utiliza sistemul de informare și monitorizare în limitele competențelor și drepturilor lor.

(43)

Statele membre și Comisia ar trebui să aibă dreptul de a prelucra date cu caracter personal numai în cazul în care acest lucru este necesar în vederea descărcării de gestiune, efectuării unui audit și a unui control, informării, comunicării și vizibilității în ceea ce privește utilizarea fondurilor în legătură cu măsurile care se pun în aplicare în temeiul fondului. Datele cu caracter personal ar trebui prelucrate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European sau al Consiliului (18) sau cu Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului (19), în funcție de care dintre cele două regulamente este aplicabil.

(44)

În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (20), cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95 (21), (Euratom, CE) nr. 2185/96 (22) și (UE) 2017/1939 (23) ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea fraudei, a corupției și a conflictelor de interese și, dacă este cazul, impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, OLAF are competența de a efectua investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă au avut loc o fraudă, un act de corupție, conflicte de interese sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii.

EPPO este împuternicit, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, să investigheze și să urmărească penal cazuri de fraudă, de corupție, de conflicte de interese și alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului (24). În conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și să permită accesul reprezentanților Comisiei, ai OLAF, ai Curții de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată, ai EPPO în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939 și să se asigure că orice terț implicat în execuția fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente.

(45)

Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). Respectivele norme sunt prevăzute în Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului Uniunii prin granturi, achiziții publice, premii și gestiune indirectă și prevăd verificări ale responsabilității actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.

(46)	Regulamentul (UE) 2021/1060 ar trebui să fie modificat în consecință.

(47)

Întrucât obiectivul prezentului regulament, și anume de a contribui la o tranziție echitabilă din punct de vedere social către neutralitatea climatică prin abordarea impactului social al includerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri și de transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE, nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea și efectele sale, acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Articolul 1

Obiect și domeniu de aplicare

Prezentul regulament instituie Fondul social pentru climă (denumit în continuare „fondul”) pentru perioada 2026-2032.

Fondul oferă sprijin financiar statelor membre pentru măsurile și investițiile incluse în planurile lor sociale pentru climă (denumite în continuare „planurile”).

Măsurile și investițiile sprijinite de fond sunt în beneficiul gospodăriilor, al microîntreprinderilor și al utilizatorilor de transport, care sunt vulnerabili și afectați în mod deosebit de includerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri și de transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE, în special al gospodăriilor afectate de sărăcie energetică sau de sărăcia din perspectiva transporturilor.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

„sărăcie energetică” înseamnă lipsa accesului unei gospodării la serviciile energetice esențiale care stau la baza unui nivel de trai și de sănătate decente, printre care încălzirea, răcirea și iluminatul adecvate, precum și energia necesară pentru funcționarea aparatelor, în contextul național relevant, în contextul politicii sociale existente și al altor politici relevante;

„sărăcie din perspectiva transporturilor” înseamnă incapacitatea sau dificultatea persoanelor și a gospodăriilor de a face față costurilor transportului privat sau public sau lipsa transportului ori accesul limitat al acestora la transportul necesar pentru accesul lor la servicii și activități socioeconomice esențiale, ținând seama de contextul național și spațial;

3.	„costurile totale estimate ale planului” înseamnă costurile totale estimate ale măsurilor și investițiilor incluse în plan;

4.	„alocare financiară” înseamnă sprijinul financiar nerambursabil acordat în cadrul fondului care este disponibil pentru alocare sau care a fost alocat unui stat membru;

5.	„jalon” înseamnă o realizare calitativă utilizată pentru a măsura progresele înregistrate în direcția realizării unei măsuri sau a unei investiții;

6.	„țintă” înseamnă o realizare cantitativă utilizată pentru a măsura progresele înregistrate în direcția realizării unei măsuri sau a unei investiții;

7.	„energie din surse regenerabile” sau „energie regenerabilă” înseamnă energie din surse regenerabile astfel cum este definită la articolul 2 al doilea paragraf punctul 1 din Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului (25);

8.	„gospodărie” înseamnă o gospodărie privată astfel cum este definită la articolul 2 punctul 15 din Regulamentul (UE) 2019/1700 al Parlamentului European și al Consiliului (26);

9.	„microîntreprindere” înseamnă o întreprindere care are mai puțin de 10 angajați și a cărei cifră de afaceri anuală sau al cărei bilanț anual nu depășește 2 milioane EUR, calculate în conformitate cu articolele 3-6 din anexa I la Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei (27);

10.

„gospodării vulnerabile” înseamnă gospodăriile afectate de sărăcie energetică sau gospodăriile, inclusiv gospodăriile cu venituri mici și cele cu venituri medii inferioare, care sunt afectate în mod semnificativ de impactul asupra prețurilor al includerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE și care nu dispun de mijloacele necesare pentru renovarea clădirii pe care o ocupă;

11.

„microîntreprinderi vulnerabile” înseamnă microîntreprinderi care sunt afectate în mod semnificativ de impactul asupra prețurilor al includerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri sau de transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE și care, în scopul activității lor, nu dispun de mijloacele necesare pentru renovarea clădirii pe care o ocupă sau pentru achiziționarea de vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute sau pentru trecerea la moduri de transport alternative durabile, inclusiv la transportul public, după caz;

12.

„utilizatori de transport vulnerabili” înseamnă persoane și gospodării afectate de sărăcia din perspectiva transporturilor, dar și persoane și gospodării, inclusiv cele cu venituri mici și cele cu venituri medii inferioare, care sunt afectate în mod semnificativ de impactul asupra prețurilor al includerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE și care nu dispun de mijloacele necesare pentru a achiziționa vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute sau pentru a trece la moduri de transport alternative durabile, inclusiv la transportul public;

13.

„renovarea clădirilor” înseamnă orice tip de renovare a clădirilor cu impact energetic care are scopul de a spori performanța energetică a clădirilor, cum ar fi izolarea anvelopei clădirii, și anume pereții, acoperișul, podeaua și înlocuirea ferestrelor, precum și instalarea de sisteme tehnice ale clădirilor, în conformitate cu orice standarde naționale de siguranță relevante, inclusiv prin contribuția la cerințele de renovare stabilite în Directiva Parlamentului European și a Consiliului privind performanța energetică a clădirilor (reformare);

14.

„sistem tehnic al clădirii” înseamnă echipamentele tehnice pentru încălzirea spațiului, răcirea spațiului, ventilare, apă caldă menajeră, automatizarea și controlul clădirii, generarea și stocarea de energie din surse regenerabile in situ sau o combinație a acestor echipamente tehnice, inclusiv acele sisteme care folosesc energie din surse regenerabile, ale unei clădiri sau ale unei unități de clădire;

15.	„client activ” înseamnă un client activ, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 8 din Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului (28);

16.	„comunitate de energie a cetățenilor” înseamnă o comunitate de energie a cetățenilor, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 11 din Directiva (UE) 2019/944;

17.	„comunitate de energie din surse regenerabile” înseamnă comunitate de energie din surse regenerabile, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 16 din Directiva (UE) 2018/2001;

18.	„tranzacționarea inter pares a energiei din surse regenerabile” înseamnă tranzacție inter pares cu energie din surse regenerabile, astfel cum este definită la articolul 2 punctul 18 din Directiva (UE) 2018/2001;

19.	„vehicul cu emisii zero și cu emisii scăzute” înseamnă vehicul cu emisii zero și cu emisii scăzute, astfel cum este definit la articolul 3 alineatul (1) litera (m) din Regulamentul (UE) 2019/631 al Parlamentului European și al Consiliului (29).

Articolul 3

Obiective

(1) Obiectivul general al fondului este de a contribui la o tranziție echitabilă din punct de vedere social către neutralitatea climatică prin abordarea impactului social al includerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri și de transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE.

(2) Obiectivele specifice ale fondului sunt de a sprijini gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili prin sprijin temporar direct pentru venit și prin măsuri și investiții menite să sporească eficiența energetică a clădirilor, decarbonizarea încălzirii și răcirii clădirilor, inclusiv prin integrarea în clădiri a generării și stocării de energie din surse regenerabile, și de a acorda un acces îmbunătățit la mobilitate și transporturi cu emisii zero și cu emisii scăzute.

CAPITOLUL II

Planurile sociale pentru climă

Articolul 4

Planurile sociale pentru climă

(1) Fiecare stat membru prezintă Comisiei planul său. Planul conține un set coerent de măsuri și de investiții existente sau noi la nivel național menite să abordeze impactul stabilirii prețului carbonului asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor vulnerabile și a utilizatorilor de transport vulnerabili, astfel încât să asigure încălzirea, răcirea și mobilitatea la prețuri accesibile, însoțind și accelerând totodată măsurile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor climatice ale Uniunii.

(2) Fiecare stat membru asigură coerența dintre planul său și planul său național integrat actualizat privind energia și clima menționat la articolul 14 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2018/1999.

(3) Planul poate include măsuri naționale care să ofere sprijin temporar direct pentru venit gospodăriilor vulnerabile și utilizatorilor de transport vulnerabili, pentru a reduce impactul creșterii prețului combustibililor fosili care rezultă din includerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri și de transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE.

(4) Planul include măsuri și investiții la nivel național și, după caz, la nivel local și regional, în conformitate cu articolul 8, pentru:

(a)	renovarea clădirilor și decarbonizarea încălzirii și răcirii clădirilor, inclusiv integrarea generării și stocării de energie din surse regenerabile;

(b)	intensificarea utilizării mobilității și a transporturilor cu emisii zero și cu emisii scăzute.

(5) În cazul în care un stat membru dispune deja de o schemă națională de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri și transportul rutier sau de o taxă pe carbon, măsurile naționale deja în vigoare pentru atenuarea impacturilor și a provocărilor sociale pot fi incluse în plan, cu condiția ca acestea să fie conforme cu prezentul regulament.

Articolul 5

Consultare publică

(1) Fiecare stat membru prezintă Comisiei un plan în urma unei consultări publice cu autoritățile locale și regionale, cu reprezentanții partenerilor economici și sociali, cu organizațiile relevante ale societății civile, cu organizațiile de tineret și cu alte părți interesate. Fiecare stat membru efectuează consultarea respectivă în conformitate cu cerințele articolului 10 din Regulamentul (UE) 2018/1999 și cu cadrul juridic național al statului membru respectiv.

(2) Fiecare stat membru include în planul său un rezumat al următoarelor elemente:

(a)	consultarea organizată în temeiul alineatului (1); și

(b)	modul în care contribuțiile părților interesate care au participat la consultarea se reflectă în plan.

(3) În sensul articolului 16 alineatul (3), Comisia evaluează dacă planul a fost elaborat în consultare cu părțile interesate în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol.

(4) Comisia sprijină statele membre oferind exemple de bune practici în materie de consultări cu privire la planuri, în conformitate cu articolul 6 alineatul (4).

Articolul 6

Conținutul planurilor sociale pentru climă

(1) Planul conține următoarele elemente:

(a)

măsuri și investiții concrete în conformitate cu articolele 4 și 8 pentru a reduce efectele menționate la litera (d) de la prezentul alineat, împreună cu o explicație a modului în care măsurile și investițiile respective ar contribui în mod eficace la îndeplinirea obiectivelor prevăzute la articolul 3 în cadrul general de stabilire a politicilor relevante ale unui stat membru;

(b)	după caz, măsuri de însoțire concrete, reciproc coerente și consolidate pentru realizarea măsurilor și a investițiilor și pentru reducerea efectelor menționate la litera (d);

(c)	informații privind finanțarea existentă sau planificată a măsurilor și a investițiilor din alte surse ale Uniunii, internaționale, publice sau, după caz, private care contribuie la măsurile și investițiile prevăzute în plan, inclusiv informații privind sprijinul temporar direct pentru venit;

(d)

o estimare a efectelor probabile ale creșterii prețurilor care rezultă din includerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri și de transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE asupra gospodăriilor, în special asupra incidenței sărăciei energetice și a sărăciei din perspectiva transporturilor, precum și asupra microîntreprinderilor; efectele respective trebuie analizate la nivelul teritorial corespunzător, astfel cum este definit de fiecare stat membru, ținând seama de particularitățile naționale și de elemente precum accesul la transportul public și la serviciile de bază și identificând zonele cele mai afectate;

(e)	un număr estimat de gospodării vulnerabile, de microîntreprinderi vulnerabile și de utilizatori de transport vulnerabili, precum și identificarea acestora;

(f)	o explicație a modului în care definițiile sărăciei energetice și sărăciei din perspectiva transporturilor trebuie să fie aplicate la nivel național;

(g)

în cazul în care planul prevede măsurile menționate la articolul 4 alineatul (3), criteriile de identificare a destinatarilor finali eligibili, termenul preconizat pentru măsurile în cauză și justificarea acestora pe baza unei estimări cantitative și a unei explicații calitative a modului în care se preconizează că măsurile respective vor reduce sărăcia energetică, sărăcia din perspectiva transporturilor și vulnerabilitatea gospodăriilor în situația creșterii prețurilor combustibililor pentru transportul rutier și pentru încălzire;

(h)	jaloanele și țintele preconizate și un calendar orientativ cuprinzător pentru punerea în aplicare a măsurilor și a investițiilor care trebuie finalizate până la 31 iulie 2032;

(i)	dacă este cazul, un calendar pentru reducerea treptată a sprijinului pentru vehiculele cu emisii scăzute;

(j)	costurile totale estimate ale planului, însoțite de o justificare adecvată și de explicații privind modul în care acestea respectă principiul eficienței din punctul de vedere al costurilor și sunt proporționale cu impactul preconizat al planului;

(k)	contribuția națională preconizată la costurile totale estimate ale planului, calculată în conformitate cu articolul 15;

(l)	cu excepția măsurilor menționate la articolul 4 alineatul (3) din prezentul Regulament, o explicație a modului în care planul garantează că niciuna dintre măsuri sau investiții nu ar prejudicia în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852;

(m)

modalitățile pentru monitorizarea și punerea în aplicare eficace a planului de către statul membru în cauză, în special a jaloanelor și a țintelor propuse, a indicatorilor comuni relevanți menționați în anexa IV și, dacă niciunul dintre indicatorii respectivi nu este relevant pentru o anumită măsură sau investiție, a indicatorilor individuali suplimentari propuși de statul membru în cauză;

(n)	pentru pregătirea și, după caz, pentru punerea în aplicare a planului, un rezumat al procesului de consultare publică menționat la articolul 5;

(o)

o explicație a sistemului statului membru de prevenire, depistare și corectare a fraudei, a corupției și a conflictelor de interese la utilizarea alocării financiare puse la dispoziție în cadrul fondului, precum și a măsurilor care vizează evitarea dublei finanțări din cadrul fondului și al altor programe ale Uniunii;

(p)	dacă este cazul și dacă este relevant, o explicație cu privire la modul în care în plan s-a ținut seama de particularitățile geografice, cum ar fi insule, regiuni și teritorii ultraperiferice, zone rurale sau îndepărtate, periferii mai puțin accesibile, zone montane sau zone rămase în urmă;

(q)	după caz, o explicație a modului în care măsurile și investițiile vizează abordarea inegalității de gen.

(2) Planul poate include acțiuni de asistență tehnică necesare pentru administrarea și punerea în aplicare eficace a măsurilor și a investițiilor.

(3) Planul este în concordanță cu informațiile incluse și cu angajamentele asumate de statul membru în cadrul:

(a)	Planului de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale;

(b)	programelor sale din cadrul politicii de coeziune în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1060;

(c)	planului său de redresare și reziliență în temeiul Regulamentului (UE) 2021/241;

(d)	planului său de renovare a clădirilor în temeiul Directivei Parlamentului European și a Consiliului privind performanța energetică a clădirilor (reformare);

(e)	planului său național integrat actualizat privind energia și clima în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1999; și

(f)	planurilor sale teritoriale pentru o tranziție justă în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1056.

(4) În cursul elaborării planurilor, Comisia organizează un schimb de bune practici, inclusiv cu privire la măsurile și investițiile eficiente din punctul de vedere al costurilor care urmează să fie incluse în plan. Statele membre pot solicita sprijin tehnic în cadrul inițiativei intitulate „Asistență europeană pentru energie locală” (ELENA), instituită printr-un acord al Comisiei cu Banca Europeană de Investiții în 2009, sau în cadrul Instrumentului de sprijin tehnic instituit prin Regulamentul (UE) 2021/240 al Parlamentului European și al Consiliului (30).

(5) În sensul alineatului (1) litera (l) de la prezentul articol, Comisia oferă statelor membre orientări tehnice, adaptate domeniului de aplicare al fondului, cu privire la conformitatea măsurilor și a investițiilor cu principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852.

(6) Pentru a ajuta statele membre să furnizeze informațiile menționate la alineatul (1) litera (d) de la prezentul articol, Comisia prevede o valoare comună care trebuie luată în considerare ca estimare pentru prețul carbonului care rezultă din includerea emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri, de transportul rutier și de alte sectoare în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE.

(7) Fiecare stat membru utilizează modelul prevăzut în anexa V pentru plan.

CAPITOLUL III

Sprijin din partea fondului pentru planurile sociale pentru climă

Articolul 7

Principiile care guvernează fondul

(1) Fondul oferă sprijin financiar statelor membre pentru a finanța măsurile și investițiile prevăzute în planurile lor.

(2) Plata sprijinului financiar în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol către fiecare stat membru este condiționată de atingerea de către statul membru respectiv a jaloanelor și a țintelor pentru măsuri și investiții în conformitate cu articolul 8 din prezentul regulament. Aceste jaloane și ținte sunt compatibile cu obiectivele climatice ale Uniunii, precum și cu obiectivul stabilit în Regulamentul (UE) 2021/1119, și vizează în special:

(a)	eficiența energetică;

(b)	renovarea clădirilor;

(c)	mobilitatea și transporturile cu emisii zero și cu emisii scăzute;

(d)	reducerile emisiilor de gaze cu efect de seră;

(e)	reducerea numărului gospodăriilor vulnerabile, în special a gospodăriilor afectate de sărăcie energetică, a microîntreprinderilor vulnerabile și a utilizatorilor de transport vulnerabili.

(3) Fondul sprijină numai măsurile și investițiile care respectă principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852.

(4) Măsurile și investițiile sprijinite de fond reduc dependența de combustibilii fosili și, după caz, contribuie la punerea în aplicare a Pilonului european al drepturilor sociale, precum și la crearea de locuri de muncă durabile și de calitate în domeniile vizate de măsurile și investițiile fondului.

Articolul 8

Măsuri și investiții eligibile de inclus în planurile sociale pentru climă

(1) Statele membre pot include în costurile totale estimate ale planului următoarele măsuri și investiții cu impact pe termen lung, cu condiția ca acestea să vizeze în principal gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile sau utilizatorii de transport vulnerabili și să fie menite:

(a)	să sprijine renovarea clădirilor, în special pentru gospodăriile vulnerabile și microîntreprinderile vulnerabile care ocupă clădirile cu cea mai slabă performanță, inclusiv pentru chiriași și persoanele care trăiesc în locuințe sociale;

(b)	să sprijine accesul la locuințe la prețuri accesibile și eficiente din punct de vedere energetic, inclusiv la locuințe sociale;

(c)

să contribuie la decarbonizare, de exemplu prin intermediul electrificării încălzirii și răcirii clădirilor și a gătitului în clădiri prin asigurarea accesului la sisteme la prețuri accesibile și eficiente din punct de vedere energetic și prin integrarea generării și stocării energiei din surse regenerabile, inclusiv prin intermediul comunităților de energie din surse regenerabile, al comunităților de energie ale cetățenilor și al altor clienți activi, pentru a promova adoptarea autoconsumului de energie din surse regenerabile, cum ar fi partajarea energiei și tranzacționarea inter pares a energiei din surse regenerabile, conectarea la rețele inteligente și la rețelele de termoficare, care contribuie la realizarea de economii de energie sau la reducerea sărăciei energetice;

(d)

să asigure informații, educație, acțiuni de sensibilizare și recomandări specifice, accesibile și la prețuri accesibile cu privire la măsuri și investiții eficiente din punctul de vedere al costurilor, la sprijinul disponibil pentru renovările clădirilor și pentru eficiența energetică, precum și la alternative durabile și la prețuri accesibile în ceea ce privește mobilitatea și transporturile;

(e)

să sprijine entitățile publice și private, inclusiv furnizorii de locuințe sociale, mai ales cooperativele public-private, în elaborarea și furnizarea unor soluții în materie de eficiență energetică la prețuri accesibile și a unor instrumente de finanțare adecvate, în conformitate cu obiectivele sociale ale fondului;

(f)

să asigure accesul la vehicule și biciclete cu emisii zero și cu emisii scăzute, menținând în același timp neutralitatea tehnologică, inclusiv sprijin financiar sau stimulente fiscale pentru achiziționarea acestora, precum și pentru infrastructuri publice și private adecvate, în special, după caz, achiziționarea de vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute, infrastructura de reîncărcare și realimentare și dezvoltarea unei piețe a vehiculelor de ocazie cu emisii zero; statele membre urmăresc să se asigure că, în cazul în care vehiculele cu emisii zero reprezintă o soluție accesibilă ca preț și care poate fi implementată, sprijinul pentru astfel de vehicule ocupă un loc prioritar în planurile lor;

(g)	să stimuleze utilizarea transportului public accesibil și la prețuri accesibile și să sprijine entitățile publice și private, inclusiv cooperativele, în dezvoltarea și furnizarea unei mobilități durabile la cerere, a unor servicii de mobilitate partajată și a unor opțiuni de mobilitate activă.

(2) Statele membre pot include în costurile totale estimate ale planurilor costurile măsurilor care oferă sprijin direct pentru venit gospodăriilor vulnerabile și utilizatorilor de transport vulnerabili pentru a reduce impactul creșterii prețurilor combustibililor pentru transportul rutier și pentru încălzire. Un astfel de sprijin este temporar și se reduce în timp. Statele membre pot acorda sprijin temporar direct pentru venit în cazul în care planurile lor conțin măsuri sau investiții care vizează gospodăriile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili în conformitate cu articolul 8 alineatul (1) din prezentul regulament. Un astfel de sprijin se limitează la impactul direct al includerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri și de transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE. Costurile măsurilor care furnizează sprijin temporar direct pentru venit nu reprezintă mai mult de 37,5 % din costul total estimat al planului, astfel cum este menționat la articolul 6 alineatul (1) litera (j) din prezentul regulament.

(3) Statele membre pot include în costurile totale estimate ale planurilor costurile asistenței tehnice pentru a acoperi cheltuielile legate de activitățile de formare, programare, monitorizare, control, audit și evaluare care sunt necesare pentru gestionarea fondului și îndeplinirea obiectivelor acestuia, de exemplu studii, cheltuieli legate de tehnologia informației (IT), consultarea publică a părților interesate, acțiuni de informare și comunicare. Costurile asistenței tehnice respective reprezintă până la 2,5 % din costurile totale estimate ale planului, astfel cum este menționat la articolul 6 alineatul (1) litera (j).

Articolul 9

Transferul beneficiilor către gospodării, microîntreprinderi și utilizatorii de transport

(1) Statele membre pot include în planuri sprijinul acordat prin intermediul entităților publice sau private, altele decât gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili, cu condiția ca aceste entități să pună în aplicare măsuri și să realizeze investiții de care beneficiază în cele din urmă gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile sau utilizatorii de transport vulnerabili.

(2) Statele membre prevăd garanțiile legale și contractuale necesare pentru a se asigura că întregul beneficiu este transferat gospodăriilor vulnerabile, microîntreprinderilor vulnerabile sau utilizatorilor de transport vulnerabili.

Articolul 10

Resursele fondului

(1) În conformitate cu articolul 10a alineatul (8b) și cu articolul 30d alineatele (3) și (4) din Directiva 2003/87/CE, pentru execuția fondului se pune la dispoziție un cuantum maxim de 65 000 000 000 EUR pentru perioada 1 ianuarie 2026-31 decembrie 2032, în prețuri curente. Cuantumul respectiv constituie venituri alocate externe în sensul articolului 21 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, fără a aduce atingere articolului 30d alineatul (4) al șaselea paragraf din Directiva 2003/87/CE.

Cuantumurile anuale alocate fondului, în limita cuantumului maxim prevăzut la primul paragraf de la prezentul alineat, nu depășesc cuantumurile menționate la articolul 30d alineatul (4) al patrulea paragraf din Directiva 2003/87/CE.

În cazul în care schema de comercializare a certificatelor de emisii instituită în conformitate cu capitolul IVa din Directiva 2003/87/CE este amânat până în 2028 în temeiul articolului 30k din directiva respectivă, cuantumul maxim care urmează să fie pus la dispoziția fondului este de 54 600 000 000 EUR, iar cuantumurile anuale alocate fondului nu depășesc cuantumurile respective menționate la articolul 30d alineatul (4) al cincilea paragraf din Directiva 2003/87/CE.

(2) Prin derogare de la articolul 22 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 și fără a aduce atingere articolului 19 din prezentul regulament, creditele de angajament care acoperă cuantumul maxim relevant menționat la alineatul (1) de la prezentul articol se pun la dispoziție în mod automat la începutul fiecărui exercițiu financiar, începând cu 1 ianuarie 2026, până la cuantumurile anuale relevante aplicabile menționate la alineatul (1) al doilea și al treilea paragraf.

(3) Cuantumurile prevăzute la alineatul (1) pot acoperi, de asemenea, cheltuielile legate de activitățile de pregătire, monitorizare, control, audit și evaluare care sunt necesare pentru gestionarea fondului și îndeplinirea obiectivelor acestuia, în special cele legate de studii, reuniunile experților, consultarea părților interesate, acțiunile de informare și comunicare, inclusiv acțiunile incluzive de sensibilizare, și comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care acestea au legătură cu obiectivele prezentului regulament, cheltuielile cu rețelele informatice care se concentrează pe prelucrarea și schimbul de informații, instrumentele corporative de IT și toate celelalte cheltuieli cu asistența tehnică și administrativă suportate de Comisie pentru gestionarea fondului. Cheltuielile pot acoperi, de asemenea, costurile altor activități de sprijin, cum ar fi controlul calității și monitorizarea proiectelor pe teren și costurile aferente consilierii inter pares și cele ale experților pentru evaluarea și punerea în aplicare a acțiunilor eligibile.

Articolul 11

Resursele din și pentru programele care fac obiectul gestiunii partajate și utilizarea resurselor

(1) Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi transferate, la cererea acestora, către fond, sub rezerva condițiilor prevăzute în dispozițiile relevante din Regulamentul (UE) 2021/1060. Comisia execută aceste resurse în mod direct în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046. Resursele respective sunt utilizate exclusiv în beneficiul statului membru în cauză.

(2) În planurile lor prezentate în conformitate cu articolul 4 alineatul (1) din prezentul regulament, statele membre pot solicita transferarea a până la 15 % din alocarea lor financiară anuală maximă către fondurile care fac obiectul gestiunii partajate prevăzute în Regulamentul (UE) 2021/1060. Resursele transferate finanțează măsurile și investițiile menționate la articolul 8 din prezentul regulament și sunt executate în conformitate cu normele fondurilor către care sunt transferate resursele. Resursele sunt transferate de statele membre prin modificarea unuia sau mai multor programe, cu excepția programelor din cadrul obiectivului Cooperare teritorială europeană (Interreg), în conformitate cu articolul 26a din Regulamentul (UE) 2021/1060, și sunt executate în conformitate cu normele stabilite în regulamentul respectiv și cu normele fondurilor către care sunt transferate resursele.

(3) Statele membre pot încredința autorităților de management ale programelor din cadrul politicii de coeziune în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1060 punerea în aplicare a măsurilor și a investițiilor care beneficiază de fond, dacă este cazul, având în vedere sinergiile cu respectivele programe ale politicii de coeziune și în conformitate cu obiectivele fondului. Statele membre își declară intenția de a încredința, prin urmare, aceste sarcini autorităților respective în planurile lor. În astfel de cazuri, sistemele de gestiune și control existente instituite de statele membre, astfel cum au fost notificate Comisiei, sunt considerate conforme cu cerințele prezentului regulament.

(4) Statele membre pot include în planurile lor, în cadrul costurilor totale estimate, plățile pentru sprijin tehnic suplimentar în conformitate cu articolul 7 din Regulamentul (UE) 2021/240 și cuantumul contribuției în numerar pentru compartimentul pentru statele membre în temeiul dispozițiilor relevante ale Regulamentului (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului (31). Aceste costuri nu depășesc 4 % din alocarea financiară maximă a planului, iar măsurile relevante, astfel cum sunt prevăzute în plan, respectă cerințele prezentului regulament.

Articolul 12

Execuție

Fondul este executat de Comisie în cadrul gestiunii directe, în conformitate cu normele relevante adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE, în special cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 și cu Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.

Articolul 13

Adiționalitatea și finanțarea complementară

(1) Sprijinul acordat în cadrul fondului se adaugă sprijinului furnizat în cadrul altor fonduri, programe și instrumente ale Uniunii. Măsurile și investițiile sprijinite în cadrul fondului pot beneficia de sprijin din partea altor fonduri, programe și instrumente ale Uniunii, cu condiția ca acest sprijin să nu acopere aceleași costuri.

(2) Sprijinul din partea fondului, inclusiv sprijinul temporar direct pentru venit menționat la articolul 4 alineatul (3), este suplimentar și nu se substituie cheltuielilor bugetare naționale recurente.

(3) Pentru asistența tehnică acordată statelor membre, costurile administrative asociate în mod direct cu punerea în aplicare a planului nu sunt considerate cheltuieli bugetare naționale recurente.

Articolul 14

Alocare financiară maximă

(1) Alocarea financiară maximă se calculează pentru fiecare stat membru în conformitate cu articolul 10 și astfel cum se specifică în anexele I și II.

(2) Fiecare stat membru poate depune o cerere în limitele alocării financiare maxime pentru punerea în aplicare a planului său.

Articolul 15

Contribuția națională la costurile totale estimate

Statele membre contribuie cu cel puțin 25 % din costurile totale estimate ale planurilor lor.

Articolul 16

Evaluarea Comisiei

(1) Comisia evaluează planul și, după caz, orice modificare a planului respectiv prezentată de un stat membru în conformitate cu articolul 18, din punctul de vedere al conformității cu prezentul regulament. Atunci când efectuează evaluarea, Comisia acționează în strânsă cooperare cu statul membru în cauză. Comisia poate face observații sau poate solicita informații suplimentare în termen de două luni de la data prezentării planului de către statul membru. Statul membru furnizează informațiile suplimentare solicitate și poate revizui planul, dacă este necesar, inclusiv după transmiterea acestuia. Statul membru și Comisia pot stabili de comun acord să prelungească termenul pentru evaluare cu o perioadă rezonabilă, dacă este necesar.

(2) Comisia evaluează dacă transferurile solicitate în conformitate cu articolul 11 sunt în conformitate cu obiectivele prezentului regulament.

(3) Comisia evaluează relevanța, eficacitatea, eficiența și coerența planului, ținând seama de provocările specifice și de alocarea financiară a statului membru, după cum urmează:

(a)

în scopul evaluării relevanței, Comisia ține seama de următoarele criterii:

(i)

dacă planul reprezintă un răspuns adecvat la impactul social asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor vulnerabile și a utilizatorilor de transport vulnerabili din statul membru în cauză și la provocările cu care se confruntă aceste categorii ca urmare a includerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri și de transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE, în special gospodăriile afectate de sărăcie energetică sau gospodăriile afectate de sărăcia din perspectiva transporturilor, ținând seama în mod corespunzător de provocările identificate în evaluările Comisiei privind actualizarea planului național integrat privind energia și clima al statului membru în cauză și de progresele înregistrate de acesta în temeiul articolului 9 alineatul (3) și al articolelor 13 și 29 din Regulamentul (UE) 2018/1999, precum și în recomandările Comisiei către statele membre, emise în temeiul articolului 34 din Regulamentul (UE) 2018/1999, în perspectiva obiectivelor Uniunii privind clima și energia pentru 2030 și a obiectivului pe termen lung de realizare a neutralității climatice în Uniune până cel târziu în 2050;

(ii)	dacă se preconizează că planul va garanta că măsurile și investițiile incluse în plan nu prejudiciază în mod semnificativ obiectivele de mediu în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 și dacă planul contribuie la reducerea dependenței de combustibilii fosili;

(iii)

dacă planul conține măsuri și investiții care contribuie la tranziția verde, inclusiv la abordarea impactului social și a provocărilor rezultate din aceasta, și, în special, la îndeplinirea obiectivelor Uniunii privind clima și energia pentru 2030 și a obiectivului pe termen lung de realizare a neutralității climatice în Uniune până cel târziu în 2050, precum și a etapelor principale pentru 2030 ale Strategiei Uniunii pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă;

(b)

în scopul evaluării eficacității, Comisia ține seama de următoarele criterii:

(i)

dacă se preconizează că planul va avea un impact de durată în statul membru asupra provocărilor abordate de plan, în conformitate cu obiectivele Uniunii privind clima și energia pentru 2030 și cu obiectivul pe termen lung de realizare a neutralității climatice în Uniune până cel târziu în 2050, și în special asupra gospodăriilor vulnerabile, a microîntreprinderilor vulnerabile și a utilizatorilor de transport vulnerabili, în special a gospodăriilor afectate de sărăcie energetică sau a gospodăriilor afectate de sărăcia din perspectiva transporturilor;

(ii)	dacă se preconizează că măsurile propuse de statul membru vor asigura o monitorizare și o punere în aplicare eficace a planului, inclusiv a calendarului, a jaloanelor și a țintelor prevăzute și a indicatorilor aferenți;

(iii)

dacă măsurile și investițiile propuse de statul membru sunt coerente și conforme cu cerințele prevăzute în Directiva Parlamentului European și a Consiliului privind eficiența energetică (reformare), în Directiva (UE) 2018/2001, în Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi și de abrogare a Directivei 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului, în Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului (32) și în Directiva 2010/31/UE; și

(iv)	dacă măsurile și investițiile propuse de statul membru promovează complementaritatea, sinergia, coerența și consecvența cu instrumentele Uniunii menționate la articolul 6 alineatul (3);

(c)

în scopul evaluării eficienței, Comisia ține seama de următoarele criterii:

(i)

dacă justificarea furnizată de statul membru cu privire la cuantumul costurilor totale estimate ale planului este rezonabilă și plauzibilă, respectă principiul eficienței din punctul de vedere al costurilor și este proporțională cu impactul de mediu și social național preconizat, ținând seama și de particularitățile naționale care ar putea afecta costurile prevăzute în plan;

(ii)

dacă se preconizează că măsurile propuse de statul membru vor duce la prevenirea, depistarea și corectarea corupției, fraudei și conflictelor de interese la utilizarea alocării financiare puse la dispoziție în cadrul fondului, inclusiv măsurile care vizează evitarea dublei finanțări din cadrul fondului și al altor programe ale Uniunii;

(iii)

dacă jaloanele și țintele propuse de statul membru sunt eficiente din punctul de vedere al domeniului de aplicare, al obiectivelor și al acțiunilor eligibile ale fondului;

(d)	în scopul evaluării coerenței, Comisia analizează dacă planul conține măsuri și investiții care reprezintă acțiuni coerente.

Articolul 17

Decizia Comisiei

(1) Pe baza evaluării efectuate în conformitate cu articolul 16, Comisia decide cu privire la planul unui stat membru, printr-un act de punere în aplicare, în termen de maximum cinci luni de la data prezentării planului respectiv în temeiul articolului 4 alineatul (1).

(2) În cazul în care Comisia evaluează pozitiv un plan, actul de punere în aplicare menționat la alineatul (1) stabilește:

(a)	măsurile și investițiile care urmează să fie puse în aplicare de statul membru, cuantumul costurilor totale estimate ale planului, precum și jaloanele și țintele;

(b)	alocarea financiară maximă repartizată în conformitate cu articolul 14 alineatul (1), care trebuie plătită în tranșe, în conformitate cu articolul 20, odată ce statul membru a atins în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante identificate în legătură cu punerea în aplicare a planului;

(c)	contribuția națională;

(d)	măsurile și calendarul de monitorizare și punere în aplicare a planului, inclusiv, după caz, măsurile necesare pentru respectarea articolului 21;

(e)	indicatorii relevanți referitori la atingerea jaloanelor și a țintelor preconizate; și

(f)	măsurile prin care se asigură accesul Comisiei la datele subiacente relevante.

(3) Alocarea financiară maximă menționată la alineatul (2) litera (b) de la prezentul articol se stabilește pe baza costurilor totale estimate ale planului propus de statul membru, astfel cum au fost evaluate în temeiul criteriilor stabilite la articolul 16 alineatul (3).

Cuantumul alocării financiare maxime menționate la alineatul (2) litera (b) din prezentul articol se stabilește după cum urmează:

(a)

în cazul în care planul îndeplinește în mod satisfăcător criteriile stabilite la articolul 16 alineatul (3), iar cuantumul costurilor totale estimate ale planului minus contribuția națională este mai mare sau egal cu alocarea financiară maximă pentru statul membru respectiv menționată la articolul 14 alineatul (1), alocarea financiară repartizată statului membru este egală cu cuantumul total al alocării financiare maxime menționate la articolul 14 alineatul (1);

(b)

în cazul în care planul îndeplinește în mod satisfăcător criteriile stabilite la articolul 16 alineatul (3), iar cuantumul costurilor totale estimate ale planului minus contribuția națională este mai mic decât alocarea financiară maximă pentru statul membru respectiv menționată la articolul 14 alineatul (1), alocarea financiară repartizată statului membru respectiv este egală cu cuantumul costurilor totale estimate ale planului minus contribuția națională;

(c)

în cazul în care planul îndeplinește în mod satisfăcător criteriile prevăzute la articolul 16 alineatul (3), dar evaluarea identifică deficiențe ale sistemelor de control intern, Comisia poate solicita includerea în plan a unor măsuri suplimentare care să vizeze remedierea acestor deficiențe și punerea lor în aplicare de către statul membru înainte de prima plată;

(d)	în cazul în care planul nu îndeplinește în mod satisfăcător criteriile stabilite la articolul 16 alineatul (3), statului membru nu i se repartizează nicio alocare financiară.

(4) În cazul în care Comisia evaluează negativ un plan, decizia menționată la alineatul (1) include motivele acestei evaluări negative. Statul membru prezintă din nou planul, după ce ia în considerare evaluarea Comisiei.

Articolul 18

Modificarea planurilor sociale pentru climă

(1) În cazul în care un plan, inclusiv jaloanele și țintele relevante, nu mai poate fi realizat sau trebuie să fie ajustat în mod semnificativ, integral sau parțial, de către un stat membru din cauza unor circumstanțe obiective, în special din cauza efectelor directe reale ale includerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri și transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE, statul membru în cauză prezintă Comisiei un plan modificat pentru a include modificările necesare și justificate în mod corespunzător. Statele membre pot solicita sprijin tehnic, în conformitate cu articolul 11 alineatul (4), pentru pregătirea planului modificat.

(2) Comisia evaluează planul modificat în conformitate cu articolul 16.

(3) În cazul în care Comisia evaluează pozitiv planul modificat, aceasta adoptă, în conformitate cu articolul 17 alineatul (1), o decizie în care prezintă motivele pentru evaluarea sa pozitivă, prin intermediul unui act de punere în aplicare. Prin derogare de la articolul 17 alineatul (1), Comisia adoptă decizia menționată la prezentul alineat în termen de trei luni de la data prezentării planului modificat de către statul membru în cauză.

(4) În cazul în care evaluează negativ planul modificat, Comisia respinge planul modificat în termenul menționat la alineatul (3), după ce a acordat statului membru în cauză posibilitatea de a-și prezenta observațiile în termen de trei luni de la data comunicării de către Comisie a evaluării planului modificat.

(5) Până la 15 martie 2029, fiecare stat membru evaluează caracterul adecvat al planului său având în vedere efectele directe reale ale includerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri și transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE. Aceste evaluări sunt prezentate Comisiei împreună cu raportul național intermediar integrat privind energia și clima în temeiul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2018/1999.

(6) În cazul unor ajustări minore ale planului reprezentând o creștere sau o scădere cu mai puțin de 5 % a unei ținte stabilite în plan, cum ar fi actualizări minore ale măsurilor și investițiilor prevăzute în plan sau corectarea unor erori materiale, statul membru notifică astfel de modificări Comisiei.

Articolul 19

Angajamentul privind alocarea financiară

(1) După ce a adoptat o decizie pozitivă, astfel cum se menționează la articolul 17 din prezentul Regulament, Comisia încheie în timp util un acord cu statul membru în cauză care constituie un angajament juridic individual în sensul Regulamentului (UE, Euratom) 2018/1046 pentru perioada 2026-2032, fără a aduce atingere articolului 30d alineatul (4) și articolelor 30i și 30k din Directiva 2003/87/CE. Acest acord se încheie cel mai devreme cu un an înainte de anul de începere a licitațiilor în temeiul capitolului IVa din Directiva 2003/87/CE, sau cu doi ani înainte de respectivul an, în cazurile în care se aplică articolul 10 alineatul (1) al treilea paragraf din prezentul regulament.

(2) Angajamentele bugetare se pot baza pe angajamente globale și, după caz, pot fi defalcate în tranșe anuale eșalonate pe parcursul mai multor ani.

Articolul 20

Norme privind plățile, suspendarea și încetarea acordurilor privind alocările financiare

(1) Plățile alocărilor financiare către statul membru în temeiul prezentului articol se efectuează la atingerea jaloanelor și a țintelor relevante convenite și indicate în plan, astfel cum au fost aprobate în conformitate cu articolul 17 și sub rezerva disponibilității finanțării. După atingerea lor, statul membru transmite Comisiei o cerere de plată justificată în mod corespunzător. Statul membru transmite Comisiei astfel de cereri de plată o dată sau de două ori pe an, până la 31 iulie sau până la 31 decembrie.

(2) La primirea unei cereri de plată din partea unui stat membru, Comisia evaluează dacă au fost atinse în mod satisfăcător jaloanele și țintele relevante stabilite în decizia Comisiei menționată la articolul 17. Atingerea în mod satisfăcător a jaloanelor și a țintelor presupune că măsurile legate de jaloanele și țintele care anterior au fost atinse în mod satisfăcător nu au fost revocate de statul membru în cauză.

(3) În cazul în care Comisia face o evaluare pozitivă a unei cereri de plată individuale, aceasta adoptă o decizie individuală de autorizare a plății alocării financiare în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, sub rezerva disponibilității finanțării și cu asigurarea egalității de tratament a statelor membre. Comisia adoptă decizia individuală nu mai devreme de două luni și nu mai târziu de trei luni de la termenul relevant pentru depunerea cererii de plată în conformitate cu alineatul (1) de la prezentul articol.

(4) În cazul în care, ca urmare a evaluării prevăzute la alineatul (3) de la prezentul articol, Comisia stabilește că jaloanele și țintele stabilite în decizia Comisiei menționată la articolul 17 nu au fost atinse în mod satisfăcător, se suspendă plata părții din alocarea financiară proporțională cu jalonul sau ținta care nu a fost atinsă. Statul membru își poate prezenta observațiile în termen de o lună de la comunicarea evaluării Comisiei.

Suspendarea se revocă numai atunci când jaloanele și țintele au fost atinse în mod satisfăcător, astfel cum se prevede în decizia Comisiei menționată la articolul 17.

(5) Prin derogare de la articolul 116 alineatul (2) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, termenul de plată începe să curgă de la data la care Comisia a comunicat statului membru în cauză decizia de autorizare a plății alocării financiare în temeiul alineatului (3) de la prezentul articol sau de la data la care i s-a comunicat revocarea unei suspendări în temeiul alineatului (4) al doilea paragraf de la prezentul articol.

(6) În cazul în care jaloanele și țintele nu sunt atinse în mod satisfăcător în termen de nouă luni de la suspendarea menționată la alineatul (4) primul paragraf, Comisia reduce în mod proporțional cuantumul alocării financiare după ce i-a dat statului membru posibilitatea de a-și prezenta observațiile în termen de două luni de la comunicarea concluziilor sale referitoare la atingerea jaloanelor și a țintelor.

(7) În cazul în care, în termen de 15 luni de la data încheierii acordurilor relevante menționate la articolul 19, statul membru nu a făcut progrese concrete în ceea ce privește atingerea oricăror jaloane sau ținte relevante, Comisia denunță acordurile respective și dezangajează cuantumul alocării financiare, fără a aduce atingere articolului 14 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046. Comisia adoptă o decizie privind încetarea acordurilor respective după ce a dat statului membru posibilitatea de a-și prezenta observațiile în termen de două luni de la comunicarea evaluării Comisiei, potrivit căreia nu au fost înregistrate progrese concrete.

(8) Toate plățile se efectuează până la 31 decembrie 2033.

(9) Prin derogare de la articolul 116 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 și de la alineatul (5) de la prezentul articol, în cazul în care, într-o anumită rundă de cereri de plată, astfel cum se menționează la alineatul (1) de la prezentul articol, veniturile alocate fondului în conformitate cu articolul 30d alineatul (4) din Directiva 2003/87/CE nu sunt suficiente pentru a acoperi cererile de plată transmise, Comisia plătește statelor membre pe bază proporțională, determinată ca procent de disponibilități de plată în raport cu totalul plăților aprobate. În următoarea rundă de cereri de plată, Comisia acordă prioritate statelor membre cu plăți întârziate din runda anterioară de cereri de plată și abia apoi noilor cereri de plată transmise.

(10) Prin derogare de la articolul 12 alineatul (4) litera (c) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 și fără a aduce atingere articolului 30d alineatul (4) al șaselea paragraf din Directiva 2003/87/CE, Comisia alocă statelor membre cuantumurile corespunzătoare creditelor neutilizate până la 31 decembrie 2033 în conformitate cu normele de distribuire a certificatelor definite la articolul 30d alineatul (5) din Directiva 2003/87/CE, în vederea realizării obiectivelor menționate la articolul 3 din prezentul regulament.

Articolul 21

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii

(1) La punerea în aplicare a planurilor, statele membre, în calitate de beneficiari ai fondurilor din cadrul fondului, iau toate măsurile adecvate pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii și pentru a se asigura că utilizarea alocărilor financiare în legătură cu măsurile și investițiile sprijinite de fond, inclusiv cele puse în aplicare de entități publice sau private altele decât gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili, în conformitate cu articolul 9, respectă normele aplicabile din dreptul Uniunii și din dreptul intern, în special în ceea ce privește prevenirea, depistarea și corectarea fraudei, a corupției și a conflictelor de interese. În acest scop, statele membre prevăd un sistem de control intern eficace și eficient, astfel cum se detaliază în anexa III, precum și recuperarea cuantumurilor plătite în mod necuvenit sau utilizate în mod incorect. Statele membre se pot baza pe propriile sisteme naționale de gestiune a bugetului.

(2) Acordurile menționate la articolul 19 prevăd următoarele obligații ale statelor membre:

(a)

de a verifica periodic dacă finanțarea acordată a fost utilizată în mod corespunzător în conformitate cu toate normele aplicabile și dacă toate măsurile și investițiile din cadrul planului au fost puse în aplicare în mod corespunzător în conformitate cu toate normele aplicabile, în special în ceea ce privește prevenirea, depistarea și corectarea fraudei, a corupției și a conflictelor de interese;

(b)

de a lua măsuri adecvate pentru a preveni, a detecta și a corecta frauda, corupția și conflictele de interese, astfel cum sunt definite la articolul 61 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, care afectează interesele financiare ale Uniunii, și de a introduce acțiuni în justiție pentru recuperarea fondurilor care au fost deturnate, inclusiv în legătură cu orice măsură sau investiție pusă în aplicare în cadrul planului;

(c)

de a atașa la orice cerere de plată:

(i)

o declarație de gestiune care să menționeze că alocările financiare au fost utilizate în scopul preconizat, că informațiile prezentate împreună cu cererea de plată sunt complete, exacte și fiabile și că sistemele de control intern instituite oferă asigurările necesare că alocările financiare au fost gestionate în conformitate cu toate normele aplicabile, în special cele privind evitarea conflictelor de interese și prevenirea fraudei, a corupției și a dublei finanțări din cadrul fondului și al altor programe ale Uniunii, în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare; și

(ii)

un rezumat al auditurilor efectuate în conformitate cu standardele de audit acceptate la nivel internațional, inclusiv domeniul de aplicare al respectivelor audituri în ceea ce privește cuantumul cheltuielilor acoperite și perioada acoperită, precum și o analiză a deficiențelor identificate și a eventualelor măsuri corective luate;

(d)

în scopul auditării și controlării și pentru a furniza informații comparabile privind utilizarea alocărilor financiare în ceea ce privește măsurile și investițiile puse în aplicare în cadrul planului, de a colecta, înregistra și stoca într-un sistem electronic următoarele categorii de date standardizate și de a asigura accesul la acestea:

(i)	numele destinatarilor finali ai alocărilor financiare, numerele de înregistrare în scopuri de TVA sau numerele de identificare fiscală ale acestora și cuantumul alocărilor financiare din fond;

(ii)

numele contractantului (contractanților) și al subcontractantului (subcontractanților) și numărul (numerele) de înregistrare în scopuri de TVA sau numărul (numerele) de identificare fiscală al(e) acestuia (acestora) și valoarea contractului (contractelor) în cazul în care destinatarul final al alocărilor financiare este o autoritate contractantă în conformitate cu dreptul Uniunii sau cu legislația națională privind achizițiile publice;

(iii)

prenumele, numele și data (datele) nașterii, precum și numărul (numerele) de înregistrare în scopuri de TVA sau numărul (numerele) de identificare fiscală al(e) beneficiarului (beneficiarilor) real(i) al (ai) destinatarului alocărilor financiare sau al (ai) contractantului, în înțelesul articolului 3 punctul 6 din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului (33);

(iv)	o listă a tuturor măsurilor și investițiilor puse în aplicare în cadrul fondului, indicând valoarea totală a finanțării publice a acestor măsuri și investiții, precum și cuantumul fondurilor plătite în cadrul altor fonduri finanțate de la bugetul Uniunii;

(e)

de a autoriza în mod expres Comisia, OLAF, Curtea de Conturi și, în cazul statelor membre care participă la o formă de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, EPPO să își exercite drepturile prevăzute la articolul 129 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 și de a impune tuturor destinatarilor finali ai alocărilor financiare plătite pentru punerea în aplicare a măsurilor și investițiilor incluse în plan sau tuturor celorlalte persoane sau entități implicate în punerea în aplicare a acestora, obligația de a autoriza în mod expres Comisia, OLAF, Curtea de Conturi și, dacă este cazul, EPPO să își exercite drepturile prevăzute la articolul 129 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, precum și de a impune obligații similare tuturor beneficiarilor finali ai fondurilor plătite;

(f)	de a ține o evidență în conformitate cu articolul 132 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, punctul de referință fiind operațiunea de plată relevantă pentru măsura sau investiția respectivă.

Informațiile menționate la primul paragraf litera (d) punctul (ii) de la prezentul articol sunt necesare numai în cazul în care valoarea achizițiilor publice este mai mare decât pragurile Uniunii stabilite la articolul 4 din Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului (34). În ceea ce privește subcontractanții, aceste informații sunt necesare numai:

(a)	pentru primul nivel de subcontractare;

(b)	în cazul în care informațiile în cauză sunt înregistrate cu privire la contractantul respectiv; și

(c)	pentru subcontracte cu o valoare totală mai mare de 50 000 EUR.

(3) Datele cu caracter personal menționate la alineatul (2) litera (d) de la prezentul articol sunt prelucrate de către statele membre și de către Comisie în scopul și pe durata corespunzătoare a procedurilor de descărcare de gestiune, de audit și de control și a activităților de informare, comunicare și vizibilitate legate de utilizarea alocărilor financiare în legătură cu punerea în aplicare a acordurilor menționate la articolul 19. Datele cu caracter personal sunt prelucrate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2016/679 sau cu Regulamentul (UE) 2018/1725, în funcție de aplicabilitatea acestora. În cadrul procedurii de descărcare de gestiune către Comisie, în conformitate cu articolul 319 din TFUE, fondul face obiectul raportării în temeiul rapoartelor financiare și de răspundere integrate menționate la articolul 247 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 și, în special, separat în cadrul raportului anual privind gestiunea și performanța.

(4) Acordurile menționate la articolul 19 prevăd, de asemenea, dreptul Comisiei de a reduce în mod proporțional sprijinul acordat în cadrul fondului și de a recupera orice cuantum datorat bugetului Uniunii, în cazuri de fraudă, corupție și conflict de interese care afectează interesele financiare ale Uniunii și care nu au fost corectate de statul membru sau în cazul unei încălcări grave a unei obligații care decurge din astfel de acorduri.

Atunci când decide în ceea ce privește cuantumul recuperării și al reducerii, Comisia respectă principiul proporționalității și ține seama de gravitatea fraudei, a actului de corupție și a conflictului de interese care afectează interesele financiare ale Uniunii sau de gravitatea unei încălcări a unei obligații. Comisia oferă statului membru posibilitatea de a-și prezenta observațiile înainte de efectuarea reducerii.

CAPITOLUL IV

Complementaritate, monitorizare și evaluare

Articolul 22

Coordonare și complementaritate

Comisia și statele membre în cauză, într-o manieră direct proporțională cu responsabilitățile lor, încurajează sinergiile și asigură o coordonare eficace între fond și programele și instrumentele Uniunii menționate la articolul 6 alineatul (3) din prezentul Regulament și Fondul pentru modernizare menționat la articolul 10d din Directiva 2003/87/CE. În scopul menționat, acestea:

(a)	asigură complementaritatea, sinergia, coerența și consecvența dintre diferitele instrumente de la nivelul Uniunii, de la nivel național și, dacă este cazul, de la nivel local sau regional, atât în faza de planificare, cât și în timpul punerii în aplicare;

(b)	optimizează mecanismele de coordonare pentru a se evita dublarea eforturilor; și

(c)	asigură o cooperare strânsă între autoritățile responsabile cu punerea în aplicare și controlul la nivelul Uniunii, la nivel național și, dacă este cazul, la nivel local sau regional pentru a îndeplini obiectivele fondului.

Articolul 23

Informare, comunicare și vizibilitate

(1) Statele membre pun datele menționate la articolul 21 alineatul (2) litera (d) punctele (i), (ii) și (iv) din prezentul regulament la dispoziția publicului și le actualizează pe un site internet unic, în formate deschise și prelucrabile automat, astfel cum se prevede la articolul 5 alineatul (1) din Directiva (UE) 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului (35), care permit sortarea, căutarea, extragerea, compararea și reutilizarea datelor. Informațiile menționate la articolul 21 alineatul (2) litera (d) punctele (i) și (ii) din prezentul regulament nu se publică în cazurile menționate la articolul 38 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 sau în cazul sprijinului temporar direct pentru venit acordat gospodăriilor vulnerabile.

(2) Destinatarii sprijinului din partea fondului sunt informați cu privire la originea fondurilor respective, inclusiv în cazul în care beneficiază de fondurile respective prin intermediari. Informațiile respective includ emblema Uniunii și o mențiune corespunzătoare privind finanțarea, cu textul „finanțat de Uniunea Europeană – Fondul social pentru climă” pe documentele și materialele de comunicare referitoare la punerea în aplicare a măsurii care se adresează destinatarilor. Destinatarii fondurilor din partea fondului, cu excepția sprijinului pentru persoane fizice sau a cazurilor în care există un risc de divulgare a unor informații sensibile din punct de vedere comercial, asigură vizibilitatea fondurilor din partea Uniunii, în special cu ocazia promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora, prin oferirea de informații specifice coerente, eficace și proporționale unor categorii de public diverse, care includ mass-media și publicul larg.

(3) Comisia pune în aplicare acțiuni de informare și comunicare privind fondul, precum și acțiunile întreprinse în temeiul prezentului regulament și rezultatele obținute, inclusiv, după caz și cu acordul autorităților naționale, prin activități de comunicare comune cu autoritățile naționale, precum și cu birourile de reprezentare ale Parlamentului European și ale Comisiei în statul membru în cauză.

Articolul 24

Monitorizarea punerii în aplicare

(1) Fiecare stat membru prezintă Comisiei, o dată la doi ani, un raport privind punerea în aplicare a planului său, împreună cu raportul său național intermediar integrat privind energia și clima în temeiul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2018/1999 și în conformitate cu articolul 28 din același regulament. Monitorizarea punerii în aplicare este orientată către activitățile desfășurate în cadrul planului și este proporțională cu aceste activități. Statele membre includ indicatorii prevăzuți în anexa IV la prezentul Regulament în raportul lor intermediar.

(2) Comisia monitorizează execuția fondului și măsoară gradul de îndeplinire a obiectivelor sale. Monitorizarea execuției este orientată către activitățile desfășurate în cadrul fondului și este proporțională cu aceste activități.

(3) Sistemul Comisiei de raportare a performanței asigură faptul că datele pentru monitorizarea punerii în aplicare a activităților și a rezultatelor sunt colectate în mod eficient, cu eficacitate și la timp. În acest scop, destinatarilor sprijinului din partea fondului li se impun cerințe de raportare proporționale.

(4) Comisia utilizează indicatorii comuni prevăzuți în anexa IV pentru raportarea intermediară și pentru monitorizarea și evaluarea fondului din perspectiva atingerii obiectivelor prevăzute la articolul 3.

Articolul 25

Transparență

(1) Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului, fără întârzieri nejustificate, simultan și în condiții de egalitate, planurile prezentate de statele membre și deciziile, astfel cum au fost făcute publice de către Comisie.

(2) Informațiile transmise de către Comisie Consiliului în contextul prezentului regulament sau al punerii sale în aplicare sunt puse în mod simultan la dispoziția Parlamentului European, sub rezerva dispozițiilor privind confidențialitatea, dacă este cazul.

(3) Comisiile competente ale Parlamentului European pot invita Comisia să furnizeze informații cu privire la stadiul evaluării planurilor de către Comisie.

Articolul 26

Dialogul social pentru climă

(1) Pentru a consolida dialogul între instituțiile Uniunii, în special între Parlamentul European și Comisie, precum și pentru a asigura un nivel mai ridicat de transparență și responsabilitate, comisiile competente ale Parlamentului European pot invita Comisia, de două ori pe an, să discute următoarele chestiuni:

(a)	planurile prezentate de statele membre;

(b)	evaluarea de către Comisie a planurilor prezentate de statele membre;

(c)	stadiul atingerii jaloanelor și țintelor prevăzute în planurile prezentate de statele membre;

(d)	procedurile de plată, suspendare și încetare, inclusiv orice observație prezentată și măsurile de remediere luate de statele membre pentru a asigura atingerea în mod satisfăcător a jaloanelor și a țintelor prevăzute în planurile prezentate de acestea.

(2) Comisia ia în considerare toate elementele care decurg din opiniile exprimate în cadrul dialogului social pentru climă, inclusiv, dacă sunt disponibile, din rezoluțiile Parlamentului European.

CAPITOLUL V

Dispoziții finale

Articolul 27

Evaluarea și reexaminarea fondului

(1) La doi ani de la demararea punerii în aplicare a planurilor, Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor un raport de evaluare privind execuția și funcționarea fondului, ținând seama de rezultatele primelor rapoarte transmise de statele membre în conformitate cu articolul 24 și transmite, dacă este cazul, orice propunere de modificare a prezentului regulament.

(2) Raportul de evaluare menționat la alineatul (1) analizează în special:

(a)	în ce măsură au fost îndeplinite obiectivele fondului prevăzute la articolul 3, eficiența utilizării resurselor și valoarea adăugată a Uniunii;

(b)	pentru fiecare țară în parte, eficiența măsurilor și a investițiilor și utilizarea sprijinului direct pentru venit, din perspectiva atingerii jaloanelor și țintelor stabilite în planuri;

(c)	modul în care definițiile sărăciei energetice și sărăciei din perspectiva transporturilor sunt aplicate în statele membre, pe baza informațiilor menționate la articolul 6 alineatul (1) litera (f), precum și dacă sunt necesare modificări ale acestor definiții;

(d)

în ce măsură toate obiectivele, precum și măsurile și investițiile prevăzute la articolul 8 din prezentul Regulament sunt în continuare relevante, ținând seama de impactul asupra emisiilor de gaze cu efect de seră al includerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de clădiri și transportul rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE și al măsurilor naționale luate pentru a realiza reducerile anuale obligatorii ale emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în temeiul Regulamentului (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului (36), precum și în ce măsură veniturile alocate rămân relevante având în vedere posibilele evoluții în ceea ce privește licitarea certificatelor de emisii în cadrul schemei de comercializare a certificatelor de emisii pentru clădiri, transportul rutier și alte sectoare, în temeiul capitolului IVa din Directiva 2003/87/CE, precum și alte considerente relevante.

(3) Până la 31 decembrie 2033, Comisia prezintă Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor un raport de evaluare independentă ex post. Raportul de evaluare ex post constă într-o evaluare globală a fondului și include informații privind impactul acestuia.

(4) Fără a aduce atingere cadrului financiar multianual care urmează să fie adoptat după 2027, în cazul în care veniturile provenite din licitarea certificatelor menționată la articolul 30d alineatul (5) din Directiva 2003/87/CE sunt considerate ca fiind resurse proprii în conformitate cu articolul 311 alineatul (3) din TFUE, Comisia prezintă, după caz, propunerile necesare pentru a asigura, în cadrul financiar multianual care urmează să fie adoptat după 2027, eficacitatea și continuitatea execuției fondului, care este finanțat temporar și excepțional din venituri alocate externe generate de certificatele din cadrul schemei de comercializare a certificatelor de emisii.

Articolul 28

Modificare a Regulamentului (UE) 2021/1060

Se introduce următorul articol în Regulamentul (UE) 2021/1060:

„Articolul 26a

Resurse transferate din Fondul social pentru climă

(1) Resursele transferate din Fondul social pentru climă, instituit prin Regulamentul (UE) 2023/955 al Parlamentului European și al Consiliului (*1), sunt executate în conformitate cu prezentul regulament și cu dispozițiile care reglementează fondul către care sunt transferate resursele respective, iar aceste transferuri sunt definitive. Astfel de resurse constituie venituri alocate externe în sensul articolului 21 alineatul (5) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 și se adaugă resurselor menționate la articolul 110 din prezentul regulament.

(2) În cazul în care statele membre execută resursele menționate la alineatul (1) de la prezentul articol în cadrul gestiunii partajate, acestea prezintă modificări ale programelor în conformitate cu articolul 24 din prezentul regulament privind unul sau mai multe programe. Statele membre planifică utilizarea acestor resurse pentru a-și îndeplini obiectivele climatice stabilite pentru bugetul Uniunii în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din prezentul regulament. Resursele respective contribuie la atingerea obiectivelor relevante ale Fondului social pentru climă, astfel cum sunt prevăzute la articolul 3 din Regulamentul (UE) 2023/955 și sunt utilizate pentru a sprijini măsurile și investițiile prevăzute la articolul 8 din regulamentul respectiv. Acestea sunt programate în cadrul uneia sau mai multor priorități specifice corespunzătoare unuia sau mai multor obiective specifice ale fondului către care sunt transferate resursele, precum și pentru una sau mai multe categorii de regiuni, după caz, cu indicarea defalcării anuale a resurselor. Acestea nu se iau în considerare la calcularea conformității cu cerințele privind concentrarea tematică, astfel cum sunt prevăzute în normele specifice fondurilor.

(3) În cazul în care Comisia a aprobat deja cererea unui stat membru de modificare a unui program referitor la un transfer de resurse din Fondul social pentru climă, pentru orice transfer suplimentar de resurse în anii următori, statul membru poate transmite o notificare a tabelelor financiare în locul unei modificări a unui program, cu condiția ca modificările propuse să se refere exclusiv la o creștere a resurselor financiare, fără a fi aduse alte modificări programului.

(4) Prin derogare de la articolul 18 și de la articolul 86 alineatul (1) al doilea paragraf din prezentul regulament, resursele transferate în conformitate cu prezentul articol și cu articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2023/955 nu se iau în considerare pentru revizuirea intermediară și cuantumul de flexibilitate.

(5) Prin derogare de la articolul 14 alineatul (3) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046, termenul după care Comisia dezangajează cuantumurile în conformitate cu articolul 105 alineatul (1) din prezentul regulament începe din anul în care sunt efectuate angajamentele bugetare corespunzătoare. Resursele nu se transferă programelor din cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană (Interreg).

Articolul 29

Intrare în vigoare

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Acesta se aplică de la 30 iunie 2024, data până la care statele membre pun în aplicare actele cu putere de lege și actele administrative necesare pentru a se conforma Directivei (UE) 2023/959 a Parlamentului European și a Consiliului (37) de modificare a Directivei 2003/87/CE în ceea ce privește capitolul IVa din Directiva 2003/87/CE.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Strasbourg, 10 mai 2023.

Pentru Parlamentul European

Președinta

R. METSOLA

Pentru Consiliu

Președintele

J. ROSWALL

(1) JO C 152, 6.4.2022, p. 158.

(2) JO C 301, 5.8.2022, p. 70.

(3) Poziția Parlamentului European din 18 aprilie 2023 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) și Decizia Consiliului din 25 aprilie 2023.

(4) JO L 282, 19.10.2016, p. 4.

(5) Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de instituire a cadrului pentru realizarea neutralității climatice și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1999 („Legea europeană a climei”) (JO L 243, 9.7.2021, p. 1).

(6) Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului (JO L 275, 25.10.2003, p. 32).

(7) Directiva 2010/31/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanța energetică a clădirilor (JO L 153, 18.6.2010, p. 13).

(8) JO C 243, 27.6.2022, p. 35.

(9) Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului din 17 decembrie 2020 de stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 11).

(10) Regulamentul (UE) 2020/2094 al Consiliului din 14 decembrie 2020 de instituire a unui instrument de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19 (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 23).

(11) Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență (JO L 57, 18.2.2021, p. 17).

(12) Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize (JO L 231, 30.6.2021, p. 159).

(13) Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO L 198, 22.6.2020, p. 13).

(14) Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 328, 21.12.2018, p. 1).

(15) Regulamentul (UE) 2021/1056 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de instituire a Fondului pentru o tranziție justă (JO L 231, 30.6.2021, p. 1).

(16) Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iulie 2018 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1296/2013, (UE) nr. 1301/2013, (UE) nr. 1303/2013, (UE) nr. 1304/2013, (UE) nr. 1309/2013, (UE) nr. 1316/2013, (UE) nr. 223/2014, (UE) nr. 283/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE și de abrogare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 (JO L 193, 30.7.2018, p. 1).

(17) Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2092 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2020 privind un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii (JO L 433 I, 22.12.2020, p. 1).

(18) Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) (JO L 119, 4.5.2016, p. 1).

(19) Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2018 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 45/2001 și a Deciziei nr. 1247/2002/CE (JO L 295, 21.11.2018, p. 39).

(20) Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 septembrie 2013 privind investigațiile efectuate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1073/1999 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (Euratom) nr. 1074/1999 al Consiliului (JO L 248, 18.9.2013, p. 1).

(21) Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2988/95 al Consiliului din 18 decembrie 1995 privind protecția intereselor financiare ale Comunităților Europene (JO L 312, 23.12.1995, p. 1).

(22) Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 al Consiliului din 11 noiembrie 1996 privind controalele și inspecțiile la fața locului efectuate de Comisie în scopul protejării intereselor financiare ale Comunităților Europene împotriva fraudei și a altor abateri (JO L 292, 15.11.1996, p. 2).

(23) Regulamentul (UE) 2017/1939 al Consiliului din 12 octombrie 2017 de punere în aplicare a unei forme de cooperare consolidată în ceea ce privește instituirea Parchetului European (EPPO) (JO L 283, 31.10.2017, p. 1).

(24) Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (JO L 198, 28.7.2017, p. 29).

(25) Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO L 328, 21.12.2018, p. 82).

(26) Regulamentul (UE) 2019/1700 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 octombrie 2019 de stabilire a unui cadru comun pentru statisticile europene referitoare la persoane și gospodării, bazate pe datele la nivel individual colectate din eșantioane, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 808/2004, (CE) nr. 452/2008 și (CE) nr. 1338/2008 ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1177/2003 al Parlamentului European și al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 577/98 al Consiliului (JO L 261 I, 14.10.2019, p. 1).

(27) Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat (JO L 187, 26.6.2014, p. 1).

(28) Directiva (UE) 2019/944 a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iunie 2019 privind normele comune pentru piața internă de energie electrică și de modificare a Directivei 2012/27/UE (JO L 158, 14.6.2019, p. 125).

(29) Regulamentul (UE) 2019/631 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturismele noi și pentru vehiculele utilitare ușoare noi și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 443/2009 și (UE) nr. 510/2011 (JO L 111, 25.4.2019, p. 13).

(30) Regulamentul (UE) 2021/240 al Parlamentului European și al Consiliului din 10 februarie 2021 de instituire a unui Instrument de sprijin tehnic (JO L 57, 18.2.2021, p. 1).

(31) Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 martie 2021 de instituire a Programului InvestEU și de modificare a Regulamentului (UE) 2015/1017 (JO L 107, 26.3.2021, p. 30).

(32) Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante, în sprijinul unei mobilități cu emisii scăzute (JO L 120, 15.5.2009, p. 5).

(33) Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului și de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului și a Directivei 2006/70/CE a Comisiei (JO L 141, 5.6.2015, p. 73).

(34) Directiva 2014/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 februarie 2014 privind achizițiile publice și de abrogare a Directivei 2004/18/CE (JO L 94, 28.3.2014, p. 65).

(35) Directiva (UE) 2019/1024 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind datele deschise și reutilizarea informațiilor din sectorul public (JO L 172, 26.6.2019, p. 56).

(36) Regulamentul (UE) 2018/842 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind reducerea anuală obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de seră de către statele membre în perioada 2021-2030 în vederea unei contribuții la acțiunile climatice de respectare a angajamentelor asumate în temeiul Acordului de la Paris și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 (JO L 156, 19.6.2018, p. 26).

(37) Directiva (UE) 2023/959 a Parlamentului European și a Consiliului din 10 mai 2023 de modificare a Directivei 2003/87/CE de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Uniunii și Decizia (UE) 2015/1814 privind înființarea și funcționarea unei rezerve pentru stabilitatea pieței aferentă schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (a se vedea pagina 134 din prezentul Jurnal Oficial).

ANEXA V

Model pentru planurile sociale pentru climă menționate la Articolul 6 Alineatul (7)

Cuprins

PREZENTARE GENERALĂ ȘI PROCESUL DE STABILIRE A PLANULUI SOCIAL PENTRU CLIMĂ

1.1.

Sinteză

1.2.

Prezentare generală a situației actuale din punctul de vedere al politicii

1.3.

Procesul de consultare

DESCRIEREA MĂSURILOR ȘI A INVESTIȚIILOR, A JALOANELOR ȘI A ȚINTELOR

2.1.

COMPONENTA [1][2]: [sectorul clădirilor] [sectorul transporturilor]

(i)

Descrierea componentei

(ii)

Descrierea măsurilor și a investițiilor din cadrul componentei

(iii)

Principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”

(iv)

Jaloane, ținte și calendar

(v)

Finanțarea și costurile

(vi)

Justificarea pentru entitățile beneficiare, altele decât gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili (dacă este cazul)

(vii)

Costurile totale estimate ale componentei

(viii)

Scenariul în cazul demarării ulterioare a schemei de comercializare a certificatelor de emisii

2.2.

COMPONENTA [3]: sprijinul direct pentru venit

(i)

Descrierea componentei

(ii)

Descrierea măsurilor din cadrul componentei

(iii)

Jaloane și ținte pentru măsurile de sprijin direct pentru venit

(iv)

Justificarea măsurilor

(v)

Costurile măsurilor

(vi)

Justificarea pentru entitățile beneficiare, altele decât gospodăriile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili (dacă este cazul)

(vii)

Costul estimat al planului pentru componenta de sprijin direct pentru venit

(viii)

Scenariul în cazul demarării ulterioare a schemei de comercializare a certificatelor de emisii

2.3.

Asistența tehnică

2.4.

Transferuri către programe cu gestiune partajată

2.5.

Costuri totale

ANALIZĂ ȘI IMPACT GENERAL

3.1.

Definiții

3.2.

Impactul preconizat asupra grupurilor vulnerabile

3.3.

Impactul preconizat al măsurilor și al investițiilor planificate

COMPLEMENTARITATE, ADIȚIONALITATE ȘI PUNEREA ÎN APLICARE A PLANULUI

4.1.

Monitorizarea și punerea în aplicare a planului

4.2.

Coerența cu alte inițiative

4.3.

Complementaritatea finanțării

4.4.

Adiționalitatea

4.5.

Particularități geografice

4.6.

Prevenirea corupției, a fraudei și a conflictelor de interese

4.7.

Informare și comunicare

1. PREZENTARE GENERALĂ ȘI PROCESUL DE STABILIRE A PLANULUI SOCIAL PENTRU CLIMĂ

1.1. Sinteză

Contextul tranziției verzi în statul membru, cu un accent deosebit pe principalele provocări care decurg din impactul social al includerii emisiilor de gaze cu efect de seră generate de sectorul construcțiilor și al transportului rutier în domeniul de aplicare al Directivei 2003/87/CE și modul în care planul va răspunde acestor provocări.

Tabel recapitulativ care sintetizează principalele obiective ale planului, împreună cu costurile totale estimate ale planului, inclusiv contribuția din fond, contribuția națională și resursele din programele cu gestiune partajată care urmează să fie transferate către fond, împărțite în trei domenii de intervenție: măsuri și investiții pentru sectorul clădirilor, pentru sectorul transportului rutier și măsuri pentru sprijinul direct pentru venit, pe baza modelului de mai jos:

Domeniu de intervenție	Costuri totale (absolute și % din finanțarea totală) în funcție de sursa de finanțare	Prezentare generală a principalelor măsuri și investiții planificate	Obiectivele măsurilor și ale investițiilor	Impactul măsurilor și al investițiilor
Domeniu de intervenție			Obiectivele măsurilor și ale investițiilor	Reducere în materie de gospodării vulnerabile și de utilizatori de transport vulnerabili (unitate: gospodării)	Reducere a emisiilor de CO2
Sectorul clădirilor
Sectorul transportului rutier
Sprijin temporar direct pentru venit
Asistență tehnică [articolul 8 alineatul (3)]
Contribuția la Instrumentul de sprijin tehnic [articolul 11 alineatul (3)]
Contribuția la compartimentul pentru statele membre din cadrul InvestEU [articolul 11 alineatul (3)]

1.2. Prezentare generală a situației actuale din punctul de vedere al politicii

Informații privind politicile naționale actuale în domeniul energiei și al climei, modul în care acestea sunt aplicate în contextul național, cu un accent deosebit pe sectorul clădirilor și al transporturilor și în ceea ce privește grupurile cele mai vulnerabile.

1.3. Procesul de consultare

O sinteză a procesului de consultare a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali, a organizațiilor societății civile, a organizațiilor de tineret și a altor părți interesate relevante, astfel cum a fost pus în aplicare în conformitate cu cadrul juridic național, pentru pregătirea și, dacă este cazul, punerea în aplicare a planului, acoperind sfera, tipul și momentul organizării activităților de consultare, precum și modul în care punctele de vedere ale părților interesate se reflectă în plan.

2. DESCRIEREA MĂSURILOR ȘI A INVESTIȚIILOR, A JALOANELOR ȘI A ȚINTELOR

Informații pentru fiecare componentă, separat pentru cele trei domenii ale planului:

—	sectorul clădirilor;

—	sectorul transportului rutier;

—	sprijinul temporar direct pentru venit.

O componentă poate include mai multe subcomponente care vizează o provocare sau o necesitate specifică. Fiecare componentă sau subcomponentă poate include una sau mai multe măsuri sau investiții strâns legate sau reciproc dependente.

2.1. COMPONENTA [1][2]: [sectorul clădirilor] [sectorul transporturilor]

Informații privind componenta:

(i) Descrierea componentei

Casetă recapitulativă:

Casetă recapitulativă pentru componenta [1] [2] [sectorul clădirilor] [sectorul transporturilor]

Domeniul de intervenție: [sectorul clădirilor] [sectorul transporturilor]

Obiectiv:

Măsuri și investiții:

Costuri totale estimate: xx EUR, din care

Costuri pentru care s-a solicitat acoperirea din fond: xx EUR

Costuri care urmează să fie acoperite de contribuția națională: xx EUR

(ii) Descrierea măsurilor și a investițiilor din cadrul componentei

Descrierea detaliată a componentei și a măsurilor și investițiilor sale specifice, precum și a interconexiunilor și sinergiilor dintre acestea, acoperind următoarele:

—	o analiză clară și bazată pe dovezi a provocărilor existente și a modului în care acestea sunt abordate de măsuri și de investiții;

—

natura, tipul și dimensiunea măsurii sau a investiției, care poate include măsuri suplimentare de sprijin tehnic în conformitate cu articolul 11 alineatul (4), indicând dacă aceasta este nouă sau dacă este o măsură sau o investiție existentă care urmează să fie extinsă cu sprijin din partea fondului;

—

informații detaliate cu privire la obiectivul măsurii sau al investiției și cu privire la ce anume și cine este vizat de aceasta; o explicație a modului în care măsura și investiția ar urma să contribuie în mod eficace la îndeplinirea obiectivelor fondului în cadrul stabilirii generale a politicilor relevante ale unui stat membru și a modului în care aceasta va reduce dependența de combustibilii fosili;

—

descrierea modului în care măsura sau investiția este pusă în aplicare (mijloace de punere în aplicare), cu referire la capacitatea administrativă a statului membru la nivel central și, după caz, la nivel regional și local, cu o explicație a modului în care resursele vor fi absorbite în timp util și a modului în care acestea sunt direcționate către nivelurile subnaționale, dacă este cazul;

—	o explicație a modului în care măsura sau investiția va urmări să abordeze inegalitatea de gen, dacă este cazul;

—	calendarul măsurii sau al investiției; în ceea ce privește sprijinul pentru vehiculele cu emisii scăzute, un calendar pentru reducerea treptată a sprijinului respectiv.

(iii) Principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”

Informații privind modul în care măsurile și investițiile incluse în componentă respectă principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852. Comisia va furniza orientări tehnice, în temeiul articolului 6 alineatul (5) din prezentul regulament.

(iv) Jaloane, ținte și calendar

Informații cu privire la fiecare jalon și țintă care vor reflecta progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor și a investițiilor din cadrul acestei componente, după cum urmează:

—	de ce a fost ales acest jalon sau această țintă anume;

—	ce măsoară jalonul sau ținta;

—	în ce fel va fi măsurat acest lucru, metodologia și sursa care vor fi utilizate și modul în care atingerea corespunzătoare a jalonului sau a țintei va fi verificată în mod obiectiv;

—	care este nivelul de referință (punctul de plecare) și care este nivelul sau punctul specific care trebuie atins;

—	până când va fi acesta atins (pe trimestru și an);

—	cine și ce instituție va fi responsabil(ă) cu punerea în aplicare, măsurarea și raportarea.

Tabel care conține jaloanele, țintele și calendarul pentru componente, cu următoarele informații:

Numărul de ordine

Denumirea măsurii/investiției

Jalon sau țintă

Denumirea jalonului/țintei

Indicatori calitativi

(jaloane)

Indicatori cantitativi (ținte)

Calendarul de atingere

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitatea pentru măsură/investiție

Nivel de referință

Obiectiv

Trimestru

(v) Finanțarea și costurile

Informații și explicații privind costurile totale estimate ale componentei și pentru fiecare măsură și investiție, însoțite de o justificare corespunzătoare, inclusiv:

—	metodologia utilizată, premisele care stau la bază (de exemplu, cu privire la costurile unitare, costurile factorilor de producție) și justificarea acestor premise;

—	calendarul orientativ cuprinzător în care se preconizează că vor fi suportate aceste costuri;

—	informații privind contribuția națională la costurile totale ale măsurilor și investițiilor;

—	orice informații privind finanțarea din alte instrumente ale Uniunii care este sau ar putea fi avută în vedere în legătură cu aceeași componentă;

—	orice informații privind finanțarea preconizată din surse private și nivelul efectului de levier vizat, dacă este cazul;

—	justificarea plauzibilității și a caracterului rezonabil al costurilor estimate, acolo unde este necesar, ținând seama de particularitățile naționale.

(vi) Justificarea pentru entitățile beneficiare, altele decât gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili (dacă este cazul)

în cazul în care sprijinul din fond este furnizat prin intermediul unor entități publice sau private, altele decât gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile sau utilizatorii de transport vulnerabili, o explicație a măsurilor sau a investițiilor pe care le vor pune în practică entitățile respective și a modului în care măsurile și investițiile respective vor fi, în cele din urmă, în beneficiul gospodăriilor vulnerabile, al microîntreprinderilor vulnerabile și al utilizatorilor de transport vulnerabili;

în cazul în care sprijinul din fond este furnizat prin intermediari financiari, o descriere a măsurilor pe care statul membru intenționează să le adopte pentru a se asigura că intermediarii financiari transferă întregul beneficiu destinatarilor finali.

(vii) Costurile totale estimate ale componentei

Completarea tabelului privind costul estimat al măsurilor și investițiilor incluse în componentă, în conformitate cu modelul următor:

Numărul de ordine	Măsură conexă (măsură sau investiție)	Perioada de timp relevantă		Costuri estimate pentru care se solicită finanțare din partea fondului
		Perioada de timp relevantă		Cuantum total solicitat	Dacă datele sunt disponibile: defalcare pe an
		De la data de	La data de	Suma (în milioane de EUR)	2026	2027	2028	2029	2030	2031	2032

(viii) Scenariul în cazul demarării ulterioare a schemei de comercializare a certificatelor de emisii

O descrierea și cuantificare a ajustărilor necesare aduse măsurilor, investițiilor, jaloanelor, țintelor, cuantumului contribuției naționale și oricărui alt element relevant al planului care rezultă din amânarea demarării schemei de comercializare a certificatelor de emisii instituite în temeiul capitolului IVa din Directiva 2003/87/CE în conformitate cu articolul 30k din directiva respectivă.

O versiune separată a casetei recapitulative, tabelul privind jaloanele, țintele și calendarul și tabelul privind costurile estimate.

2.2. COMPONENTA [3]: sprijinul direct pentru venit

Informații privind componenta sprijinului direct pentru venit:

(i) Descrierea componentei

Casetă recapitulativă:

Casetă recapitulativă pentru componenta 3 – sprijinul direct pentru venit

Domeniul de intervenție: sprijinul direct pentru venit

Obiectiv:

Măsuri:

Costuri totale estimate: xx EUR, din care

Costuri pentru care s-a solicitat acoperirea din fond: xx EUR

Costuri care urmează să fie acoperite de contribuția națională: xx EUR

(ii) Descrierea măsurilor din cadrul componentei

O descriere detaliată a componentei și a măsurilor sale specifice, precum și a interconexiunilor și sinergiilor dintre acestea, inclusiv:

—	o analiză clară și bazată pe dovezi a provocărilor existente și a modului în care acestea sunt abordate și a obiectivelor sprijinului;

—	natura, tipul și dimensiunea sprijinului;

—	informații detaliate privind destinatarii finali ai sprijinului și criteriile utilizate pentru identificarea acestora;

—	calendarul pentru reducerea sprijinului direct pentru venit în conformitate cu calendarul fondului, inclusiv o dată concretă de încheiere a sprijinului;

—	o explicație a modului în care sprijinul va urmări să abordeze inegalitatea de gen, dacă este cazul;

—	descrierea modului în care este pus în aplicare sprijinul;

—	informații privind contribuția națională la costurile măsurilor.

(iii) Jaloane și ținte pentru măsurile de sprijin direct pentru venit

Informații cu privire la fiecare jalon și țintă care vor reflecta progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a acestei componente, după cum urmează:

—	de ce a fost ales acest jalon sau această țintă anume;

—	ce măsoară jalonul sau ținta;

—	în ce fel va fi măsurat acest lucru, metodologia și sursa care vor fi utilizate și modul în care atingerea corespunzătoare a jalonului sau a țintei va fi verificată în mod obiectiv;

—	care este nivelul de referință (punctul de plecare) și care este nivelul sau punctul specific care trebuie atins;

—	până când va fi atins;

—	cine și ce instituție va fi responsabil(ă) cu punerea în aplicare, măsurarea și raportarea.

Tabel care conține jaloanele, țintele și calendarul pentru măsurile de sprijin temporar direct pentru venit, a se vedea modelul mai jos:

Numărul de ordine

Măsura

Jalon sau țintă

Denumirea jalonului/țintei

Indicatori calitativi

(jaloane)

Indicatori cantitativi (ținte)

Calendarul de atingere

Descrierea fiecărui jalon și a fiecărei ținte

Unitatea de măsură

Nivel de referință

Obiectiv

Trimestru

(iv) Justificarea măsurilor

Justificarea necesității sprijinului temporar direct pentru venit pe baza criteriilor prevăzute la articolul 6 alineatul (1) și la articolul 8 alineatul (2):

—

o estimare cantitativă și o explicație calitativă a modului în care se preconizează că măsurile din plan vor reduce sărăcia energetică și sărăcia din perspectiva transporturilor, precum și vulnerabilitatea gospodăriilor și a utilizatorilor de transport la o creștere a prețurilor combustibililor pentru transportul rutier și pentru încălzire;

—	justificarea calendarului propus pentru diminuarea sprijinului temporar direct pentru venit și condițiile în care acesta nu se mai aplică;

—

descrierea modului în care grupurile de beneficiari ai sprijinului temporar direct pentru venit sunt, de asemenea, vizate de măsuri structurale și de investiții menite să le scoată în mod eficace din sărăcia energetică și din sărăcia din perspectiva transporturilor și descrierea complementarității sprijinului temporar direct pentru venit cu măsurile structurale și cu investițiile menite să sprijine gospodăriile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili.

(v) Costurile măsurilor

Informații și explicații privind costurile totale estimate ale componentei, însoțite de o justificare corespunzătoare, inclusiv:

—	metodologia utilizată, premisele care stau la bază și justificarea acestor premise;

—	datele comparative privind costurile referitoare la costurile reale, în cazul în care măsuri de sprijin similare au fost puse în aplicare în trecut;

—	orice informații privind finanțarea din alte instrumente ale Uniunii care este sau ar putea fi prevăzută în legătură cu același sprijin;

—	o justificare detaliată adecvată privind plauzibilitatea și caracterul rezonabil al costurilor estimate, inclusiv orice date sau elemente de probă utilizate anexate la plan.

(vi) Justificarea pentru entitățile beneficiare, altele decât gospodăriile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili (dacă este cazul)

În cazul în care sprijinul din partea fondului este furnizat prin intermediul unor entități publice sau private, altele decât gospodăriile vulnerabile sau utilizatorii de transport vulnerabili, o explicație a tipurilor de măsuri pe care le vor pune în practică entitățile respective și a modului în care măsurile respective vor fi, în cele din urmă, în beneficiul gospodăriilor vulnerabile sau al utilizatorilor de transport vulnerabili.

În cazul în care sprijinul din fond este furnizat prin intermediari financiari, o descriere a măsurilor pe care statul membru intenționează să le adopte pentru a se asigura că intermediarii financiari transferă întregul beneficiu destinatarilor finali.

(vii) Costul estimat al planului pentru componenta de sprijin temporar direct pentru venit.

Completarea tabelului privind costul estimat al sprijinului inclus în componentă, în conformitate cu modelul următor:

Numărul de ordine	Tip de sprijin	Perioada de timp relevantă		Costuri estimate pentru care se solicită finanțare din partea fondului
		Perioada de timp relevantă		Cuantum total solicitat	Dacă datele sunt disponibile: defalcare pe an
		De la data de	La data de	Suma (în milioane de EUR)	2026	2027	2028	2029	2030	2031	2032

(viii) Scenariul în cazul demarării ulterioare a schemei de comercializare a certificatelor de emisii

O versiune separată a casetei recapitulative, tabelul privind jaloanele, țintele și calendarul și tabelul privind costurile estimate.

2.3. Asistența tehnică

O descriere a acțiunilor de asistență tehnică care vor fi incluse pentru administrarea și punerea în aplicare eficace a măsurilor și a investițiilor prevăzute în plan, în conformitate cu articolul 8 alineatul (3), inclusiv:

—	natura, tipul și dimensiunea acțiunilor de asistență tehnică;

—	costul estimat al acțiunilor de asistență tehnică.

2.4. Transferuri către programe cu gestiune partajată

În cazul în care se intenționează ca anumite resurse să fie transferate din fond către fonduri care fac obiectul gestiunii partajate în temeiul articolului 11 alineatul (2), indicarea programelor către care vor fi transferate aceste resurse și calendarul aferent și indicarea modului în care măsurile și investițiile care urmează să fie puse în aplicare în cadrul programelor respective ar urma să respecte obiectivele menționate la articolul 3, inclusiv dacă acestea se înscriu în sfera măsurilor și investițiilor prevăzute la articolul 8.

2.5. Costurile totale estimate ale planului

Costurile totale estimate ale planului, inclusiv eventualele cuantumuri puse la dispoziție pentru sprijin tehnic suplimentar în temeiul articolului 11 alineatul (4) din prezentul regulament, cuantumul contribuției în numerar în scopul compartimentului pentru statele membre în temeiul dispozițiilor relevante din Regulamentul (UE) 2021/523 și orice cuantum pus la dispoziție pentru asistență tehnică suplimentară în temeiul articolului 8 alineatul (3) din prezentul regulament.

O indicare a contribuției naționale la costurile totale ale planului său, inclusiv orice resurse care se intenționează să fie transferate către fond din programele cu gestiune partajată în temeiul articolului 11 alineatul (1) din prezentul regulament și orice resurse care se intenționează să fie transferate din fond către programele cu gestiune partajată în temeiul articolului 11 alineatul (2) din prezentul regulament.

O descriere a modului în care costurile sunt în conformitate cu principiul eficienței din punctul de vedere al costurilor și proporționale cu impactul preconizat al planului.

Completarea tabelului care rezumă costul fondului în funcție de sursa de finanțare, în conformitate cu modelul următor:

Costurile totale ale planului social pentru climă	Scenariu de bază	În cazul articolului 30k din Directiva 2003/87/CE
COSTURILE TOTALE ESTIMATE ALE PLANULUI din care	XX EUR	XX EUR
sumă acoperită de fond	XX EUR	XX EUR
contribuție națională	XX EUR	XX EUR
transferuri dinspre programe cu gestiune partajată	XX EUR	XX EUR
(transferuri către programe cu gestiune partajată)	-XX EUR	-XX EUR

3. ANALIZĂ ȘI IMPACT GENERAL

3.1. Definiții

O explicație a modului în care definițiile sărăciei energetice și sărăciei din perspectiva transporturilor trebuie să fie aplicate la nivel național.

3.2. Impactul preconizat asupra grupurilor vulnerabile

O estimare a efectelor probabile ale creșterii prețurilor rezultate în urma schemei de comercializare a certificatelor de emisii instituite în temeiul capitolului IVa din Directiva 2003/87/CE asupra gospodăriilor, în special în ceea ce privește incidența sărăciei energetice și a sărăciei din perspectiva transporturilor, precum și asupra microîntreprinderilor, cuprinzând în special un număr estimat de gospodării vulnerabile, de microîntreprinderi vulnerabile și de utilizatori de transport vulnerabili, precum și identificarea acestora. Aceste efecte trebuie analizate la nivelul teritorial corespunzător, astfel cum este stabilit de fiecare stat membru, ținând seama de particularitățile naționale și de elemente precum accesul la transportul public și la serviciile de bază și identificând zonele cele mai afectate.

O descriere a metodologiei utilizate în estimări, asigurându-se, în același timp, că estimările sunt calculate la un nivel suficient de dezagregare regională.

3.3. Impactul preconizat al măsurilor și al investițiilor planificate

O estimare a impactului preconizat al măsurilor și investițiilor planificate în secțiunea 2 asupra emisiilor de gaze cu efect de seră, a sărăciei energetice și a sărăciei din perspectiva transporturilor, în comparație cu nivelul de referință descris mai sus.

O descriere a metodologiei utilizate în estimări.

Tabele calitative și cantitative privind impactul planului, a se vedea modelul mai jos:

Componenta	Descrierea impactului preconizat al componentei asupra: (ținând seama de indicatorii cantitativi relevanți)
Componenta	Eficiența energetică	Renovarea clădirilor	Mobilitatea și transporturile cu emisii zero și cu emisii scăzute	Reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră	Reducere a numărului de gospodării vulnerabile și de utilizatori de transport vulnerabili (unitate: gospodării)
Planul în ansamblu
Sectorul clădirilor
Sectorul transportului rutier

Componenta	Cuantificarea impactului (dacă este disponibilă) respectiv % reprezentând diferența față de nivelul de referință în absența politicii
	Pe termen scurt (3 ani în viitor)			Pe termen mediu (sfârșitul planului)
	Emisii de gaze cu efect de seră	Gospodării afectate de sărăcia energetică	Gospodării afectate de sărăcia din perspectiva transporturilor	Emisii de gaze cu efect de seră	Gospodării afectate de sărăcia energetică	Gospodării afectate de sărăcia din perspectiva transporturilor
Planul în ansamblu
Sectorul clădirilor
Sectorul transportului rutier

Tabelul calitativ și cantitativ privind impactul preconizat al măsurilor de sprijin temporar direct pentru venit asupra reducerii numărului de gospodării vulnerabile și de utilizatori de transport vulnerabili, precum și de gospodării afectate de sărăcia energetică și de sărăcia din perspectiva transporturilor, a se vedea modelul mai jos:

Componenta: sprijinul direct pentru venit
Reducerea numărului de gospodării vulnerabile și de utilizatori de transport vulnerabili	Descrierea impacturilor preconizate
	Estimarea impacturilor preconizate; unitate: gospodării
Reducerea numărului de gospodării afectate de sărăcia energetică și de sărăcia din perspectiva transporturilor	Descrierea impacturilor preconizate
	Estimarea impacturilor preconizate; unitate: gospodării

4. COMPLEMENTARITATE, ADIȚIONALITATE ȘI PUNEREA ÎN APLICARE A PLANULUI

Această parte se referă la întregul plan. Diferitele criterii prevăzute mai jos trebuie să fie justificate pentru întregul plan.

4.1. Monitorizarea și punerea în aplicare a planului

Explicații cu privire la modul în care statul membru intenționează să pună în aplicare măsurile și investițiile propuse, punând accentul pe modalitățile și calendarul de monitorizare și punere în aplicare, inclusiv, după caz, pe măsurile necesare pentru asigurarea conformității cu articolul 21.

4.2. Coerența cu alte inițiative

Explicații cu privire la modul în care planul este în concordanță cu informațiile incluse și cu angajamentele asumate de statul membru în cadrul altor planuri și fonduri relevante, precum și la interacțiunea dintre diferitele planuri pe viitor, astfel cum se prevede la articolul 6 alineatul (3) și la articolul 16 alineatul (3) litera (b) punctul (iii).

4.3. Complementaritatea finanțării

Informații privind finanțarea existentă sau planificată a măsurilor și a investițiilor din alte surse ale Uniunii, internaționale, publice sau, după caz, private care contribuie la măsurile și investițiile prevăzute în plan, inclusiv în ceea ce privește sprijinul temporar direct pentru venit, în temeiul articolului 6 alineatul (1) litera (c).

4.4. Adiționalitatea

Explicarea și justificarea modului în care măsurile sau investițiile noi sau existente suplimentează și nu înlocuiesc cheltuielile bugetare naționale recurente, în temeiul articolului 13 alineatul (2), inclusiv o explicații și justificare în acest sens în ceea ce privește măsurile și investițiile incluse în plan în conformitate cu articolul 4 alineatul (5).

4.5. Particularități geografice

Explicații cu privire la modul în care planul a ținut seama de particularitățile geografice, cum ar fi insulele, regiunile și teritoriile ultraperiferice, zonele rurale sau îndepărtate, periferiile mai puțin accesibile, zonele montane sau zonele rămase în urmă.

4.6. Prevenirea corupției, a fraudei și a conflictelor de interese

Un sistem de prevenire, detectare și corectare a corupției, a fraudei și a conflictelor de interese atunci când se utilizează fonduri puse la dispoziție în cadrul fondului, precum și măsurile care vizează evitarea dublei finanțări din partea fondului și a altor programe ale Uniunii în conformitate cu articolul 21 și cu anexa III, inclusiv fondurile puse la dispoziție prin entități publice sau private, altele decât gospodăriile vulnerabile, microîntreprinderile vulnerabile și utilizatorii de transport vulnerabili, în conformitate cu articolul 9.

4.7. Informare, comunicare și vizibilitate

Respectarea dispozițiilor prevăzute la articolul 23 referitoare la accesul publicului la date, indicându-se site-ul web pe care vor fi publicate datele, precum și măsurile de informare, comunicare și vizibilitate.

Prezentarea strategiei naționale de comunicare avute în vedere pentru a asigura sensibilizarea publicului cu privire la finanțarea din partea Uniunii.

Alocarea financiară maximă pentru fiecare stat membru
Stat membru	Cota-parte în % din total	TOTAL 2026-2032 (în EUR, în prețuri curente)
Stat membru	Cota-parte în % din total	În temeiul articolului 10 alineatul (1) primul și al doilea paragraf	În temeiul articolului 10 alineatul (1) al treilea paragraf
Belgia	2,55	1 659 606 425	1 394 069 397
Bulgaria	3,85	2 499 490 282	2 099 571 836
Cehia	2,40	1 562 617 717	1 312 598 882
Danemarca	0,50	324 991 338	272 992 724
Germania	8,18	5 317 778 511	4 466 933 949
Estonia	0,29	186 244 570	156 445 439
Irlanda	1,02	663 390 868	557 248 329
Grecia	5,52	3 586 843 608	3 012 948 631
Spania	10,52	6 837 784 631	5 743 739 090
Franța	11,19	7 276 283 944	6 112 078 513
Croația	1,94	1 263 071 899	1 060 980 395
Italia	10,81	7 023 970 924	5 900 135 577
Cipru	0,20	131 205 466	110 212 591
Letonia	0,71	463 676 528	389 488 284
Lituania	1,02	664 171 367	557 903 948
Luxemburg	0,10	66 102 592	55 526 177
Ungaria	4,33	2 815 968 174	2 365 413 267
Malta	0,07	45 500 000	38 220 000
Țările de Jos	1,11	720 463 632	605 189 451
Austria	0,89	578 936 189	486 306 399
Polonia	17,60	11 439 026 446	9 608 782 215
Portugalia	1,88	1 223 154 017	1 027 449 374
România	9,25	6 012 677 290	5 050 648 923
Slovenia	0,55	357 971 733	300 696 256
Slovacia	2,35	1 530 553 074	1 285 664 582
Finlanda	0,54	348 132 328	292 431 155
Suedia	0,62	400 386 447	336 324 616
UE27	100 %	65 000 000 000	54 600 000 000

Nr.	Indicator comun referitor la sprijinul acordat prin fond	Explicație	Unitate
Sectorul clădirilor
Indicatori de context
1.	Numărul de gospodării vulnerabile	În conformitate cu definiția de la articolul 2 punctul 10.	Numărul de gospodării
2.	Numărul de gospodării afectate de sărăcia energetică	În conformitate cu definiția de la articolul 2 punctul 1.	Numărul de gospodării
Indicatori de realizare
3.	Numărul de gospodării vulnerabile care au beneficiat de cel puțin o măsură structurală de reducere a emisiilor lor din sectorul clădirilor	În conformitate cu articolul 2 punctul 10 și cu articolul 8 alineatul (1). Numai măsurile datorate sprijinului din partea fondului.	Numărul de gospodării
4.	Numărul de clădiri care au făcut obiectul unor renovări aprofundate [respectiv, o renovare care transformă o clădire sau o unitate de clădire (a) înainte de 1 ianuarie 2030, într-o clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero (b) începând cu 1 ianuarie 2030, într-o clădire cu emisii zero]	Indicatorul contabilizează numărul de clădiri și suprafața corespunzătoare care sunt renovate integral sau parțial pe baza sprijinului acordat prin măsuri și investiții în cadrul fondului, „renovarea clădirilor” fiind definită la articolul 2 punctul 13. În plus, indicatorul face distincția între clădiri pe baza clasei certificatelor lor de performanță energetică și identifică în mod specific numărul de clădiri cu cea mai slabă performanță care au fost renovate.	Unități de clădire
5.	Suprafața utilă totală a clădirilor care au făcut obiectul unor renovări aprofundate [respectiv, o renovare care transformă o clădire sau o unitate de clădire (a) înainte de 1 ianuarie 2030, într-o clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero (b) începând cu 1 ianuarie 2030, într-o clădire cu emisii zero]		Suprafața renovată (m2/an)
6.	Numărul de clădiri care au făcut obiectul altor renovări energetice (respectiv, toate renovările energetice, cu excepția renovărilor aprofundate, care trebuie raportate mai sus)		Unități de clădire
7.	Suprafața utilă totală a clădirilor care au făcut obiectul altor renovări energetice (respectiv, toate renovările energetice, cu excepția renovărilor aprofundate, care trebuie raportate mai sus)		Suprafața renovată (m2/an)
8.	Înlocuirea instalației de încălzire pe bază de combustibili fosili cu un sistem pe bază de energie din surse regenerabile și/sau cu o instalație de înaltă eficiență pe baza clasei etichetei energetice, astfel cum este stabilită în actul juridic relevant.	Aceste acțiuni îndeplinesc criteriul de referință al UE privind energia din surse regenerabile și ponderea orientativă a energiei din surse regenerabile (în consumul final de energie) stabilită la nivel național în sectorul clădirilor în temeiul dispozițiilor relevante din Directiva (UE) 2018/2001. Atât sistemele de încălzire și răcire din surse regenerabile, cât și energia electrică din surse regenerabile pot contribui la acest criteriu de referință. Aceste acțiuni ar contribui, de asemenea, la obiectivul privind încălzirea și răcirea din surse regenerabile în temeiul dispoziției relevante din directiva respectivă. Acesta se referă numai la înlocuirea suplimentară a unor instalații de încălzire pe bază de combustibili fosili datorată sprijinului din partea fondului.	Numărul de unități de instalație de încălzire pe bază de combustibili fosili înlocuite (de exemplu, cu o pompă de căldură sau cu o instalație termică solară)
9.	Capacitate operațională suplimentară instalată pentru energie din surse regenerabile	Numărul și capacitatea colectoarelor fotovoltaice și solare de acoperiș sau a panourilor termice fotovoltaice ( PVT); numărul și capacitatea pompelor de căldură; numărul și capacitatea altor tehnologii de încălzire și răcire a spațiilor din surse regenerabile, inclusiv cazanele pe bază de energie din surse regenerabile. Se referă numai la capacitatea operațională suplimentară datorată sprijinului din partea fondului.	MW
10.			număr de unități
Indicatori de rezultat
11.	Reducere a numărului de gospodării vulnerabile	Reducere a numărului de gospodării vulnerabile ca urmare a măsurilor și a investițiilor finanțate în cadrul fondului.	%
12.	Reducere estimată a emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul clădirilor	Reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul clădirilor declanșată de măsuri și investiții finanțate în cadrul fondului. Emisiile din sectorul clădirilor sunt stabilite ca fiind cele reglementate de capitolul IVa din Directiva 2003/87/CE (pentru sectorul clădirilor, sursele de emisii 1A4a și 1A4b, astfel cum sunt stabilite în Orientările IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră).	ktCO2e
13.	Reducere a numărului de gospodării afectate de sărăcia energetică	Reducere a numărului de gospodării afectate de sărăcia energetică ca urmare a măsurilor și a investițiilor finanțate în cadrul fondului. Statele membre vizate de articolul 3 alineatul (3) litera (d) din Regulamentul (UE) 2018/1999 includ, în temeiul articolului 24 litera (b) din regulamentul respectiv, în raportul lor național intermediar integrat privind energia și clima, informații cantitative cu privire la numărul de gospodării afectate de sărăcia energetică. Statele membre pot utiliza indicatorii disponibili la Oficiul pentru Statistică al Uniunii Europene (Eurostat) identificați ca fiind relevanți în Recomandarea (UE) 2020/1563 a Comisiei din 14 octombrie 2020 privind sărăcia energetică (1), enumerați în modelul de raportare pentru rapoartele naționale intermediare integrate privind energia și clima, fără a trebui să se limiteze la aceștia. Indicatorul nu include locuințele colective cum ar fi spitalele, centrele de îngrijire, închisorile, cazărmile militare, instituțiile religioase, internatele, căminele pentru muncitori etc.	%
14.	Economii în consumul anual de energie primară	Economiile de energie realizate se calculează, în acest scop, numai pe baza sprijinului financiar din partea fondului. Statele membre raportează cu privire la reducerea anuală a consumului de energie finală/primară realizată în rândul gospodăriilor vulnerabile, al persoanelor afectate de sărăcia energetică și, după caz, al persoanelor care trăiesc în locuințe sociale în temeiul dispozițiilor relevante din Directiva Parlamentului European și a Consiliului privind eficiența energetică (reformare) datorată sprijinului din partea fondului care este complementar Fondului național pentru eficiență energetică în temeiul dispozițiilor relevante ale directivei respective, incluzând sprijinul canalizat prin scheme de obligații în materie de eficiență energetică și prin măsuri de politică alternative în temeiul dispoziției relevante din directiva respectivă și incluzând intervențiile efectuate în vederea respectării standardelor minime de performanță energetică în temeiul dispozițiilor relevante din directiva menționată.	MWh/an
15.	Economii în consumul anual de energie primară		kWh/m2 (dacă suprafața totală este disponibilă)
16.	Economii în consumul anual de energie finală	Nivelul de referință se referă la consumul anual de energie finală și primară înainte de intervenție, iar valoarea obținută se referă la consumul anual de energie finală și primară pentru anul următor intervenției. Economiile de energie ale clădirilor individuale sunt documentate pe baza certificatelor de performanță energetică sau a altor criterii pentru determinarea economiilor de energie vizate sau realizate prevăzute în dispoziția relevantă din Directiva Parlamentului European și a Consiliului privind performanța energetică a clădirilor (reformare).	kWh/m2 (dacă suprafața totală este disponibilă)
17.	Economii în consumul anual de energie finală		MWh/an
Sectorul transportului rutier
Indicatori de context
18.	Numărul de utilizatori de transport vulnerabili	În conformitate cu definiția de la articolul 2 punctul 12.	Numărul de gospodării
19.	Numărul de gospodării afectate de sărăcia din perspectiva transporturilor	În conformitate cu definiția de la articolul 2 punctul 2.	Numărul de gospodării
Indicatori de realizare
20.	Numărul de utilizatori de transport vulnerabili care au beneficiat de cel puțin o măsură structurală de reducere a emisiilor lor din sectorul transportului rutier	În conformitate cu articolul 2 punctul 12 și cu articolul 8 alineatul (1). Numai măsurile datorate sprijinului din partea fondului.	Numărul de gospodării
21.	Achiziții de vehicule cu emisii zero	Numărul de vehicule cu emisii zero sprijinite prin măsuri și investiții finanțate în cadrul fondului.	Numărul de vehicule cu emisii zero
22.	Achiziții de vehicule cu emisii scăzute	Numărul de vehicule cu emisii scăzute sprijinite prin măsuri și investiții finanțate în cadrul fondului.	Numărul de vehicule cu emisii scăzute
23.	Achiziții de biciclete și vehicule de micromobilitate	Numărul de biciclete și vehicule de micromobilitate sprijinite prin măsuri și investiții finanțate în cadrul fondului.	Numărul de biciclete și vehicule de micromobilitate
24.	Infrastructură suplimentară pentru combustibili alternativi (puncte de realimentare/reîncărcare)	Numărul de puncte de realimentare și de reîncărcare (noi sau modernizate) pentru vehicule cu emisii zero și cu emisii scăzute sprijinite prin măsuri și investiții finanțate în cadrul fondului, cu un accent suplimentar pe zonele îndepărtate. Termenii „combustibil alternativ”, „punct de reîncărcare” și „punct de realimentare” au același înțeles ca definițiile acestor termeni din Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi și de abrogare a Directivei 2014/94/UE a Parlamentului European și a Consiliului. Indicatorul se colectează și se raportează separat pentru (i) punctele de reîncărcare și (ii) punctele de realimentare. Ca parte a acestora din urmă, (iii) punctele de realimentare cu hidrogen se raportează separat.	Numărul de puncte de realimentare și de reîncărcare
25.	Bilete de transport public cu preț redus sau gratuite	Numărul de utilizatori ai transportului public sprijiniți prin măsuri și investiții finanțate în cadrul fondului. Indicatorul se colectează și se raportează separat pentru (i) biletele cu preț redus și (ii) biletele gratuite.	Numărul de utilizatori
26.	Soluții suplimentare de mobilitate partajată și de mobilitate la cerere	Numărul de utilizatori ai soluțiilor de mobilitate partajată și de mobilitate la cerere sprijiniți prin măsuri și investiții finanțate în cadrul fondului.	Numărul de utilizatori
27.			Unități
28.	Infrastructura specifică pentru biciclete sprijinită	Lungimea infrastructurii specifice pentru biciclete nou construite sau modernizate în mod semnificativ prin proiecte sprijinite în cadrul fondului. Infrastructura specifică pentru biciclete include infrastructura ciclabilă separată de drumurile pentru traficul vehiculelor sau separată de alte părți ale aceluiași drum prin mijloace structurale (de exemplu, borduri și bariere), străzile pentru biciclete, tunelurile ciclabile etc. Pentru infrastructura pentru biciclete cu benzi separate cu sens unic (de exemplu, pe fiecare parte a unui drum), lungimea este măsurată ca lungime a benzii.	Număr de km
Indicatori de rezultat
29.	Reducere a numărului de utilizatori de transport vulnerabili	Reducere a numărului de utilizatori de transport vulnerabili ca urmare a măsurilor și a investițiilor finanțate în cadrul fondului.	%
30.	Reducere a numărului de gospodării afectate de sărăcia din perspectiva transporturilor	Reducere a numărului de gospodării afectate de sărăcia din perspectiva transporturilor ca urmare a măsurilor și a investițiilor finanțate în cadrul fondului.	%
31.	Reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul transportului rutier	Statele membre raportează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul transportului rutier declanșată de măsuri și investiții finanțate în cadrul fondului. Emisiile din sectorul transportului rutier sunt definite ca fiind cele reglementate de capitolul IVa din Directiva 2003/87/CE (pentru sectorul transportului rutier, sursele de emisii 1A3b, astfel cum sunt stabilite în Orientările IPCC din 2006 privind inventarele naționale ale gazelor cu efect de seră).	ktCO2e
Microîntreprinderi (atât sectorul clădirilor, cât și cel al transportului rutier)
Indicatori de context
32.	Numărul de microîntreprinderi vulnerabile	În conformitate cu definiția de la articolul 2 punctul 11.	Numărul de microîntreprinderi
Indicatori de realizare
33.	Numărul de microîntreprinderi vulnerabile care au beneficiat de cel puțin o măsură structurală de reducere a emisiilor lor din sectorul clădirilor și din sectorul transportului rutier	În conformitate cu articolul 2 punctul 11 și cu articolul 8 alineatul (1). Numai măsurile datorate sprijinului din partea fondului.	Numărul de microîntreprinderi
Indicatori de rezultat
34.	Reducere a numărului de microîntreprinderi vulnerabile	Reducere a numărului de microîntreprinderi vulnerabile ca urmare a măsurilor și a investițiilor finanțate în cadrul fondului.	%
Sprijin temporar direct pentru venit
Indicatori de context
35.	Ponderea sprijinului temporar direct pentru venit în costurile totale ale planurilor sociale pentru climă	În conformitate cu articolul 4 alineatul (3) și cu articolul 10.	%
Indicatori de realizare
36.	Numărul gospodăriilor vulnerabile și al utilizatorilor de transport vulnerabili care au primit temporar sprijin direct pentru venit	Indicatorul precizează numărul gospodăriilor vulnerabile și al utilizatorilor de transport vulnerabili care au primit sprijin temporar direct pentru venit, numărând astfel toți destinatarii finali ai sprijinului temporar direct pentru venit plătit în cadrul fondului. Indicatorul se colectează și se raportează separat pentru gospodăriile vulnerabile și pentru utilizatorii de transport vulnerabili, în conformitate cu articolul 2 punctele 10 și 12 și articolul 4 alineatul (3).	Numărul de gospodării vulnerabile (unitate: gospodării)
37.			Numărul de utilizatori de transport vulnerabili (unitate: gospodării)
Indicatori de rezultat
38.	Cuantum mediu al sprijinului direct pentru venit acordat temporar pentru fiecare gospodărie vulnerabilă și utilizator de transport vulnerabil	Indicatorul precizează cuantumul mediu al sprijinului temporar direct pentru venit primit pentru fiecare gospodărie vulnerabilă și pentru fiecare utilizator de transport vulnerabil în cadrul fondului.	EUR/gospodărie (sectorul clădirilor)
39.			EUR/gospodărie (sectorul transportului rutier)